LUCRARE PRACTICA 2.

1. BAZA TEORETICĂ

1. Legea uniformităţii şi asemănării reciproce a hibrizilor din generaţia

filială F1 . Dacă încrucişăm indivizii homozigoţi dominanţi cu homozigoţi
recesivi obţinem generaţia filială F1, care este "uniformă" atât din punct de
vedere genotipic cât şi fenotipic. Fenotipic se aseamănă cu părintele
dominant şi nu contează dacă alela dominantă provine din genotipul tatălui
sau al mamei .

2 .Legea segregării caracterelor în generaţia filială F2 . Din încrucişarea
indivizilor din generaţia filială F1 între ei rezultă o nouă generaţie filială F2 .
Indivizii nu mai sunt uniformi şi nici asemănători , caracterele segregă
pentru genotip în proporţie de (1:2:1)n şi pentru fenotip în proporţie de
(3:1)n iar n este numărul perechilor de caractere luate în studiu.

Încrucişarea de probă (test-crossul) are o proporţie de segregare genotipică
şi fenotipică de (1:1)n.

În cazul dominanţei incomplete segregarea genotipică este egală cu cea
fenotipică de (1:2:1)n.

3. Legea segregării independente a caracterelor sau legea liberei posibilităţi

de combinare a caracterelor. Toate genele alele se pot combina între ele
reciproc, liber şi întâmplător formând tot atâtea combinaţii de gameţi cât este
teoretic posibil. Caracterele calitative segregă independent unul faţă de altul
în generaţia filială F2 numai dacă se găsesc pe cromozomii neomologi, iar
segregarea pentru fenotip este de 3:1 pentru fiecare caracter luat separat.

4. Legea purităţii gameţilor. Gameţii rămân întotdeauna puri din punct de
vedere genetic, chiar dacă provin de la un individ heterozigot (Aa), pentru că
au în genotipul lor numai una din alele "A" sau "a".
 Prezentarea Legii III a lui Mendel din experimentele sale urmărind două caractere contrastante.
În F2 caracterele segregă independent independent.

Din teoria factorilor ereditari, în afara legilor hibridării, se desprind şi o serie de principii care
constituie baza ştiinţifică a geneticii:

 Fiecare însuşire este determinată de factori ereditari, care ,în concepţia geneticii clasice,
corespund noţiunii de genă.
 Genele au o constanţă relativă, ele se păstrează în stare pură multe generaţii.
 În transmiterea caracterelor la urmaşi ambele sexe participă în mod egal.
 Demonstrând separarea genelor în gameţi, prin calcul şi experimental, prin aspectul plantelor
J.G.Mendel a intuit diviziunea reducţională, descoperită cu peste două decenii mai târziu.
 Distribuirea factorilor ereditari (genelor) în perechi, din care unul poate fi dominant, iar altul
recesiv, corespunde alelismului genetic stabilit în secolul XX, gena fiind reprezentată prin cel
puţin două alele.
Legile şi principiile lui Mendel au stabilit prima unitate de măsură pentru procesele vitale-gena,
realizând o legătură metodologică cu fizica, chimia, matematica şi biochimia.

Teoria factorilor ereditari a constituit primul pas, cu adevărat ştiinţific, spre genetică. Ea a fost
demonstrată experimental şi analizată matematic, iar metodologia folosită a permis verificarea teoriei prin
repetarea experienţelor la multe specii de vieţuitoare.
 PROBLEME DE REZOLVAT

1. La taurine culoarea albă a capului este determinată genetic de o genă dominantă, cap
colorat funcţie de culoarea robei este determinat de o pereche de gene recesive, culoarea
robei negre este dominantă faţă de culoarea robei de culoarea roşie. Care va fi segregarea
genotipică şi fenotipică în generaţia filială F2 dacă se porneşte din generaţia parentală P cu
vaci cu cap colorat şi de culoare roşie şi un taur cu cap alb şi de culoare neagră, homozigot
dominant?

2. Un crescator a încrucişat mai multe vaci slab productive din rasa HF, negre cu cap colorat, cu un
taur din rasa Hereford, roşu cu cap alb. Cum arată indivizii obţinuţi în generaţia F1 şi care va fi
segregarea fenotipică şi genotipică în generaţia F2

3. O vacă din rasa Bălţată românească a fătat un viţel negru cu cap alb. Din ce rasă credeţi că
a fost tatăl viţelului.

4. O vacă din rasa Bălţată românească a fătat un viţel negru cu cap colorat. Din ce rasă
credeţi că a fost tatăl viţelului şi ce fel de genotip a avut mama viţelului.

5. O vacă din rasa Bălţată românească a fătat un viţel roşu cu cap alb. Din ce rasă credeţi că
a fost tatăl viţelului.

6. Câţi gameţi şi câte tipuri de gameţi produce un individ cu genotipul: AA, Bb, cc, DD, ff.

7. Câţi gameţi şi câte tipuri de gameţi produce un individ cu genotipul:AABB, AaBB, AABb,
AaBb, aaBb, Aabb.