Contribuția disciplinei biologie la profilul de formare al absolventului

Modalități de atingere a celor opt competențe cheie prin intermediul Biologiei:

Comunicare în limba maternă:

-Activități de citire a unor texte științifice pentru înțelegerea mesajelor conținute

Comunicare în limbi străine:

-Activități de căutare și de selectare a unor surse de informare șțiințifică diversificate și valoroase

Competențe matematice, științe și tehnologii:

-Proiectarea şi derularea unui demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru

-Manifestarea interesului pentru o viaţă sănătoasă şi pentru păstrarea unui mediu curat

Competență digitală:

-Dezvoltarea unor conţinuturi digitale multi-media, în contextul unor activităţi de învăţare

A învăța să înveți:

-Explicarea unor etape de lucru în asimilarea unor conținuturi, în desfășurarea unor investigații

Competențe sociale şi civice:

-Activități de lucru în echipă, care oferă un suport emoțional plăcut învățăriiși responsabilizează
în cadrul grupului

Spirit de inițiativă şi antreprenoriat:

-Identificarea unor parcursurişcolare şi profesionale adecvate propriilor interese

Sensibilizare şi exprimare culturală:

-Activități ce favorizează aprecierea patrimoniului de biodiversitate locală, națională și

universală
 Competențele specifice, ca rezultate ale învățării,

de vizat și de evaluat prin sarcini semnificative

Construirea demersului didactic trebuie să plece de la studiul competențelor specifice,

astfel încât activitățile de învățare prin care se transpune curriculumul să urmărească această
gradare în dezvoltarea unei competențe.

Formarea competențelor se bazează pe o multitudine de conexiuni pe care profesorul le

poate face în dialog cu elevii, pe implicarea elevilor în activităţi multiple de observare, aplicare
şi experimentare.

Abordarea fiecărui conținut trebuie să permită atingerea competențelor de mai sus

favorizând explorarea/ observarea și formularea de concluzii, înțelegerea datelor din diverse
surse (tabele, grafice, texte științifice), lucrul în echipă, comunicarea, rezolvare de probleme,
manifestarea de comportamente sănătoase.

Trebuie urmarită dezvoltarea competențelor elevilor:

 de a integra informaţii noi în modele explicative proprii,

 de a aplica achiziţiile dobândite în rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană,
 de a găsi soluţii la probleme noi, de a-și forma gândirea logică
 de a-și manifesta creativitatea și originalitatea.
 Accente ale demersului didactic la clasă

As fi asteptat de la noile programe de gimnaziu să urmărească înţelegerea vieţii şi a

lumii vii, căci, până la urmă, aceasta este menirea disciplinei. Ar fi mai uşoară şi mai plăcută
copiilor ce sunt la vârsta curiozităţii, dacă ar fi îndrumaţi să aibă grijă de o plantă, de un animal
de casă, să-şi asume îngrijirea acestora, să le cunoască şi să le descopere singuri.

Sunt competențe ale programei actuale pe care nu le-am vizat în mod sistematic?

Răspuns: Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei

Cum să reţină un elev de 11-12 ani termeni de genul: mitocondrii, cloroplaste, stomate, nutriție
saprofită, metamorfoză, protiste, procariote etc., în jur de 10-15 noțiuni de genul celor enumerate
mai sus, într-o lecție? Conceptele acestea sofisticate, care pun probleme şi la pronunţare, sunt
nerelevante pentru elevii mici, motiv pentru care pe unele le simplific, altora le reinventăm
definții mai scurte, iar pe altele le omit în mod intenționat.

Sunt unele lecții de clasa a VI-a care fac trimiteri la cunoștințe de chimie (ex. respirația aerobă și
anaerobă), disciplină pe care elevii nu o studiază decât in a VII-a.

Accente ale demersului meu didactic la clasă:

 învățarea prin reprezentări grafice/ desene

 recunoașterea de organe/structuri/procese
 explicarea unor realități din cotidian
 Următoarea unitate de învățare

Proiectarea la nivelul unității de învățare oferă profesorului posibilitatea de a urmări

elementele de conținut propuse prin activități ce țintesc diverse competențe pe parcursul unui
număr de lecții.

Este indicat ca profesorul de biologie să propună, de-a lungul unei unități, activități de
învățare care să implice:

-realizarea unei observații/investigații/activități practice (observație cu lupa, observație

macroscopică a unui model sau material viu, măsurarea unui parametru biologic, înregistrare de
date etc.) finalizate cu formularea concluziilor;

-utilizarea unor surse de informații cât mai variate urmată deprocesarea informațiilor științifice;

-lucrul în echipă și comunicare în cadrul echipei.

In baza acestei indicații și ținând cont de cele discutate în cadrul Modulului 2 al cursului CRED,
la următoarea unitate de învățare aș face următoarele modificări:

 Includerea, in mod obligatoriu, a uneia din competențele specifie derivate din CG1.
Explorarea sistemelor biologice, a proceselor și a fenomenelor cu instrumente și metode
științifice
 Vizarea fiecărei competențe specifice prin activități de învățare (fiecare activitate de
învățare este însoțită de competența vizată, notată la final)
 Fiecare lecție trebuie să aibă rubrica separată în cadrul proiectării unității de învățare
 Activitățile de învățare sa fie organizate atât individual cât și pe grupe
 Resursele materiale utilizate să fie cât mai variate.
 Sinteză pentru activități metodice - Proiectarea demersului didactic

Proiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa şcolară şi presupune:

1) - lectura integrală şi personalizată a programei școlare;

2) - elaborarea planificării calendaristice;

3) - proiectarea unităților de învățare.

Lectura conţinuturilor din programa școlară trebuie făcută din perspectiva a ceea ce sunt acestea
în modelul de proiectare pe competenţe: parte a competenţei (alături de abilităţi şi atitudini),
mijloace informaţionale prin care se urmărește formarea competențelor la elevi.

Planificarea calendaristică orientativă este un document administrativ care asociază elemente ale
programei ( competenţe specifice şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către
profesor pe parcursul unui an şcolar.

Unitatea de învăţare este instrumentul utilizat de profesor în scopul realizarii unui demers
didactic personalizat care proiectează organizarea activităţii în clasă.

În proiectare Competențele specifice sunt element de baza urmărit, astfel:

-          pentru realizarea planificării calendaristice după stabilirea unităților de învățare am

asociat competențele specifice corespunzătoare

-          pentru realizarea proiectului unității de învățare după stabilirea conținutului corespunzător

fiecărei ore de curs am asociat pentru fiecare conținut competențele specifice. Trebuie urmărit ca
toate competențele din planificare calendaristică sa se regăseasca la diversele conținuturi
pevăzute în cadrul unei unități (în jur de 3 pentru un conținut)

-         pentru realizarea proiectul didactic se vor utiliza aceleași competențe specifice din
proiectul unității de învățare aferente conținutului lecției.
 Proiectul unității de învățare
Disciplina Biologie
Clasa a V-a
Unitatea de învățare II : Ecosistemul – unitatea de organizare a mediului
NUMĂR DE ORE ALOCAT: 4 ore

Conținuturi Com- N
Activități de învățare Resurse
(detalieri) petențe
1. Ecosistemul 1.1; ●vizionarea unor filme cu diverse ecosisteme/ medii de Resurse materiale:
– 1.2 viață pentru observarea caracteristicilor acestora 1.1 manual tipărit/digital, material
caracteriza 2.2 ● exerciții de identificare a elementelor componente ale biologic proaspăt, termometru
re 3.2 biotopului / biocenozei unui ecosistem 3.2. pentru ȋnregistrarea temperaturii
generală ●participarea la vizite didactice organizate în zone aerului
apropiate școlii pentru observarea caracteristicilor unor Resurse procedurale:
ecosisteme 1.2 Metode: conversaţia, explicaţia,
●enunțarea unei situații - problemă/ ipoteză de lucru în experimentul,
scopul realizării unei investigații 1.2 munca independentă
●descrierea relațiilor dintre viețuitoare precum și dintre
acestea și mediu (verbală, scrisă, cu ajutorul unor afișe, Organizare: activități
desene) 2.2 individuale, frontale
2. Tipuri de 1.1; ●observarea unor imagini pentru recunoașterea Resurse materiale:
ecosisteme 2.1; caracteristicilor tipurilor de ecosisteme reprezentate 1.1 manuall tipărit/digital,
3.2; ● exerciții de grupare a ecosistemelor observate în planșe didactice,
4.2 imagini (acvatice/terestre; naturale / artificiale); 3.2
●stabilirea unor criterii în scopul clasificării unor Resurse procedurale:
ecosisteme; 3.2 Metode: conversaţia, explicaţia,
●realizarea unui text pe baza unor desene/scheme (de exerciţiul,
exemplu: descrierea unei păduri, pajiști 2.1
●discutarea necesității unor reguli de conduită pentru Organizare:
asigurarea protecţiei mediului (inclusiv a sănătăţii activitate frontală, individuală
personale)4.2
3.Relaţii ȋntre 1.1;1.2 ●observarea unor imagini sugestive ȋn vederea Resurse materiale:
vieţuitoare 3.1 diferenţierii unor tipuri de relaţii ce se stabilesc ȋntre manual tipărit/digital,
4.2 vieţuioare (ex.: relaţii de concurenţă pentru hrană, relaţii planșe didactice
de cooperare, parazitism,prădătorism)1.1
●reprezentarea schematică a unor lanţuri trofice 3.1 Resurse procedurale:
●analiza unor situații-problemă cu ajutorul unor modele Metode: conversaţia, explicaţia,
grafice (de exemplu: identificarea consecințelor pe care exerciţiul
le-ar avea dispariția unei specii dintr-o rețea trofică/
introducerea unei noi specii asupra celorlalte viețuitoare Organizare:
din rețea) 3.1 activitate frontală, individuală, pe
●exerciții de observare a consecinţelor activităţilor umane grupe
asupra vieţuitoarelor 4.2
●discutarea necesității unor reguli de conduită pentru
asigurarea protecţiei mediului (inclusiv a sănătăţii
personale)1.2
4.Recapitulare 2.2 ●exerciții de construire a unor lanțuri / rețele trofice;3.1 Resurse materiale: 1
/Evaluare 3.1,3.2 ●descrierea relațiilor dintre viețuitoare, precum și dintre
acestea și mediu;2.2 Fișe de evaluare
●exerciții de comparare, grupare a unor ecosisteme
 observate după criterii date 3.2
●analiza unor situații-problemă cu ajutorul unor modele
grafice (de exemplu: identificarea consecințelor pe care
le-ar avea dispariția unei specii dintr-o rețea trofică/
introducerea unei noi specii asupra celorlalte viețuitoare
din rețea) 3.1

Metode ca mijloace de dezvoltare a competențelor elevilor

Formarea competențelor specifice, conținuturile urmărite și resursele avute la dispoziție

trebuie să ghideze profesorul în căutarea metodelor și a activităților de învățare optime într-o
situație dată.

Este indicat ca în activităţile de învățare proiectate, metodele alese de profesor să vizeze:

• stimularea curiozității elevului de a-și pune mereu întrebări despre lumea

înconjurătoare, prin plecarea de la o problemă desprinsă din viața cotidiană - Problematizarea

• căutarea răspunsurilor prin explorarea mediului viu și neviu –Investigația

• exersarea lucrului în echipă, a asumării și îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de

lucru, a cooperării în realizarea acestora -Învățarea prin cooperare

 redarea principalelor caracteristici ale unui organism prin realizarea unui desen –
Modelarea

Profesorul își alege metode care, pe parcursul lecției de biologie să permită:

• identificarea unei probleme

• căutarea și aflarea unor răspunsuri/soluții
• diseminarea acestora

Un clișeu didactic de care mă lovesc mereu și invariabil la fiecare clasă începătoare

atunci cand utilizez metoda Modelării : reprezint prin desen, la tablă, o structură anatomică, în
culori, cu săgeți care să faciliteze învățarea multor noțiuni din schița lecției (specific elevilor la
final ca ora următoare vor trebui să facă același lucru) și SIGUR, în ora următoare, la
reactualizarea cunoștințelor, gasesc câțiva elevi care reușesc să facă desenul, dar nu înțeleg de
cele mai solicit și denumirile componentelor de pe desen.
 Sinteză pentru activități metodice-opțional

Denumirea opţionalului: Mediu curat - corp sănătos - minte sănătoasă

Tipul opţionalului: Opţional ca disciplină nouă
Clasa : VIII - XII
Durata: 1 an şcolar
Număr de ore pe săptămână: 1 oră

Competențe specifice vizate :

1.1. Utilizarea unor noţiuni din știinţele conexe

1.2.Organizarea informațiilor în mod algoritmizat

2.1 Efectuarea unor operaţii experimentale simple

2.2 Prezentarea caracteristicilor mediului înconjurător, factorilor poluanţi şi efectelor acestora

asupra organismelor

3.1 Contribuirea la ameliorarea calităţii vieţii şi a mediului din orizontul local

3.2 Dezvoltarea unei atitudini favorabilă privind protecţia animalelor și plantelor din orizontul
local

Spre dosebire de competențele vizate de disciplinele trunchiului comun, câteva din cele
de mai sus se referă la investigarea și cunoașterea mediului din imediata apropiere, fapt ce
contribuie la ancorarea în realitatea cotidiană a elevului.

Elevii sunt mai motivați să învețe deoarece dobândesc cunoștințe noi despre ceea ce îi
înconjoară, lucru care îi poate determina să ia unele măsuri practice de ameliorare sau de
atenționare în cazul unor situații ce afectează calitatea vieții și a mediului.
 Jurnal reflexiv

Unitatea de învățare: Ecosistemul – unitatea de organizare a mediului –clasa a V-a

1. Ecosistemul – caracterizare generală

Participarea la vizită didactică organizată în parcul din spatele școlii pentru

observarea caracteristicilor acestui ecosistem.

Ce am intenționat?

-  identificarea elementelor componente ale biotopului / biocenozei unui ecosistem

- descrierea relațiilor dintre viețuitoare precum și dintre acestea și mediu

- soluționarea unei situații – problemă : „Identificați zona din parc mai bogată în specii de
plante și argumentați alegerea voastră!”

Ce am obținut?

-          îndeplinirea obiectivelor propuse, dezvoltarea competențelor vizate

Ce reacții au avut elevii?

-          elevii au fost implicați în procesul de căutare și identificare

-          au avut reacții de cooperare, dar și de compețiție

Ce feedback am oferit elevilor?

-          am apreciat verbal munca elevilor, interesul și implicarea lor pe tot parcursul
activității

Ce aș fi putut face mai bine?

-          organizarea elevilor la plecarea din clasă ( în parc e mult mai greu)

Ce îmi propun pentru data următoare?

-          să citim împreună fișele de lucru completate de elevi în parc

2. Tipuri de ecosisteme    

Observarea unor videoclipuri din Manualul virtual de clasa a V-a pentru recunoașterea
caracteristicilor tipurilor de ecosisteme prezentate.

Ce am intenționat?

- gruparea ecosistemelor observate în imagini după anumite criterii (acvatice/terestre;

naturale / artificiale)

- realizarea unui text comparativ referitor la diversitatea ecosistemelor naturale și artificiale

- discutarea necesității unor reguli de conduită pentru asigurarea protecţiei mediului

(inclusiv a sănătăţii personale)

Ce am obținut?

- realizarea obiectivelor, cooperare in echipele de lucru

- atitudini de protecție a mediului natural și a diversității acestuia

Ce reacții au avut elevii?

- elevii au dezbătut ideile fiecăruia din cadrul echipei

Ce feedback am oferit elevilor?

- am apreciat munca lor, atât verbal cât si în „caietul profesorului”

Ce aș fi putut face mai bine?

-   notarea unor reguli de conduită pentru asigurarea protecţiei mediului

Ce îmi propun pentru data următoare?

-    realizarea unor fluturași de conștientizare pe care să îi distribuim persoanelor din parcul

vizitat în ora precedentă
 Instrumente care pot măsura nivelul de performanță

al competențelor elevilor

Dimensiunile cognitive vizate prin evaluare pot fi grupate, pentru ușurința operării, astfel:

• cunoştere (recunoaștere, clasificare, exemplificare, definire, descriere, demonstrare);

• aplicare (comparare, folosirea modelelor, relaționare, interpretare, găsirea soluțiilor, explicare);

• raţionament (analiză, sinteză, formularea de ipoteze/predicții, planificare/design, fromulare de

concluzii).

Dintre instrumentele de evaluare amintim:

• harta conceptuală;

• investigaţia;

• testul.

• grila de observare sistematică;

• fişa de lucru însoțită de chei de verificare care să permită autoevaluare, inter-evaluare;

• examinarea orală;

• tehnica 3-2-1;

• metoda R.A.I.;

• autoevaluarea/inter-evaluarea;

• portofoliul;

      Obiectivele de evaluare trebuie să coincidă cu competenţele specifice ale programei, cu

intenţia de a evalua măsura în care acestea au fost formate/ realizate.
NUMELE ȘI PRENUMELE............................................................................... DATA….............

TEST BIOLOGIE

Clasa a V-a

1.Asociază noțiunile din coloana A cu cele corespunzătoare din coloana B. 1,5p

A B
a. Ecosistem acvatic 1. Balta
b. Ecosistem terestru 2. Cultura agricolă
c. Ecosistem artificial 3. Pășunea
d. Descompunători 4. Bacterii, ciuperci
e. Producători 5. Fitofagi
f. Consumatori 6. Plantele
2. Completați spațiile punctate. 1,5 p
a. ..................................... și biocenoza formează un ...........................
b. În funcție de originea lor, ecosistemele pot fi: ................................. sau artificiale.
c. După tipul de substrat, un ecosistem poate fi: ........................... și terestru.
d. Consumatorii pot fi: primari, ............................... și terțiari.
3. Grupați următoarele organisme după tipul de categorie trofică corespunzător:
producător primar, consumator, descompunător: 1p
Ciuperci microscopice, grâu, ciocănitoare, bacterii, râme, omizi, vulpi, cartof, ulii, omul.

4. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă doar o variantă. 1,5 p
A. Consumatorii secundari:
a. Sunt fitofagi;
b. Consumă plante;
c. Bacterii și ciuperci microscopice;
d. Consumă animalele care sunt fitofage.
B. Plantele carnivore:
a. Sunt doar producători primari;
b. Consumă numai insecte;
c. Sunt consumatori;
d. Aparțin producătorilor și consumatorilor.
C. Fac parte din rândul mai multor tipuri de consumatori:
a. Râmele;
b. Vrăbiuțele;
c. Omul;
d. Paraziții.
5. Dați un exemplu de lanț trofic terestru, format din cele trei categorii trofice și care să
aibă doar 5 verigi. Precizați pentru fiecare organism ce categorie trofică reprezintă. 2 p
6. Identificați consecințele pe care le-ar avea dispariția unei specii din lanțul trofic
prezentat la exercițiul precedent. 1,5 p

Notă: 1 p din oficiu

Paragraful reflexiv

Testul aplicat la clasa aV-a, la finalul u.i. Ecosistemul – unitatea de organizare a mediului,
conține itemi semiobiectivi ( de completare),itemi obiectivi (cu alegere simplă și de
asociere), itemi subiectivi (cu răspuns deschis).

 Ce am vizat?

    Clasa la care am aplicat testul are 28 elevi.

La itemul 1.  am vizat CS 2.2: 70% din elevi au reușit să facă asocierile corect

La itemul 2.   am vizat CS 2.2: 80% din elevi au completat corect spațiile lacunare.

La itemul 3.   am vizat CS 3.2: 70% din elevi dintre elevi au încadrat corect organismele date.

La itemul 4.   am vizat CS 3.2: 60% din elevi au ales variantele corecte

La itemul 5.   am vizat CS 3.1: 50% din elevi au realizat un model de lanț trofic după
cerințele date

La itemul 6. am vizat CS 3.1: 50 % din elevi au argumentat corect situația problemă

 Ce rezultate am obținut?

Am constatat că majoritatea elevilor au rezolvat corect itemii de asociere, completare și

alegere simplă.

Au întâmpinat dificultăți la rezolvarea itemilor subiectivi cu răspuns de tip deschis și la

rezolvarea situației problemă deoarece elevii de clasa a V-a încă nu sunt suficient de
familiarizați cu acest tip de itemi.

 Ce decid pe mai departe?

- discutarea mai multor situații problema cu elevii

-interpretarea amănunțită a modelelor / desenelor / schemelor în clasă.

 Autoevaluare

a)Am recitit temele 2, 3, 4 pentru portofoliu și programele școlare. Consider că aplic

curriculumul național de nota 10, pentru că am studiat programele școlare în vigoare, am realizat
o lectură personalizată a acestora, mi-am proiectat demersul didactic pornind de la competențele
generale și specifice urmărite de noile programe școlare în vigoare. Demersul meu didactic ţine
cont de nevoile elevilor şi vizează dezvoltarea competenţelor acestora, astfel contrubuind la
profilul de formare al absolvenților.

b) Pentru a proiecta mai eficient demersul didactic, îmi propun să pun mai mare accent pe
personalizarea acestuia, să folosesc metode care să activeze mai mult elevii și să pun accentul pe
funcția motivațională a evaluării.