Managementul prin costuri la S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L.

Cluj-Napoca
 CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………….3

CAPITOLUL 1

Situaţia firmei ……………………………………………………………….. …….4

1.1.Prezentarea generală a S.C. “Docex -Prod” S.R.L ………………………………4

1.2.Modul de constituire ……………………………………………………………..4
1.3.Starea tehnică şi tehnologică a agentului economic ……………………………..5
1.4.Managementul şi organizarea agentului economic ………………………………7
1.4.1.Tipul de management practicat ………………………………………………..7
1.5.Piaţa în care activează societatea comercială ……………………………………8
1.6.Orientări, investiţii şi obiective de perspectivă ………………………………….8
1.7.Capacităţi de producţie şi vânzări realizate ……………………………………..8
1.8.Organigrama structurii organizatorice …………………………………………..9

CAPITOLUL 2

Managementul prin costuri ………………………………………………………10

2.1.Managemetul prin costuri similar cu managementul prin bugete ………………10

2.2. Managementul prin costuri într-o nouă abordare ………………………………11

CAPITOLUL 3

Managementul prin costuri în funcţie de nivelul cheltuielilor variabile în

evoluţia lor reală …………………………………………………………………..14

3.1.Fundamentarea studiului prin intermediului bazei de documentare …………….15

3.2.Pragul de rentabilitate-element al managementului prin costuri ………………...21
3.3.Determinarea pragului de rentabilitate prin metoda algebrică …………………..23
3.4. Pragul de rentabilitate prin metoda grafică ……………………………………..32

CAPITOLUL 4

Analiza pragului de rentabilitate prin abordarea unor procedee funcţionale ...36

4.1. Analiza cu ajutorul funcţiilor de producţie şi a costurilor ………………………36

4.2. Determinarea profitului maxim pentru un produs ….. ………………………….54

2
CONCLUZII ŞI PROPUNERI ……………………………………………………56

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………57

INTRODUCERE

O caracteristică a economiei de piaţă este situarea firmelor în prim-planul activităţii

economice pornind de la premisa că dacă sunt rentabile, atunci economia este influenţată
pozitiv.
Trecerea României la economia de piaţă, are drept componentă majoră
reorganizarea întreprinderilor. O economie de piaţă se bazează în primul rând pe agenţii
economici independenţi, care să aibă toate caracteristicile şi responsabilitaţile necesare unei
activităţieficiente.
Înfăptuirea unor asemenea societăţi implică reconceperea şi totodată proiectarea din
start, în mod riguros, de sisteme de management funcţionale şi eficace.
În condiţiile perioadei de tranziţie în care ne aflăm si care a produs un adevărat
seism în economia ţării noastre, agricultura nu a putut evita unda de şoc.
Schimbările produse pe parcursul anilor au marcat profund toate ramurile economiei
cât şi sistemul de conducere a întreprinderilor noi, determinând reorientarea vechilor
întreprinderi. În acelaşi timp, apariţia de noi întreprinderi concurenţiale, impune o
reorientare în sistemul managerial al întreprinderilor.
Datorită acestor schimbari, a fi rentabil este o adevărată provocare şi problemă.
Lucrarea de faţă îşi propune sa scoată în evidenţă una din modalităţile de realizare a
managementului prin costuri la S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L. CLUJ-NAPOCA, pornind de
la datele existente în bilanţul contabil, precum şi sltele culese pe parcursul anului 2001,
pentru produsele considerate semnificative în producţia societăţii comerciale.
În acest sens vom înţelege şi vom afla ansamblul proceselor prin care conducerea
societăţii poate acţiona pentru obţinerea unui profit cât mai ridicat.
În aplicarea managementului prin costuri este implicat întregul sistem de
management, nu doar cel decizional sau organizatoric.

3
 CAPITOLUL 1
SITUAŢIA FIRMEI

1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L.

S.C. “DOCEX- PROD” S.R.L. CLUJ – NAPOCA s-a constituit în anul 1994 fiind
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului, Judeţul Cluj, cu numărul J12/4053/1994 cu
sediul în Judeţul Cluj, municipiul Cluj-Napoca, str. Piaţa Mihai Viteazu nr. 33, tel/fax:
0264-434625.
Forma juridică de societate este de societate cu răspundere limitată.
Potrivit actului de constituire, obiectul de activitate al societăţii este:
a) importul făinii de grâu;
b) producerea specialităţilor de produse de patiserie şi panificaţie;
c) desfacerea (vânzarea) produselor prin magazinele proprii şi reţeaua comercială;
d) efectuarea operaţiunilor de transport cu mijloace de transport auto proprii
privind distribuirea produselor în reţeaua de desfacere;
e) organizarea şi efectuarea lucrărilor de întrţinere şi reparaţii la mijloacele din
dotare;
f) activităţi de import – export;
Durata societăţii este nelimitată.
Consiliul de administraţie al S.C. “DOCEX – PROD” S.R.L. are următoarea componenţă:
1. KOVACS MIHAI ŞTEFAN – asociat, director general
2. .KOVACS DOINA - asociat, diector administrativ
3. DEAC MARIA – contabil şef, economist
4. MORAR ALIN – director comercial, aprovizionare şi desfacere
5. NAGY GABOR - membru, inginer instalaţii, şef serviciu tehnic
6. LUCACIU MARIA – membru, şef producţie.

1.2. MODUL DE CONSTITUIRE

Societatea a fost înfiinţată în decembrie 1994, fiind o societate cu răspundere

limitată (S.R.L.), cu un capital social subscris de 200.000 lei, care s-a majorat în 1998 la
2.000.000 lei
Patrimoniul societăţii era în 1995 de 25.000.000 lei constând în utilaje de producţie
şi anume:
-1 cuptor electric cu 4 tăvi;
-1 malaxor electric de 30 l capacitate;
-1 dospitor electric;
-10 tăvi
-1 boiler electric
Restul dotărilor erau de amenajare.

4
 An de an societatea şi-a majorat patrimoniul prin profitul reinvestit, prin dotări cu
aparatura modernă, ajungând în 2001 la valoarea de 808.900.000 lei.
Astfel în 2001 societatea avea în patrimoniu:
-2 cuptoare electrice cu nouă tăvi;
-2 malaxoare de 30 l capacitate;
-1 malaxor de 10 l capacitate;
-1 aparat de foetaj;
-1 aparat de ambalat;
-parc auto pentru transportul materiilor prime şi livrarea produselor finite;
-4 dulapuri frigorifice;
-2 boilere pe gaz;
-70 tăvi pentru cuptoare;
-2 aparate de făcut gogoşi.

1.3. STAREA TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A AGENTULUI

ECONOMIC

Activitatea de bază a firmei o constituie fabricarea şi comercializarea produselor de

patiserie pentru satisfacerea nevoilor populaţiei prin intermediul pieţei. Pentru realizarea
acestui lucru, ea trebuie să-şi asigure resursele de producţie necesare: capitalul tehnic fix
(echipamentele de producţie) materiile prime şi materialele, mâna de lucru. Acesta este
primul studiu al fluxului său material şi financiar, după care urmează combinarea factorilor
în cadrul procesului nemijlocit de producţie (producerea si ambalarea) şi apoi transportul la
unităţile de comercializare.
Firma este într-un anumit sens o unitate economică integrată, deoarece procuce şi
tot ea comercializează produsele finite. La aceasta se adaugă faptul că firma are un număr
de 2 unităţi proprii de comercializare a produselor de patiserie precum şi un parc auto
propriu cu ajutorul căruia asigura transportul materiilor prime cât şi a produselor finite la
unităţile de desfacere.
S.C. “DOCEX – PROD” S.R.L. foloseşte în activitatea sa economică următoarele
materii prime: făină de grâu, drojdie care se achiziţionează de pe piaţa naţională sau import,
în special Turcia sau Ungaria, sare şi apă, care sunt procurate de piaţa locală. Concomitent
se folosesc următoarele utilităţi: energie, gaz şi abur, carese obţin de piaţa locală. Logica
desfăşurării procesului tehnologic cuprinde in liniile sale generale pregătirea materiilor
prime şi a materialelor, dozarea lor cantitativă, combinarea, frământarea, fermentarea
acesteia, divizionarea şi modelarea aluatului, coacerea produselor, ambalarea, depozitarea
şi livrarea lor(vezi Figura 1.1, Schema tehnologică de fabricaţie a produselor).

5
 APĂ DROJDIE FĂINĂ SARE ADĂUGĂRI

DOZAR DOZARE DOZARE DIZOLVARE DIZOLVARE

ÎNCĂLZIRE
TOPIRE

FRĂMÂNTAREA ALUATULUI
8-10 MIN.

FERMENTAREA ALUATULUI
20-30 MIN.

DIVIZAREA, MODELAREA

COACEREA PRODUSELOR
15-20 MIN.

AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA
PRODUSELOR

LIVRAREA PRODUSELOR

Figura 1.1.
SCHEMA TENHOLOGICĂ DE FABRICAŢIE A PRODUSELOR

6
 1.4. MANAGEMENTUL ŞI ORGANIZAREA AGENTULUI
ECONOMIC

În economia de piaţă spre care tindem, managementul şi funcţionarea agenţilor

economici se realizează folosind preponderent pârghii economice – preţ, salarii, credit,
dobândă, investitie, profit, etc. Ele înlocuiesc obiectivele, planurile teoretice, indicaţiile,
specifice economiei dirijiste.

1.4.1. Tipul de management practicat.

Managementul fiecarui tip de societate comercială reprezintă apreciabile elemente

spewcifice, referitoare la organisme de conducere cât şi la organizarea şi desfăşurarea
activităţilor lor. Societăţile organizează şedinţe ale consiliului de adnimistraţie care adoptă
pricipalele decizii privind existenţa, dezvoltarea şi incheierea activităţii sale.
Conducerea tactică şi curentă a activităţilor se realizează prin consiliul de conducere
şi administratori, având precizate competenţele şi responsabilităţile ce le revin.
Avem de-a face cu un management participativ completat cu cel individual.
Managementul individual reprezentat prin directorul general al S.C. DOCEX PROD
S.R.L., asigură continuitate în aplicarea deciziilor şi programelor stabilite de managementul
participativ.
Metoda de management aplicabilă, protrivit profilului integrat al unităţii este
managementul prin obiective.
Fundamentul lui economic şi motivaţional îl reprezintă bugetele elaborate pe verigi
structurale organizatorice, constituie drept centru de venituir şi cheltuieli: activităţi de
producţie – comercializare. El permite determinarea precisă a resurselor cheltuite
comparativ cu producţia realizată, permiţând şi o diferenţiere a recompenselor şi fireşte a
sancţiunilor.
În acest sens structura organizatorică, în particular organigrama, poate reporta
actualizări şi îmbunătăţiri.

1.5. PIAŢA ÎN CARE ACTIVEAZĂ SOCIETATEA COMERCIALĂ

S.C. DOCEX PROD S.R.L. apare în calitate de ofertant al produselor de panificaţie

pe piaţa municipiului Cluj-Napoca.
Ea întâlneşte pe piaţă firme similare concurente cum ar fi: S.C. “PANIRO” S.A.,
S.C. “VITADULCI” S.R.L., S.C. “EDU-PROD” S.R.L.
În momentul înfiinţării, firma producea o gamă restrânsă de sortimente, urmând ca
pe parcursul anilor şi cucerirea pieţei să-şi lărgească gama de produse, ajungându-se în
momentul de faţă la un număr de 39 de sortimente.
Evidenţa livrărilor este organizată pe beneficiar şi decade în cadrul ficărei luni.
Principalii beneficiari sunt:
- magazinele proprii ale firmei;
- terţi: cantine, unităţi de consum, consumatori privaţi, etc.
În cazul produselor vândute prin magazinele proprii, adaosul comercial revine
firmei, fără ca acesta să acopere însă cheltuielile de transport, manipulare şi salarii, chirii,
etc., generate de funcţionarea si gestionarea magazinelor.

7
 Cheltuielile de distribuţie sunt incluse în preţul de producţie (identic cu preţul cu
ridicata). În cazul în care transportul produselor este realizat de beneficiar, cu mijloace
proprii sau închiriate, costul acestuia este recuperat de la beneficiar, respectiv
S.C. “DOCEX PROD” S.R.L.
Apreciez că pentru viitor, întreprinderea va trebui să-şi sporească desfacerile prin
magazinele proprii existente, concomitent cu închirierea sau construirea unor magazine noi.
Aceasta ar urma a fi dotate cu cuptoare cu capacitateacorespunzătoare pentru producerea
unor specialităţi de patiserie si panificaţie care să fie vândute direct în magazinul respectiv.
În acest caz, ponderea desfacerilor de produseprin magazinele proprii poate atinge un
procent de 50 – 55 % în desfacerile totale.
Deasemenea se are în vedere şi extinderea relaţiilor directe cu diferite unităţi
economice, spitale, şcoli, grădiniţe, hoteluri etc., precum si şi cu diferite unităţi de
alimentaţie publică. Aceasta ar asigura o mai mare stabilitate si o certitudine desfacerilor
zilnice.

1.6. ORIENTĂRI, INVESTIŢII ŞI OBIECTIVE VIITOARE.

S.C. “DOCEX PROD” S.R.L. dispune de spaţii de producţie şi de o dotare cu

utilaje, instalaţii, echipamente şi aparate de laborator care îi asigură o independenţă totală
din punct de vedere al desfăşurării unei activităţi profitabile.
Această bază tehnico-materială este întregită si de un potenţial uman valoros, care s-
a format în cadrul unităţii şi care în prezent este în măsură sa asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie existente precum şi a noilor tehnologii preconizate.
Prin specificul activităţii de producţie, firma realizează produse de panificaţie care
în întregime sunt destinate pieţei locale, astfel că problema exportului de produse nu va
apărea nici în viitor.
În contextul celor de mai sus, problemele principale care se pun pentru activitatea de viitor
nu vizează atât creşterea capacităţii ci mai mult diversificarea sortimentelor de fabricaţie şi
îmbunătăţirea calităţii produselor, astfel încât unitatea să fie fiabilă pe plan local. Pentru
aceasta se au în vedere următoarele obiective:
a) Obiective privind evaluarea corectă, reală a patrimoniului societăţii:
- determinarea corectă a capitalului social;
- întocmirea calculaţiilor de cost şi de eficienţă pentru aprecierea reală a
nivelului profitabilităţii;
b) Obiective privind retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor.
Pentru perioada 2003-2006 acţiunile de retehnologizare şi modernizare vor fi
orientate spre:
- înlocuirea treptată a liinilor de panificaţie cu linii automatizate de
randament mai mare;
- diversificarea fabricaţiei prin achiziţionarea şi montarea unor instalaţii
pentru producerea unor sortimente noi.

1.7. CAPACITĂŢILE DE PRODUCŢIE ŞI VÂNZĂRI REALIZATE.

S.C. DOCEX PROD S.R.L. are ca principal obiect de activitate panificaţia, activita-
te desfăşurată în cele două centre ale sale, cu o capacitate de la 100 kg /24h şi respectiv

8
40 kg/24 h. Prin achiziţia unor utilaje, capacitatea de producţie a ultimului centru a
crescut la 60 kg/24h.
Ambele centre proprii de producţie şi desfacere, situate Cluj Napoca, Piaţa Mihai
Viteazu nr.33, respectiv Piaţa Mihai Viteazu nr.11 , au fost date în folosinţă în anul 1994
respectiv anul 1995.
De la deschidere până în anul 2001 vânzările au fost în crestere, în mare parte
datorită faptului ca cele două centre sunt amplasate în zona centrală a oraşului.

1.8. ORGANIGRAMA STRUCTURII ORGANIZATORICE

Caracteristică unităţilor ce fabrică unul sau mai multe produse, este organizarea
structurată pe domenii sau funcţională.
Reprezentarea grafică a structurii organizatorice, folosind organigrama ordonată de
sus în jos se prezintă în Figura 1.2.,Organigrama SC “DOCEX PROD” S.R.L.”

CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR ADMINISTRATIV

SERVICIUL
SECRETARIAT -CONTABILITATE
ADMINISTRAŢIE -FINANCIAR
-PERSONAL

ŞEF SERVICIU DIRECTOR

TEHNIC COMERCIAL

UTILAJE APROVIZIONARE DESFACERE

MAGAZIN 1 … MAGAZIN 2
Figura 1.2.

ORGANIGRAMA SC “DOCEX –PROD” S.R.L.

9
 CAPITOLUL 2
MANAGEMENTUL PRIN COSTURI

În analiza modului în care societatea comercială este şi trebuie condusă, acest tip de
management are la bază costurile reale, care de altfel trebuie acoperite de realizările
întreprinderii.
Conducerea prin costuri cuprinde toate laturile care privesc cheltuielile aferente
unui produs. Prin aplicarea acestei metode se poate extinde gestiunea economică până la
nivelul formaţiilor de lucru, în vederea mobilizării tuturor resurselor existente în cadrul
întreprinderilor atât în ce priveşte creşterea producţiei cât şi a raţionalizării cheltuielilor de
producţie.
Managementul prin costuri are două abordări:

- managementul prin costuri similar cu managementul prin bugete

- managementul prin costuri privit dintr-o abordare diferită

2.1. MANAGEMENTUL PRIN COSTURI SIMILAR CU

MANAGEMENTUL PRIN BUGETE

Este o modalitate specifică de realizare a managementului prin care atât stabilirea

obiectivelor fundamentale, cât şi evaluarea acestora se face sub formă financiar- contabilă.
Stabilirea costurilor se face prin localizarea acestora pe activităţi, pe compartimente
de producţie şi conducătorii acestora şi pe grupe de costuri la nivelul întreprinderii.
Obiectivul care trebuie atins este repartizarea echilibrată a costurilor pe fiecare persoană,
începând de la director şi până la muncitorul de bază.
Fiecare compartiment sau persoană, fiind afectată cu un anumit volum de costuri
devine un centru de costuri, fiecare trebuind să asigure realizarea unui obiectiv parţial din
obiectivul global al întreprinderii. Organizarea efectivă a centrelor de costuri într-o
întreprindere se realizează respectându-se, ca regulă principală, aceea că pentru fiecare
obiectiv există un singur responsabil de costuri care este unicul răspunzător de realizarea
sau nerealizarea acestuia. Deci sarcinile de bază pentru cei care aplică metoda de conducere
prin costuri constau în stabilirea obiectivelor şi costurilor cât mai precis posibil respectând
condiţia de determinare obiectiv-responsabil de costuri şi obligaţiile acestuia.
Pentru realizarea obiectivelor propuse, întreprinderea trebuie să dispună de anumite
condiţii, şi anume:
• existenţa unui sistem de programare, evidenţă şi urmărire operativă a costurilor de
producţie atât pe ansamblu cât şi la nivelul subunităţilor
• existenţa unei structuri organizatorice în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite,
prin care să se prevadă atributele, competenţele, responsabilităţile şi relaţiile de
colaborare pentru fiecare subdiviziune organizatorică

10
 Această metodă de conducere favorizează concentrarea atenţiei managerilor spre
reducerea costurilor şi creşterea eficienţei economice.

2.2. MANAGEMENTUL PRIN COSTURI ÎNTR-O NOUĂ

ABORDARE

Această nouă abordare se referă la defalcarea costurilor totale de producţie(CT),

rezultând astfel 2 modalităţi de calcul:
a.) teoretică – în acest caz se consideră variaţia liniară proporţională a costurilor
variabile (CV) în raport cu volumul producţiei
b.) practică – în acest caz se ia în considerare nivelul costurilor variabile în evoluţia lor
reală sau normală
a.) În acest caz costurile fixe(CF) sunt relativ constante pe total şi variabile pe produs,
iar costurile variabile (CV) sunt relativ constante pe pprodus şi variabile pe total în
raport cu volumul producţiei.

V = p∗ q
unde: V = încasările
q = cantitatea de produse vândute
p = preţul de vânzare
- încasările depind de cantitatea de produse vândute şi de preţul de vânzare

CT=CF+CV
CT=CF+ q ∗ cv
unde: CT = costuri totale
CF = costuri fixe
CV = costuri variabile
cv = cost variabil pe unitate de produs
V = CT
q ∗ p = CF + q ∗ cv
Astfel că:
CF
q=
( p − cv )
Această ultimă formulă reprezintă de fapt pragul de rentabilitate (PR) sau punctul de
echilibru.
Ţinând cont de aceste relaţii, putem arăta:
P= V-CT = q ∗ p- (q ∗ cv + CF)
unde : P – profitul întreprinderii
Pentru a vedea unde profitul este nul s-a recurs la calculele susmenţionate.
Prin urmare, cantitatea q reprezintă cantitatea necesară a fi vândută pentru a nu se
înregistra pierderi.

11
 VT,CT

V=q*p

P=0 CV=q*cv

CF

q0

Pragul de rentabilitate Figura 2.1

Rezultă că volumul total al pierderilor şi cel al profitului depinde de modificarea

cheltuielilor fixe, de modificarea cheltuielilor variabile şi de modificarea preţului de piaţă al
produselor.Prin urmare se disting următoarele cazuri:
1.) Cazul reducerii sumei cheltuielilor fixe

CT
VT
E0 CV0
P0=0 CV1

P1=0
E1

CF0
CF1

q1 q0 q

Figura 2.2
Rezultă că în cazul în care se diminuează suma cheltuielilor fixe în condiţiile în care
ceilalţi factori rămân nemodificaţi, are loc diminuarea nivelului cheltuielilor totale, ceea ce
conduce la creşterea profitului:

12
 - punctul de echilibru se deplasează de la E0 la E1; în acest caz realizarea noului
punct de echilibru al producătorului presupune realizarea unui volum mai mic al
vânzărilor(q1>q0)
2.) Cazul modificării cheltuielilor variabile totale

CV CT
VT
E0 CV0
P0=0 CV1

P1=0
E1

CF0,1

q1 q0 qm q

Figura 2.3

3.Cazul diminuării încasărilor

CV CT

VT0 VT1

P1=0 CV0,1

P0=0

CF0,1

q0 q1 q
Figura 2.4

Diminuarea veniturilor totale conduce la reducerea profitului, cheltuielile rămânând

nemodificate. Drept urmare,firma va trebui să vândă o cantitate mai mare de produse pentru
a realiza un nou echilibru.

13
 În concluzie, putem menţiona că pragul de rentabilitate se atinge cu atât mai repede
cu cât:
- ponderea costurilor fixe în costurile totale este mai mare
- preţul de vânzare este mai mare

CAPITOLUL 3

MANAGEMENTUL PRIN COSTURI ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL

CHELTUIELILOR VARIABILE ÎN EVOLUŢIA LOR REALĂ

Sursa efectelor economice implicate în justifcarea unei activităţi de producţie este

profitul. În cazul de faţă el poate fi estimat în urma ecuaţiei:

P=V–C
Unde: V = veniturile din vânzarea produselor;
C = costurile aferente produselor.
În ceea ce priveşte costul C, acesta este diferenţiat în funcţie de metoda de
determinare, fiind definit prin intermediul costului variabil CV şi a cheltuielilor fixe
repartizabile pe produs. De asemenea, in studiul de specialitate se mai face referire şi la
costul de marketing M.
Astfel vom explicita fiecare din componentele costului pe care le-am enunţat astfel:
Costul variabil (CV) – cuprinde costurile cu materiale şi manoperă directe, energia
tehnologică şi alte cheltuieli variabile din categoria cheltuielilor indirecte, precum şi
cheltuieli cu întretinerea şi reparaţiile utilajelor (CIFU).
Cheltuielile fixe (CF) – sunt acele cheltuieli care nu variază cu volumul producţiei.
Din aceste cheltuieli fac parte amortismentul, salariile personalului de conducere executiv,
asigurările, chiriile, etc.
Cheltuieli de marketing (M) – se compun din cheltuielile pentru reclamă şi
publicitate şi cheltuieli pentru distribuţia produselor.
In concluzie: C = CV + CF + M
În economia de piaţă cheltuielile de marketing, în procesul circulaţiei produsului de
la producător la clientul final ajung să ocupe până la 60% din preţul de vânzare, fiind
influenţat de distanţa, felul transportului, perisabilitate şi rapiditatea livrării.

3.1. FUNDAMENTAREA STUDIULUI PRIN INTERMEDIUL BAZEI DE

DOCUMENTARE

14
 În vederea studiului planificat am luat în calcul 6 produse de patiserie care au
ponderea cea mai mare în volumul desfacerii S.C. "DOCEX-PROD" S.R.L. şi pentru care
se pot evidenţia reprezentativ costurile. Aceste produse sunt:

- brânzoici ;
- pateuri cu brânză sărată ;
- strudel cu mere ;
- ştrudel cu brânză ;
- ştrudel cu carne ;
- ştrudel cu fructe;
Producţiile fizice lunare ale anului 2001 au fost următoarele:
Tabelul 3.1
Producţia anuală de brânzoici

Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An - Cantitate

I 5707 61905
II 6324 I 19051 61905
III 7020 61905
IV 5616 61905
V 5753 II 15644 61905
VI 4275 61905
VII 3945 61905
VIII 4258 III 13812 61905
IX 5609 61905
X 6354 61905
XI 4520 IV 13398 61905
XII 2524 61905

Tabelul 3.2
Producţia anuală de pateuri cu brânză sărată
Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An – Cantitate
I 1084 10186
II 1054 I 3312 10186
III 1174 10186
IV 927 10186
V 900 II 2820 10186
VI 993 10186
VII 640 10186
VIII 663 III 2112 10186
IX 809 10186
X 689 10186
XI 710 IV 1942 10186
XII 543 10186

15
 Tabelul 3.3
Producţia anuală de ştrudel cu mere

Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An - Cantitate

I 2436 26312
II 2684 I 8067 26312
III 2947 26312
IV 2567 26312
V 2429 II 6964 26312
VI 1968 26312
VII 1511 26312
VIII 1934 III 5715 26312
IX 2270 26312
X 2173 26312
XI 2028 IV 5566 26312
XII 1365 26312

Tabelul 3.4

Producţia anuală de ştrudel cu brânză

Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An - Cantitate

I 5721 59098
II 6636 I 19352 59098
III 6995 59098
IV 5365 59098
V 5268 II 14647 59098
VI 4014 59098
VII 2633 59098
VIII 3356 III 10909 59098
IX 4920 59098
X 4693 59098
XI 4824 IV 14190 59098
XII 4673 59098

Tabelul 3.5
Producţia anuală de ştrudel cu carne

16
 Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An - Cantitate
I 3503 31249
II 3201 I 10037 31249
III 3333 31249
IV 2572 31249
V 2696 II 7363 31249
VI 2095 31249
VII 1559 31249
VIII 1701 III 5542 31249
IX 2282 31249
X 2174 31249
XI 2909 IV 8307 31249
XII 3224 31249

Tabelul 3.6
Producţia anuală de ştrudel cu fructe

Luna Cantitatea Trimestrul Cantitatea An - Cantitate

I 2467 37256
II 3630 I 9312 37256
III 3215 37256
IV 3754 37256
V 3310 II 8861 37256
VI 1797 37256
VII 2472 37256
VIII 2574 III 8035 37256
IX 2989 37256
X 4044 37256
XI 3836 IV 11048 37256
XII 3168 37256

Preţurile medii de vânzare ale produselor au fost:

17
 Tabelul 3.7
Preţurile medii de vânzare lunare ale produselor:

Luna Brânzoici Pateuri cu Ştrudel cu Strudel cu Strudel cu Strudel cu

brânză mere brânză carne fructe
sărată
I 3645 4800 4800 4800 5548 4800
II 4000 4800 4800 4800 6200 4800
III 4000 4800 4800 4800 6200 4800
IV 4000 4800 4800 4800 6200 4800
V 4000 4800 4800 4800 6200 4800
VI 4000 4800 4800 4800 6200 4800
VII 4800 5800 5800 5800 7500 5800
VIII 4800 5800 5800 5800 7500 5800
IX 4800 5800 5800 5800 7500 5800
X 4216 5316 5322 5319 7016 5307
XI 4900 5300 5300 5300 7700 5300
XII 4900 5300 5300 5300 7700 5300

În tabelele următoare voi prezenta cheltuielile pentru aceste produse, corelate cu

cantitatea lunara sau produsă pentru fiecare.
Tabelul 3.8
Cheltuieli pentru brânzoici

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. Amortizări

materiile materiale salariale comune gen. ale
prime între-
prinderii
I 9504310 1592359 3582807 1433123 955415 398080
II 10592093 1476379 3321854 1328741 885827 398080
III 13173295 2183674 4913268 1965307 1310204 398080
IV 8353520 1556001 3501004 1400401 933601 389080
V 8786659 1979238 4453285 1781314 1187542 398080
VI 6211949 1790890 4029502 1611801 1074534 398080
VII 6721355 2198547 4946732 1978692 1319128 398080
VIII 9903218 2100732 1890658 1890658 1260439 398080
IX 11588330 2346097 5278719 2111487 1407658 398080
X 13027973 2140915 4817059 1926823 1284549 398080
XI 10631357 2272686 5113543 2045417 1363611 398080
XII 6763736 942955 2121650 848660 565773 398080
Total 11525779 22580473 50806070 20322424 13518281 4776960
5

Tabelul 3.9
Cheltuieli pentru pateuri cu brânză sărată

18
Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. gen. Amortizări
materiile materiale salariale comune ale între-
prime prinderii
I 2187232 366450 824513 329805 219870 91610
II 2322423 323711 728350 291340 194226 91610
III 2497263 413959 931408 372563 248375 91610
IV 1533475 285639 642687 257075 171383 91610
V 1398162 314943 708621 283448 188965 91610
VI 1542961 444832 1000872 400348 266899 91610
VII 1034536 398443 896498 358599 239066 91610
VIII 1774167 427158 961105 384442 256294 91610
IX 2185004 442361 995313 398125 265416 91610
X 1948375 320180 720406 288162 192108 91610
XI 2249388 280856 631926 252770 168513 91610
XII 1894125 176082 396185 158474 105649 91610
Total 22567111 4194614 9437884 3775151 2516764 1099320

Tabelul 3.10
Cheltuieli pentru ştrudel cu mere

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. gen. Amortizări

materiile materiale salariale comune ale între-
prime prinderii
I 4580836 767476 1726821 690728 460485 191860
II 5434207 757447 1704256 681702 454434 191860
III 4729926 784057 1764129 705651 470434 191860
IV 2816697 524663 1180492 472197 314798 191860
V 3012923 678675 1527020 610808 407205 191860
VI 2287593 659507 1483892 593556 395704 191860
VII 2052326 793215 1784734 713893 475929 191860
VIII 2858471 1010409 2273421 909368 606245 191860
IX 3080296 623616 1403137 561255 374170 191860
X 2752152 452267 1017601 407040 271360 191860
XI 2637144 563747 1268431 507372 332248 191860
XII 2188524 434536 977706 391082 260721 191860
Total 38431095 8049615 18111640 7244652 4823767 2302320

Tabelul 3.11
Cheltuieli pentru ştrudel cu brânză

19
Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. Amortizări
materiile materiale salariale comune gen. ale
prime între-
prinderii
I 11350657 2362447 5315507 2126203 1417468 590610
II 20462736 2427895 5462764 2185105 1456821 590610
III 24641486 4084702 9190581 3676232 2450821 590610
IV 12430919 2315495 5209863 2083945 1398297 590610
V 12711378 2463300 5542426 2216970 1477980 590610
VI 7991327 2192178 4932400 1972960 1315306 590610
VII 7402116 1460885 3286992 1314797 876531 590610
VIII 6854265 2497405 5619161 2247664 1498443 590610
IX 10092285 3662846 8241403 3296561 2197707 590610
X 14308399 2044327 4599736 1839894 1226596 590610
XI 12259142 2630836 5919381 2367752 1578501 590610
XII 10036083 1883275 4237368 1694947 1129965 590610
Total 15053679 30025591 67548582 27023030 18015352 7087320
3

Tabelul 3.12
Cheltuieli pentru ştrudel cu carne

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. gen. Amortizări

materiile materiale salariale comune ale între-
prime prinderii
I 12323178 2064633 4645426 1858170 1238780 516150
II 11349628 1581968 3559429 1423771 949181 516150
III 8281081 1372715 3088610 1235444 823629 516150
IV 6896773 1284655 2890473 1156189 770793 516150
V 7497327 1688810 3799822 1515929 1013286 516150
VI 7376509 2126630 4784917 1913967 1275978 516150
VII 5385266 2081382 4683109 1873243 1248829 516150
VIII 7365280 2603585 5858067 2343226 1562151 516150
IX 10058232 2036324 4581729 1882691 1221794 516150
X 8637232 1418461 3193787 1277515 851676 516150
XI 7540196 1611882 3626735 1450694 967129 516150
XII 5466180 1283874 2888716 1155486 770324 516150
Total 98176882 21155919 47600820 19090325 12693550 6193800

20
 Tabelul 3.13

Cheltuieli pentru ştrudel cu fructe

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. Chelt. Chelt. gen. Amortizări

materiile materiale salariale comune ale intre-
prime prinderii
I 6583916 1103074 2481916 992766 661844 275760
II 14207905 1980369 4455832 1782332 1188221 275760
III 7613853 1262112 2839752 1135901 757267 275760
IV 5826867 1085364 2442070 976828 651218 275760
V 4480129 1009171 2270635 908254 605502 275760
VI 2935008 846155 1903850 761540 507693 275760
VII 3822091 1477221 3323748 1329499 886332 275760
VIII 4276544 1511734 3401402 1360560 907040 275760
IX 6404590 1296631 2917420 1166968 777978 275760
X 11796624 1938565 4361771 1744708 1163139 275760
XI 12871263 2751514 6190908 2476363 1650908 275760
XII 12731243 2527815 5687585 2275034 1516689 275760
Total 93550033 18789725 42276889 16910753 11273831 3309120

3.2. PRAGUL DE RENTABILITATE – ELEMENT AL

MANAGEMENTULUI PRIN COSTURI

Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a produce profit net,

presupune obţinerea unor venituri mai mari decât costurile aferente, în urma desfacerii
producţiei.
Importanţa rentabilităţii constă în faptul că nivelul ei reflectă toate laturile activităţii
întreprinderii: volumul producţiei, calitatea producţiei, nivelul desfacerilor, nivelul
costurilor de producţie.
Oferta minimă (sau punctul critic, punct mort, punctul de echilibru) sub aspectul
raţionalităţii economice se află la acea cantitate de produse la care nu se obţine nici profit,
nici pierdere.
Posibilitatea cea mai eficientă şi operativă de stabilire a ofertei minime este dată de
metoda pragului de rentabilitate.
Conţinutul acestei metode provine din legătura de cauzalitate dintre producţie şi
costuri, pe seama costurilor variabile, deoarece numai acestea apar în condiţiile unei
activităţi de producţie propriu-zisă.
Costurile totale variabile pot fi exprimate prin ecuaţia:
CV = cv * q
Unde: CV = costuri totale variabile;
cv = costuri variabile pe unitatea de produs;
q = cantitatea de produse.
Aceasta relevă faptul că orice cost exprimabil printr-o mărime constantă pe unitatea
de produs este considerat un cost variabil în funcţie de evoluţia cantităţii de produse totale.

21
 Astfel, orice modificare a numărului de unităţi de produse (q) va determina o
modificare directă a costurilor totale (CV) în condiţiile menţinerii constante a mărimii
specifice a costului pe unitatea de produs.
Costurile fixe totale au un caracter relativ constant faţă de modificarea volumului
producţiei, iar divizarea lor pe produse nu se poate efectua decât prin cote părţi obţinute cu
ajutorul unor procedee contabile convenţionale de repartizare. Sporirea cantităţii de produse
atrage reducerea costului fix pe unitatea de produs şi invers.

Notă: ( - ) se scade
(.. ) se împarte

Metoda divizării costurilor

Figura 3.1
După cum se poate observa, relaţia care stă la baza schemei sus arătate este:
I – CV = Pb – CF = Pn

Problemele se pun sub aspectul separării costurilor variabile de cele fixe. Dacă nu se
modifică cantitatea de produse, se foloseşte procedeul anterior. Dacă este mai mare decât

22
oferta, producţia va trebui să crească şi atunci este posibil ca o parte din cheltuielile fixe să
devină cheltuieli variabile. Aceasta deoarece pentru o producţie în plus este nevoie de
investiţii suplimentare.
După cum am arătat la începutul capitolului 3, în economia de piaţă, cheltuielile de
marketing vin să se ataşeze celorlalte cheltuieli. În lucrarea de faţă am făcut abstracţie de
aceste cheltuieli cu toate că S.C. “DOCEX-PROD” S.R.L. CLUJ-NAPOCA a început să
acorde importanţă acestora.
Cunoscând punctul critic al ofertei, societatea comercială poate lua decizii optime în
legatură cu valorificarea producţiei, alegând căile cele mai avantajoase care să-i asigure
rentabilitatea reluării procesului de producţie.
Oferta minimă (critică) poate fi stabilită pe mai multe căi:
1. algebric;
2. grafic;
3. cu ajutorul funcţiilor de producţie şi de costuri ;

3.3. DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE PRIN

METODA ALGEBRICĂ

Calculul algebric se reduce la determinarea ecuaţiei încasărilor şi costurilor totale,

astfel:

I = p*q
CT = CF + CV = CF + cv*q
Unde: I – încasări;
p – preţ de vânzare;
q – cantitatea de produse;
CT – costuri totale;
CF – costuri fixe totale;
cv - costuri variabile unitare;
CV – costuri variabile totale;
Oferta minimă de produse (pragul de rentabilitate) înseamnă profit nul, ceea ce
semnifică:
I = CT => p*q = CF + cv*q
CF = p*q – cv*q
CF
CF = (p – cv) * q => qmin=
( p − cv )
p – cv = contribuţia la profit a fiecărei unităţi fizice din produsul considerat.
În cadrul aceleiaşi metode, oferta minimă se poate determina şi sub formă
procentuală din oferta totală cuprinsă în planul de livrare al unităţii.

CF ∗100
(p – cv ) * k * Qt = CF => k = ∗ Qt
( p − cv )

Unde: Qt = cantitatea totală de produse.

23
 Prin exprimarea procentuală se poate aprecia ce trebuie oferit cunoscând totalul
cantităţii prinse în planul de activitate productive, adică se poate preciza volumul de ofer- tă
la care se înregistrează rentabilitatea zero, de unde şi denumirea de prag de rentabili- tate.
Determinarea pragului de rentabilitate este importantă nu numai pentru cunoaşterea
situaţiei unităţii ci şi pentru aflarea unor corelaţii între costuri, producţie şi profit.
Determinarea pragului de rentabilitate ţinând seama de aceste trei elemente va arăta ce
volum de producţie trebuie vândut şi încasat pentru a asigura obţinerea unei marje brute
capabilă să acopere costurile totale.
În principiu, calculul economic al pragului de rentabilitate pe baza exprimării
algebrice conduce managerul la soluţionarea unor probleme cum ar fi cea a modificării
costurilor variabile.
1.Brânzoici
Tabelul 3.14
Structura încasărilor pentru Brânzoici

Luna Producţia fizică (buc) Preţ mediu /buc Încasări

I 5707 3645 20802015
II 6324 4000 25296000
III 7020 4000 28080000
IV 5616 4000 22464000
V 5753 4000 23012000
VI 4275 4000 17100000
VII 3945 4800 18936000
VIII 4258 4800 20438400
IX 5609 4800 26923200
X 6354 4216 26788464
XI 4520 4900 22148000
XII 2524 4900 12367600
Total 61905 - 264355679

Costurile variabile cuprind conform structurii noastre cheltuielile cu materiile

prime, materialele şi cheltuielile salariale, iar cheltuielile generale ale întreprinderii,
cheltuielile comune ale secţiilor şi amortismentul intrând în componenţa costurilor fixe
totale.
Tabelul 3.15
Structura cheltuielilor pentru brânzoici

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. salariale CV

materiile prime materiale
I 9504310 1592359 3582807 14679476
II 10592093 1476379 3321854 15390326
III 13173295 2183674 4913268 20270237
IV 8353520 1556001 3501004 13410525
V 8786659 1979238 4453285 15219182
VI 6211949 1790890 4029502 12032341
VII 6721355 2198547 4946732 13866634

24
 VIII 9903218 2100732 1890658 13894608
IX 11588330 2346097 5278719 19213146
X 13027973 2140915 4817059 19985947
XI 10631357 2272686 5113543 18017586
XII 6763736 942955 2121650 9828341
Total 115257795 22580473 50806070 188644338

Chelt. comune Chelt. generale Amortizări CF

20322424 13518281 4776960 38617665

CT = CV + CF = 188644338 + 38617665 = 227262003

CF
qmin =
( p − cv )
I
p = Q = 4270.34
CV
cv = Q = 3047.31
qmin = 31575 buc.
S.C. DOCEX S.R.L. a produs în 2001 61905 bucăţi brânzoici fiind produsul cu cea
mai bună vânzare pentru unitate. Totuşi, numai de la cantitatea de 31575 bucăţi brânzoici
produsă şi vândută societatea a început să obţină profit.
În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate:
K = 51 %
2.Pateuri cu brânză sărată Tabelul 3.16
Structura încasărilor pentru Pateuri cu brânză sărată

Luna Producţia fizică(buc) Preţ mediu /buc Încasări

I 1084 4800 5203200
II 1054 4800 5059200
III 1174 4800 5635200
IV 927 4800 4449600
V 900 4800 4320000
VI 993 4800 4766400
VII 640 5800 3712000
VIII 663 5800 3845400
IX 809 5800 4692200
X 689 5316 3662724
XI 710 5300 3763000
XII 543 5300 2877900
Total 10186 - 51986824

Tabelul 3.17
Structura cheltuielilor pentru pateuri cu brânză sărată

25
 Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. salariale CV
materiile prime materiale
I 2187232 366450 824513 3378195
II 2322423 323711 728350 3374484
III 2497263 413959 931408 3842630
IV 1533475 285639 642687 2461801
V 1398162 314943 708621 2421726
VI 1542961 444832 1000872 2988665
VII 1034536 398443 896498 2329477
VIII 1774167 427158 961105 3162430
IX 2185004 442361 995313 3622678
X 1948375 320180 720406 2988961
XI 2249388 280856 631926 3162170
XII 1894125 176082 396185 2466392
Total 22567111 4194614 9437884 36199609

Chelt. comune Chelt. generale Amortizări CF

3775151 2516764 1099320 7391235

CT = CV + CF = 36199609 + 7391235 = 43590844

CF
qmin =
( p − cv )
I
p = Q = 5103.75
CV
cv = Q = 3553.8
Qmin = 4769 buc.
În reprezentare procentualã a pragului de rentabilitate:
K = 46.81 %
La produsul “Pate cu brânză sărată” societatea a obţinut profit după vânzarea a 4769
bucăţi, ceea ce reprezintă 46.81% din totalul producţiei de “pateuri cu brânză sărată” din
2001.
3.Ştrudel cu mere
Tabelul 3.18
Structura încasărilor pentru ştrudel cu mere

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc Încasări

I 2436 4800 11692800
II 2684 4800 12883200
III 2947 4800 14145600
IV 2567 4800 12321600
V 2429 4800 11659200
VI 1968 4800 9446400
VII 1511 5800 8763800
VIII 1934 5800 11217200

26
 IX 2270 5800 13166000
X 2173 5322 11564706
XI 2028 5300 10748400
XII 1365 5300 7234500
Total 26312 - 134843406

Tabelul 3.19
Structura cheltuielilor pentru ştrudel cu mere

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. salariale CV

materiile prime materiale
I 4580836 767476 1726821 7075133
II 5434207 757447 1704256 7895910
III 4729926 784057 1764129 7278112
IV 2816697 524663 1180492 4521852
V 3012923 678675 1527020 5218618
VI 2287593 659507 1483892 4430992
VII 2052326 793215 1784734 4630275
VIII 2858471 1010409 2273421 6142301
IX 3080296 623616 1403137 5107049
X 2752152 452267 1017601 4222020
XI 2637144 563747 1268431 4469322
XII 2188524 434536 977706 3600766
Total 38431095 8049615 18111640 64592350

Chelt. comune Chelt. generale Amortizări CF

7244652 4823767 2302320 14370739

CT = CV + CF = 64592350 + 14370739 = 78963089

CF
qmin = ( p − c
v)

I
p = Q = 5124.78
CV
cv = Q = 2454.86
qmin = 5382 buc.
În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate:
K = 20.46 %
La produsul “Ştrudel cu mere” unitatea a obţinut profit după vânzarea a 5382 bucăţi,
ceea ce reprezintă 20.46 % din totalul producţiei de “Ştrudel cu mere” din anul 2001.
4.Ştrudel cu brânză
Tabelul 3.20

Structura încasărilor pentru ştrudel cu brânză

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc. Încasări

27
 I 5721 4800 27460800
II 6636 4800 31852800
III 6995 4800 33576000
IV 5365 4800 25752000
V 5268 4800 25286400
VI 4014 4800 19267200
VII 2633 5800 15271400
VIII 3356 5800 19464800
IX 4920 5800 28536000
X 4693 5319 24962067
XI 4824 5300 25567200
XII 4673 5300 24766900
Total 59098 - 301763567

Tabelul 3.21
Structura cheltuielilor pentru ştrudel cu brânză

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. salariale CV

materiile prime materiale
I 11350657 2362447 5315507 19028611
II 20462736 2427895 5462764 28353395
III 24641486 4084702 9190581 37916769
IV 12430919 2315495 5209863 19956277
V 12711378 2463300 5542426 20717104
VI 7991327 2192178 4932400 15115905
VII 7402116 1460885 3286992 12149993
VIII 6854265 2497405 5619161 14970831
IX 10092285 3662846 8241403 21996534
X 14308399 2044327 4599736 20952462
XI 12259142 2630836 5919381 20809359
XII 10036083 1883275 4237368 16480726
Total 150536793 30025591 67548582 248110966

Chelt. comune Chelt. generale Amortizări CF

27023030 18015352 7087320 52125702

CT = CV + CF = 248110966 + 52125702 = 300236668

CF
qmin = ( p − c
v)

I
p = Q = 5106
CV
cv = Q = 4198

28
qmin = 57407 buc.
În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate
K = 97.13 %
La produsul “Ştrudel cu brânză” unitatea a obţinut profit după vânzarea a 57407
bucăţi, ceea ce reprezintă 97.13 % din totalul producţiei de “Ştrudel cu brânză” din 2001.
5.Ştrudel cu carne
Tabelul 3.22
Structura încasărilor pentru Strudel cu carne

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc. Încasări

I 3503 5548 19434644
II 3201 6200 19846200
III 3333 6200 20664600
IV 2572 6200 15946400
V 2696 6200 16715200
VI 2095 6200 12989000
VII 1559 7500 11692500
VIII 1701 7500 12757500
IX 2282 7500 17115000
X 2174 7016 15252784
XI 2909 7700 22399300
XII 3224 7700 24824800
Total 31249 - 209637928

Tabelul 3.23
Ştructura cheltuielilor pentru ştrudel cu carne

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. salariale CV

materiile prime materiale
I 12323178 2064633 4645426 19033237
II 11349628 1581968 3559429 15491025
III 8281081 1372715 3088610 12742406
IV 6896773 1284655 2890473 11071901
V 7497327 1688810 3799822 12985959
VI 7376509 2126630 4784917 14288056
VII 5385266 2081382 4683109 12149757
VIII 7365280 2603585 5858067 15826932
IX 10058232 2036324 4581729 16676285
X 8637232 1418461 3193787 13249480
XI 7540196 1611882 3626735 12778813
XII 5466180 1283874 2888716 9638770
Total 98176882 21155919 47600820 166933621

Chelt. comune Chelt. generale Amortizãri CF

19090325 12693550 6193800 37977675

29
CT = CV + CF = 166933621 + 37977675 = 204911296
CF
qmin =
( p − cv )
I
p = Q = 6708.6
CV
cv = Q = 5342.04
qmin = 27791 buc.
În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate:
K = 88.93 %
Punctul critic a fost atins la producţia livrată şi încasată de 27791 bucăţi
reprezentând 88.93 % din producţia anuală a produsului “Ştrudel cu carne”
6.Ştrudel cu fructe
Tabelul 3.24
Structura încasărilor pentru Strudel cu fructe

Luna Producţia fizică(buc.) Preţ mediu /buc. Încasări

I 2467 4800 11841600
II 3630 4800 17424000
III 3215 4800 15432000
IV 3754 4800 18019200
V 3310 4800 15888000
VI 1797 4800 8625600
VII 2472 5800 14337600
VIII 2574 5800 14929200
IX 2989 5800 17336200
X 4044 5307 21461508
XI 3836 5300 20330800
XII 3168 5300 16790400
Total 37256 - 192416108

Tabelul 3.25
Structura cheltuielilor pentru ştrudel cu fructe

Luna Chelt. cu Chelt. cu Chelt. salariale CV

materiile prime materiale
I 6583916 1103074 2481916 10168906
II 14207905 1980369 4455832 20644106
III 7613853 1262112 2839752 11715717
IV 5826867 1085364 2442070 9354301
V 4480129 1009171 2270635 7759935
VI 2935008 846155 1903850 5685013
VII 3822091 1477221 3323748 8623060
VIII 4276544 1511734 3401402 9189680
IX 6404590 1296631 2917420 10618641
X 11796624 1938565 4361771 18096960

30
 XI 12871263 2751514 6190908 21813685
XII 12731243 2527815 5687585 20946643
Total 93550033 18789725 42276889 154616647

Chelt. comune Chelt. generale Amortizări CF

16910753 11273831 3309120 31493704

CT = CV + CF = 154616647 + 31493704 = 186110351

CF
qmin =
( p − cv )
I
p = Q = 5164
CV
cv = Q = 4150
qmin = 31059 buc.
În reprezentare procentuală a pragului de rentabilitate:
K = 83.36 %
Punctul critic a fost atins la producţia livrată şi încasată de 31059 bucăţi
reprezentând 83.36 % din producţia anuală a produsului “Strudel cu fructe”.

3.4. PRAGUL DE RENTABILITATE PRIN METODA GRAFICĂ

Într-un sistem de axe în care pe abscisă se reprezintă volumul fizic al producţiei sau
capacitatea de producţie dată de gradul de utilizare a acestora, iar pe ordonată se înscriu
costurile totale şi cuantumul valoric al vânzărilor.

VT, CT
Zona profitului

CF

31
 Punct critic
CV

Zona pierderilor

CF

qmin

Pragul de rentabilitate
Figura 3.2

Paralel cu abscisa se trasează proporţional, dreapta costurilor fixe, care trebuiesc

recuperate indiferent de volumul de produse obţinute.
În planul celor două axe se trasează linia veniturilor cumulate obţinute din vânzarea
produselor, linia costurilor variabile cumulate şi a celor totale cumulate, aceasta din urmă
fiind o paralelă la costurile variabile din punctul costurilor fixe de pe ordonată.
La intersecţia dintre dreapta costurilor totale şi cea a încasărilor se obţine punctul
critic, respectiv cantitatea minimă care trebuie produsă, livrată şi încasată, la care nu se
obţinie nici pierdere nici profit. După cantitatea critică, producţia se desfăşăară în condiţii
de rentabilitate pănă la o limită optimă, după care este posibil ca beneficiarul să fie în
scădere.
În continuare voi prezenta nivelurile pragurilor de rentabilitate pentru cele 6
produse alese pentru studiu.

I,CT,CV(mii lei)

264355 CF

CV
227262

32
 38617 CF

31,5 61,9 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru brânzoici

Figura 3.3.

I,CT,CV(mii lei)

51986 CF

CV
43590

7391 CF

4,7 10,1 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru pateuri cu brânză sărată
Figura 3.4

I,CT,CV(mii lei)
I
134843 CT

CV

78963

33
14370 CF

5,3 26,3 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu mere

Figura 3.5

I,CT,CV(mii lei)
I CT
301763 CV

300236

52125

57,4 59 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu brânză

Figura 3.6

I,CT,CV(mii lei)
209637 I
CT

204911 CV

34
 37977

27,7 31,2 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu carne

Figura 3.7

I,CT,CV(mii lei)
I

192416 CT

CV
186110

31493

31 37,2 q (mii buc.)

Pragul de rentabilitate pentru ştrudel cu fructe
Figura 3.8

CAPITOLUL 4

ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE CU AJUTORUL UNOR

PROCEDEE FUNCŢIONALE

4.1.ANALIZA CU AJUTORUL FUNCŢIILOR DE PRODUCŢIE ŞI DE

COSTURI

35
 Din practică se poate trage concluzia că procesele economice nu au o evoluţie
liniară. astfel că, în evoluţia costurilor se înregistrează minime şi maxime sau puncte de
inflexiune unde îşi schimbă evoluţia.
În contextul acestei metode se presupune că încasările totale şi costurile totale sunt
variabile dependente, iar cantitatea de produse Q este variabilă independentă.
Se vor utiliza astfel funcţiile:

CT = a + b ∗ q+ c ∗ q2 - ecuaţia costurilor funcţie de q

I = b1 ∗ q+c1 ∗q
2

Oferta minimă (qmin) se află la intersecţia celor două grafice, deci la egalitatea celor
2 ecuaţii:
CT = I ⇒ ( a +b ∗ q +c ∗ q2) - ( b1 ∗ q + c1 ∗ q2 ) = 0
( c- c1 ) + ( b – b1 ) + a = 0
Rezolvând ecuaţia de gradul II se poate determina valoarea plauzibilă care va
reprezenta qmin.
Parametrii b, c, b1, c1 se pot determina prin metoda pătratelor fixe, parametrul a
reprezentând valoarea cheltuielilor fixe.

CT = a+b*q+c*q2 = CF+b*q+c*q2

CT= CF+CV

I = b1*q+c1*q2
Aplicând metoda pătratelor minime vom avea următoarele sisteme de ecuaţii:

 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
 b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
Pe baza acestor ecuaţii vom calcula qmin pentru cele 6 produse.

a)Brânzoici

36
 Tabel 4.1
Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru brânzoici

Luna q q cumulat q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2

(mii buc.) (mii buc.) (mii buc.) (mii buc.) (mii buc.) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
1 5.7 5.7 32.49 185.19 1055.60 14679.47 14679.47 83672.979 476935.9803
2 6.32 12.02 144.48 1736.65 20874.59 15390.32 30069.79 361438.8758 4344495.287
3 7.02 19.04 362.52 6902.41 131421.91 20270.23 50340.02 958473.9808 18249344.59
4 5.61 24.65 607.62 14977.89 369205.10 13410.52 63750.54 1571450.811 38736262.49
5 5.75 30.4 924.16 28094.46 854071.71 15219.18 78969.72 2400679.488 72980656.44
6 4.27 34.67 1202.01 41673.65 1444825.40 12032.34 91002.06 3155041.42 109385286
7 3.94 38.61 1490.73 57557.17 2222282.19 13866.63 104868.69 4048980.121 156331122.5
8 4.25 42.86 1836.98 78732.95 3374494.05 13894.6 118763.29 5090194.609 218165741
9 5.6 48.46 2348.37 113802.09 5514849.17 19213.14 137976.43 6686337.798 324019929.7
10 6.35 54.81 3004.14 164656.70 9024833.71 19985.94 157962.37 8657917.5 474540458.2
11 4.52 59.33 3520.05 208844.50 12390744.26 18017.58 175979.95 10440890.43 619458029.4
12 2.52 61.85 3825.42 236602.38 14633857.30 9828.34 185808.29 11492242.74 710795213.3
TOTAL 61.85 19298.97 953766.05 49982514.99 185808.29 1210170.62 54947320.75 2747483475

37
 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
b* 19.298,97 + c* 953766,05 = 54.947.320,75 (1)

b* 953.766,05 +c* 49.982.514,99= 2.747.483.475 (2)

din (1) ⇒ b= 2847,16-49,42 c (3)

Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2) ⇒
2.747 .483 .475 −953 .766 ,05 ( 2847 ,16 − 49 ,42 c)
c= (4)
19298 ,97
c = 10,66 (4)
Din (3) şi (4) ⇒ b = 2320.35

CV = 2320,35q+10,66q2
Ecuaţia costurilor totale va fi:

CT= CF+CV = 38617,66+2320,35q+10,66q2

Tabelul 4.2
Situaţia încasărilor pentru Brânzoici
Luna Încasări Încas.cumulate q cumulat q2 I*q I*q2
lunare (mii lei) (mii buc.) (mii buc.) (mii lei) (mii lei)
(mii lei)
1 20802 20802 5.7 32.49 118571.4 675856.98
2 25296 46098 12.02 144.48 554097.9 6660257.479
3 28080 74178 19.04 362.52 1412349.1 26891127.24
4 22464 96642 24.65 607.62 2382225.3 58721853.65
5 23012 119654 30.4 924.16 3637481.6 110579440.6
6 17100 136754 34.67 1202.01 4741261.1 164379525.1
7 18936 155690 38.61 1490.73 6011190.9 232092080.6
8 20438.4 176128.4 42.86 1836.98 7548863.2 323544277.8
9 26923.2 203051.6 48.46 2348.37 9839880.5 476840610.8
10 26788.4 229840 54.81 3004.14 12597530.4 690470641.2
11 22148 251988 59.33 3520.05 14950448.0 887010082.2
12 12367.6 264355.6 61.85 3825.42 16350393.8 1011271860
TOTAL 264355.6 1775181.6 80144293.5 3989137614

În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din

tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

38
  b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
19298,97b1+953766,05 c1 = 80.144.293,52 (1)
953766,05b1+ 49.982.514,99 c1 = 3.939.137.614 (2)

Din (1) ⇒ b1= 4152,77- 49,42 c1 (3)

Înlocuind (3) în relaţia (2) ⇒

3.989 .137 .614 − 953766 ,05 ( 4152 ,77 − 49 ,42 c1
c1 =
49 .982 .514 ,99
c1 = 9,5 (4)

Din (3) şi (4) ⇒b1 = 3683,28

Ecuaţia încasărilor este:

I = 3683,28 q+ 9,52q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:

I= CT
⇒ -1,16 q2+ 1362,93q-38617,66= 0

q1 = 31,6
q2 = 1143,71

⇒qmin = 31.600 buc.

b) Pateuri cu brânză

 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
b* 543,67 + c* 4428,76 =1.813.645,38 (1)
b* 4428,76 +c* 38.018,27= 14.952.314,47 (2)
din (1) ⇒ b= 3335,93-8,14 c (3)
Înlociund relaţia (3) în relaţia (2) ⇒
14 .952 .314 ,47 − 4428 ,76 (3335 ,93 −8,14 c )
c= (4)
38018 ,27
c = 78,16 (4)
Din (3) şi (4) ⇒ b = 2699,27
CV = 2699,27q+78,16q2
Ecuaţia costurilor totale va fi:

39
CT= CF+CV = 7391,235+2699,7q+78,16q2

40
 Tabelul 4.3
Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru pateuri cu brânză

Luna q q cumulat q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2

(mii buc.) (mii buc.) (mii buc.) (mii buc.) (mii buc.) (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei)
1 1.084 1.084 1.18 1.27 1.38 3378.19 3378.19 3661.96 3969.56
2 1.054 2.138 4.57 9.77 20.89 3374.48 6752.67 14437.21 30866.75
3 1.174 3.312 10.97 36.33 120.33 3842.63 10595.3 35091.63 116223.49
4 0.927 4.239 17.97 76.17 322.89 2461.8 13057.1 55349.05 234624.61
5 0.9 5.139 26.41 135.72 697.45 2421.72 15478.82 79545.66 408785.13
6 0.993 6.132 37.60 230.57 1413.87 2988.66 18467.48 113242.59 694403.55
7 0.64 6.772 45.86 310.56 2103.14 2329.47 20796.95 140836.95 953747.79
8 0.663 7.435 55.28 411.00 3055.79 3162.43 23959.38 178137.99 1324455.96
9 0.8 8.235 67.82 558.46 4598.90 3622.67 27582.05 227138.18 1870482.93
10 0.689 8.924 79.64 710.69 6342.18 2988.96 30571.01 272815.69 2434607.25
11 0.71 9.634 92.81 894.17 8614.43 3162.17 33733.18 324985.46 3130909.88
12 0.543 10.177 103.57 1054.05 10727.02 2466.39 36199.57 368403.02 3749237.57
TOTAL 10.177 543.67 4428.76 38018.27 36199.57 240571.7 1813645.38 14952314.47

41
 Tabelul 4.4
Situaţia încasărilor pentru pateuri cu brânză

Luna Încasări Încas.cumulate q cumulat q2 I*q I*q2

lunare (mii lei) (mii buc.) (mii buc.) (mii lei) (mii lei)
(mii lei)
1 5203.2 5203.2 1.084 1.18 5640.27 6114.05
2 5059.2 10262.4 2.138 4.57 21941.01 46909.88
3 5635.2 15897.6 3.312 10.97 52652.85 174386.24
4 4449.6 20347.2 4.239 17.97 86251.78 365621.30
5 4320 24667.2 5.139 26.41 126764.74 651444.00
6 4766.4 29433.6 6.132 37.60 180486.84 1106745.27
7 3712 33145.6 6.772 45.86 224462.00 1520056.69
8 3845.4 36991 7.435 55.28 275028.09 2044833.81
9 4692.2 41683.2 8.235 67.82 343261.15 2826755.59
10 3662.72 45345.92 8.924 79.64 404666.99 3611248.22
11 3763 49108.92 9.634 92.81 473115.34 4557993.14
12 2877.9 51986.82 10.177 103.57 529069.87 5384344.04
TOTAL 51986.82 2723340.92 22296452.23

În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din

tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

 b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
543,67 b1+4428,76 c1 = 2.723.340,92 (1)
4428,76 b1+ 38018,27 c1 = 22.296.452,23 (2)
Din (1) ⇒ b1= 5009,18- 8,14 c1 (3)
Înlocuind (3) în relaţia (2) ⇒
22 .296 .452 ,23 − 4428 ,76 (5009 ,18 −8,14 c1 )
c1 =
38018 ,27
c1 = 49 (4)
Din (3) şi (4) ⇒b1 = 4610,32
Ecuaţia încasărilor este:
I = 4610,32 q + 49q2
Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:
I= CT
⇒ -29,16 q2+ 1910,62q-7391,235 = 0
q1 = 4,7

42
 q2 = 61,38
⇒qmin = 4.700 buc.
c) Ştrudel cu mere

 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
b* 3492,23 + c* 73044,86 =8,675,943,14 (1)
b* 73044,86 +c* 1617107,09= 180,816,871,61 (2)
din (1) ⇒ b= 2484,356-20,916 c (3)
Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2) ⇒
180 .816 .871 ,6 −73 .044 ,86 ( 2484 ,356 − 20 ,916 c )
c= (4)
1.617 .107 ,09
c = -6,66 (4)
Din (3) şi (4) ⇒ b = 2623,65
CV = 2623,65q –6,66 q2
Ecuaţia costurilor totale va fi:
CT= CF+CV = 14370,739+2623,65q-6,66q2

43
 Tabelul 4.5
Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu mere

Producţie (mii buc.) Costuri variabile(mii lei)

Luna q q cumulat q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2
1 2.436 2.436 5.93 14.46 35.21 7075.133 7075.133 17235.02 41984.52
2 2.684 5.12 26.21 134.22 687.19 7895.91 14971.043 76651.74 392456.91
3 2.947 8.067 65.08 524.97 4234.95 7278.112 22249.155 179483.93 1447896.89
4 2.567 10.634 113.08 1202.51 12787.53 4521.852 26771.007 284682.89 3027317.84
5 2.429 13.063 170.64 2229.10 29118.68 5218.618 31989.625 417880.47 5458772.60
6 1.968 15.031 225.93 3395.97 51044.80 4430.992 36420.617 547438.29 8228545.00
7 1.511 16.542 273.64 4526.52 74877.63 4630.275 41050.892 679063.86 11233074.30
8 1.934 18.476 341.36 6307.01 116528.41 6142.301 47193.193 871941.43 16109989.93
9 2.27 20.746 430.40 8929.01 185241.16 5107.049 52300.242 1085020.82 22509841.94
10 2.173 22.919 525.28 12038.91 275919.67 4222.02 56522.262 1295433.72 29690045.49
11 2.028 24.947 622.35 15525.84 387323.02 4469.322 60991.584 1521557.05 37958283.63
12 1.365 26.312 692.32 18216.36 479308.84 3600.766 64592.35 1699553.91 44718662.56
TOTAL 26.312 3492.23 73044.86 1617107.09 64592.35 462127.103 8675943.14 180816871.61

44
 Tabelul 4.6
Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu mere

Luna Încasări Încas. q q2 I*q I*q2

lunare cumulate cumulat (mii buc.) (mii lei) (mii lei)
(mii lei) (mii lei) (mii buc.)
1 11692.8 11692.8 2.436 5.93 28483.66 69386.20
2 12883.2 24576 5.12 26.21 125829.12 644245.09
3 14145.6 38721.6 8.067 65.08 312367.15 2519865.78
4 12321.6 51043.2 10.634 113.08 542793.39 5772064.90
5 11659.2 62702.4 13.063 170.64 819081.45 10699661.00
6 9446.4 72148.8 15.031 225.93 1084468.61 16300647.72
7 8763.8 80912.6 16.542 273.64 1338456.23 22140742.94
8 11217.2 92129.8 18.476 341.36 1702190.18 31449665.85
9 13166 105295.8 20.746 430.40 2184466.67 45318945.47
10 11564.7 116860.5 22.919 525.28 2678325.80 61384549.00
11 10748.4 127608.9 24.947 622.35 3183459.23 79417757.37
12 7234.5 134843.4 26.312 692.32 3547999.54 93354963.92
TOTAL 134843.4 17547921.03 369072495.23

În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din

tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

 b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
3492,23 b1+73.044,86 c1 = 17.547.921,03 (1)

73.044,86 b1+ 1.617.107,09 c1 = 369.072.495,23 (2)

Din (1) ⇒ b1= 5024,84- 20,916 c1 (3)

Înlocuind (3) în relaţia (2) ⇒

369 .072 .495 ,23 − 73 .044 ,86 (5024 ,84 − 20 ,916 c1 )

c1 =
1.617 .107 ,09
c1 = 22,5 (4)

45
 Din (3) şi (4) ⇒ b1 = 4554,23
Ecuaţia încasărilor este:

I = 4554,23 q + 22,5 q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:

I= CT

⇒ 29,16 q2+ 1930,58q-14370,739 = 0

q1 = 5,4
q2 = -72,9

⇒qmin = 5.400 buc.

d)Ştrudel cu brânză

 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
b* 17098,47 + c* 783994,773 =85.487.247,23 (1)

b* 783994,773 +c* 38132128,23= 3.312.984.861.77 (2)

din (1) ⇒ b= 4221,6-45,85 c (3)

Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2) ⇒

3.312 .984 .439 ,37 − 783994 ,773 ( 4221 ,6 − 45 ,85 c )

c=
38 .132 .128 ,123
c = 1,46 (4)

Din (3) şi (4) ⇒ b = 4154,66

CV = 4154,66q+1,46 q2

Ecuaţia costurilor totale va fi:

CT= CF+CV = 52125,7+4154,66q+1,46q2

46
 Tabelul 4.7
Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu brânză

Producţie(mii buc.) Costuri variabile (mii lei)

Luna q q q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2
cumulat
1 5.721 5.721 32.73 187.25 1071.24 19028.611 19028.611 108862.68 622803.41
2 6.636 12.357 152.70 1886.86 23315.90 28353.395 47382.006 585499.45 7235016.68
3 6.995 19.352 374.50 7247.32 140250.18 37916.769 85298.775 1650701.89 31944383.05
4 5.365 24.717 610.93 15100.36 373235.57 19956.277 105255.052 2601589.12 64303478.29
5 5.268 29.985 899.10 26959.52 808381.21 20717.104 125972.156 3777275.10 113261593.80
6 4.014 33.999 1155.93 39300.53 1336178.79 15115.905 141088.061 4796852.99 163088204.67
7 2.633 36.632 1341.90 49156.61 1800704.80 12149.993 153238.054 5613416.39 205630669.35
8 3.356 39.988 1599.04 63942.42 2556929.38 14970.931 168208.985 6726340.89 268972919.60
9 4.92 44.908 2016.73 90567.24 4067193.70 21996.534 190205.519 8541749.45 383592884.18
10 4.693 49.601 2460.26 122031.32 6052875.34 20952.462 211157.981 10473647.02 519503365.62
11 4.824 54.425 2962.08 161211.24 8773921.63 20809.359 231967.34 12624822.48 687105963.45
12 4.673 59.098 3492.57 206404.11 12198070.38 16480.726 248448.066 14682783.80 867723157.28
TOTAL 59.098 17098.47 783994.77 38132128.12 248448.06 1727250.60 72183541.26 3312984439.37

47
 Tabelul 4.8
Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu brânză

LUNA Încasări Încas.cumulate q cumulat q2 I*q I*q2

lunare
1 27460.8 27460.8 5.721 32.73 157103.24 898787.62
2 31852.8 59313.6 12.357 152.70 732938.16 9056916.78
3 33576 92889.6 19.352 374.50 1797599.54 34787146.28
4 25752 118641.6 24.717 610.93 2932464.43 72481723.25
5 25286.4 143928 29.985 899.10 4315681.08 129405697.18
6 19267.2 163195.2 33.999 1155.93 5548473.60 188642554.09
7 15271.4 178466.6 36.632 1341.90 6537588.49 239484941.61
8 19464.8 197931.4 39.988 1599.04 7914880.82 316500254.36
9 28536 226467.4 44.908 2016.73 10170198.00 456723251.75
10 24962.067 251429.467 49.601 2460.26 12471152.99 618581659.59
11 25567.2 276996.667 54.425 2962.08 15075543.60 820486460.51
12 24766.9 301763.567 59.098 3492.57 17833623.28 1053931468.75
TOTAL 301763.56 85487247.23 3940980861.77

În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din

tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

 b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
17098,47 b1+783994,773 c1 = 85.487.247,23 (1)

783994,773 b1+ 38132128,123 c1 = 3.940.980.861,77 (2)

Din (1) ⇒ b1= 4999,7-45,85 c1 (3)

Înlocuind (3) în relaţia (2) ⇒

3.940 .980 .861 ,77 − 783994 ,773 ( 4999 ,7 − 45 ,85 c1 )
c1 =
38132128 ,123

c1 = 9,6 (4)

48
 Din (3) şi (4) ⇒b1 = 4559,54

Ecuaţia încasărilor este:

I = 4559,54 q + 9,6q2

Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:

I= CT

⇒8,14 q2+ 404,88q –52125,7 = 0

q1 = 57,6
q2 = -108,66
⇒qmin = 57.600. buc.

e)Ştrudel cu carne

 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
b* 4559,27 + c* 108290,52 =24.448.081,88 (1)

b* 108290,52 +c* 2740878,89= 585.954.398,33 (2)

din (1) ⇒ b= 5362,2 –23,75c (3)

Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2) ⇒

585 .954 .398 ,33 −108290 ,52 * (5362 ,2 − 23 ,75 c )

c=
2.740878 ,89
c = 3,11 (4)

Din (3) şi (4) ⇒ b =5288,33

CV = 5288,33q+3,11 q2
Ecuaţia costurilor totale va fi:
CT= CF+CV = 37977,67 + 5288,33q + 3,11q2

49
 Tabelul 4.9
Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu carne

Producţie (mii buc.) Costuri variabile(mii lei)

Luna q q q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2
cumulat
1 3.503 3.503 12.27 42.99 150.58 19033.237 19033.237 66673.43 233557.02
2 3.201 6.704 44.94 301.30 2019.93 15491.025 34524.262 231450.65 1551645.17
3 3.333 10.037 100.74 1011.14 10148.82 12742.406 47266.668 474415.55 4761708.84
4 2.572 12.609 158.99 2004.67 25276.83 11071.901 58338.569 735591.02 9275067.13
5 2.696 15.305 234.24 3585.09 54869.79 12985.959 71324.528 1091621.90 16707273.20
6 2.095 17.4 302.76 5268.02 91663.62 14288.056 85612.584 1489658.96 25920065.93
7 1.559 18.959 359.44 6814.69 129199.76 12149.757 97762.341 1853476.22 35140055.71
8 1.701 20.66 426.84 8818.42 182188.63 15826.932 113589.273 2346754.38 48483945.49
9 2.282 22.942 526.34 12075.19 277028.92 16676.285 130265.558 2988552.43 68563369.89
10 2.174 25.116 630.81 15843.51 397925.62 13249.48 143515.038 3604523.69 90531217.11
11 2.909 28.025 785.40 22010.85 616854.14 12778.813 156293.851 4380135.17 122753288.26
12 3.224 31.249 976.50 30514.65 953552.25 9638.77 165932.621 5185228.47 162033204.57
TOTAL 31.249 4559.27 108290.52 2740878.89 165932.621 1123458.53 24448081.88 585954398.33

50
 Tabelul 4.10
Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu carne

Luna Încasări Încas.cumulate q cumulat q2 I*q I*q2

lunare (mii lei) (mii buc.) (mii buc.) (mii lei) (mii lei)
(mii lei)
1 19434.644 19434.644 3.503 12.27 68079.56 238482.69
2 19846.2 39280.844 6.704 44.94 263338.78 1765423.17
3 20664.6 59945.444 10.037 100.74 601672.42 6038986.09
4 15946.4 75891.844 12.609 158.99 956920.26 12065807.57
5 16715.2 92607.044 15.305 234.24 1417350.81 21692554.12
6 12989 105596.044 17.4 302.76 1837371.17 31970258.28
7 11692.5 117288.544 18.959 359.44 2223673.51 42158625.99
8 12757.5 130046.044 20.66 426.84 2686751.27 55508281.22
9 17115 147161.044 22.942 526.34 3376168.67 77456061.66
10 15252.784 162413.828 25.116 630.81 4079185.70 102452828.14
11 22399.3 184813.128 28.025 785.40 5179387.91 145152346.24
12 24824.8 209637.928 31.249 976.50 6550975.61 204711436.90
TOTAL 209637.928 29240875.67 701211092.09

În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din

tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

 b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
4559,27 b1+108290,52 c1 = 29.240.875,67 (1)
108290,52 b1+ 2.740.878,89 c1 = 701.211.092,09 (2)
Din (1) ⇒ b1= 6413,5-23,75 c1 (3)
Înlocuind (3) în relaţia (2) ⇒
701 .211 .092 ,09 −108290 ,52 * (6413 ,5 − 23 ,75 c1 )
c1 =
2.740 .878 ,89
c1 =3,93 (4)
Din (3) şi (4) ⇒b1 =6320
Ecuaţia încasărilor este:
I =6320 q + 3,93q2

51
 Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:

I= CT
⇒0,82 q2+ 1031,67q –37977,67 = 0
Soluţii : q1 = 27,9
q2 = -1293

⇒qmin = 27900 buc.

f)Ştrudel cu fructe

 b * q 2 + c * q 3 = C V* q
 3 4
 b * q + c * q = C V* q 2
b* 6016,51 + c* 171999,25 =23.066.030,41 (1)
b* 171999,25 +c* 5.277.715,17= 664.365.817,42 (2)
din (1) ⇒ b= 3833,8 –28,58 (3)
Înlocuind relaţia (3) în relaţia (2) ⇒
664 .365 .817 ,42 −171999 ,25 * (3833 ,8 − 28 ,58 c )
c=
5.277 .515 ,17
c = 13,6 (4)
Din (3) şi (4) ⇒ b =3445,11
CV = 3445,11q+13,6 q2
Ecuaţia costurilor totale va fi:
CT= CF+CV = 31493,704 + 3445,11q + 13,6q2

52
 Tabelul 4.11
Situaţia producţiei şi a costurilor variabile pentru ştrudel cu fructe

Producţie (mii buc.) Costuri variabile(mii lei)

Luna q q cumulat q2 q3 q4 CV CV cumulat CV*q CV*q2
1 2.467 2.467 6.09 15.01 37.04 10168.906 10168.906 25086.69 61888.87
2 3.63 6.097 37.17 226.65 1381.86 20644.106 30813.012 187866.93 1145424.70
3 3.215 9.312 86.71 807.47 7519.20 11715.717 42528.729 396027.52 3687808.31
4 3.754 13.066 170.72 2230.63 29145.44 9354.301 51883.03 677903.67 8857489.35
5 3.31 16.376 268.17 4391.61 71916.96 7759.935 59642.965 976713.19 15994655.28
6 1.797 18.173 330.26 6001.78 109070.30 5685.013 65327.978 1187205.34 21575082.72
7 2.472 20.645 426.22 8799.23 181660.10 8623.06 73951.038 1526719.18 31519117.46
8 2.574 23.219 539.12 12517.87 290652.49 9189.68 83140.718 1930444.33 44822986.93
9 2.989 26.208 686.86 18001.21 471775.65 10618.641 93759.359 2457245.28 64399484.32
10 4.044 30.252 915.18 27686.13 837560.85 18096.96 111856.31 3383877.36 102369057.97
11 3.836 34.088 1161.99 39609.97 1350224.81 21813.685 133670.00 4556543.10 155323441.07
12 3.168 37.256 1388.01 51711.68 1926570.47 20946.643 154616.64 5760397.80 214609380.46
TOTAL 37.256 6016.51 171999.25 5277515.17 154616.64 911358.70 23066030.41 664365817.42

53
 Tabel 4.12
Situaţia încasărilor pentru ştrudel cu fructe:
Luna Încasări Încas.cumulate q cumulat q2 I*q I*q2
lunare (mii lei) (mii buc.) (mii buc.) (mii lei) (mii lei)
(mii lei)
1 11841.6 11841.6 2.467 6.09 29213.23 72069.03
2 17424 29265.6 6.097 37.17 178432.36 1087902.12
3 15432 44697.6 9.312 86.71 416224.05 3875878.36
4 18019.2 62716.8 13.066 170.72 819457.71 10707034.42
5 15888 78604.8 16.376 268.17 1287232.20 21079714.59
6 8625.6 87230.4 18.173 330.26 1585238.06 28808531.25
7 14337.6 101568 20.645 426.22 2096871.36 43289909.23
8 14929.2 116497.2 23.219 539.12 2704948.49 62806198.92
9 17336.2 133833.4 26.208 686.86 3507505.75 91924710.62
10 21461.508 155294.908 30.252 915.18 4697981.56 142123338.06
11 20330.8 175625.708 34.088 1161.99 5986729.13 204075622.73
12 16790.4 192416.108 37.256 1388.01 7168654.52 267075392.78
TOTAL 192416.10 30478488.42 876926302.11
În tabelul încasărilor cantitatea de produse valorificate este aceeaşi cu cea din
tabelul anterior. Sistemul de ecuaţii devine:

 b1 * q 2 + c1 * q 3 = I * q
 3 4 2
 b1 * q + c1 * q = I * q
6016,51 b1+171999,25 c1 = 30.478.488,42 (1)
171999,25 b1+ 5.277.515,17 c1 = 876.926.302,11 (2)
Din (1) ⇒ b1= 5065,8-28,58 c1 (3)
Înlocuind (3) în relaţia (2) ⇒
876 .926 .302 ,11 −171999 ,25 * (5065 ,8 − 28 ,58 c1 )
c1 =
5.277 .515 ,17
c1 =15,40 (4)
Din (3) şi (4) ⇒b1 =4625,66
Ecuaţia încasărilor este:
I =4625,66 q +15,40q2
Oferta minimă se află la intersecţia celor două funcţii:
I= CT

54
⇒1,8 q2+ 1180,49q –31493,704 = 0
Soluţii : q1 = 31,1
q2 = -681,49
⇒qmin = 31100 buc.

După cum se poate constata, cant metodele prezentate pentru pragurile de

rentabilitate ale celor 6 produse luate în studiu, sunt aproximativ egale.

4.2. DETERMINAREA PROFITULUI MAXIM PENTRU UN PRODUS

Pentru a determina profitul maxim ce se poate obţine pentru un produs specific al

firmei noastre, am ales produsul “Pateuri cu brânză sărată” , deoarece acesta are un prag
de rentabilitate bun (46,8% în reprezentare procentuală) şi deci poate fi crescută producţia
în condiţiile asigurării desfacerii.
Profitul maxim se obţine în acel punct în care venitul marginal este egal cu costul
marginal.
Vm=Cm
Costul marginal se determină ca raport între sporul de cheltuială totală şi sporul de
producţie,iar venitul marginal se determină ca raport între sporul de venit total şi sporul de
producţie.
∆C
Cm= ∆Q
∆V
Vm= ∆Q
Pentru a putea afla nivelul producţiei în care venitul marginal este egal cu costul
marginal,trebuie estimate funcţiile venitului total şi a cheltuielilor totale.Aceste funcţii le-
am estimat prin ecuaţiile costurilor totale şi a încasărilor totale la punctul 4.1.

CT= 7391,235+2699,7q+78,16q2

I=VT=3683,28 q+ 9,52q2
Derivând cele două funcţii avem:

Cm = (CT)’= 2699,7+156,32q
Vm = (VT)’= 4610,32+98q

când profitul este maxim

Cm = V m
⇒156,32q+2699,7=98q+4610,32
58,32q= 1910,62
q=32,76
⇒qmax=32760 bucăţi
Prin urmare, nivelul producţiei la care se obţine profitul maxim este de 32760
bucăţi.
La acest nivel al producţiei vom avea:

55
VT = 3683,28 * 32,76 + 9,52 *32,762 = 2036121,745 mii lei
⇒VT= 203.621.745 lei

CT=7391,235+2699,7*32,76+78,16*32,762 = 179.716,095 mii lei

⇒CT=179.716.095 lei

PMAX=VT-CT=23.905.651

Pentru a se putea verifica şi vedea dacă acest nivel al producţiei asigură într-adevăr
profitul maxim, putem recurge la determinarea profitului pentru un nivel mia maic şi altul
mai mare al producţiei.
a)q1<qm, q1=32000 buc.

VT1= 3683,28 * 32 + 9,52 *322 =197706,24 mii lei

VT1=197.706.240 lei

CT1=7391,235+2699,7*32+78,16*322 = 173817,475 mii lei

CT1= 173.817.475 lei

P1= VT1-CT1= 23.888.765 lei

b)q1>qm, q1=33000 buc.

VT2= 3683,28 * 33 + 9,52 *332 =205.501,56 mii lei

VT2=205.501.560 lei

CT2=7391,235+2699,7*33+78,16*332 = 181597,575 mii lei

CT2= 181.597.575. lei

P2= VT2-CT2= 23.903.850 lei

56
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Se ştie că factorii care influenţează profitul sunt volumul producţiei, preţul de

vânzare şi costul de producţie.
În mod normal,pentru majorarea profitului trebuie acţionat fie în direcţia creşterii
preţului de vânzare, fie în cea a micşorării costului de producţie, corelat cu menţinerea sau
creşterea volumului producţiei.
Perioada pe care o traversează economia naţională, ne pune în faţa unei situaţii
aparte. În etapa actuală nu se poate pune problema reducerii costurilor de producţie, acestea
se modifică destul de rapid în sens ascendent.
Creşterea costurilor de producţie în agricultură se datorează creşterii preţurilor în
ramurile situate în aval, fapt care duce la creşterea valorii inputurilor, la acestea adâugându-
se şi creşterea salariilor.
Creşterea volumui producţiei presupune şi o regândire a tehnologiei folosite. În
acest sens putem menţiona achiziţia uno rutilaje pentru al doilea centru de producţie care au
dus la creştzerea capacităţii de rpoducţie de la 40kg/24h la 60 de kg /24h.
Prin urmare, la întocmirea unui plan de producţie, consider necesar să se ia în
considerare nu doar nivelul zero de profit ci şi nivelul maxim.
Acest fapt va asigura întreprinderii o altă perspectivă asupra producţiei, activitatea
să se încheie cu profit.

57
 BIBLIOGRAFIE

1. Bătrâncea, I..- “Analiza financiară”, Editura Dacia, Cluj-Napoca,2000

2. Lazăr,I. –“Analiza activităţii economice a unităţilor agricole”, Curs litografiat,

Cluj-Napoca,1990

3. Lazăr,I. -“Management general în agricultură”, Editura Dacia,Cluj-Napoca, 1995

4. Lazăr,I., Veres, V., Mortan,M. –“Management general”,Editura Dacia,

Cluj-Napoca,2002

5. Nicolescu, O. –“Ghidul managerului eficient”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993

6. Stănculescu, I. –“Management-Cercetare-Dezvoltare”, Editura Mondero, Bucureşti,

1993

58