UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Nevoile umane
-Focșani-

Student: Aldea Iulia-Diana

Grupa: 301

București, 2022

1
Existența și dezvoltarea ființelor umane se bazează pe satisfacerea diferitelor nevoi. Ele iau
forma dorințelor, așteptărilor, aspectele subiective ale nevoilor, și sunt fixate în conștiința
oamenilor, intrând în obiceiurile lor, dobândind caracteristici obiective. Cele mai multe dintre
ele trebuie create prin muncă, activitate în care oamenii pleacă de la nevoile lor, își identifică
interesele caută și creează mijloace adecvate pentru atingerea scopurilor propuse.
Nevoile umane se referă la o serie de cerințe materiale, economice, sociale și spirituale pentru
mediul ecologic al vieții și activităților umane. Nevoile umane acționează în funcție de
condițiile de producție existente la momentul respectiv și de nivelul de cultură și civilizație a
oamenilor și indivizilor. Ele se manifestă ca nevoi sociale, deoarece nevoile apar din
condițiile de viață ale oamenilor și, respectiv, din nevoile lor de consum.
Primele nevoi umane sunt cele fiziologice, cele fără de care omul nu ar putea supraviețui
(hrana, aer, apă, adăpost, căldură și somn); de securitate (protecție, lege, ordine, limite,
stabilitate); de apartenență (familie, afecțiune, relații, afiliere); cogniție ((auto)cunoaștere,
sens); nevoi estetice (frumusețe, echilibru, formă); nevoi de trascendență; transport.
În municipiul Focșani, hrana a fost satisfăcută încă de la începuturi din cauza existenței
funcției agricolă. Aceasta a fost o funcție prioritară, în scopul deservirii ariei urbane,
cultivarea legumelor, ferme de păsări, de carne. Deși agricultura nu este și nu a fost o funcție
specifică orașului, cererea mare de produse agro-alimentare necesare unei aprovizionări a
populației de cca. 100000 de persoane. Astfel, cu timpul acestea au evoluat de la mici tarabe
în piață la fast-food uri și restaurante, fiecare restaurand având meniul diversificat satisfăcând
nevoile si preferințele tuturor. Pe lângă acestea există și diverse supermarket-uri de diferite
mărimi amplasate la marginile orașului dar și în interiorul acestuia, câteva exemple sunt: Paco
(acesta este cel mai extins supermarket), Kaufland, Lidl, Carrefour, plus câteva magazine de
cartier deținute de localnici.
Cladirire sunt materia constituitivă a întregului țesut urban și se reprezintă sub o mare
varietate de forme și funcții. Ele au reflectat, la început într-o măsură mult mai mare,
condițiile geografice locale, însă cu timpul se eliberează de aceste constrțngeri și tind spre o
anumită uniformizare, odată cu răspândirea materialelor de construcții moderne, cu
standardizarea și industrializarea construcțiilor. La această tendință contribuie și dezvoltarea
transporturilor, deci apariția posibilității aducerii de la distanță mare a materialelor sau
semifabricatelor care lipsesc în zona apropiată (Al. Ungureanu, 1980).
După materialele de construcții folosite, clădirile în Focșani au evoluat astfel, lemnul a
reprezentat unul dintre materialele cele mai răspândite. Casa de lemn este călduroasă, destul
de rezistentă, însă nu destul de rezistentă împotriva focului, explicând și numărul mare de
incendii din trecut. Astfel, până în secolul al VII-lea au predominat casele din lemn, cu
acoperișul din paie sau stuf. Casa din cărămidă nearsa (chirpici), ponderea acestor case crește
în secolul al XIX-lea, extinzându-se în acest fel cea mai mare parte din zonele periferice ale
orașului. Construcțiile din zidărie (cărămidă și piatră), acestea au fost foarte rare în oraș până
la începutul peroadei moderne. Creșterea numărului caselor din cărămidă are loc abia spre
sfârșitul secolului XVII-lea, odată cu venirea influnețelor, mai întâi înmulțindu-se casele
persoanelor înstărite, apoi construindu-se în acest fel și clădirile comerciale, în paralel cu
fabrici de cărămidă și țiglă. Astfel de clădiri sunt și astăzi caracteristice pentru numeroase
cartiere de locuințe individuale, atât în zonele periferice, cât și în zonele centrale. Casele de
tip rural se păstrează în cartierele periferice mai vechi (Obor, Bahne), acestea sunt de diferite

2
tipuri, case simple de două-trei camere sau vile (case tărănești urbanizate). Blocurile de
locuințe constituie un tip de clădiri care a căpătat cea mai mare răspândire în perioada
comunista, din cauza industrializării orașului și a numărului ridicat de locuitori. Blocurile mai
vechi de prin anii 1960-1970, au fost construite în zona gării, acestea nu depășesc 4 etaje, și
au acoperisșul plat. După 20 de ani s-au construit clădirile cu 8-10 etaje în zona centrală.
Acestea nu au rezistat mult din cauza gradului ridicat de seismicitate revenindu-se la cele cu 4
niveluri. După 2000 s-a construit cartierul ANL (cu 4 niveluri din zonele de est și sud ale
orașului. După aceasta descriere cele mai importante din punct de vedere al confortului
locuitorilor sunt primele vilele, și pe ultimul loc casele țărănești și blocurile.
În ceea ce privește încălzirea, aceasta satisface mai mult sau mai puțin nevoile locuitorilor.
Deaorece, atunci când vorbim de case/vile cum am menționat și mai sus acestea pot avea sobe
sau centrală pe lemne, cărbuni și peleți. Iar ANL-urile de exemplu sunt încălzite cu ajutorul
centralelor termice de scară, alte blocuri sunt asociate la S.C. ENET. Aceasta este singura
problemă ce nu satisface pe deplin nevoile oamenilor, odata cu timpul facturile se scumpesc
iar căldura nu este atât de puternică încât să facă față.
Transportul feroviar se impune ca formă principală de legătură exeterioară, municipiul
Focșani a beneficiat de acest tip încă din anul 1881 ce unea Buzău-Râmnicu Sărat-Focșani-
Mărășesti. Focșani se afșă la prima magistrală București-Suceava. În anul 2001 vechea gară
din Focșani a fost demolată și a fost construită una noup modernă ce satisface nevoile
locuitorilir, cu încălzire pe timpul iernii, sală de asteptare, 6 ghișee pentru a nu aștepta la cozi.
Transportul feroviar este în primul rând important pentru populația navetistă. În ceea ce
privește transportul rutier, acesta este insuficient și cu o calitate destul de slabă. În prezent
transportul auto de pasageri deține un rol foarte important, o rețea densă de trasee pleacă din
Focșani către toate comunele județului. (Figura 1)

Figura 1. Harta transportului în Focșani

3
 Numărul călătorilor transportați este mare impus de deplasările zilnice pentru muncă. Sunt
dispuse mai multe locații de unde se pot lua aceste mijloace de transport, cum ar fii:
autogara; ,,între parcurii,,; obor; Polivalentă; Kaufalnd; ENET; etc,. În prezemt, 63% din
arterele orașului sunt asfaltate (Figura 2).

Categoriile de carosabil ale străzilor din Focșani (la

nivelul anului 2015)
7

14

13

63

beton pavaj balast pamant asfalt

Figura 2. Categorii de carosabil

Poliția comunitară a Municipiului este o stuctură organizată în conformitate cu condițiile

socio-economice ale orașului. Această structură specializată de poliție asigură creșterea
rolului comunității locale în îmbunătățirea sistemului de pază, ordine, liniște publică.
Inspectorul de poliție al Județului Vrancea, face parte din Inspectoratul General al Poliției
Române și este instituția specializată a statului care exercită, la nivelul administrativ dat,
atribuții privind apărarea drepturilor și libertății fundamentale ale persoanei. (Primăria
municipiului Focșani).

4
Bibliografie
Rădulescu, T. (1930 – Focșani, Milcovia, anul I, vol I, Focșani
Ungureanu, Al. (1980) – Orașe din Moldova, Edit. Academiei, București
Primăria municipiului Focșani