MARINESCU MIHAELA

AMG CLASA 1D
REFERAT NURSING
RECOLTAREA URINEI

Urina este un lichid secretat de rinichi,produs al metabolismului,depozitat în vezica urinară și

eliminat din organism prin uretră.Urina se recoltează pentru informarea asupra stării funcționale
renale,pentru stabilirea diagnosticului cinic și bacteriologic sau/și pentru stabilirea tratamentului
general.
Prin examenul fizic al urinei se determină volumul,aspectul,culoarea,mirosul,densitatea și ph-
ul.Prin examenul biochimic se determină albumina,glucoza,creatinina,ureea,pigmenții
urinari,corpii cetonici,ionograma,sedimentul urinar.Examenul bacteriologic reprezintă
urocultura.
Se poate recolta proba de urină ca parte a unui examen clinic complet, proba de urină sterilă
printr-o tehnică neinvazivă, sau prin sondaj urinar.Recoltarea probelor prin sondaj vezical este
contraindicată pacienţilor imediat după intervenţii chirurgicale genitourinare.
Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urină-are ca obiectiv determinarea densității,a ph-
ului,glucozei,albuminei,urobilinogenului.
Ca și materiale este nevoie de tavă medicală/cărucior ,recipient curat şi uscat sau steril pentru
femeie ,seringă şi ace sterile,tampoane cu alcool,pensă pentru clamparea sondei,când mostra de
urină( 10ml)este recoltată pe sondă à demeure,mănuși de cauciuc pentru manipularea urinei.
Pacientul se pregătește psihic informândul conștient,explicându-I procedura in termeni
accesibili și obținându-I colaborarea.Se pregătește fizic prin îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului,
poziţionarea adecvată,respectarea intimităţii si a pudorii,recomandari privind alimentaţia,toaleta
regiunii,dezinfecţia organelor genitale externe,asigurarea confortului fizic.Se efectuează toaleta
genito-urinară la femeie și se fixează punga colectoare la nivelul organelor genitale, cu adeziv, în
cazul sugarilor şi copiilor mici.
Cum se efectuează procedura:se explică pacientului care-şi recoltează singur urina să-şi spele
mâinile,să folosească mănuşi de cauciuc,să se aşeze într-o poziţie în care jetul urinar să fie dirijat
în recipient(ortostatism la bărbat şi poziţie şezândă la femeie),să colecteze 10 ml urină direct în
recipient,să aşeze capacul pe gura recipientului după recoltare,să-şi spele mâinile,să eticheteze
recipientul. În caz de recoltare pe sonda à demeure se clampează sonda cu 15' înainte de recoltare
,se spală mâinile, se folosesc mănuşi de unică folosinţă,se dezinfectează sonda,se puncționează
sonda cu acul adaptat la seringă,se aspiră 10 ml de urină în seringă,se transferă urina în
recipient,se spală mâinile,se etichetează recipientul cu: numele şi prenumele pacientului, secţia,
examenul cerut, data şi ora recoltării,se transportă urina la laborator imediat.
Interpretare:
A)Volumul-Valori normale-adulți și copii peste 14 ani: 1000-1600 ml,copii între 8-14 ani:800-
1400 ml,copii între 5 -8 ani: 650-1000 ml,copii între 3-5 ani: 600-700 ml,copii între 1-3 ani: 500-
600 ml,copii nou-născuți: 30-60 ml
-Valori anormale-cantitatea de urină peste 2500 ml/24h definește poliuria,cantitatea de
urină scăzută sub 500 ml/24h constituie oliguria.În mod normal, cantitatea de urină eliberată ziua
este mai mare decât cea din timpul nopții. Inversarea acestui raport este starea patologica
denumită nicturie.
B)Aspectul-urina normală este în general limpede.O urină tulbure în momentul eliminării ei
poate conține:săruri (urati, oxalați, fosfați, carbonați),mucus,puroi,epitelii,microbi,grăsimi
(aspect lăptos).
C)Densitatea-depinde de concentrația substanțelor dizolvate și are valorile normale cuprinse între
1,015-1,025.
D)Culoarea urinei:incoloră sau aproape incoloră în diabetul insipid,diabetul zaharat,scleroza
renală, faza poliurică a insuficienței renale acute,galben-inchis după afecțiuni febrile acute,
transpirații profuze,galben-verzui în afecțiuni hepato-colecistice,rosu brun în prezența
eritrocitelor,hemoglobinei,methemoglobinei sau a mioglobinei,după ingestia de medicamente,
coloranți,brun inchis in ictere,albastru după ingestie de albastru de matilen.
E)Mirosul urinei-urina proaspătă este ușor aromată,mirosul se modifică după ingestie de cafea,
cât și prin eliminarea unor produși.
F)Densitatea urinară:este invers proporțională cu volumul,hipostenuria(diureza apoasă)
caracterizată prin elaborarea unei urini cu o concentrație mai mică decât a plasmei așa cum se
întalnește în hiperhidratări,în diabetul insipid,insuficiența renală acută (reluarea diurezei),
insuficiența renală cronică (faza compensată),izostenuria caracterizată printr-o urină a cărei
concentrație este egală cu osmolaritatea plasmei, întâlnită în insuficiența renală cronică,
hiperstenuria caracterizată prin elaborarea unei urini cu o concentrație foarte mare, peste 1035,
întâlnită în deshidratări, diabet zaharat, după administrări de substanțe de contrast, hipercalcemii.
G)Reacția urinii:acest parametru variază în limite destul de largi, în funcție de regimul alimentar
(alimentația carnată scade pH-ul,pe când cea vegetariană îl crește),de timpul în care se recoltează
urina (dimineața este mai acidă),de modul de recoltare,puternic acidă în cursul diabetului,
insuficienței renale grave,alcaloza respiratorie, alcaloza metabolică,varsaturi abundente (etiologii
diferite),infecții ale căilor urinare (uretrite, cistite, pielite, pielonefrite) ,alcalina în infecții
urinare, hiperaldosteronism, după vărsaturi, în perioadele de reabsorție a edemelor.
Principalii corpi azotați ai urinii:
-ureea:excreția sa fiind direct legată de rația de proteine alimentare ,crește după regimuri
hiperproteice, în cursul bolilor însoțite de hipercatabolism ,scade în insuficiența renală, afecțiuni
hepatice, sarcină, anabolism.
-acidul uric: valorile variază în funcție de varstă, regim alimentar, factori patologici (renali,
extrarenali).
-creatinina: scăzută în hipertiroidism, tratament cu testosteron, casexie, scleroză renala, etc.
Crește în hipercorticism, acromegalie, sindrom Cushing.
-aminoacizii urinari: cresc în insuficiențele hepatice grave, în mielom, sindrom nefrotic,
sindromul Fanconi, în intoxicații cu metale grele.
Analiza urinei mai cuprinde determinarea următorilor produși:
1.Urobilinogenul-urina normală, proaspăt emisă conține numai urobilinogen care, prin oxidarea
la lumină, trece în urobilină; iar în cea care a stat cateva ore, urobilina.
2.Corpii cetonici: sunt expresia tulburărilor metabolismului lipidic din diabetul zaharat.
3.Catecoaminele: crescute în special în feocromocitom.
4.Electroliții urinari:natriuria,potasiul urinar,calciuria,oxalații.
5.Enzimele și izoenzimele urinare
6.Fosfatazele,leucinaminopeptidaza,protease,oxidoreductaze
7.Proteinele urinare
8.Sedimentul urinar