“Lucian Blaga – poet al luminii”

Opera lui Blaga dezvăluie orizonturile unei creaţii impresionante prin vastitate şi
diversitate, marcând perioada respectivă prin elemente de originalitate comparabile cu
înscrierea in universalitate.   Spiritul blagian preia din cultura orientală viziunea cosmică
infinită, sensibilitatea metafizică, eului cu şi ideea „somnului” şi a „tăcerii” ca mijloc de
atingere a absolutului.  Manifestarea plenară a potenţialului creator al românilor o
reprezintă pentru Lucian Blaga opera lui MIHAIL EMINESCU. Despre acesta Blaga
scrie că abordează cu uşurinţă mai multe genuri literare şi că influenţele străine nu
acaparează personalitate eminesciană, ci sunt subsumate acesteia.
Poemul ´´Lumina´´ este o confesiune-artă poetică şi concentrează, în germene,
întreaga lirică erotică din volum, intensitatea iubirii fiind exprimată prin metafora
revelatorie a „luminii”, ca motiv central ce defineşte starea spirituală, de „iluminare”, a
eului liric.  Poezia este reprezentat de lumina devenită senzaţie trăită şi receptată de eul
liric până în străfundurile fiinţei sale: „Lumina ce-o simt”. („Lumina ce-o simt / năvălindu-
mi n piept când te văd”) sugerează extazul iubirii simțite în suflet de către eul liric.
Poezia “Lumina raiului” este o metaforã revelatorie care defineşte cunoaşterea
lucifericã, având rolul de a potenţa misterul. Versul "îl lumineazã iadul cu flãcãrile lui"
scoate în evidență Lumina simbolizeazã binele, ce este pus în evidenţă de flãcãrile
iadului. ,
”Izvorul nopţii”este un scurt omagiu expresionist adus
frumuseţii iubitei,într-o secvenţă revelatorie: pentru el,ochii iubitei sunt”izvorul nopţii”,
adică originea unui fenomen ce atinge dimensiuni cosmice. Metafora nopţii constituie
nu-cleul în jurul căruia gravitează întregul conţinut de idei. Alunecând pe aceeaşi pantă
expresionistă,ca în toate miturile blagiene,orice lucru îşi trage originea din opusul
aparenţei sale:noaptea izvorăşte din” lumina”ochilor iubitei,iar aceasta este atributul
lor.Rostul oximoronului este de a defini femeia ca o făptură tainică, amestec de lumină
şi întuneric.
Putem afirma cu certitudine că Lucian Blaga prin intermediul motivului luiminii în
opera sa, scoate în evidență o mulțime de sensuri de conștiință, creativitate, relevare a
misterelor și de comunicare a mesajelor de iubire.