ADITIVI ALIMENTARI

(LABORATOR 2)

METODE DE ANALIZ A ODORAN ILOR I

AROMATIZAN ILOR
Analiza GC-MS a uleiurilor volatile
Analiza sistemelor odorante i aromatizante presupune parcurgerea a dou

etape importante: preg
tirea (preluarea) probelor i analiza propriu-zis
. Aceast

  
analiz
se realizeaz
în vederea stabilirii calit
ii odoran ilor i aromatizan ilor, a

compu ilor cheie (key compouds) sau a celor deranjan i (off-flavors) pentru calitatea
mirosului, respectiv pentru decelarea falsific
rilor.
Pentru astfel de analize exist
metode oficiale de analiz
(de exemplu, Official

Methods of Analysis of AOAC International – pentru analiza calit
ii alimentelor în

SUA, EEC Rules for Cosmetic Products in EU – pentru analiza calit
ii produselor
cosmetice în Uniunea European
etc.), calitatea acestor sisteme fiind reglementat
de
  
norme interne i interna ionale (organiza iile interna ionale pentru reglementarea

calit
ii produselor parfumate: RIFM – Research Institute for Fragrance Materials i

IFRA – International FRagrance Association; organiza iile americane i europene

pentru reglementarea calit
ii produselor aromatizate: FDA – Food and Drugs
Administration (SUA), FEMA – Flavor Extract Manufacturers’ Association (SUA),
care aprob
lista aditivilor alimentari GRAS – Generally Regarded As Safe, EOA –
Essential Oil Asosciation (SUA), IOFI – International Organisation of the Flavour
Industry (Europa)).

Preluarea probelor pentru analiz
se efectueaz
prin metodele tradi ionale de
 
extrac ie cu solven i sau antrenare cu vapori de ap
, respectiv prin metode de

hidrodistilare – extrac ie, dar i prin metode specifice de analiz
“head-space” static


sau dinamic
i microextrac ie pe faz
solid
(SPME – Solid-Phase MicroExtraction).
  
Analiza odoran ilor i aromatizan ilor poate fi împ
r it
în dou
: analiza fizic

(caracteristici fizice, metode cromatografice i spectroscopice) i analiza chimic
.

ANALIZA FIZIC

Principalele caracteristici fizice care se determin
pentru compu ii sau sistemele

odorante

i aromatizante sunt:

densitatea (greutatea specific
);

puterea rotatorie;


indicele de refrac ie;


refrac ia molar
;

solubilitatea;

temperatura de topire;
temperatura de fierbere;
2 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator

Analiza fizic
avansat
cuprinde: metodele cromatografice (cromatografie în

faz
gazoas
, cromatografie în faz
lichid
) i spectroscopice (spectroscopie de

rezonan
magnetic
nuclear
, spectrometrie de mas
i spectroscopie de infrarou),
metode combinate: cuplarea gaz-cromatografiei cu spectroscopia de mas
sau de
infrarou (GS-MS, GC-IR, GC-FTIR), respectiv cu analiza senzorial
(GC-Sniffing sau
GC-Olfactometry).
Gaz-cromatografia (GC). Cromatografia în faz
gazoas
implic
analiza
compuilor organici volatili ce se pot g
si în faza de vapori (deci pot avea statutul de
 
odoran i – aromatizan i); analiza se realizeaz
, de obicei, cu un program de temperatur

în intervalul 40 – 300ºC. Probele supuse analizei pot fi separate în prealabil prin

metode de extrac ie, distilare sau antrenare cu vapori de ap
, respectiv pot fi preluate
 
din spa iul de deasupra materialelor ce con in astfel de compui (headspace analysis,
SPME sau pervaporare).
Tehnicile “headspace” se împart în trei clase: Static Headspace (SH),

Dymanic Headspace (DH) / purjare – re inere (Purge and Trap, PT). Analiza SH
presupune injectarea în gaz-cromatograf a unui volum de vapori de deasupra

materialului odorant – aromatizant, men inut la o temperatur
mai mare decât cea

ambiant
, de obicei 60 – 70ºC, pentru creterea presiunilor par iale ale compuilor
 
analiza i. Analiza DH este de obicei cuplat
cu tehnica de purjare – re inere (PT) i
presupune trecerea unui curent de gaz inert (azot, heliu, argon) prin / peste matricea
odorant
înc
lzit
la o anumit
temperatur
i transferarea direct
la gaz-cromatograf
(DTD – Direct Thermal Desorption), respectiv concentrarea ulterioar
a compuilor
 
odoran i – aromatizan i pe un material adsorbant (de exemplu Tenax® – poli-2,6-

difenil-p-fenilen-oxid), apoi desorb ia i analiza GC. Pentru a înl
tura probabilitatea
 
apari iei unor degrad
ri se procedeaz
la desorb ia la temperatur
ridicat
i colectarea
criogenic
a compuilor volatili.
 
Microextrac ia pe faz solid (SPME) este o tehnic
nou
de extrac ie, f
r


solvent i preconcentrare a compuilor organici volatili, ce utilizeaz
parti ionarea
compuilor organici volatili între o faz
apoas
sau de vapori i filmul polimeric solid

ce acoper
fibra de silice topit
a instrumentului de microextrac ie. Procedeul
presupune

urm
toarele etape:

introducerea microseringii (ce con ine în interiorul acului fibra de silice) în

proba lichid
sau gazoas
;

expunerea fibrei de silice la prob
(prin împingerea spre exterior a fibrei);

realizarea echilibrului între cele dou
faze;
retragerea fibrei de silice saturat
cu compui volatili i scoaterea seringii din

prob
;

introducerea microseringii în septumul GC-ului;
 

expunerea fibrei în camera de injec ie a GC-ului i realizarea desorb iei;
retragerea fibrei i a microseringii.
Pervaporarea este o tehnic
de separare i concentrare a aromelor ce
presupune

trei etape:
eliberarea compuilor volatili din proba odorant
/ aromatizant
lichid
sau

solid
înc
lzit
;

sorb ia i difuzia acestora printr-o membran
semipermeabil
hidrofob
;
 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator 3

  
desorb ia într-o solu ie acceptoare rece, care poate fi o faz sta ionar sau una
mobil, cu debit constant.

În cazul în care este necesar separarea i analiza unor amestecuri odorante –

 
aromatizante ce con in compui chirali se utilizeaz faze sta ionare chirale, care sunt de
trei tipuri:




faze amidice (legturi de hidrogen);


faze cu compleci metalici;
faze cu ciclodextrine (incluziune molecular).

Identificarea compuilor separa i prin tehnicile GC este o etap important în
   
analiza odoran ilor i aromatizan ilor. Timpii de reten ie nu sunt cei mai potrivi i

pentru astfel de identificri, mai ales pentru amestecurile complexe de odoran i i

aromatizan i (uleiuri volatile de exemplu), astfel c se apeleaz la utilizarea indicilor

Kovats (indici determina i de pe o scar de valori care utilizeaz drept etaloane alcanii
normali C6 – C22, pentru care indicii Kovats sunt valori rotunde în intervalul 600 –
 
2200, iar indicii pentru compuii analiza i rezult prin corelarea timpilor de reten ie cu
cei ai amestecului de alcani pentru aceeai coloan GC, indiferent de programul de
temperatur ales), a standardelor interne i a compuilor etalon. Metodele moderne de
identificare utilizeaz tehnici de analiz GC cuplate cu metode spectroscopice de
identificare.
Gaz-cromatografia / Spectrometria de mas (GC-MS). Gaz-cromatografia
cuplat cu spectrometria de mas este o tehnic GC multidimensional (MDGC) foarte
 
mult utilizat la ora actual pentru analiza odoran ilor i aromatizan ilor. Proba de

analizat este separat cu ajutorul unui cromatograf de gaz, iar compuii separa i sunt

detecta i, pe de-o parte, la detectorul GC (de obicei cu ionizare în flacr – FID), i pe
de alt parte de un spectrometru de mas (cu ionizare electronic sau chimic) care este
 
cuplat la GC. Se ob ine un spectru multidimensional în care fiecare por iune a
cromatogramei prezint un spectru MS (figura 1).
4 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator

Figura 1. DHGC-MSmultidimensional
 pentru componen ii volatili
 din reac ia Maillard în sistemul model
-lactoglobulin total hidrolizat – D-riboz la pH 4.0 i 180ºC.

Gaz-cromatografia / Spectroscopia de infraro u (GC-IR, GC-FTIR).
Cromatografia în faz gazoas cuplat cu spectroscopia în infrarou i în special cu
spectroscopia în infrarou cu transformat Fourier (FT-IR – monocromatorul aparatului
este înlocuit cu un interferometru ce furnizeaz interferograme modificate cu ajutorul

transformatei Fourier – opera ie matematic efectuat automat – care conduc la
 
spectrele IR conven ionale) este aplicat foarte mult în domeniul odoran ilor i
 
aromatizan ilor, în special pentru uleiurile esen iale. Aceast tehnic este avantajoas

în special la diferen ierea între compuii terpenici i sesquiterpenici i pentru decelarea

izomerilor de pozi ie i geometrici.
Dei tehnica GC-MS este cea mai folosit la ora actual pentru analiza

odoran ilor i aromelor, GC-IR i GC-FTIR sunt tehnici complementare pentru astfel
de analize complexe.
Ambele tehnici de cuplare utilizeaz de obicei baze de date de spectre MS sau
 
IR cu care se pot compara automat datele pentru compuii separa i i se pot ob ine
structurile cele mai probabile (hit-uri) care s se identifice cu structurile reale.
Gaz-cromatografia / Olfactometria (GC-O, GC-Sniffing). GC-Olfactometria,
denumit i GC-Sniffing (sniff – a mirosi), este un instrument important în analiza

sistemelor odorante i aromatizante, permi ând decelarea compuilor cheie (key
compounds) i a compuilor care altereaz mirosul (off-flavors), precum i a pragurilor
 
de detec ie i de recunoatere, respectiv a importan ei fiecrui compus la parfumul sau

aroma total (unit i de arom sau de miros).
Tehnica GC-O combin analiza fizic GC cu analiza senzorial, utilizând

astfel nasul uman pe post de detector pentru evaluarea componen ilor unui parfum /

arom. Nasul uman are o limit teoretic de detec ie a mirosului de aproximativ 10-19
moli, fcând ca GC-O s fie o tehnic foarte valoroas i sensibil pentru detectarea
 
odoran ilor foarte activi (de exemplu 2-metoxi-3-hexilpirazina are pragul de detec ie al

mirosului de 0.001 ppb, putând fi detectat de nasul uman la concentra ii destul de

sczute, dar prin GC nu se pot decela de obicei cantit i mai mici de 10-9 g).
Principiul de analiz const în injectarea unui amestec odorant / aromatizant în

GC, iar efluentul de la ieirea din coloan este splitat de obicei în trei pr i: o parte din

efluent este trimis la detectorul GC-ului (de obicei FID), iar alte dou pr i la porturile
 
de mirosire (sniffing); deoarece efluentul este uscat, con inând doar compuii separa i,

este necesar ca acesta s fie umidificat la o valoare normal a umidit ii aerului inspirat
  
ce con ine i compuii separa i pe coloana GC-ului. Se ob ine astfel o cromatogram

care poate fi corelat cu caracteristicile organoleptice ale compuilor separa i. Din

acest punct de vedere s-au dezvoltat tehnici suplimentare care s perfec ioneze GC-
olfactometria:


analiza dilu iilor extractelor aromatizante (AEDA – Aroma Extract Dilution

Analysis);
analiza CHARM (CHARM – Combined Hedonic Aroma Response
Measurements – msurri combinate ale rspunsurilor la arome);
 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator 5

analiza OSME (osme – miros, în grecete).

AEDA s-a dovedit a fi o tehnic valoroas pentru determinarea odoran ilor /

aromatizan ilor cheie din diferite matrici. Metoda a fost dezvoltat de Grosch în 1987
 
i implic  dilu ia progresiv cu solvent a probelor (de obicei dilu ii 1:2, 1:3 sau chiar

mai mult) i analiza fiecrei probe diluate prin GC-O. Dilu iile se efectueaz pân când

la porturile de mirosire nu se mai percepe nici un miros. Valoarea dilu iei finale este de
ordinul de mrime corespunztor pragului de miros al celui mai activ compus. Apar

îns unele inconvenien e ale metodei i anume perioada mare de timp necesar pentru

efectuarea analizelor i oboseala olfactiv a subiec ilor. În urma analizei AEDA se pot
 
determina aa numi ii factori de dilu ie ai aromei (FD – Flavor Dilution factor), care
  
reprezint raportul dintre concentra ia compusului în proba ini ial i concentra ia
acestuia în extractul cel mai diluat, la care nu se mai detecteaz mirosul compusului
prin GC-O. În figura 2. este prezentat cromatograma FD pentru un amestec

aromatizant model de portocale. Pentru acest amestec, de concentra ii individuale de
 
100 mg/100 ml, factorii de dilu ie (nelogaritma i) sunt: 10 pentru acetaldehid (Rt
2.07), 10 pentru acetat de etil (Rt 3.85), 1000 pentru butanoat de etil (Rt 8.02, cel mai
activ compus, având un miros foarte plcut fructat), 10 pentru mircen (Rt 12.6), 500
pentru octanal (Rt 17.34), 500 pentru linalool (Rt 25), 10 pentru benzaldehid i octanol
(Rt 25.06 i 25.33) i 100 pentru carvon (Rt 30.94).

3.0

2.5

2.0
log(FD)

1.5

1.0

0.5

0.0
5 10 15 20 25 30
RT (min)

Figura 2. Cromatograma FD pentru aroma de portocale model.

Analiza CHARM. Acest tip de analiz presupune combinarea metodelor GC-


FID / GC-O cu sisteme de achizi ionare computerizat a datelor i a fost implementat
6 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator

în analiza odoran ilor i aromatizan ilor de ctre Acree. Metodologia de dilu ie a
extractelor aromatizante este asemntoare cu cea din analiza AEDA. Extractele


diluate sunt analizate la întâmplare prin GC-O, iar subiec ii activeaz un buton atât
timp cât se deceleaz mirosul componentului separat prin GC, putând selecta sau
înregistra i un anumit profil de miros pentru componentul sesizat. Se reprezint aceste


intervale dreptunghiulare de timpi de reten ie sub form suprapus, în ordinea



descresctoare a concentra iilor probelor, ob inându-se cromatograma Charm, aria



picurilor rectangulari reprezentând valorile Charm (propor ionale cu concentra ia


compusului odorant activ din prob) pentru componen ii extractului (figura 3).

Rãspunsuri la porturile de mirosire

Dilutie 1

Dilutie 2

Dilutie 3

n Cromatograma de rãspuns

3
2
1
0

Fn-1
Cromatograma CHARM
9

F - factor de dilutie
Valoarea dilutiei

Valoare CHARM = aria picurilor

1
0

Indice de retentie

Figura 3. Etapele analizei CHARM

Aceste dou metode de analiz a dilu iilor permit determinarea valorilor




activit ii odorante (OAV – Odor Activity Value), dar concentra ia ini ial a
componentelor în extractul odorant / aromatizant este determinat foarte exact prin


testarea dilu iilor cu izotopi stabili (utilizarea ca standard intern la analiza GC a unui
compus marcat izotopic izoster cu compusul analizat). Se determin apoi valoarea de
 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator 7

prag de miros prin analiz
orto- sau retronazal
, iar valoarea OAV (cunoscut
i sub
denumirile de unitate de arom
, unitate de miros, valoarea mirosului sau valoarea

aromei) va fi raportul dintre concentra ia compusului odorant / aromatizant în prob
i

valoarea de prag de miros. În tabelul 1. sunt date concentra iile unor compui

aromatizan i cheie pentru aroma de carne pr
jit
de vit
i valorile OAV.
 
Tabel 1. Valorile
  concentra
a iilor i OAV pentru compuii odoran i cheie din
carnea pr jit de vit .

Compus Concentra ie ( g/kg) OAVb

4-Hidroxi-2,5-dimetil-3(2H)-furanon
 928 9
2-Acetil-2-tiazolin  28 28
2-Etil-3,5-dimetilpirazin  5.4 3
2,3-Dietil-5-metilpirazin 27 27
Guaiacol 2.1 1
Metional 12.5 7
a    
carnea de vit a fost pr jit 7 minute la o temperatur de 200 – 210ºC; 
b
pentru determinarea OAV s-au determinat ortonazal valorile de prag de miros în ap .

Analiza OSME. Aceast
metod
a fost descoperit
de McDaniel în 1990 i este


o metod
cantitativ
de determinare a intensit
ii mirosului unui compus separat prin
GC-O, similar principial cu celelalte metode prezentate, dar prin înregistrarea

intensit
ii mirosului cu ajutorul unui aparat electronic de scalare timp – intensitate cu
o scar
în domeniul 0 – 15 cm (0 – lipsa mirosului, 7 – miros moderat în intensitate, 15
– extrem de intens); în paralel se efectueaz
i o descriere a profilului de miros. Datele
 
achizi ionate în cazul acestei metode sunt: timpii de reten ie ai compuilor, intervalele
de intensitate i descrierea profilului de miros. Pentru fiecare subiect se realizeaz
mai
multe determin
ri pentru aceeai prob
(peste patru) pentru care se determin
mediile
 
de timp i intensitate (la inciden e de peste 50%), ob inându-se aa-numitele

osmegrame individuale, din care se ob ine osmegramele totale prin cumularea celor
 
individuale. Aceste osmegrame sunt reprezent
ri ale intensit
ilor medii func ie de
   
indicii de reten ie (determina i din timpii de reten ie). Deosebirea fa
de celelalte

metode este c
în cazul analizei Osme nu se testeaz
dilu ii ale probelor.
Cromatografia în faz lichid (HPLC – High Performance / Pressure Liquid

Chromatography) este folosit
mai pu in în analiza parfumurilor i aromelor, de obicei

în cazul extractelor (concrete, oleorezine) ce pot con ine compu i mai greu volatili i,
prin urmare, mai complicat de analizat prin GC, sau pentru analiza compuilor

condimentari (în general compuii care stimuleaz
nervul trigeminal cu apari ia

senza iei de r
coros / arz
tor – piperine, chavicine, capsaicine, gingeroli etc.).

Spectroscopia 1H-RMN sau 13C-RMN se poate folosi în analiza odoran ilor i

aromatizan ilor doar dup
o prealabil
separare i purificare a compuilor, aceast tip de
spectroscopie neputând fi cuplat
cu metodele cromatografice analitice de separare.
Nasul electronic (e-NOSE). De-a lungul ultimilor ani un interes deosebit l-a
avut folosirea procedeelor electronice pentru sesizarea aromei alimentelor. Se pretinde

c
acestea opereaz
în manier
similar
, în anumite privin e, cu sistemul olfactiv uman
(figura 4).
Descoperirea sistemelor de tip “nas electronic” (electronic NOSE - eNOSE)
devenise o necesitate în ultimii ani pentru industria alimentar
, deoarece astfel de
8 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator

sisteme permit caracterizarea mirosului a peste zece produse pe or
cu o precizie

medie, f
r
a mai fi nevoie de paneluri senzoriale umane sau de costisitoarele metode
analitice sau de interpretare a datelor (din punct de vedere temporal). În sistemul de

produc ie practic
, aceasta înseamn
introducerea unei probe în “cutia neagr
” – “nasul

electronic” – i ob inerea rapid
a clasific
rii produsului.
Tehnologiile curente ce folosesc eNOSE pot fi definite cel mai corect ca
senzori de miros, dar acestea nu trebuie confundate cu gaz-cromatograful sau analiza

senzorial
. Similar sistemului senzorial uman, aceste sisteme de detec ie a mirosurilor
încorporeaz
senzori (conceptual analogi receptorilor olfactivi umani) i un sistem de
procesare a datelor (care simuleaz
creierul uman). Asem
n
tor omului, nu este nevoie
s
se identifice fiecare constituient al unui miros pentru a-l recunoate, astfel c


eNOSE opereaz
prin recunoaterea formei componen ilor.
Gardner i Bartlett definesc eNOSE ca “un instrument care include o plaj
de

senzori chimico – electronici cu specificitate par ial
i cu un sistem de recunoatere a
formelor corespunz
tor, capabil s
recunoasc
mirosuri simple sau complexe”. Totui,

la ora actual
, sistemele de acest tip nu reuesc performan ele sistemului uman de

percep ie. Din acest motiv s-au folosit, pentru aceste sisteme, i alte denumiri mai mult
 
sau mai pu in legate de olfac ia uman
: senzor de arom
, senzor de miros, senzor de
gaz etc.

Chiar dac
astfel de sisteme conduc la ob inerea unor rezultate interesante i

folositoare, este important de amintit c
ele nu substituie metodele tradi ionale de
separare i analiz
senzorial
. Ele furnizeaz
rezultate rapide, dar cu un grad de
precizie mediu.

Pentru a ob ine o clasificare corect
a probelor, sistemele eNOSE au nevoie de
o baz
de date construit
pe baza unor m
sur
tori anterioare cu instrumente clasice,

împreun
cu informa iile externe ce descriu calitatea sau identitatea probelor.

Nasul uman Nasul electronic

Retea neuronalã

Celula Recunoasterea
mitralã formelor

Axoni Senzori
olfactivi

Receptori olfactivi Plajã de senzori chimici

Odorant


Figura 4. Structurile de baz ale nasului mamiferelor i “electronic”.
 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator 9

ANALIZA CHIMIC

Analiza chimic
se realizeaz
în paralel cu cea fizic
i urm
rete determinarea

   
purit
ii unor compui odoran i sau aromatizan i singulari, a concentra iei acestora în
diferite sisteme odorante sau aromatizante, respectiv în produse finite (parfumuri,

alimente etc.) sau a calit
ii unor astfel de sisteme prin depistarea falsurilor sau a
produselor contraf
cute. De obicei sunt metode mai rapide, care nu necesit
aparatur


sofisticat
, i pot fi împ
r ite în dou
categorii: metode chimice de identificare (testare)
i metode chimice cantitative (de dozare). Cele mai obinuite sunt cele generale de
determinare a indicilor de aciditate, ester, iod, hidroxil, dar i a aldehidelor i cetonelor
 
totale, a fenolilor, sau a unor compui odoran i i aromatizan i specifici (cineol,
camfor, antranilat de metil, vanilin
i etilvanilin
, cumarin
, mentol, citral,
benzaldehid
, pinen, ionone etc.), respectiv de identificare a unor compui în diverse
sisteme odorante – aromatizante.

Lucrare experimental
ANALIZA GC-MS A ULEIURILOR VOLATILE I
DETERMINAREA INDICILOR KOVATS PENTRU
COMPU II ODORAN I

Obiective:

 
identificarea principalilor compui odoran i-aromatizan i din uleiul volatil
 analizat pe baza spectrelor MS din analiza GC-MS;

 determinarea timpilor de reten ie GC din analiza GC-MS;
  
determinarea dependen ei indicilor Kovats func ie de timpii de reten ie pentru
 alcanii liniari C8-C20;
 
determinarea indicilor Kovats pentru principalii compui odoran i-aromatizan i
din uleiul volatil analizat.

Mod de lucru:

Din uleiul volatil, ob inut prin metodele cunoscute, se injecteaz
în gaz cromatograf 1
– 2 l prob
.


Pentru analiza gaz cromatografic
se pot utiliza urm
toarele condi ii:
coloan
capilar
nepolar
: DBWAX sau similar
(HP-5), de dimensiuni 50 m

x 0.32 mm x 1 m;

program de temperatur
: 50 – 250ºC (4ºC/min.);

temperatura injectorului: 250ºC;
temperatura detectorului: 250ºC.
10 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator

Se ob ine o gaz cromatogram de tipul celei de mai jos, din care se pot determina


concentra iile masice ale fiecrui component odorant – aromatizant, respectiv se pot



identifica aceti compui prin comparare cu etaloane sau din indicii Kovats ob inu i
pentru acelai tip de coloan, prin comparare cu datele de literatur.

limonen

linalool
sabinen

octanal

decanal
-pinen


-felandren

citronelol


octanol
mircen
(solvent)
hexanol

3-caren

-terpineol

-terpinen
-felandren

nonanal


neral
terpinen-4-ol
-pinen


carvonã

acetaldehidã

hexanal

Figura 7. Gaz cromatograma concretului de portocale.

nonadecan
pentadecan

heptadecan

henicosan
tetradecan

hexadecan

octadecan

docosan
undecan

tridecan
dodecan

icosan
heptan

nonan
hexan

decan
octan


Figura 8. Gaz cromatograma amestecului de alcani liniari utiliza i pentru determinarea indicilor Kovats.
 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator 11

Pentru determinarea indicilor Kovats se injecteaz
în coloana capilar
(identic

cu cea utilizat
pentru analiza GC a uleiului volatil) o prob
de amestec de alcani
liniari C6 – C22 (figura 8). Indicii Kovats corespunz
tori acestor alcani sunt 600 – 2200
 
(tabel 3). Pentru determinarea indicilor Kovats pentru compuii odoran i – aromatizan i
 
se procedeaz
mai întâi la ob inerea unei ecua ii de corelare a indicelui Kovats pentru
  
alcanii liniari func ie de timpul de reten ie, Ki=f(Rt). Cu ajutorul acestei ecua ii se

determin
indicii Kovats pentru fiecare compus separat la timpul de reten ie Rt

corespunz
tor. Dependen a Ki=f(Rt) este de obicei de tip polinomial de ordin superior
(figura 9).

Tabel 3. Indicii Kovats pentru alcanii liniari C6 – C22 pentru condi iile experimentale prezentate.
Nr. Alcan Rt (min) Indice Kovats
1 Hexan (C6) - 600
2 Heptan (C7) 2.926 700
3 Octan (C8) 4.083 800
4 Nonan (C9) 6.258 900
5 Decan (C10) 9.579 1000
6 Undecan (C11) 13.372 1100
7 Dodecan (C12) 17.115 1200
8 Tridecan (C13) 20.649 1300
9 Tetradecan (C14) 23.940 1400
10 Pentadecan (C15) 27.023 1500
11 Hexadecan (C16) 29.937 1600
12 Heptadecan (C17) 32.694 1700
13 Octadecan (C18) 35.269 1800
14 Nonadecan (C19) 37.527 1900
15 Icosan (C20) 39.442 2000
16 Henicosan (C21) 41.170 2100
17 Docosan (C22) 42.957 2200

 
Figura 9. Dependen a indicelui Kovats de timpul de reten ie, Ki=f(Rt).
12 Daniel H d rug – Aditivi alimentari – Lucr ri de laborator

În tabelul 4. sunt prezentate valorile indicilor Kovats ale principalilor componen i


odoran i din concretul de portocale pentru câteva tipuri de coloane gaz cromatografice.

Tabel 4. Indici Kovats ai compuilor volatili din concretul de portocale pentru diverse coloane GC.
Nr. Compus DBWAX OV101 DB5 OV17 C20M CCV20M

1 Acetaldehid 722 - - - - -
2 Acetat de etil 904 587 604 691 822 872
3 Etanol 948 651 668 672 929 -
4 -Pinen 1037 920 937 775 1032 1039
5 Butanoat de etil 1053 785 804 863 1028 1025
6 -Pinen 1128 985 1002 859 1116 1124
7 Mircen 1180 990 992 1020 1145 1156
8 Limonen 1222 1022 1033 1056 1178 1206
9 trans-Ocimen 1253 1043 1060 985 1242 1228
10 cis-Ocimen 1271 1035 1052 968 1225 1228
11 Octanal 1314 982 1006 1096 1280 1278
12 Linalool 1562 1085 1100 1202 1537 1506
13 Octanol  1572 - - - - -
14 Benzaldehid 1575 920 968 1238 1495 -
15 Valencen  1773 - - - - -
16 Carvon 1794 1275 1292 1383 1720 1715