C.T.

C-tin Istrati Campina

str.Grivitei nr.91
tel.0244/337681

PROIECT EDUCATIV –”Rosu si alb ”

1. Organizator: profesor Voinea Carmen
2. Participanti: elevii claselor a X-a C
3. Data: 1.03.2016
4. Locul de desfasurare: Sala 19
5. Scop: Responsabilizarea elevilor din clasa a X-a C privind cunoasterea traditiilor romanesti
privind ziua Martisorului, prima zi de primavara , 1martie .
6. Obiective implicarea elevilor in diverse activitati ce pun accentul pe traditiile pur romanesti.
Cunoasterea istoriei martisorului.
7. Grup tinta: elevii clasei a X-a C
8. Resurse: -umane- elevii clasei a X-a C
-materiale –oferirea de martisoare confectionate manual de elevi sau achizitionate.
9. Pregatirea elevilor pentru activitate: elevii au luat la cunostinta de activitatea
extracurriculara ce se va trata in 1.03.2016 de la ora anterioara de dirigentie(din
23.02.2016)
Tematia analizata;

Obiceiuri, semnificaţii şi tradiţii legate de sărbătoarea

Mărţişorului
 " Mărţişorul, o superbă tradiţie continuată de secole pe meleagurile ţării noastre, este
celebrată în prima zi a lunii martie, considerată prima lună de primăvară.
Frumoasa tradiţie a Mărţişorului se păstrează si în alte ţări, învecinate: în Bulgaria, în
Albania şi în Macedonia. Originile acestei tradiţii sunt incerte, dar primele dovezi arheologice,
care atestă existenţa Mărţişorului, datează chiar de pe vremea strămoşilor noştri daci, înaintea
de romanizarea ţinuturilor noastre strămoşeşti.

Ce semnificaţie are şnurul Mărţişorului

 Mărţişorul a fost conceput ca o amuletă legată cu un şnur împletit din două fire-unul alb
(simbolizând divinitatea, sănătatea, puritatea sufletească şi împlinirea) şi unul roşu (ca simbol al
dragostei pentru frumuseţile eterne ale vieţii : prietenia, fidelitatea şi onoarea).
  În tradiţia populară, cele două culori (alb şi roşu) din care se împleteşte şnurul cu care se
leagă mărţişorul-talisman reprezintă şi cele două anotimpuri de bază (iarna şi vara), în timp ce
primăvara şi toamna sunt considerate doar anotimpuri de trecere.
Legendele românilor despre Mărţişor 
Printre legendele semnificative ale românilor, referitoare la obiceiurile moştenite de la
strămoşii noştri, alături de “Mioriţa”, regăsim şi legenda despre “Baba Dochia”, care spune că
firul Mărţişorului este o funie de 365 sau 366 de zile şi ar fi fost tors de Baba Dochia în timp
ce-şi urca turma la munte. Ca şi ursitoarele care torc firul vieţii copilului la naştere, tot aşa
Dochia torcea firul anului primăvara, la 1 martie, când se năştea acest anotimp calendaristic.
  La geto-daci, Anul Nou începea la 1 martie, iar calendarul lor popular avea doar două
anotimpuri:vara şi iarna, pentru că primăvara şi toamna erau considerate anotimpuri de trecere.
Cercetarile arheologice efectuate in Romania au descoperit obiecte asemanatoare
martisorului care dateaza de acum aproximativ 8000 de ani. Amuletele erau formate din
pietricele vopsite in alb si rosu, concepute pentru a fi purtate la gat.
  In zona Moldovei si Bucovinei din vechi timpuri, martisorul era compus dintr-o moneda
de aur si argint, prinsa cu ata alba-rosie. Copiii il purtau in jurul gatului, iar fetele il prindeau in
par si il pastrau pana la inflorirea arborilor. La sfarsitul lunii martie, martisorul era atarnat de un
copac, obicei care s-a pastrat si in zilele noastre.
Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul era un talisman
Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul avea rolul de talisman şi era oferit de Anul Nou (la 1
martie) persoanelor apropiate împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii şi dragoste.
Mărţişorul lor era confecţionat dintr-o monedă găurită legată de un fir împletit care se purta la
gât, până când persoana care l-a purtat vedea un pom înflorit. Atunci, mărţişorul se lega de
ramurile acelui pom şi se credea că Noul An va fi la fel de frumos pentru cel care l-a purtat, ca
şi pomul înflorit.
Semnificaţiile Mărţişorului în trecut
  În trecut, în mediul rural, şnurul mărţişorului era împletit din lână, de mamele care
aveau copiii mici. De şnur, ele înnodau o monedă de argint sau de aur, pe care o legau de mâna
copilului. Ritualul era respectat în fiecare primăvară, pentru că fiecare mamă era convinsă că
această amuletă îl apără pe odorul ei de boli şi de necazuri, că va fi sănătos, precum argintul sau
aurul, şi roşu la faţă ca şnurul amuletei. 
Totodată, în unele zone, Mărţişorul era purtat la gât de fete pentru a nu fi arse de soare
în timpul arşiţei, iar purtătoarea acestui talisman repeta periodic zicala: „Cine poartă
Mărţişoare/ Nu va fi pălit de soare”.
  Mărţişorul era purtat la reverul hainei sau la gât cu demnitate, chiar de persoanele care
deţineau o funcţie în comunitatea locală; obiceiul era respectat cu sfinţenie de autorităţile
locale. În acest fel, spune tradiţia, liderii locali atrăgeau norocul şi belşugul în zona geografică
respectivă. În acelaşi timp, se credea că Mărţişorul purtat de lideri alunga seceta şi calamităţile
naturale în localităţile conduse de aleşii locali.
  Fetele purtau (şi mai poartă) Mărţişorul până la sfârşitul lunii martie sau până la
întoarcerea păsărilor călătoare. Atunci, ele agăţau amuleta într-un pom fructifer, pentru ca
acesta să aducă în familia tinerei care l-a purtat o recoltă bogată, iar fata care l-a dăruit pomului
să fie sănătoasă şi să aibă spor în tot ce întreprinde. Cu banul de argint, desprins de pe şnur,
fetele cumpărau caş, pâine şi vin roşu - alimente benefice pentru sănătate. Fetele erau convinse
că vor avea faţa curată precum caşul, rumenă ca pâinea, iar „bujorii din obrăjori” vor fi
asemenea vinului, leac de viaţă lungă.
Poartă Mărţişorul! Te vei împrieteni cu Soarele
Tradiţia seculară spune că Mărţişorul de argint, asemenea celui ancestral, este un odor
sfânt şi trebuie respectat ca atare: el aduce norocul şi sănătatea, alungă paguba şi duşmănia. Tot
tradiţia spune că persoana care poartă Mărţişorul se împrieteneşte cu Soarele, protectorul
sănătăţii, iar cel care-l dăruieşte, oferă persoanei dragi o fărâmă de Soare.
Pentru George Coşbuc, mărţişorul era un odor religios 
Referindu-se la această tradiţie, poetul George Cosbuc explica într-un studiu al său de ce
trebuie să purtăm mărţişorul : „ Scopul purtării mărţişorului este să fii aproape de Soare,
purtându-i cu tine chipul cu acelaşi rost, cum purtăm noi o cruce ori un chip al lui Hristos în
sân. Printr-asta te faci prieten cu Soarele, ţi-l faci binevoitor să-ţi dea ce-i stă în putere : mai
întâi frumuseţe ca a lui, apoi veselie şi sănătate, cinste, iubire şi curăţie de suflet”. În acelaşi
studiu, poetul face referire la puterea tămăduitoarea a acestui obiect, comparat cu odoarele
religioase: “Ţăranii pun copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture
frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele şi cine nu le poartă are să se ofilească.
Tradiţia populară spune că mărţişorul trebuie purtat ca un odor sfânt şi, în nici un caz,
nu trebuie considerat podoabă sau o jucărie”. ”
Mărţişorul atrage sporul şi sănătatea
  Mărţişorul este un mesager al bucuriei, al dragostei de viaţă, un simbol norocos
prin care noi, oamenii, îmbrăţişăm renaşterea naturii odată cu venirea primăverii.
În unele zone geografice, Mărţişor este denumirea populară a lunii martie. În vechime, atunci se
deschidea anul agrar. De-a lungul timpului, Mărţişorul era purtat în orice comunitate, pentru a
atrage sporul, sănătatea şi buna înţelegere între membrii acelei localităţi.
Mărţişorul este asociat cu bucuria şi preţuirea sinceră
  Semnificaţia Mărţişorului rămâne asociată cu bucuria venirii primăverii, cu sentimentul
de preţuire şi de prietenie sinceră al celui care-l dăruieşte unei persoane pe care o iubeşti.
Mărţişorul, un simbol al iubirii
  De-a lungul veacurilor, Mărţişorul rămâne un simbol al iubirii pentru cele mai dragi
persoane din viaţa noastră, dar şi al bucuriei pentru întâlnirea cu anotimpul îndrăgit - primăvara.
Tradiţia Mărţişorului în ţara noastră
În vremuri îndepărtate, mărţişoarele se purtau la mână sau la gât. Ele erau atârnate de un
şnur împletit din două fire răsucite : unul de culoare roşie şi celălalt de culoare albă. Astăzi,
mărţişoarele se poartă o perioadă de timp la încheietura mâinii sau se prind în piept. Tradiţia
seculară spune că persoanei care poartă mărţişorul i se vor împlini toate dorinţele.
  Potrivit unei tradiţii străvechi, Mărţişorul se poartă până când înfloresc trandafirii
sau vişinii. Atunci, şnurul se agaţă de petalele unui trandafir sau pe ramura unui vişin. În multe
zone din ţară, Mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor (1-9 martie) sau până la
Florii; atunci Mărţişorul se scoate şi se agaţă de crengile unui pom roditor. Există credinţa că
atunci când pomul are rod bogat, cel care a purtat Mărţişorul va avea mult noroc.
 In Muntenia, se mai păstrează obiceiul ca Mărţişorul să fie purtat în Zilele
babelor, apoi se agaţă de o floare din glastră (ideal de o crenguţă de busuioc) sau de un pom
fructifer din curtea casei. Mai există obiceiul ca Mărţişorul să fie pus sub o piatră din curtea
casei. Dacă sub piatră se adună furnici după o săptămână, atunci tânăra care l-a purtat va fi
apreciată pentru hărnicia ei şi va avea spor în munca de fiecare zi.
În Bucureşti, cartierul Mărţişor. În Bucuresti, în cartierul Văcăreşti, Tudor Arghezi
şi-a cumpărat în anul 1926, câteva pogoane de pământ pentru a construi o casă. Poetul a numit
locul “Mărţişor”, după un vechi obicei păstrat de familiile de olteni stabilite în acea zonă. În
prima zi a lunii martie, aceştia legau lângă mugurii viţei de vie şi pe ramurile pomilor fructiferi
mai multe fire de borangic de culoare roşie, ca un simbol al primăverii care a poposit pe acele
meleaguri. Acum, în cartierul care poartă numele Mărţişor, există Casa Memorială Tudor
Arghezi, cel care a fost “naşul” acelei zone, dar şi Parohia Mărţişorului, frecventată şi de
credincioşii din alte cartiere ale Bucureştiului.
În Transilvania, tradiţia Mărţişorului se păstrează din vremuri îndepărtate şi, la data
de 1 Martie, bărbaţii oferă mărţişoare fetelor şi doamnelor în semn de preţuire şi de
iubire. Totodată, în această zi, fetele oferă mărţişoare mamelor, rudelor de sex feminin şi
prietenelor.
  În tot Ardealul, tradiţia îndeamnă ca fiecare femeie să poarte Mărţişorul primit la
1 Martie timp de câteva zile. În trecut, doamnele şi domnişoarele purtau timp de 12 zile o
monedă de argint sau de aur legată la gât cu şnurul tradiţional. În a 13-a zi, moneda respectivă
se lega de un par, până când persoana care l-a purtat vedea primul pom înflorit. De multe ori,
doamnele şi domnişoarele agăţau şnurul mărţişorului de un trandafir, iar cu moneda respectivă
îşi cumpărau o bucată de brânză, pentru a avea o faţă foarte frumoasă tot anul.
  În zona Dobrogei, tradiţiile româneşti spun că Mărţişorul trebuie purtat până la
venirea berzelor şi a cocorilor, apoi acesta este aruncat în sus, spre văzduh, pentru ca persoana
care l-a purtat să se bucure de o dragoste mare şi înălţătoare.
Credinţe legate de ziua Mărţişorului
  Şi acum, în lumea satelor se crede că, tânăra care nu poartă mărţişorul primit în zorii
zilei de 1 Martie, se va ofili şi nu va avea noroc tot anul.
  În Banat, tinerele fete nemăritate se spală cu zăpadă sau cu apă adunată de pe
frunzele fragilor din pădure, în ziua de Mărţişor. Când ritualul este respectat potrivit
tradiţiei, tinerele fete se vor mărita în acel an.
  În localităţile din Transilvania, mesagerul primăverii, Mărţişorul, se agaţă de uşi,
de ferestre şi de coarnele animalelor domestice. Se crede că Mărţişorul, fiind un odor sfânt,
va îndepărta duhurile rele şi deochiul.
În judeţul Bihor, localnicii cred că atunci când oamenii se spală cu apa de ploaie
căzută în ziua de 1 Martie, vor deveni mult mai frumoşi şi mai sănătoşi.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă pentru a fi iubite. Totodată, în localităţile din
Banat, fetele oferă mărţişoare băieţilor, lucrate chiar de ele.
Şi în localităţile din Moldova, în ziua de 1 Martie, fetele oferă mărţişoare băieţilor.
La rândul lor, băieţii dăruiesc fetelor mărţişoare în ziua de 8 Martie, spre deosebire de celelalte
zone geografice din ţară.

 
Traditii contemporane de Martisor
  In zilele noastre, snurul martisorului este atasat mai multor obiecte artizanale care
intruchipeaza animale, flori, litere si alte simboluri cu diverse semnificatii."

Articol de: Liliana Ivan

http://www.romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/599-obiceiuri-semnificatii-
si-traditii-legate-de-sarbatoarea-martisorului
1.03. 2016 Ziua Martisorului .
Prof.Diriginte Voinea Carmen