Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

"Conflictul este o şansă de a-L glorifica pe Dumnezeu,

de a sluji altora şi de a creşte în asemă narea cu Cristos."
Ken Sande

___ ___

Introducere

 Un studiu despre disciplina că să toriei nu ar fi complet dacă nu ar aborda și tema

conflictului. Orice relație interumană implică și tensiuni ce conduc la conflicte, de aceea nu
este de mirare că unul dintre cele mai intensive tipuri de relație (relația de că să torie) vine
la pachet și cu experiența conflictului. Indiferent cum le numim, dispută , neînțelegere,
dezacord, divergență sau ceartă , stă rile conflictuale dese (și nerezolvate) ajung să pună

47 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

capă t puternicelor sentimente de iubire ce le-am avut în perioada îndră gostirii. Iată
mă rturia unui soț:1

„A devenit deja o obișnuință : nu e zi să nu ne certă m! Orice subiect se

transformă cu ușurință într-o discuție în contradictoriu şi nici unul din noi
nu e dispus să cedeze. [...]Pur şi simplu mă simt obosit [...] prea multe certuri,
prea multe reproșuri.
Cea mai mică scâ nteie aprinde un foc enorm, ce pâ rjolește tot în calea lui,
lă sâ ndu-ne sleiți de vlagă . Ultima dată , sincer să fiu, nici nu mai știu de la ce-
a pornit! Ceea ce demonstrează că nu era un motiv serios. La asta tu ai
ră spunde, desigur, că motivul era serios, iar faptul ca eu nu mi-l amintesc
demonstrează doar superficialitatea mea! Ceea ce ne aruncă spre o altă
ceartă , cu un alt subiect, ca un lanț al slă biciunilor. Ş i fiecare veriga atrage o
alta, fă ră a da semne că -i vom ajunge vreodată capă tul. […]
Nu vreau sa mă prinzi pe picior greșit la urmă toarea ceartă ! De data asta
sunt pregă tit, nu vei mai reuși să mă iei prin surprindere, o să -ți parez orice
tentativă ! [...] Orice ai face şi orice ai spune, promit sa mă abțin de la
comentarii!

-    Bună , iubi! Sper că nu ai uitat acasă cadoul pentru mama, ca data trecută !

Ups!”

 Probabil că nu toate că să toriile au ajuns la acest stadiu, dar cert este că fiecare relație de
cuplu are suișuri și coborâ șuri. De aceea, în lecția de astă zi dorim să abordă m această temă
dificilă a „certei din familie” fă ră a avea pretenția că vom gă si ră spunsuri finale, dar
încercă m să oferim mai multă lumină asupra ei.

Exemple biblice de conflict

 Contrar gâ ndirii unor creștini, biblia ne dezvă luie deseori existența conflictelor între eroii
acesteia:
 Avraam și Lot (Geneza 13:5-12) – conflict cauzat de interese materiale
 Apostoli (Luca 22:24) – conflict cauzat de poziție sau statutul din cadrul grupului
 Conciliul de la Ierusalim (F.A. 15) – conflict cauzat de teologie
 Pavel și Barnaba (F.A. 15:36-41) – conflict cauzat de felul diferit de abordare a
lucră rii (orientare pe scop vs. orientare pe relații/rudenie)
 Pavel și Petru (Galateni 2:11-21) – conflict cauzat de fă ță rnicie/prefă că torie

 Exemplele de mai sus demonstrează existența conflictelor chiar și printre cei mai spirituali.
Observația aceasta ne conduce la concluzia că ...

1
Sursa: https://www.cupidon.ro/cearta-in-familie/ accesat la data 27.09.2017

48 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

„ ... spiritualitatea nu înseamnă neapărat lipsa conflictului.”

Cauzele conflictelor

 Conflictele din cadrul că sniciei pot avea cauze diverse dintre care amintim:
a. Diferențele generale dintre bărbați și femei2:
 Stilul de comunicare – bă rbatul comunică direct și este orientat spre soluție,
femeia comunică indirect și este orientată spre proces.
 Nevoile diferite – nevoia de respect la bă rbat și de dragoste la femeie.
 Prioritățile diferite – bă rbatul se definește mai mult prin serviciu/carieră ,
femeia prin casă /gospodă rie.
b. Diferențele temperamentale
 Tipul de personalitate influențează felul în care comunică m şi relaționă m cu
ceilalți… Relaționă m altfel cu introvertiții (cei centrați pe sine) decâ t cu
extrovertiții (cei centrați pe lumea exterioară ). Într-un fel vom avea o relație
cu un coleric sau un melancolic, tipurile de temperament instabile emoțional,
şi în alt fel cu un sangvinic sau un flegmatic, tipurile stabile.3
c. Modelele familiale diferite
 Soții vor interpreta realitatea prin ochelarii formă rii în familiile de
proveniență și cu câ t cultura familiilor este mai diferită cu atâ t potențialul
conflictual este mai mare.
d. Experiențele trecutului
 Pe lâ ngă modelele familiale fiecare dintre noi suntem formați și de
experiențele trecutului, ceea ce ne afectează modul de gâ ndire, simțire și
acțiune.
e. Comunicare deficitară
 La lecția 4 am vă zut că între cel ce vorbește și cel care ascultă se interpun tot
felul de bariere care pot împiedica eficiența comunică rii. O bună parte din
conflictele din cadrul familiei au de-a face cu acest aspect.
f. Manifestarea și perceperea diferită a dragostei
 Autorul Gary Thomas identifică cinci limbaje4 prin care ne declară m
dragostea unul celuilalt. Dacă cei doi nu-și exprimă dragostea pe limba
celuilalt apare conflictul.
g. Experiențe religioase
 Experiențele religioase diferite ne conduc la moduri de manifestare diferite,
fapt ce poate genera conflicte. Lucrurile se complică și mai mult dacă cei doi
fac parte din culte creștine diferite.
h. Roada firii5
 Oamenii se nasc cu o natură decă zută care nu dispare nici după convertirea
lor. Roada firii (ex: mâ nia, dușmă nia, curvia, invidia, ambițiile egoiste, beția
etc.) are de-a face cu manifestă ri distructive care generează și întrețin
conflictul.
2
Vezi lecția 2 numită „Complementaritatea” din studiul „Disciplina Căsătoriei”.
3
Sursa http://www.umfcv.ro/ccop-rolul-caracteristicilor-de-personalitate-in-conflicte, accesată la data de 27.09.2017

49 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

 Atâ ta vreme câ t aceste cauze există conflictul plutește în aer. De aceea, așteptarea conform
că reia conflictul va dispare într-o zi este nerealistă . Realist este să înveți cum să îl
gestionezi.

PAUZĂ DE MEDITARE 1

 Gâ ndește-te la conflictele din familia ta și caută să identifici cele mai comune cauze ale
acestora:

Rar Des Foarte des

Diferența bă rbat-femeie 1 2 3

Diferențe de temperament 1 2 3

Modelele familiale diferite 1 2 3

Experiențele trecutului 1 2 3

Comunicarea deficitară 1 2 3

Manifestare/perceperea 1 2 3

diferită a dragostei

Experiențele religioase 1 2 3

Roada firii 1 2 3

Gestionarea corectă a conflictului

 Pentru a reuși să gestionă m în mod constructiv conflictele care apar în familia noastră
trebuie să parcurgem mai mulți pași:

1. Schimbarea modului în care percepem conflictul

4
Cele cinci limbaje ale iubirii sunt: declarațiile verbale, timpul petrecut împreună, oferirea darurilor, slujirea practică și
contactul fizic. Pentru detalii vezi Gary Chapman, Cele cinci limbaje ale iubirii (Ed. Curtea Veche, București, 2011).
5
Vezi Galateni 5:19-21

50 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

-Dacă privim cu atenție cauzele multiple ale conflictelor din cadrul familiei putem
accepta ideea că acestea nu sunt toate rele în sine. Așa cum spun și unii psihologi,
unele conflicte au un rol de reglare a relației și aduc beneficii cuplului6.
-Apariția conflictului semnalează existența unei probleme ce poate pune în
pericol sănătatea relației, dacă nu este rezolvată . Mai mult, conflictul poate fi
privit ca supapa de siguranță prin care se eliberează presiunea negativă acumulată
de parteneri.
-Conflictul nu înseamnă doar divergențe și confruntă ri, nu înseamnă doar tensiune
și opinii contradictorii, ci înseamnă și oportunitatea de căutare și găsire a unor
soluții de rezolvare a cauzei acestuia.
2. Înțelegerea modului personal de reacție la conflict
-Puși în fața unor confruntă ri interpersonale oamenii tind să aibă anumite reacții pe
care specialiștii Kenneth W.Thomas și Ralph H. Kilmann le-au împă rțit în cinci mari
categorii7:

a. Confruntare (victorie/înfrângere) – rechinul

-Rechinul încearcă să îşi domine adversarii prin a-i face să accepte soluţia
lui în cazul unui conflict. Scopurile sale personale sunt dominante în raport
cu relaţiile interpersonale pe care le sacrifică foarte uşor. Caută să îşi atingă
ţelurile cu orice preţ. Îl interesează prea puțin nevoile sau pă rerea
celorlalţi.
-Rechinul crede că un conflict se câ ştigă atunci câ nd o parte învinge iar
cealaltă este înfrâ ntă . “Victoria”, îi dă rechinului un sentiment de mâ ndrie şi
de realizare personală . Înfrâ ngerea îi dă un sentiment de slă biciune,
neadaptare şi ratare. Încearcă să câ ştige prin atac, copleşire sau intimidare.

b. Colaborare (victorie/victorie) – bufniţa

-Bufniţa preţuieşte în egală mă sură scopurile personale câ t şi relaţiile cu
ceilalţi. Ea vede conflictele ca pe probleme ce trebuie rezolvate şi caută
soluţii care să satisfacă atâ t interesele personale, câ t şi pe ale celorlalţi.
Bufniţa vede conflictul ca pe o metodă de îmbună tă ţire a relaţiilor, prin
reducerea tensiunii dintre două persoane sau grupuri. Încearcă să
pornească o discuţie pentru a identifica problema care a dus la conflict.
Bufniţa nu este mulţumită pâ nă câ nd nu gă seşte o soluţie care să
mulțumească ambele pă rţi.

c. Compromis – vulpea

6
Sursa http://www.umfcv.ro/ccop-despre-conflicte-in-general, accesată la data de 27.09.2017
7
Materialul de mai jos este preluat din următoarea sursă: https://mihaelaandreearadu.wordpress.com/2014/08/20/test-
de-autoevaluare-thomas-kilmann/ accesată la data de 27.09.2017

51 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

-Vulpea este interesată atâ t de scopurile personale câ t și de relațiile cu

ceilalți. Totuși, ea tinde să facă și compromisuri, renunțâ nd parțial la
scopurile ei și convingâ nd cealaltă parte să procedeze la fel. Într-o situație
conflictuală soluția vulpii va fi ca fiecare parte implicată să piardă și să
câ știge câ te ceva. Este capabilă să renunțe temporar la scopurile ei pentru a
depă și situația de criză .

d. Evitare (abandon) – broasca țestoasă

-Broasca țestoasă se retrage în carapacea ei pentru a evita conflictul. Ea
renunță la scopurile și relațiile ei personale. Stă departe de zonele de
conflict şi evită persoanele care creează sau întrețin stă ri conflictuale.
Broasca țestoasă crede că nu există speranță în încercarea de a rezolva un
conflict. Se simte neajutorată . Crede că este mai bine să te retragi decâ t să
intri într-un conflict.

e. Acomodare (convertirea coflictului în şansă) – ursuleţul

-Pentru ursuleț relațiile interpersonale sunt foarte importante, în timp ce
propriile scopuri au o importanţă mai mică . Ursuleţul doreşte să fie plă cut
şi acceptat de ceilalţi. El consideră conflictele ca pe ceva ce trebuie evitat în
favoarea armoniei şi mai crede că oamenii nu pot discuta în contradictoriu
fă ră a afecta relaţiile dintre ei. Se teme că , în cazul în care conflictul
continuă , cineva va avea de suferit, iar asta va compromite relaţiile cu acea
persoană . De aceea, el încearcă cu orice preţ, chiar renunţâ nd la scopurile
personale, să aplaneze conflictul, din teama de a nu periclita relaţiile
interpersonale.

PAUZĂ DE MEDITARE 2

TEST DE AUTOEVALUARE - THOMAS-KILMANN

 Identificaţi modalitatea dumneavoastră preferată de soluţionare a conflictelor. Încercuiţi
literele din dreptul afirmaţiilor adevă rate (fie A, fie B la fiecare întrebare).

1 A Sunt momente în care las altora responsabilitatea rezolvă rii problemelor.

B Decâ t să negociez aspectele asupra că rora nu suntem de acord, mai bine insist asupra celor pe
care le agreă m.

2 A Încerc să gă sesc o soluţie de compromis.

B Încerc să rezolv atâ t problemele mele, câ t şi pe ale celuilalt.

3 A Sunt, de obicei, ferm în atingerea obiectivelor mele.

52 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

B Urmă resc să respect sentimentele celorlalţi şi să pă strez relaţia.

4 A Încerc să gă sesc o soluţie de compromis.

B Uneori îmi sacrific propriile dorinţe în favoarea satisfacerii dorinţelor celuilalt.

5 A În mod constant solicit ajutorul celorlalţi pentru rezolvarea problemelor

B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutile.

6 A Încerc să nu-mi creez neplă ceri personale.

B Încerc să -mi câ ştig poziţia.

7 A Încerc să amâ n rezolvarea problemei, pâ nă voi avea timp să reflectez asupra ei.
B Renunţ la nişte puncte, pentru a obţine altele.

8 A Sunt, de obicei, ferm în atingerea obiectivelor mele.

B Urmă resc să scot imediat la iveală toate îngrijoră rile şi problemele.

9 A Cred că diferenţele de opinie nu trebuie să ne preocupe.

B Depun un efort destul de mare pentru a-mi gă si calea.

10 A Sunt, de obicei, ferm în atingerea obiectivelor mele.

B Urmă resc gă sirea unei soluţii de compromis.

11 A Urmă resc să scot imediat la iveală toate îngrijoră rile şi problemele.

B Urmă resc să respect sentimentele celorlalţi şi să pă strez relaţia.

12 A Uneori evit luarea unor poziţii care ar crea controverse.

B Îl voi lă sa să câ ştige câ teva din punctele sale, dacă şi el îmi va permite câ ştigarea câ torva din
punctele mele.

13 A Propun o cale de mijloc.

B Fac presiuni pentru a-mi câ ştiga punctele.

14 A Îi comunic ideile mele şi îl rog să mi le expună pe ale sale.

B Încerc să -i ară t logica şi avantajele poziţiei mele.

15 A Urmă resc să respect sentimentele celorlalţi şi să pă strez relaţia.

B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile.

16 A Încerc să nu afectez sentimentele nimă nui.

B Încerc să -l conving pe celă lalt de meritele poziţiei mele.

17 A Sunt, de obicei, ferm în atingerea obiectivelor mele.

B Încerc să fac tot posibilul pentru a evita tensiunile inutile.

18 A Dacă acestea îl fac fericit, îl las să -şi menţină pă rerile.

B Îl voi lă sa să câ ştige câ teva din punctele sale, dacă şi el îmi va permite câ ştigarea câ torva din
punctele mele.

53 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

19 A Urmă resc să scot imediat la iveală toate îngrijoră rile şi problemele.

B Încerc să amâ n rezolvarea problemei pâ nă voi avea timp să reflectez asupra ei.

20 A Încerc imediat să aplanez diferențele dintre noi.

B Încerc să creez o combinaţie satisfă că toare de pierderi şi câ ştiguri pentru ambele pă rţi.

21 A În negocieri, încerc să iau în calcul şi dorinţele celeilalte persoane.

B Întotdeauna conduc că tre o discuţie deschisă a problemei.

22 A Încerc să gă sesc o poziţie intermediară între cele două aflate în conflict.

B Îmi expun pă rerile.

23 A Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinţelor mele.
B Sunt momente în care las altora responsabilitatea rezolvă rii problemelor.

24 A Dacă menţinerea poziţiei este foarte importană pentru el, încerc să îl ajut să -şi împlinească
dorinţele.
B Încerc să -l determin să facă un compromis.

25 A Încerc să -I ară t logica şi avantajele poziţiei mele.

B În negocieri, încerc să iau în calcul şi dorinţele celeilalte persoane.

26 A Propun o cale de mijloc.

B Sunt de cele mai multe ori preocupat de satisfacerea tuturor dorinţelor proprii.

27 A Uneori evit luarea unor poziţii care ar crea controverse.

B Dacă acestea îl fac fericit, îl las să -şi menţină pă rerile.

28 A Sunt de obicei ferm în urmă rirea scopurilor mele.

B De obicei solicit ajutorul celorlalţi pentru soluţionarea unor probleme.

29 A Propun o cale de mijloc.

B Cred că diferenţele de opinie nu trebuie să ne preocupe prea mult.

30 A Încerc să nu ră nesc sentimentele celorlalţi.

B Întotdeauna discut problema cu cealaltă persoană pentru a o putea rezolva.

Marcaţi literele afirmaţiilor adevă rate pe tabelul centralizator al rezultatelor. Adunaţi câ te un

punct pentru fiecare literă marcată şi faceţi totalul pe fiecare coloană .

Punctajul

54 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

Nr. rechinul bufniţa vulpea broasca ursuleţul

crt. ţestoasă

55 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

1 A B
2 B A
3 A B
4 A B
5 A B
6 B A
7 B A
8 A B
9 B A
10 A B
11 A B
12 B A
13 B A
14 B A
15 B A
16 B A
17 A B
18 B A
19 A B
20 A B
21 B A
22 B A
23 A B
24 B A
25 A B
26 B A
27 A B
28 A B
29 A B
30 B A
Total

3. Abordarea constructivă a conflictului

-Așa cum am observat, conflictul privit din perspectiva corectă ne dezvă luie o
problemă ce trebuie rezolvată și ne deschide oportunitatea de a o soluționa. Am
ajuns să ne cunoaștem felul personal de a aborda conflictul. În acest punct putem să
învă ță m cum „să ne certă m să nă tos” sau mai bine zis cum să abordă m conflictul în
mod constructiv.

-Psihologii împart conflictele în două :

56 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

a. Conflicte distructive – sunt cele orientate pe persoană , în care cei implicați

se atacă reciproc.
b. Conflicte constructive – sunt cele orientate pe problemă , în care cei
implicați atacă problema și nu unul pe altul.
-Dificultatea conflictului este că atacă probleme delicate și dureroase. Astfel că
foarte ușor putem trece de la discuția asupra problemei la discuția asupra
persoanei.

Exemplu: Discuția poate începe cu cuvintele „Mă simt deranjat(ă ) atunci

câ nd faci sau spui lucrul respectiv” pentru ca pe parcurs să folosim cuvintele
„Tu întotdeauna faci sau spui lucrul acesta sau tu niciodată nu faci sau spui
lucrul acesta”. Dacă în prima abordare era vorba de „cum mă simt eu” (lucru
care nu ataca pe nimeni și nu putea fi contrazis) în a doua abordare este
vorba de „ce nu faci sau faci tu” (ceea ce poate fi perceput ca atac și poate fi
contrazis).

-În cazul conflictelor distructive, soții ajung să uite care era problema inițială
amintită , angajâ ndu-se într-o discuție fierbinte ce conduce la atacuri reciproce.
Dinamica discuției nu mai este caracterizată de colaborare pentru rezolvarea
problemei inițiale ci ajunge să fie caracterizată de confruntare personală . De foarte
multe ori discuția ajunge să sară de la o problemă la alta, deschizâ nd multe
paranteze, singurul scop al celor doi fiind să se autojustifice și să -l acuze pe celă lalt.

Exemplu: Discuția poate începe cu cuvintele: „Nu-mi place câ nd ridici glasul

la mine!” la care celă lalt va replica „Tu vorbești? De câ te ori nu ai țipat și tu la
mine? Ț i-aduci aminte atunci câ nd…?”. Astfel, discuția se mută de la
problema ridică rii glasului la acuzații reciproce care degenerează în
conflictul distructiv al „aducerii aminte” sau al „recapitulă rilor”. În loc ca cei
doi să colaboreze pentru a rezolva problema ridică rii tonului, ei ajung să fie
preocupați cu acuzarea celuilalt (cine a început, cine o face mai des, cine este
mai îndreptă țit să ridice glasul sau cine are o scuză mai bună pentru asta etc.)

-Roadele conflictului distructiv sunt: agravarea problemelor care au condus la

conflict, resentimentele, descurajarea, amărăciunea, frustrarea, neiertarea, răcirea
relației, înstrăinarea, sporirea neîncrederii reciproce, blocarea comunicării, divorțul
etc.

-Abordarea distructivă a conflictului produce dezbinare în familie, iar scriptura ne

avertizează :

„Dacă o casă este dezbinată împotriva ei însă și… nu poate dă inui.”

Marcu 3:25

57 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

-Efectele abordă rii distructive a conflictului nu se opresc doar la relațiile dintre soți
ci ajung să afecteze și copii și încrederea acestora în familia creștină ba chiar în
credința creștină .
-Iată câ teva sfaturi pentru a avea un conflict constructiv ce poate conduce la
rezolvarea problemei:

 Nu vă atacați unul pe altul (prin cuvintele sau tonul folosit)

 Pă strați-vă calmul.
 Nu deviați discuția de la problema în discuție.
 Ară tați înțelegere față de punctul de vedere al celuilalt.
 Feriți-vă de reproșuri.
 Nu folosiți expresiile „tu niciodată ” sau „tu mereu”.
 Ascultați-vă activ unul pe altul, că utâ nd să înțelegeți ceea ce vrea să spună
celă lalt.
 Nu deveniți „istorici” … adică nu aduceți în discuție toate problemele
trecutului.
 Nu uitați că scopul discuției este rezolvarea problemei și nu stabilirea
vinovatului.
 Faceți din rugă ciune o parte integrantă a procesului; Rugați-vă înainte de a
discuta problema și chiar în timpul discuției.
 Opriți discuția atunci câ nd realizați că degenerează într-una distructivă .
-Roadele conflictului constructiv sunt: rezolvarea problemelor, sporirea încrederii
reciproce, întărirea relației, luarea unor decizii mai bune prin colaborare, adâncirea
intimității în comunicare, smerenia, creșterea cunoașterii de sine (părți tari și părți
slabe) și a partenerului, motivare la schimbare, dobândirea dragostei altruiste și
necondiționate, exersarea iertării, maturizare spirituală, dependența de Dumnezeu și
dezvoltarea roadei Duhului Sfânt etc.
-Efectele abordă rii constructive a conflictului nu se limitează doar la relația dintre
soți ci lucrează și în viața copiilor deoarece învață să aibă așteptă ri realiste de la
că snicia creștină , pe de o parte, iar pe de altă parte beneficiază de un model să nă tos
de rezolvare a conflictelor familiale.
-Psihologul și scriitorul american Kenneth Kaye scria:

58 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

„Dacă rezolvă m un conflict în mod constructiv, îi îndreptă m

energia înspre creativitate şi dezvoltare.” 8

PAUZĂ DE MEDITARE 3

1. Gâ ndește-te la istoria conflictelor din cadrul că sniciei tale. Ce fel de conflicte sunt majoritatea
dintre ele: constructive sau distructive?

2. Recitește sfaturile de mai sus pentru abordarea constructivă a conflictelor. Pe care dintre
acestea ar trebui să începeți a le aplica în familia voastră ?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

4. Cultivă realismul
-Nu putem încheia studiul nostru asupra conflictelor din cadrul familiei fă ră a
recunoaște că nu toate se pot rezolva fă ră să lase urme. Suntem oameni imperfecți care
învă ță m să ascultă m de Dumnezeu și să cultivă m relații să nă toase și împlinitoare, ceea
ce presupune că nu toate încercă rile ne vor reuși.
-Cultivarea unei doze bune de realism ne ajută să facem față provocă rilor conflictelor
din cadrul că sniciei. Conștientizarea faptului că voi greși mă face conștient de nevoia
mea de iertare atâ t din partea lui Dumnezeu câ t și din partea partenerului. Iertarea
cuprinde în sine asumarea nedreptă ții care mi s-a fă cut. Atunci câ nd iert aleg să -mi
asum paguba fă ră să fac apel la dreptate. De fapt, doar pe o astfel de iertare se poate
clă di reconcilierea dintre soți.
-Dacă ne gâ ndim bine, fiecare dintre noi am că pă tat șansa reconcilierii și refacerii
legă turii cu Dumnezeu tocmai printr-o astfel de iertare „nedreaptă ”. Isus Hristos a luat
asupra lui povara nelegiuirilor noastre pentru a ne face posibilă împă carea cu
Dumnezeu
-Putem afirma fă ră să greșim că iertarea reprezintă efectiv „service-ul relației de
că să torie”. Nu există reparare a relației fă ră iertare. Într-un pasaj în care îndeamnă pe
credincioși la unitate, apostolul Pavel scrie:
„Îngă duiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plâ ngă de altul,
iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.”
Coloseni 3:13  

8
Sursa http://www.citatepedia.ro/index.php?p=2&q=conflict&r=a, accesată la data de 28.09.2017

59 | P a g i n a
 Disciplina spirituală a căsătoriei - CONFLICTUL

-Apostolul Pavel cultivă realismul și conștientizează faptul că întotdeauna vor apă rea
pricini întemeiate pentru care unul să se plâ ngă de altul. De aceea, el nu propune ca
soluție pentru pă strarea unită ții bisericii îndepă rtarea tuturor pricinilor de plâ ngere, ci
iertarea. Lucrul acesta este la fel de adevă rat și în cadrul că să toriei, după cum specifică
și Philip Yancey:

„Iertarea este singura cale de a pune capă t ciclului învinovă țirii și al durerii
într-o relație… Ea nu lă murește toate întrebă rile privitoare la vinovă ție,
dreptate și corectitudine în cadrul relației… însă îngă duie relației să o ia de la
capă t.”9

Concluzie

 Înainte de abordarea orică rui conflict din cadrul familiei noastre ar trebui să mai medită m
la o întrebare pusă de Domnul Isus pe care o vom adapta pentru relația de familie:

„De ce vezi tu paiul din ochiul soțului tă u, şi nu te uiţi cu bă gare de seamă la

bâ rna din ochiul tă u?  Sau, cum poţi zice soției tale: „Lasă -mă să scot paiul din
ochiul tă u” şi, câ nd colo, tu ai o bâ rnă într-al tă u?” 10

 La baza rezolvă rii cu bine a orică rui conflict stă asumarea responsabilită ții personale.
Modelul este urmă toarea afirmație a apostolului Ioan:

„Dacă ne mă rturisim pă catele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte

pă catele şi să ne cură ţească de orice nelegiuire.”
1 Ioan 1:9

 Atunci câ nd soțul sau soția fac o prioritate din recunoașterea și mă rturisirea propriilor
greșeli în loc de mă rturisirea greșelilor celuilalt, relația de că să torie va fi una puternică și
să nă toasă (nu perfectă ). Mă rturisirea reciprocă și iertarea reciprocă este calea
dumnezeiască pentru cultivarea unei relații de că să torie puternică , intimă și împlinitoare.

9
John & Lisa Bevere, Povestea Căsniciei, Ed. Succeed Publishing, Medgidia, 2014, pag.120
10
Adaptat după Matei 7:3-4

60 | P a g i n a