MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NESECRET

Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Exemplar unic

TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA REALIZAREA
SECURITĂŢII ÎN EUROPA DE SUD-EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR
TRANSFORMĂRI ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r.) prof. univ. dr.
Adrian CERNĂIANU

DOCTORAND
Colonel (r) Petru DRĂGHICESCU
NESECRET
1 din 21

DIAPOZITIV 1.
Stimate domnule preşedinte
onorată comisie
distins auditoriu,
Am onoarea să vă prezint principalele elemente care au condus la fundamentarea şi
realizarea tezei de doctorat cu tema „ CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA
REALIZAREA SECURITĂŢII ÎN EUROPA DE SUD-EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR
TRANSFORMĂRI ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE ”.
La baza acestui demers ştiinţific au stat preocupările şi întrebările pe care mi le-am pus
legate de istoria prezentă şi viitoare a zonei Europei de Sud-Est, de-a lungul carierei militare şi
în urma parcurgerii unor cursuri în Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.
CLICK 1.
 NESECRET
MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI
- mediul de securitate global şi regional – transformări profunde cu impact asupra securităţii;
- descifrarea actualelor transformări globale şi regionale – necesitate de securitate;
- noile riscuri şi ameninţări, de natură asimetrică – mult mai difuze şi mai dificil de localizat şi
combătut;
- lumea – competitivă, complexă, interconectată, puternic conflictuală.
NESECRET
2 din 21

DIAPOZITIV 2
- La începutul secolului al XXI – lea, mediul de securitate global şi regional cunoaşte
transformări profunde, determinate de evoluţia unor procese şi fenomene de natură militară şi
non – militară, care au impact asupra stării de securitate a statelor.
- Datorită procesului complex al globalizării, lumea devine tot mai competitivă şi
interconectată, în care rolul statului naţional se diminuează în favoarea societăţilor
transnaţionale.
- Evenimentele par mai greu de prevăzut şi se produc cu o mai mare viteză şi forţă. Astfel,
gravitatea şi efectele evenimentelor geopolitice din ultimile decenii, inclusiv a actualei crize
economico-financiare, nu au fost previzionate în totalitate.
- Pericolele generează ameninţări mult mai difuze şi mai dificil de localizat şi combătut cu
mijloace tradiţionale.
- Gestionarea problemelor complexe ale lumii contemporane nu mai poate fi realizată doar
de unii actori cu valenţe globale, ci devine sarcina tuturor statelor democratice şi organizaţiilor
de securitate dornice să participe la construcţia unei noi arhitecturi de securitate regionale şi
globale.
Ideile prezentate au constituit doar câteva argumente care m-au determinat să studiez
mai îndeaproape, prin metode ale cercetării ştiinţifice, procesele şi fenomenele geopolitice care
au transformat mediul de securitate regional şi global, efortul unor actori, inclusiv al României,
pentru modelarea unei arhitecturi de securitate care să permită asigurarea stabilităţii statelor din
Europa de Sud-Est, în condiţiile transformărilor economice şi militare globale.
CLICK 2
 NESECRET
DIRECŢII PRINCIPALE DE CERCETARE
- delimitării conceptuale;
- prospectarea realităţilor din mediul de securitate;
- analizarea implicaţiilor şi efectelor transformărilor economice şi militare asupra mediului de
securitate;
- evidenţierea intereselor de securitate ale principalilor actori implicaţi în gestionarea realităţilor
Europei de Sud-Est;
- analizarea contribuţiei României la climatul de securitate din sud-estul Europei.
NESECRET
3 din 21

DIAPOZITIV 3
La elaborarea tezei ne-am axat pe trei direcţii principale de studiu pe care le-am
considerat esenţiale pentru cercetarea noastră.
Astfel, ne-am canalizat atenţia pentru:
- Definirea conceptelor utilizate;
- Prospectarea realităţilor, îndeosebi a celor din mediul de securitate regional;
- Analizarea principalelor transformări economice şi militare globale şi unele
implicaţii asupra mediului de securitate în condiţiile schimbărilor generate de
globalizare;
- Evidenţierea intereselor de securitate ale principalilor actori implicaţi în Europa de Sud-
Est şi a mecanismelor de cooperare pe care le promovează în zonă;
- Analizarea contribuţiei României la realizarea securităţii în sud-estul Europei, prin
participarea la misiuni sub mandatul unor organizaţii (ONU, NATO, UE, OSCE), la iniţiative şi
mecanisme de cooperare regională şi prin acorduri bi şi trilaterale.
CLICK 3
 NESECRET
STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT
INTRODUCERE
CAPITOLUL I MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL TRANSFORMĂRI-
LOR ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE
CAPITOLUL II INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST LA INCEPUTUL
SECOLULUI AL XXI-LEA
CAPITOLUL III ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL DE SECURITATE ÎN
EUROPA DE SUD-EST
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
NESECRET
4 din 21

DIAPOZITIV 4
Dorind să imprimăm un caracter de continuitate şi legimitate ideilor enunţate, am
considerat că modalitatea optimă pentru transmiterea mesajului acestei lucrări poate fi realizată
printr-o structură a tezei în trei capitole, defalcate gradual, din punct de vedere conceptual, pe
subcapitole.
Apreciem că această structură a permis, în ansamblu, pe de o parte, realizarea unui
raport optim de volum şi substanţă între clarificările de natură teoretică şi conceptuală, iar pe de
altă parte elementele de sinteză s-au materializat prin formularea de aprecieri şi concluzii.
CLICK 4
 NESECRET
CAPITOLUL I
MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL TRANSFORMĂRILOR
ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE
- structură şi obiective specifice -
1.1. Globalizarea şi mediul actual de securitate
1.1.1 Globalizarea - fenomen complex al contemporaneităţii
1.1.2. Efecte ale globalizării
1.2. Influenţa transformărilor economice şi militare asupra actualului mediu de securitate global
1.2.1. Implicaţii ale transformărilor economice şi militare asupra mediului de securitate
global
1.2.2. Influenţe ale crizei economico - financiare asupra securităţii naţionale şi
internaţionale
1.3. Caracteristici ale noului mediu de securitate
1.3.1. Vulnerabilităţi ale sistemului de securitate global
1.3.2. Ameninţări şi riscuri specifice începutului secolului al XXI-lea
NESECRET
5 din 21

DIAPOZITIV 5
Obiectivele specifice ale capitolului au constat în:
- definirea conceptului de globalizare şi evidenţierea corelaţiei dintre globalizare şi mediul
actual de securitate;
- punerea în evidenţă a principalelor efecte ale globalizării;
- analizarea transformărilor economice şi militare globale şi implicaţiile acestora asupra
mediului global de securitate;
-evidenţierea principalelor implicaţii ale crizei economico-financiare asupra securităţii
naţionale şi internaţionale;
- stabilirea parametrilor mediului actual de securitate.
CLICK
 NESECRET
CAPITOLUL I
MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL
TRANSFORMĂRILOR ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE
- concluzii (1) -
- mediul de securitate global şi regional se află într-o schimbare permanentă;
- transformările sunt însoţite de o mare doză de incertitudine ca natură, amploare şi
durată;
- confruntarea principală se poartă între valori fundamental diferite;
- proliferarea noilor riscuri şi ameninţări, de natură asimetrică, amplifică aspectele de
insecuritate ale mediului regional şi global;
- actorii cu impact global şi regional sunt SUA, Uniunea Europeană, China, India,
Rusia şi Japonia.
NESECRET
6 din 21

DIAPOZITIV 6
Concluziile principale relevate din analiza primului capitol sunt următoarele:
- Mediul de securitate global şi regional se află într-o schimbare permanentă, fie
ca urmare a evoluţiei obiective a acestuia, fie datorită aplicării unor strategii şi
programe. Unele transformări pot avea caracter surprinzător, seismic şi de
discontinuitate;
- Globalizarea, fenomen şi proces complex, omniprezent şi multidimensional, se
manifestă, în principal, prin creşterea interdependenţelor la nivel global,
internaţionalizarea schimburilor şi a producţiei, liberalizarea pieţelor, libera circulaţie
a capitalurilor, informaţiilor, persoanelor şi mărfurilor;
- Apreciem că efectele globalizării contribuie într-o măsură hotărâtoare la
dinamica mediului de securitate, determinând interferarea intereselor statelor,
organizaţiilor de securitate şi actorilor nonstatali în construirea unei arhitecturi de
securitate, care să permită punerea în evidenţă a efectelor pozitive ale acestui
proces ireversibil al contemporaneităţii;
- Starea conflictuală este determinată în principal, de lupta pentru accesul la
resurse, la mecanismele de distribuţie a acestora şi la pieţe, dar şi de diferenţele
identitare de natură etnică, religioasă, culturală sau ideologică, diferenţe care pot
genera conflicte regionale şi interne greu de anticipat şi controlat.
CLICK 6
 NESECRET
CAPITOLUL I
MEDIUL DE SECURITATE GLOBAL SUB IMPACTUL
TRANSFORMĂRILOR ECONOMICE ŞI MILITARE ACTUALE
- concluzii (2) -
- secolul al XXI-lea este caracterizat de scăderea pericolului izbucnirii unui conflict
armat de tip clasic;
- principalele ameninţări la adresa securităţii globale sunt:
- terorismul internaţional;
- proliferarea armelor de distrugere în masă;
- criminalitatea transnaţională organizată;
- conflictele etnice, religioase şi teritoriale;
- atacurile cibernetice.
- transformările economice şi militare actuale şi actuala criza economico-financiară,
modifică semnificativ relaţiile internaţionale, accentuează competiţia pentru resurse şi pieţe,
generează tensiuni şi conflicte.
NESECRET
7 din 21

DIAPOZITIV 7
Concluziile capitolului I (2)
- Cu toate că, în prezent, pericolul izbucnirii unui conflict armat clasic, de mare
amploare, este puţin probabil, în mediul de securitate se manifestă o multitudine de
vulnerabilităţi (de natură economică, socială, militară, politică, financiară,
informaţională, etnică, religioasă, ecologică) care constituie surse de ameninţări
pentru actorii cu vocaţie globală şi regională, dar mai ales pentru statele slab
dezvoltate;
- În actualul mediu de securitate ameninţările la adresa securităţii individului şi
a societăţii, în ansamblul ei, s-au diversificat şi multiplicat, motiv pentru care sunt
foarte greu de clasificat sau ierarhizat. Ameninţările prezentate vizează deopotrivă
statele puternice cât şi pe cele slabe, manifestarea acestora în ultimile decenii
venind să confirme acest lucru. Apreciem că, contracararea ameninţărilor enumerate
nu poate fi făcută de un singur stat oricât de puternic ar fi el, ci doar prin cooperarea
actorilor statali şi a organizaţiilor internaţionale şi regionale, în funcţie de propriile
interese şi de puterea economică, financiară, militară şi tehnologică;
- Considerăm că în condiţiile actualelor transformări economice şi militare
globale, soluţionarea gravelor discrepanţe economice existente la nivel global
depinde de relaţiile dintre principalii poli de putere economică ai momentului, SUA,
UE, China, India, Federaţia Rusia, Japonia.
CLICK 7
 NESECRET
CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA
- structură şi obiective specifice -
2.1. Dinamica mediului de securitate în Europa de Sud-Est
2.2.Vulnerabilităţi, ameninţări şi riscuri pentru securitatea Europei de Sud-Est
2.2.1. Vulnerabilităţi la adresa securităţii
2.2.2. Riscuri şi ameninţări de securitate
2.3. Actori şi interese de securitate în Sud-Estul Europei
2.3.1. Alianţa Nord-Atlantică (NATO)
2.3.2. Uniunea Europeană (UE)
2.3.3. Statele Unite ale Americii (SUA)
2.3.4. Federaţia Rusă
2.3.5. Turcia
2.3.6. Ucraina
2.4. Iniţiative şi manifestări ale cooperării în Europa de Sud-Est
2.4.1. Iniţiative de cooperare militară
2.4.2. Organisme de cooperare economică
NESECRET
8 din 21

DIAPOZITIV 8
Obiectivele specifice ale capitolului II au constat în:
- caracterizarea mediului de securitate din Europa de Sud-est şi evidenţierea
transformărilor care s-au produs în această zonă după încheierea Războiului Rece;
- analizarea vulnerabilităţilor, ameninţărilor şi riscurilor care pot influenţa
securitatea zonei sud-est europene;
- analizarea principalilor actori internaţionali şi regionali care au interese de
securitate în Europa de Sud-Est şi a demersurilor pe care le promovează în zonă,
pentru creşterea economică şi promovarea securităţii şi stabilităţii.
CLICK 8
 NESECRET
CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA
- concluzii (1) -
- Europa de Sud-Est – spaţiu geopolitic şi geostrategic foarte important:
- la interfaţa a trei zone cu probleme acute privind securitatea şi stabilitatea: Europa de
Sud, Europa Răsăriteană şi Orientul Mijlociu;
- existenţa în regiunea caucaziano-caspică a unor bogate resurse de materii prime
energetice;
- străbătută de rute pentru transportul petrolului şi hidrocarburilor din Marea Caspică
către Occident;
- reprezintă extremitatea flancului sudic şi sud-estic al NATO şi UE.
- Mediul de securitate din acest spaţiu caracterizat de:
- apariţia unor noi state şi declararea independenţei acestora;
- aderarea la NATO şi integrarea în UE a unor state, care au îndeplinit criteriile de
aderare;
- manifestarea interesului unor actori globali şi regionali pentru această zonă;
- modelarea unei noi arhitecturi de securitate, circumscrisă celei euroatlantice;
- amplificarea ameninţărilor de tip asimetric;
- existenţa unor conflicte îngheţate care pot deveni oricând active;
- revenirea Federaţiei Ruse ca factor important în refacerea zonelor de influenţă şi
controlul resurselor.
NESECRET
9 din 21

DIAPOZITIV 9
Concluziile capitolului II (1)
Transformările complexe care au avut loc în Europa la sfârşitul secolului XX-lea şi
începutul secolului al XXI-lea, au declanşat modificarea profundă a mediului de
securitate, având în vedere apariţia unui spaţiu deficitar de securitate în centrul şi
sud-estul Europei, ca urmare a desfiinţării Organizaţiei Tratatului de la Varşovia.
Conflictele teritoriale care s-au desfăşurat în Balcanii de Vest şi Caucaz, conflicte
soluţionate prin intervenţia comunităţii internaţionale, au generat noi riscuri şi
ameninţări în mediul de securitate regional şi internaţional.
Ca urmare a creşterii importanţei geostrategice a Europei de Sud-Est, actori
importanţi ai scenei politice internaţionale şi regionale (SUA, NATO, UE, Federaţia
Rusă, China, Turcia) au acţionat pentru atragerea statelor zonei în propria lor sferă
de influenţă şi promovarea intereselor, în principal în exploatarea şi transportul
resurselor energetice spre Occident.
Considerăm că alături de actorii importanţi, participarea statelor zonei la
soluţionarea problemelor complexe de securitate este esenţială în diminuarea
ameninţărilor şi riscurilor asimetrice, în soluţionarea conflictelor îngheţate şi în
dezvoltarea demografică a acestora şi a spaţiului sud-estic.
CLICK 9
 NESECRET
CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA
- concluzii (2) -
- Fenomene generatoare de vulnerabilităţi şi pericole:
- dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile;
- nivelul ridicat al stării de insecuritate socială;
- tendinţele negative persistente în plan demografic şi migraţia masivă;
- infrastructura slab dezvoltată şi insuficient protejată;
- starea precară a sistemului de asigurare a sănătăţii;
- insuficienţa resurselor pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ.
- Ameninţări cheie la adresa securităţii Europei de Sud-Est:
- terorismul;
- proliferarea armelor de distrugere în masă;
- conflictele regionale de natură etnică sau religioasă;
- eşecul statal;
- criminalitatea organizată transfrontalieră.
- Ameninţări de natură economică:
- întârzierea reformelor economice;
- privatizările dubioase, pe principiul obţinerii unui profit cât mai mare de către
persoanele implicate în acest fenomen;
- scăderea continuă a nivelului de trai al populaţiei;
- dezvoltarea unor reţele ale economiei negre.
- Factori de risc la adresa statelor Europei de Sud-Est:
- evoluţiile inconstante pe plan local şi regional, privind democratizarea şi dezvoltarea
economică;
- proliferarea de către reţelele crimei organizate, a armelor periculoase, a tehnologiilor
şi materialelor interzise;
- expansiunea către Occident a reţelelor teroriste şi a crimei organizate transnaţionale;
- declanşarea de acţiuni asupra statelor şi instituţiilor democratice, caracterizate de
accentuarea intoleranţei, separatismului şi xenofobiei.

NESECRET
10 din 21
 DIAPOZITIV 10
Concluziile capitolului II (2)
Considerăm că deşi comunitatea internaţională a acţionat pentru controlul
evoluţiilor nefavorabile din zonă, în prezent se manifestă o multitudine de riscuri şi
ameninţări specifice zonei, conflictul din Georgia, din august 2008, evidenţiind
această realitate.
În spaţiul de securitate sud-est european se manifestă o paletă largă de
vulnerabilităţi şi slăbiciuni de structură, care îşi au originea, în principal, în
moştenirea fostului sistem social, economic, politic şi care constă în: sărăcia relativă
a solului şi subsolului unor state din Balcani, nivelul organizării producţiei,
infrastructura slab dezvoltată, lipsa capitalului necesar investiţiilor de modernizare
industrială şi de promovare a serviciilor.
Apreciem, că în momentul de faţă, statele din zonă nu au capacitatea de a
preveni şi gestiona singure, crizele şi conflictele locale, fiind evidentă necesitatea
implicării NATO şi UE, dar şi a unor actori statali cu interese în zonă.
Vulnerabilităţile enumerate, dar şi altele, sunt specifice statelor aflate în tranziţia
de la totalitarism la democraţie. Considerăm că în multe state din acest spaţiu,
democratizarea domeniilor vieţii sociale întârzie nepermis de mult, generând alte
pericole şi vulnerabilităţii atât la nivel individual, cât şi la nivel naţional.
Pe lângă principalele ameninţări prezentate, considerăm că natura şi modul de
manifestare a acestora sunt diverse şi complexe şi constă în: accentuarea sau
menţinerea conflictelor etnico-separatiste; încercările de dezintegrare şi construire a
unor entităţi statale independente în regiunile separatiste din Republica Moldova,
Georgia, Azerbaidjan; exportul de instabilitate din acest spaţiu spre Occident;
competiţia economică pentru exploatarea şi transportul resurselor energetice din
Marea Caspică.
Pe fondul manifestării acestor vulnerabilităţi, ameninţări şi factori de risc, actorii
nonstatali devin tot mai activi în acest areal, fenomenele infracţionale grave fiind
prezente în viaţa statelor, cu sau fără voinţa lor, ceea ce le afectează pe termen
scurt şi mediu interesele de securitate.
CLICK 10
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA
- concluzii (3) -
- Principalii actori care se implică în modelarea arhitecturii de securitate regională: Alianţa
Nord Atlantică şi Uniunea Europeană;
- Actori statali care se manifestă activ în zonă: SUA, Federaţia Rusă, China, India, Turcia;
- NATO - instrumente de cooperare:
- Parteneriatul pentru Pace (PfP);
- Iniţiativa pentru Europa de Sud-Est (SEEI);
- Consiliul NATO-Rusia;
- Comisia NATO-Ucraina;
- Comisia NATO-Georgia.
- UE - politici şi iniţiative de cooperare:
- Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE);
- Politica Europeană de Vecinătate (PEV);
- Sinergia Mării Negre (SMN);
- Parteneriatul Estic (PaE);
- Programul Transnaţional de Cooperare în Europa de Sud-Est (ESE).

NESECRET
11 din 21
 DIAPOZITIV 11
Concluziile capitolului II (3)
Politica NATO în zonă are ca obiectiv consolidarea unor regimuri politice
democratice şi stabile, capabile să susţină eforturile Alianţei în creşterea securităţii şi
în lupta împotriva terorismului.
Pentru promovarea intereselor de securitate, NATO implementează instrumentele
de cooperare prezentate, care au ca scop diminuarea ameninţărilor asimetrice şi
conectarea statelor din zonă la un sistem regional eficient de cooperare politică,
economică, culturală.
La rândul său, UE a iniţiat politici şi mecanisme de cooperare, circumscrise
Politicii Externe şi de Securitate Comună (PESC), care să contribuie la îndeplinirea
obiectivelor de politică externă, acţiuni şi parteneriate care se adresează vecinilor săi
şi zonelor de frontieră.
Alături de cele două organizaţii, SUA se implică activ în stabilizarea zonei şi
consolidarea cooperării regionale, democratizarea societăţii, combaterea corupţiei şi
a crimei organizate şi nu în ultimul rând, în crearea unui sistem integrat de
gestionare a viitoarelor trasee energetice de transport a petrolului şi gazelor spre
Europa de Vest.
Federaţia Rusă acţionează cu toate mijloacele pentru a-şi impune interesele în
vecinătatea apropiată, interese care în principal constă în menţinerea controlului
asupra magistralelor de transport şi a livrărilor de resurse energetice către Vest,
menţinerea unor foste republici în propria-i sferă de influenţă şi opunerea faţă de
extinderea spre Est a NATO şi a UE, menţinerea de baze militare în Ucraina,
Armenia, Caucaul de Nord, Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud.
Turcia este unul din liderii regionali alături de Federaţia Rusă. Prin poziţia
geostrategică la flancul sudic al Alianţei şi prin controlul în Marea Neagră şi în cele
două strâmtori, în zona Caucazului şi de aici în Asia Centrală, este o piesă politico-
militară esenţială în Europa de Sud-Est.
CLICK 11.
 NESECRET

CAPITOLUL II
INTERESE DE SECURITATE ÎN EUROPA DE SUD-EST
LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XXI-LEA
- concluzii (4) –
Iniţiative de cooperare militară în Europa de Sud-Est:
- Procesul Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Europa de Sud-Est:
- Forţa Multinaţională de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE):
- Brigada Multinaţională de Pace din sud-estul Europei
(SEEBRIG) - forţă în aşteptare;
- Grupul de forţe de geniu (ETP) pentru intervenţie la crize
umanitare şi asistenţă civilă în caz de dezastre;
- Grupul de lucru pentru sprijinul militar privind neproliferarea armelor de
distrugere în masă, securitatea frontierelor şi combaterea terorismului (CBSCWG).
- Grupul de cooperare navală la Marea Neagră (Blackseafor) – forţă la chemare;
- Alte iniţiative:
- Black Sea Harmony (OBSH);
- Conferinţa şefilor apărării din Balcani;
- Acordul de Cooperare al Gărzilor de Coastă;
-Centrul regional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă de la Nis.
- Organisme de cooperare economică:
- Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN);
- Forumul Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat (FMNDP);
- Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP);
- Iniţiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI);
- Organizaţia pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (ODDE-
GUAM)
- Acorduri bi şi trilaterale.

NESECRET
12 din 21

DIAPOZITIV 12
Iniţiativele şi organismele de cooperare militară şi economică constituite şi
promovate pe plan regional, se adresează tuturor statelor interesate în îndeplinirea
obiectivelor asumate de acestea şi realizarea scopurilor stabilite la înfiinţare.
Dintre iniţiativele de cooperare militară cele mai semnificative, apreciem a fi:
Brigada Multinaţională de Pace din sud-estul Europei (SEEBRIG) şi Grupul de
Cooperare Navală la Marea Neagră (Blackseefor).
SEEBRIG, care are un nucleu permanent de stat major, încadrat
multinaţional, a participat în perioada februarie-martie 2007, pentru prima dată, la o
misiune într-un teatru de operaţii, misiunea ISAF din Afganistan.
Blackseefor va fi folosită la misiuni în Marea Neagră, dar, la cerere, poate
participa şi la misiuni sub egida ONU sau OSCE, cu acordul statelor participante.
Din multitudinea de organisme de cooperare economică, apreciem că
OCEMN reprezintă cea mai viabilă iniţiativă care şi-a dovedit utilitatea, celelalte fiind
consumatoare de resurse umane şi financiare, lansate de actori globali sau regionali,
în scopul promovării propriilor interese.
CLICK 12
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL DE SECURITATE
ÎN EUROPA DE SUD-EST

- structură şi obiective specifice -

3.1. Interese de securitate ale României în Europa de Sud-Est

3.1.1. România şi spaţiul sud-est european - aspecte geopolitice şi geostrategice
3.1.2. Interese naţionale de securitate
3.2. Contribuţia României la realizarea securităţii în cadrul unor organizaţii
internaţionale
3.2.1. Contribuţia României la misiuni de pace sub mandat ONU
3.2.2. Contribuţia României la îndeplinirea obiectivelor Alianţei Nord- Atlantice
3.2.3. Participarea României la îndeplinirea misiunilor UE
3.2.4. Participarea României la misiuni organizate de OSCE
3.3. Iniţiative şi organizaţii de cooperare regională la care participă România 3.3.1.
Organisme de cooperare militară
3.3.2. Iniţiative şi organizaţii de cooperare economică
3.3.3. Alte forme de cooperare în domeniul securităţii regionale
3.4. România generator de insecuritate?

NESECRET
13 din 21

DIAPOZITIV 13
Obiectivele specifice ale capitolului III au constat în:
- identificarea intereselor de securitate ale României în Europa de Sud-Est;
- evidenţierea contribuţiei României la realizarea securităţii în cadrul ONU,
NATO, UE şi OSCE, prin participarea la misiuni organizate şi conduse de acestea, în
Europa de Sud-Est, dar şi în alte teatre de operaţii;
- analizarea participării României, în cadrul unor iniţiative şi organizaţii de
cooperare regională economică şi militară, la creşterea stabilităţii şi încrederei în
Regiunea Extinsă a Mării Negre.
CLICK 13
 NESECRET
CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL DE SECURITATE
ÎN EUROPA DE SUD-EST
- concluzii (1) -
România – în spaţiul central sud-estic al Europei;
România – la intersecţia axelor majore de circulaţie ce leagă Europa Vestică de spaţiul
ex-sovietic, Asia Mică şi Orientul Apropiat;
Poziţia geopolitică a României – una favorabilă datorită:
- raporturilor cu SUA, NATO, UE;
- relaţiilor normale cu statele din zonă;
- entitatea statală cea mai veche şi cu dimensiunile omogene şi cele mai mari;
- aport consistent la NATO.
Poziţia geostrategică – placă turnantă între trei leagăne de civilizaţie (europeană,
asiatică şi orientală);
- pasaj de trecere între Balcani şi Caucaz, Occident şi Orient.
România – factor de stabilitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre.
NESECRET
14 din 21

DIAPOZITIV 14
Concluziile capitolului III (1)
După încheierea Războiului Rece, România a acţionat pentru aderarea la
NATO şi integrarea în UE, ceea ce i-a permis promovarea unei politici de
deschidere, cooperare şi bună vecinătate într-o zonă în care au avut loc stări
conflictuale.
Noul context creat a deschis ţării noastre posibilitatea de a-şi promova la nivel
continental şi zonal, un nou rol: acela de punte de legătură şi placă turnantă a
legăturilor intraeuropene şi a acelora dintre Europa şi regiunile învecinate.
Datorită intereselor geostrategice ale unor actori importanţi globali şi
continentali, poziţia geostrategică a României a cunoscut o nouă dimensiune,
constituindu-se într-un scut de protecţie faţă de acţiunile factorilor de insecuritate
către Europa Centrală şi Occident, ca urmare a unor crize politico-militare majore din
vecinătatea zonei de sud-est a Europei.
Importanţa geostrategică a României a fost întărită şi prin amplasarea bazei
militare a SUA la Mihail Kogălniceanu, prin aprobarea utilizării ca locaţii de
aprovizionare pentru forţele din Orientul Mijlociu a aeroportului Mihail Kogălniceanu
şi a portului Constanţa, precum şi prin recentul acord de a instala radare şi
interceptori ai scutului antirachetă în baza aeriană de la Deveselu.
Apreciem că România poate juca un rol important în zonă, de roată motrică
între cele două organizaţii (NATO şi UE) şi Rusia, dar şi cu celelalte state din est.
CLICK 14
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL DE SECURITATE
ÎN EUROPA DE SUD-EST
- concluzii (2) -
- Interesele naţionale – percepţia dominantă, stabilă şi instituţionalizată cu privire la valorile
naţionale;
- Interesele naţionale – acele nevoi şi aspiraţii esenţiale pentru afirmarea identităţii şi valorilor
naţionale, existenţa statului şi asigurarea funcţiilor sale fundamentale;
- Interesele naţionale sunt:
- caracterul naţional al statului;
- suveranitatea şi independenţa;
- unitatea şi indivizibilitatea.

NESECRET
15 din 21

DIAPOZITIV 15
Concluziile capitolului III (2)
În actualul mediu de securitate din proximitatea României, apreciem că
interesele de securitate ale României se vor manifesta în continuare prin participarea
la acţiunile NATO şi UE, constituirea unui mediu regional stabil, extinderea stabilităţii
prin acţiuni la nivel regional şi zonal, menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor de bună
vecinătate, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, promovarea intereselor
naţionale în Regiunea Extinsă a Mării Negre.
Prin promovarea intereselor naţionale, în condiţiile existenţei unei palete
diversificate de vulnerabilităţi, ameninţări şi riscuri, care se manifestă în acest spaţiu,
România contribuie la îndeplinirea obiectivelor proprii de securitate, obiective aflate
în acord cu imperativele celor două organizaţii din care face parte, care constă în
principal în promovarea stabilităţii şi cooperării regionale, condiţie esenţială pentru
menţinerea păcii şi creşterea economică a statelor din Europa de Sud-Est.
CLICK 15
 NESECRET

CAPITOLUL III
ROMÂNIA ŞI CONTRIBUŢIA SA LA CLIMATUL DE SECURITATE
ÎN EUROPA DE SUD-EST
- concluzii (3) -
- România contribuie la realizarea securităţii în Europa de Sud-Est prin participarea la
misiuni organizate şi conduse de ONU, NATO, UE, OSCE
- România participă la îndeplinirea obiectivelor organismelor de cooperare militară şi
economică, iniţiate de NATO şi UE sau create la iniţiativa unor state din zonă.
- Relaţiile bilaterale cu SUA (Parteneriatul strategic), cu Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina
şi celelalte state din Europa de Sud-Est, constituie obiective prioritare ale politicii externe
româneşti, în creşterea securităţii şi stabilităţii în zonă.

NESECRET
16 din 21

DIAPOZITIV 16
Concluziile capitolului III (3)
Participarea României la misiunile de menţinere a păcii şi umanitare sub egida
organizaţiilor de securitate (ONU, NATO, UE şi OSCE), în spaţiul Europei de Sud-
Est, a pus în evidenţă disponibilitatea ţării noastre de a-şi asuma un rol activ la
procesul de menţinere a păcii şi securităţii pe continent şi în apropierea propriilor
frontiere. Apreciem că prin contribuţia ţării noastre la acest gen de misiuni s-a creat
un spaţiu de stabilitate şi securitate în această zonă, conferind o nouă dimensiune
bazinului Mării Negre, aceea de punte de legătură cu regiunea Caucazului şi Asiei
Centrale, în care se găsesc importante resurse energetice necesare Occidentului.
Implicarea României în iniţierea şi promovarea unor mecanisme de cooperare în
sud-estul Europei, alături de statele aparţinând acestui areal, contribuie la întărirea
climatului de securitate la graniţa estică a NATO şi UE, la creşterea cooperării şi
consolidarea relaţiilor cu statele implicate, precum şi la soluţionarea conflictelor
aflate în stare latentă în această zonă.
Apreciem că prin aderarea României la valorile euroatlantice şi europene, ţara
noastră şi-a asumat un nou profil strategic afirmându-se ca un important furnizor de
stabilitate în zonă, cu un aport semnificativ la contracararea riscurilor şi ameninţărilor
asimetrice care se manifestă în proximitatea graniţelor proprii dar şi ale NATO şi UE.
În acelaşi timp, prin îndeplinirea obiectivelor iniţiativelor şi organizaţiilor de
cooperare contribuie la dezvoltarea economică şi democratizarea statelor, la
integrarea acestora în marea familie europeană şi euroatlantică, la rezolvarea pe
cale paşnică a conflictelor îngheţate, la diminuarea efectelor ameninţărilor asimetrice
din zonă.
CLICK 16
 NESECRET

CONCLUZII FINALE (1)

- transformările din mediul de securitate se produc permanent, cu repeziciune, cu efecte

greu de prognozat;
- societatea contemporană este generatoare de ameninţări şi riscuri de securitate;
- ameninţările actuale sunt combinaţie de elemente convenţionale şi asimetrice, transna-
ţionale şi interconectate, a căror predicţie este dificilă;
- vulnerabilităţile, ameninţările şi riscurile trebuie cunoscute, evaluate şi create
mecanisme de răspuns anticipativ-preventiv şi pro-activ.

NESECRET
17 din 21

DIAPOZITIV 17
În final, voi prezenta principalele concluzii rezultate din cercetarea noastră:
Suntem de părere că transformările din mediul de securitate, nu se vor opri
aici, ci vor continua cu repeziciune, contribuind la realizarea unei noi arhitecturi de
securitate complet diferite în următorii 10-15 ani.
În societatea contemporană, cu un grad ridicat de complexitate, ameninţările
care caracterizează climatul de securitate regional şi mondial actual sunt o
combinaţie de elemente convenţionale şi neconvenţionale (asimetrice),
transnaţionale şi interconectate, a căror predicţie este dificilă.
În opinia noastră, într-un sistem internaţional marcat decisiv de
interdependenţe, riscurile şi ameninţările globale şi regionale trebuie cunoscute,
evaluate şi combătute prin acţiunea comună a organizaţiilor globale şi regionale de
securitate şi prin efortul conjugat al actorilor statali cu vocaţie globală şi regională.
CLICK 17
 NESECRET
CONCLUZII FINALE (2)

- Europa de Sud-Est – spaţiul de confruntare a intereselor vestului (SUA, UE) cu cele ale
estului (Rusia, China), pentru obţinerea resurselor energetice;
- Promovarea intereselor de către actorii implicaţii în acest spaţiu - prin integrarea în
NATO şi UE (actorii din vest), prin menţinerea în sfera de influenţă (Rusia), prin
expansiunea economică (China);
- Creşterea rolului unor actori regionali – Federaţia Rusă, Turcia - în modelarea
sistemului de relaţii dintre statele zonei şi crearea unei noi arhitecturi de securitate;
- Statele zonei – eforturi pentru integrarea în NATO şi UE

NESECRET
18 din 21

DIAPOZITIV 18
CONCLUZII FINALE (2)
După încheierea Războiului Rece şi dispariţia bipolarităţii, Europa de Sud-Est a
cunoscut transformări profunde, prin apariţia unor state care şi-au manifestat dorinţa
de a se democratiza şi dezvolta economic, sens în care şi-au orientat eforturile spre
democraţiile occidentale.
Aceste transformări au fost posibile şi prin efortul consistent al statelor
occidentale care le-au susţinut în drumul spre integrarea în NATO şi UE şi în
promovarea unei economii de piaţă.
Conflictele teritoriale şi etnice din Balcanii de Vest şi din Caucaz, au determinat
comunitatea internaţională să intervină pentru soluţionarea acestora, deşi uneori cu
întârziere sau pentru promovarea propriilor interese. Dacă în Balcanii de Vest,
situaţia este ţinută sub control cu ajutorul comunităţii internaţionale, în Caucaz
situaţia se menţine încordată datorită conflictelor îngheţate alimentate de Federaţia
Rusă.
După părerea noastră, în momentul de faţă, starea de securitate din Europa de
Sud-Est este caracterizată de două tendinţe opuse: reafirmarea unei noi arhitecturi
de securitate regională, ca parte a celei euroatlantice, prin continuarea integrării unor
state în NATO şi UE, iar pe de altă parte manifestarea unei stări conflictuale ca
urmare a menţinerii unor conflicte îngheţate în spaţiul CSI, tendinţe completate de
amplificarea ameninţărilor asimetrice care multiplică sau întreţin aspectele care
caracterizează mai ales cea de-a doua tendinţă.
Apreciem că spaţiul sud-est european rămâne în continuare un potenţial furnizor
de instabilitate, datorită situaţiei politice şi economice a unor state, diversificării
spectrului riscurilor neconvenţionale la adresa securităţii regionale, prelungirii
procesului de clarificare identitară a unor state şi manifestarea unor dispute
teritoriale, etnice, economice şi sociale care amplifică ameninţările şi riscurile
asimetrice.
CLICK 18
 NESECRET

CONCLUZII FINALE (3)

- România – integrată în NATO şi UE;

- România – participă activ la îndeplinirea obiectivelor de securitate a celor două
organizaţii (NATO şi UE);
- România – contribuie semnificativ la îndeplinirea misiunilor iniţiate de ONU, NATO,
UE şi OSCE;
- Multe iniţiative – mari consumatoare de resurse umane şi financiare;
- Priorioritizarea obiectivelor – o necesitate;
- România – se confruntă cu riscuri şi vulnerabilităţi interne generatoare de insecuritate;
- Nepromovarea intereselor naţionale – surse de instabilitate

NESECRET
19 din 21

DIAPOZITIV 19
Concluzii finale (3)
Participarea ţării noastre la îndeplinirea obiectivelor de securitate ale NATO şi
UE contribuie la creşterea stabilităţii Europei de Sud-Est. România contribuie la
efortul statelor care doresc să se integraze în cele două organizaţii.
Apreciem că se impune o reevaluare a iniţiativelor şi organizaţiilor de
cooperare regională la care participă ţara noastră, deoarece multe nu-şi îndeplinesc
obiectivele asumate, fiind mari consumatoare de timp şi resurse. Direcţionarea
efortului pentru promovarea intereselor naţionale în zonă, pe continent şi pe plan
internaţional, necesită o conjugare eficientă a tuturor forţelor politice şi a resurselor
alocate, în scopul obţinerii de beneficii care să creeze prosperitate pentru cetăţenii
României.
Apreciem că riscurile şi vulnerabilităţile de natură internă, generate de
corupţie, economia subterană, contrabanda şi crima organizată, pun în pericol
siguranţa cetăţenilor şi securitatea naţională.
Considerăm că efectele guvernării ineficiente a României, caracterizate de
deficitul democratic, corupţia instituţională, manifestări de clientelism politic,
ineficienţa administraţiei publice, lipsa de responsabilitate şi transparenţă publică,
constituie tot atâtea surse de ameninţări, la adresa securităţii României.
Aceste surse de insecuritate asociate cu riscurile şi ameninţările asimetrice de
natură externă, pot genera insecuritate dacă nu sunt gestionate cu autoritate şi
responsabilitate de către structurile abilitate ale statului român.
CLIK 19
 NESECRET

VĂ MULTUMIM
PENTRU ATENŢIE !

NESECRET
20 din 21

DIAPOZITIV 20
Vă mulţumim pentru atenţie!
CLICK 20

INISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

NESECRET
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”
Exemplar unic

TEZĂ DE DOCTORAT
TEMA: CONSIDERAŢII PRIVIND CONTRIBUŢIA ROMÂNIEI LA
REALIZAREA
SECURITĂŢII ÎN EUROPA DE SUD-EST, ÎN CONDIŢIILE ACTUALELOR
TRANSFORMĂRI ECONOMICE ŞI MILITARE GLOBALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
Colonel (r.) prof. univ. dr.
Adrian CERNĂIANU

DOCTORAND
Colonel (r) Petru DRĂGHICESCU
NESECRET
1 din 21