Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți

Program de formare continuă a cadrelor didactice acreditat prin

O.M.E.N. nr. 4737/ 09.08.2019
PORTOFOLIU CURSANT
GRUPA S4_NV_BH_03 - BIOLOGIE
REGIUNEA: Nord-Vest

POPA-BOTA VIOLETA-IONELA
COLEGIUL NAȚIONAL SAMUIL VULCAN BEIUȘ
județul BIHOR
FORMATORI: NAGY Enikő, KÉRY Hajnal
PERIOADA: 6 februarie – 13 mai 2020
Activitatea 2.1. Contribuția disciplinei biologie la profilul de formare al absolventului

Modalități de atingere a celor opt competențe cheie prin intermediul Biologiei:

Comunicare în limba maternă:

-Activități de citire a unor texte științifice pentru înțelegerea mesajelor conținute
Comunicare în limbi străine:
-Activități de căutare și de selectare a unor surse de informare șțiințifică diversificate și valoroase
Competențe matematice, științe și tehnologii:
-Proiectarea şi derularea unui demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru
-Manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat
Competența digitală:
-Dezvoltarea unor conţinuturi digitale multi-media, în contextul unor activităţi de învăţare
A învăța să înveți:
-Explicarea unor etape de lucru în asimilarea unor conținuturi, în desfășurarea unor investigații
Competențe sociale şi civice:
-Activități de lucru în echipă, care oferă un suport emoțional plăcut învățării și responsabilizează în
cadrul grupului
Spirit de inițiativă şi antreprenoriat:
-Identificarea unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese
Sensibilizare şi exprimare culturală:
-Activități ce favorizează aprecierea patrimoniului de biodiversitate locală, națională și universală
Activitatea 2.2.a. Competențele specifice, ca rezultate ale învățării, de vizat și
de evaluat prin sarcini semnificative

Construirea demersului didactic trebuie să plece de la studiul competențelor specifice, astfel

încât activitățile de învățare prin care se transpune curriculumul să urmărească această gradare în
dezvoltarea unei competențe.
Formarea competențelor se bazează pe o multitudine de conexiuni pe care profesorul le
poate face în dialog cu elevii, pe implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, aplicare şi
experimentare.
Abordarea fiecărui conținut trebuie să permită atingerea competențelor de mai sus
favorizând explorarea/ observarea și formularea de concluzii, înțelegerea datelor din diverse surse
(tabele, grafice, texte științifice), lucrul în echipă, comunicarea, rezolvare de probleme, manifestarea
de comportamente sănătoase.
Trebuie urmarită dezvoltarea competențelor elevilor:

-de a integra informaţii noi în modele explicative proprii,

-de a aplica achiziţiile dobândite în rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană,

-de a găsi soluţii la probleme noi, de a-și forma gândirea logică

-de a-și manifesta creativitatea și originalitatea.

Activitatea 2.3.a. Sinteză pentru activități metodice - Proiectarea demersului didactic
Proiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa şcolară şi
presupune:
1) - lectura integrală şi personalizată a programei școlare;
2) - elaborarea planificării calendaristice;
3) - proiectarea unităților de învățare.
Lectura conţinuturilor din programa școlară trebuie făcută din perspectiva a ceea ce sunt
acestea în modelul de proiectare pe competenţe: parte a competenţei (alături de abilităţi şi atitudini),
mijloace informaţionale prin care se urmărește formarea competențelor la elevi.
Planificarea calendaristică orientativă este un document administrativ care asociază
elemente ale programei ( competenţe specifice şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă
de către profesor pe parcursul unui an şcolar.
.
 Unitatea de învăţare este instrumentul utilizat de profesor în scopul realizarii unui demers
didactic personalizat care proiectează organizarea activităţii în clasă.

În proiectare, competențele specifice sunt element de baza urmărit, astfel:

- pentru realizarea planificării calendaristice după stabilirea unităților de învățare am asociat
competențele specifice corespunzătoare
- pentru realizarea proiectului unității de învățare după stabilirea conținutului corespunzător
fiecărei ore de curs am asociat pentru fiecare conținut competențele specifice. Trebuie urmărit ca
toate competențele din planificare calendaristică sa se regăseasca la diversele conținuturi pevăzute în
cadrul unei unități (în jur de 3 pentru un conținut)
- pentru realizarea proiectul didactic se vor utiliza aceleași competențe specifice din
proiectul unității de învățare aferente conținutului lecției
Activitatea 2.4.a. Metode ca mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor

Formarea competențelor specifice, conținuturile urmărite și resursele avute la dispoziție

trebuie să ghideze profesorul în căutarea metodelor și a activităților de învățare optime într-o situație
dată.
Este indicat ca în activităţile de învățare proiectate, metodele alese de profesor să vizeze:
• stimularea curiozității elevului de a-și pune mereu întrebări despre lumea înconjurătoare, prin
plecarea de la o problemă desprinsă din viața cotidiană - Problematizarea
• căutarea răspunsurilor prin explorarea mediului viu și neviu –Investigația
• exersarea lucrului în echipă, a asumării și îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării în realizarea acestora -Învățarea prin cooperare
redarea principalelor caracteristici ale unui organism prin realizarea unui desen – Modelarea
 Profesorul își alege metode care, pe parcursul lecției de biologie să permită:
• identificarea unei probleme
• căutarea și aflarea unor răspunsuri/soluții
• diseminarea acestora

Un clișeu didactic de care mă lovesc mereu și invariabil la fiecare clasă începătoare atunci
cand utilizez metoda modelării : reprezint prin desen, la tablă, o structură anatomică, în culori, cu
săgeți care să faciliteze învățarea multor noțiuni din schița lecției (specific elevilor la final ca ora
următoare vor trebui să facă același lucru) și SIGUR, în ora următoare, la reactualizarea
cunoștințelor, gasesc câțiva elevi care reușesc să facă desenul, dar nu înțeleg de cele mai solicit și
denumirile componentelor de pe desen.
Activitatea 2.5.a. Instrumente care pot măsura nivelul de performanță
al competențelor elevilor
Dimensiunile cognitive vizate prin evaluare pot fi grupate, pentru ușurința operării, astfel:
• cunoştere (recunoaștere, clasificare, exemplificare, definire, descriere, demonstrare);
• aplicare (comparare, folosirea modelelor, relaționare, interpretare, găsirea soluțiilor, explicare);
• raţionament (analiză, sinteză, formularea de ipoteze/predicții, fromulare de concluzii).
Dintre instrumentele de evaluare amintim:
• harta conceptuală;
• investigaţia;
• testul scris;
• examinarea orală;
• tehnica 3-2-1;
• metoda R.A.I.;
• autoevaluarea/inter-evaluarea;
• portofoliul;
Obiectivele de evaluare trebuie să coincidă cu competenţele specifice ale programei, cu
intenţia de a evalua măsura în care acestea au fost formate/ realizate.
Activitatea 2.6.a Sinteze metodice - opţional:
Mediu curat - corp sănătos - minte sănătoasă
Notă de prezentare
Opţionalul propus se adresează elevilor din clasa a VIII-a și celor din clasele IX-XII, care au
dobândit deja o parte din noţiunile necesare pentru realizarea activităţilor, în mod separat, la orele de
matematică, biologie şi chimie. Bugetul de timp pentru acest opțional este de 1oră/săptămână.
Atunci când s-au stabilit conţinuturile pentru acest curs opțional s-a ţinut cont în primul rând de
aplicarea interdisciplinarităţii într-o nouă disciplină , de lărgirea culturii generale dar mai ales de
îmbinarea armonioasă a conţinuturilor mai multor discipline în una singură.
Competenţe generale și specifice
CG1.Utilizarea unor noţiuni, norme şi principii specifice educaţiei pentru sănătate, educaţiei
ecologice şi a aplicaţiilor matematice.
CS 1.1. Utilizarea unor noţiuni din știinţele conexe
CS 1.2.Organizarea informațiilor in mod algoritmizat
CG2.Dezvoltarea capacităţii de observare, investigare în scopul rezolvării unor situaţii problemă
privind sănătatea şi mediul din orizontul apropiat.
CS 2.1 Efectuarea unor operaţii experimentale simple
CS 2.2 Prezentarea caracteristicilor mediului înconjurător, factorilor poluanţi şi efectelor acestora
asupra organismelor
CG3.Formarea unor atitudini şi comportamente responsabile faţă de mediu şi privind starea de sănătate.
CS 3.1 Contribuirea la ameliorarea calităţii vieţii şi a mediului din orizontul local
CS 3.2 Dezvoltarea unei atitudini favorabilă privind protecţia animalelor și plantelor din orizontul local
Conţinuturi
I. Noţiuni introductive de ecologie
II.Noţiuni introductive de anatomia omului
III.Noţiuni introductive de chimie
IV.Noţiuni introductive de matematică
V.Poluanţi ai apei din orizontul local şi efectele lor asupra organismului uman
1.Apa - compoziţie , proprietăţi fizice observabile, importanţă
2.Determinarea gradului de poluare (aplicaţii practice)
2.1.Colectarea probelor
2.2.Înregistrarea datelor
2.3.Reprezentarea grafică a datelor obţinute
3.Afecţiuni specifice identificate în rândul populaţiei locale
La capitolele VI și VII am tratat în același mod poluanții aerului si solului
VIII.Măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii din orizontul local