MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NESECRET

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Exemplar unic

Nr._________ din ______________ Dosar nr. _____

RAPORT DE EVALUARE – AUTOEVALUARE

PRIVIND ÎNDEPLINIREA PROGRAMULUI
DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

Doctorand: Colonel (r) Petru DRĂGHICESCU

Conducător de doctorat: Colonel (r) prof. univ. dr. Adrian CERNĂIANU

Tema tezei de doctorat:

CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI
LA REALIZAREA SECURITĂŢII ÎN EUROPA DE
SUD-EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR TRANSFORMĂRI
ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE

A. EVALUARE – CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

NR. CRITERIUL REZOLUŢIA

CRT.
Structura tezei de doctorat
1. Cuprinsul tezei de doctorat, prezentarea Criteriul este îndeplinit
succintă a conţinutului, bibliografia selectivă
şi anexele reprezentative.
Valoarea contribuţiilor la dezvoltarea
2. cunoaşterii în domeniu Criteriul este îndeplinit
Scoaterea în evidenţă a rezultatelor
cercetării ştiinţifice originale.
Relevanţa recunoaşterii realizărilor de către
specialişti şi instituţii
Realizări descrise în teza de doctorat au
3. fost publicate de doctorand, în calitate de Criteriul este îndeplinit
unic autor în reviste de specialitate
recunoscute sau/şi în volume ale unor
 NESECRET
manifestări ştiinţifice recunoscute.

B. AUTOEVALUAREA DOCTORAND

1. Structura tezei de doctorat

Teza de doctorat cuprinde 236 de pagini şi este structurată pe trei capitole,

fiecare dintre acestea fiind dezvoltate în cadrul subcapitolelor proprii. De
asemenea, conţine 7 anexe, care oferă detalii necesare pentru clarificarea unor
aspecte adordate în teză. Pentru elaborarea tezei am studiat un volum divers de
materiale (legi, doctrine, regulamente, manuale, instrucţiuni din România şi ale
NATO şi UE; lucrări ale unor autori români şi străini; mai multe periodice din
ţară; mediul Internet şi diferite alte lucrări) şi am apelat atât la pregătirea
personală, cât şi a unor specialişti din domeniul ştiinţe militare şi securitate
naţională.
Principalele direcţii de cercetare ale prezentului demers ştiinţific le-au
constituit: definirea mediului de securitate global şi din Europa de Sud-Est, în
condiţiile transformărilor economice şi militare globale; analizarea demersurilor
actorilor globali şi regionali pentru stabilizarea Europei de Sud-Est, în condiţiile
existenţei ameninţărilor de natură nemilitară; prospectarea modalităţilor prin
care România îşi aduce contribuţia la realizarea securităţii în Europa de Sud-Est.
Obiectivele specifice ale capitolului I, intitulat „MEDIUL DE
SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR
ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE”, au constat în: definirea
conceptului de globalizare şi evidenţierea corelaţiei dintre globalizare şi mediul
actual de securitate; punerea în evidenţă a principalelor efecte ale globalizării;
analizarea transformărilor economice şi militare globale şi implicaţiile acestora
asupra mediului global de securitate; evidenţierea principalelor implicaţii ale
crizei economico-financiare asupra securităţii naţionale şi internaţionale;
stabilirea parametrilor mediului actual de securitate.

NESECRET
2 din 9
 NESECRET
Am încercat să evidenţiem principalele vulnerabilităţi, ameninţări şi
riscuri care caracterizează mediul de securitate global în condiţiile
transformărilor economice şi militare globale care s-au produs la începutul
secolului al XXI-lea.
De asemenea, am încercat să analizăm efectele globalizării asupra
mediului de securitate, precum şi implicaţiile actualei crize economico-
financiare asupra securităţii naţionale şi internaţionale.
Obiectivele specifice ale capitolului II, intitulat „INTERESE DE
SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST LA ÎNCEPUTUL
SECOLULUI AL XXI-LEA”, au vizat următoarele: caracterizarea mediului de
securitate din Europa de Sud-est şi evidenţierea transformărilor care s-au produs
în această zonă după încheierea Războiului Rece; analizarea vulnerabilităţilor,
ameninţărilor şi riscurilor care pot influenţa securitatea zonei sud-est europene;
analizarea principalilor actori internaţionali şi regionali care au interese de
securitate în Europa de Sud-Est şi a demersurilor pe care le promovează în zonă,
pentru creşterea economică şi promovarea securităţii şi stabilităţii.
Analiza spaţiului Sud - Est European a pus în evidenţă creşterea
importanţei geostrategice a acestei zone, îndeosebi după încheierea Războiului
Rece şi dispariţia bipolarismului, datorită resurselor de petrol şi gaze existente
în regiunea Caucaziano - Caspică, a traseelor de transport a acestora spre
Occident, dar şi datorită graniţelor comune ale Alianţei Nord - Atlantice şi
Uniunii Europene, cu spaţiul Federaţiei Ruse şi cu statele din Asia Centrală şi de
Sud-Vest.
Mediul de securitate din această zonă este foarte dinamic şi complex,
datorită noilor ameninţări şi riscuri care au luat amploare după conflictele
teritoriale şi etnice care s-au desfăşurat în Balcanii de Vest şi în Regiunea
Caucaziano - Caspică.
În prezent, actorii importanţi care îşi manifestă interesele în Europa de
Sud-Est sunt SUA, NATO, UE, Federaţia Rusă, China, India, Turcia, Iran, care
acţionează individual sau în cadrul unor iniţiative şi organizaţii de cooperare
NESECRET
3 din 9
 NESECRET
care să le promoveze propriile interese şi să le aducă resursele energetice, la
preţuri cât mai convenabile, acolo unde au nevoie de ele.
Obiectivele specifice capitolului III, intitulat „ROMÂNIA ŞI
CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL DE SECURITATE ÎN EUROPA DE
SUD - EST”, au constat în: prezentarea demersurilor României pentru
promovarea intereselor naţionale în regiunea Extinsă a Mării Negre, în cadrul
unor organizaţii internaţionale şi regionale; evidenţierea contribuţiei României
la îndeplinirea misiunilor de pace organizate şi conduse de NATO, UE, ONU şi
OSCE; analizarea principalelor iniţiative şi organizaţii de cooperare regională la
care contribuie România, pentru întărirea încrederii şi securităţii în Europa de
Sud-Est.
Din analiza efectuată am deprins concluzia că, în calitate de membră a
NATO şi a UE, România participă la o multitudine de iniţiative şi organizaţii de
cooperare propuse de cele două organizaţii, menite să stabilizeze spaţiul Europei
de Sud - Est.
De asemenea, ţara noastră a aderat la iniţiative şi organizaţii de cooperare
regională, propuse de alţi actori regionali sau continentali, sau chiar de statul
român.
Prin participarea la aceste iniţiative şi organizaţii, precum şi la misiuni de
pace conduse de ONU, NATO, UE şi OSCE, România îşi aduce un aport
substanţial la întărirea securităţii într-un spaţiu în care există un deficit de
securitate şi stabilitate, contribuind astfel la identificarea şi soluţionarea unor
probleme complexe ale Europei de Sud - Est. Astfel, ţara noastră contribuie la
îndeplinirea obiectivelor organizaţiilor din care face parte, dar şi la realizarea
propriilor interese de securitate.

NESECRET
4 din 9
 NESECRET

2. Valoarea contribuţiilor la dezvoltarea

cunoaşterii în domeniu

Cercetarea noastră a plecat de la studiul lucrărilor unor analişti avizaţi ai

momentului, care s-au ocupat de prezentarea caracteristicilor mediului de
securitate global şi zonal/regional, abordarea noastră dorind să sintetizeze aceste
caracteristici în contextul transformărilor economice şi militare globale care au
avut loc la sfârşitul secolului al XX - lea şi începutul secolului al XXI - lea.
În cadrul tezei am argumentat necesitatea cunoaşterii şi prevenirii
vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor care se manifestă la nivel global, a
celor specifice Europei de Sud – Est şi a celor care pot afecta interesele
naţionale ale României.
O atenţie deosebită am acordat-o analizei modalităţilor de implicare a
principalilor actori globali şi regionali în stabilizarea spaţiului Europei de Sud-
Est, prin prisma promovării propriilor interese de securitate, care în principal
vizează accesul la resursele de materii prime şi energetice existente în zonă, la
controlul treaseelor de transport a acestora spre Vestul Europei şi la
atragerea/menţinerea statelor zonei în sfera lor de influenţă.
Considerăm că am reuşit să punem în evidenţă principalele iniţiative şi
organisme de cooperare promovate de actorii importanţi care au interese în
zonă, precum şi a celor iniţiate de statele Europei de Sud-Est.
Din studiul efectuat am ajuns la concluzia că România contribuie
semnificativ la îndeplinirea obiectivelor iniţiativelor şi organizaţiilor de
securitate regionale, precum şi în cadrul relaţiilor bilaterale cu actorii importanţi
ai zonei, indiferent de poziţia acestora faţă de NATO şi UE. Această contribuţie
se materializează în crearea unui adevărat cordon sanitar la frontiera estică a
NATO şi UE, împiedicând/diminuând propagarea ameninţărilor asimetrice spre
Vestul Europei.

NESECRET
5 din 9
 NESECRET
Analiza iniţiativelor şi organizaţiilor de cooperare la care este parte şi
România, ne determină să afirmăm că multe dintre acestea nu-şi îndeplinesc
obiectivele şi scopurile propuse, fiind mari consumatoare de resurse umane şi
financiare, lansate ca urmare a intereselor unor actori în scopul promovării
propriilor interese de a accede la resursele energetice substanţiale şi a facilita
obţinerea şi transportul acestora în condiţii cât mai avantajoase.
Din punctul nostru de vedere am apreciat că se impune o analiză
pertinentă de către statele implicate în realizarea securităţii în Europa de Sud-
Est, pentru promovarea acelor mecanisme şi organizaţii care contribuie
întradevăr la dezvoltarea statelor zonei, la democratizarea acestora şi, nu în
ultimul rând, la realizarea securităţii şi stabilităţii spaţiului sud-estic al Europei.
În studiul realizat, am evidenţiat necesitatea implicării tuturor actorilor
importanţi care pot contribui la îndeplinirea acestor obiective enunţate anterior,
fiind de părere că numai împreună cu Federaţia Rusă se pot normaliza relaţiile
dintre statele din zonă, dintre acestea şi organizaţiile internaţionale şi europene
de securitate şi dintre statele care nu fac parte din NATO şi UE şi nici din
spaţiul CSI.
Importanţa temei abordate în cadrul tezei de doctorat se remarcă prin
faptul că încearcă să pună în evidenţă principalele vulnerabilităţi, ameninţări şi
riscuri la adresa securităţii naţionale a României, în contextul transformărilor
economice şi militare globale fără precedent şi a efectelor actualei crize
economico-financiare asupra promovării intereselor naţionale de securitate.
Totodată, sunt evidenţiate principalele repere ale contribuţiei României,
începând cu anii '90, la promovarea obiectivelor de securitate ale ONU, NATO,
UE şi OSCE, în Europa de Sud-Est, dar şi în alte teatre de operaţii.
Evidenţierea contribuţiei ţării noastre la îndeplinirea obiectivelor
iniţiativelor şi organizaţiilor de cooperare regională, pune în prim plan
participarea României la efortul comunităţii internaţionale şi europene, pentru
normalizarea relaţiilor într-o zonă cu un deficit de securitate care poate crea în
orice moment alte conflicte teritoriale şi etnice.
NESECRET
6 din 9
 NESECRET
Lucrarea se adresează tuturor acelora care doresc să studieze procesele
care sunt în desfăşurare în Europa de Sud-Est, în condiţiile manifestării unor
ameninţări şi riscuri care se pot transforma foarte uşor în stări conflictuale.
Considerăm că problematica abordată în teză este de actualitate, complexă şi de
mare cuprindere, cum de actualitate sunt şi fenomenele care se desfăşoară în
această zonă a Europei.

3. Relevanţa recunoaşterii realizărilor

de către specialişti şi instituţii

Specialiştii în domeniu cu care am colaborat pe timpul redactării tezei de

doctorat şi personalul didactic din Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”,
au apreciat rezultatele cercetării ştiinţifice întreprinse, acestea fiind materializate
în articole şi comunicări ştiinţifice.
Părţi din conţinutul tezei de doctorat „CONSIDERAŢII PRIVIND
CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA REALIZAREA SECURITĂŢII ÎN EUROPA
DE SUD-EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR TRANSFORMĂRI
ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE”, au fost publicate în cadrul unor
manifestări ştiinţifice naţionale şi/sau cu participare internaţională dintre care
amintesc sesiunile de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională ale
Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, din perioada 2008 – 2010.
Menţionez că cele trei referate de cercetare ştiinţifică au fost apreciate de
către comisiile numite de prorectorul pentru cercetarea ştiinţifică al Universităţii
Naţionale de Apărare „Carol I”, cu calificativul „FOARTE BINE”.

NESECRET
7 din 9
 NESECRET

4. Activitatea ştiinţifică şi publicistică

1. Articole

- DRĂGHICESCU, Petru, Logistica acţiunilor militare în NATO la

începutul secolului al XXI-lea, Adaptarea sistemului militar naţional la noile
riscuri şi ameninţări din mediul de securitate, Editura Universitatea Naţională de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2005.
- DRĂGHICESCU, Petru, Proceduri de operare standard în domeniul
logistic, comune armatelor NATO, Logistica şi învăţământul militar superior din
România. Tendinţe evolutive spre o nouă calitate, Editura Universitatea
Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.

2. Comunicări ştiinţifice, alte lucrări publicate

- DRĂGHICESCU, Petru, Politica şi strategia de securitate a Uniunii

Europene, Securitate şi apărare europeană în contextul crizei economico-
financiare, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională,
Secţiunea 2: Studii de apărare geopolitică şi geostrategie, Bucureşti, 15-16
aprilie 2010.
- DRĂGHICESCU, Petru, Posibile evoluţii şi determinări în mediul
geopolitic, Securitate şi apărare europeană în contextul crizei economico-
financiare, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională,
Secţiunea 2: Studii de apărare geopolitică şi geostrategie, Bucureşti, 15-16
aprilie 2010.
- DRĂGHICESCU, Petru, Evoluţii şi determinări posibile în mediul
geopolitic şi geostrategic la începutul secolului al XXI-lea, Referat de cercetare
ştiinţifică nr. 1, Editura Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti,
2010, Cota 2296/2010.
NESECRET
8 din 9
 NESECRET
- DRĂGHICESCU, Petru, Principalele aspecte ale securităţii în Europa de
Sud-Est, Referat de cercetare ştiinţifică nr. 2, Editura Universitatea Naţională de
Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010, Cota 2475/2010.
- DRĂGHICESCU, Petru, Contribuţia României la realizarea securităţii în
Europa de Sud-Est, Referat de cercetare ştiinţifică nr. 3, Editura Universitatea
Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2010, Cota D2846/2011.

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r.)
prof. univ.dr.
Adrian CERNĂIANU

DOCTORAND
Colonel (r.)
Petru DRĂGHICESCU

NESECRET
9 din 9