Economia Țărilor Române ( mijlocul.

Sec alXVII-lea mijlocul sec- al XIX-lea)

Viața economică între anii 1918 și 1940. Evoluția economiei românești în perioada
interbelică. România a cunoscut importante mutații economice, caracterizate prin creșterea
rolului industriei în ansamblul economiei naționale . la sfârșitul perioadei interbelice România se
afla în Categoria țărilor europene cu o dezvoltare medie, alături de Ungaria, Polonia, Iugoslavia .
Agricultura era baza Economiei, se dezvoltau industria, transporturile, comunicațiile, sistemul
bancar, majoritatea populației continua să trăiască în mediul rural. În ansamblu România a
cunoscut un proces de modernizare, situandu-se în categoria țărilor europene ca o dezvoltare
medie, alături de Polonia Ungaria Iugoslavia . prin înfăptuirea marii uniri perspectivele
dezvoltării economice au crescut în anii 1918 1922 ca și celelalte țări participante la război,
România a resimțit puternic marile pierderi materiale și umane . refacerea economică a durat
până în 1922. Din Agricultura a rămas ramură de baza economiei după reforma agrară din 1918
1921 cultivarea pământului să re organizat pe baza micii proprietăți . producția globală de
cereale aproape s-a dublat în numai cinci ani de la 7,3 milioane tone în 1924 la 13,7 milioane
tone în 1929 .

Criza economică afectat în mod deosebit agricultura determinând o scădere a suprafețelor

cultivate și a prețului la produsele agricole . în aceste condiții, țărănimea a fost silită să facă
împrumuturi la Cămăraș și bănci, să contracteze mari datorii pentru achitarea lor s-a ajuns la
vânzare silită a numeroase loturi de pământ . adoptarea unei legislații agrare adecvate a fost
soluția pentru ieșirea din criză . Industria fost cea mai dinamică ramura a Economiei, dezvoltând
use într-un rit mediu de 5 % pe an . criza economică s-a concretizat prin scăderi masive ale
prețurilor și producției prin falimentele multor întreprinderi.

După 1933, dezvoltarea industriei s-a derulat într-un rit intens, anul 1938 fiind momentul
de vârf al întregii evoluție economice a României . Între anii 1934 și 1939 industria înregistrat
progrese remarcabile . cel mai rapid rit de dezvoltare l-a cunoscut industria petrolului, apoi
Industria metalurgică și textilă concomitent s-a trecut la diversificarea producției . în 1928 s-a
inaugurat postul național de radiodifuziune care transmite muzică populară, ușoară, simfonică, de
operă, de operetă, piese de teatru, conferințe, pe teme educative și științifice sfaturi practice
buletine de știri .Finanțele în primii ani de după Marea Unire au fost afectate de pierderea
tezaurului Băncii naționale a României confiscat de sovietici și distrugerile provocate de război
mondial treptat situația sare dresat ca urmare a dezvoltării economice . în 1920 s-a realizat
unificarea Monetară prin retragerea coroanelor și rublelor, rămânând în circulație nu mai leul
emis de banca naționala României . În 1929 s-a înfăptuit stabilizarea monetară cursul leului fiind
de 32 de ori mai mic decât în anul 1890. O problemă cu care s-a confruntat economia
românească a fost cea a capitalului străin. Ca urmare a efortului de dezvoltare prin forțe proprii a
creșterii puterii economice a țării, în 1938 prezența capitalului străin în industrie s-a redus la 37
% . S-a dezvoltat comerțul de interior prin intensificarea schimbului dintre sat și oraș comerțul
exterior s-a transformat într-o BALANțĂ activă se exporta în deosebi produse petroliere,
forestiere, agricole și se importau mașini și utilaje . Rolul statului în modernizarea economiei .
Întocmai ca în alte țări europene s-a accentuat rolul intervenționist al statului în economie, mai
ales după anii crize economice . În 1938 pentru prima dată în istoria României, ponderea s-o
sectorului industrie transporturi construcții a depășit o pe cea a sectorului agricultură silvicultură,
atât în privința produsului social cat și a venitului Național. Astfel România s-a transformat
dintr-o țară eminamente agrară în una agroindustrială. România a cunoscut în perioada
interbelică o dezvoltare economică semnificativă.