Tema 2.1 Permutari. Matrice. Determinanti . 1,Permutari Definitia 1. Fic n un numir natural nenul. O functie bijectivi o : {1, 2, .... 4} > {1 Dyan nn) se numeste permutare de grad n. “*Mfultimea permutirilor de grad n confine n! elemente gi se noteazA S,. Exempla de permutare Funtia o=() ; ; 2) ee © permtae de ad In acest caz o(1) = 4, a(2)= 1, o(3) = 3 gi (4) =2. Inmulfivea parmutirilo, Fic ix douk permutiri de grad n. Permutarea ar, unde |,o" este operatia de compunere a functiilor se numeste produsu! permutirilor ¢ gi t gi se noteaz ot. ~ Proprietati 4, Inmuljirea permutirilor este asociativa, deci au sens expresii de forma o@'=o-o-o---o , pentru orice o € 5S, gi orice numér natural nenul k. net Ta 12... re *) ae propeitten oe =eo'=o pentose © 5,4 Fe * aumeste permutarea identicd. 3 Dak Stun perma (“0 o a“ \e x, se noteaz’i om, se numeste inversa permutirii o gi are proprietatea oo =a" la =e. . _. Mwersiuni, semnul unel permutari Definitia 2. Se numeste inversiune a permutirii o € S, o pereche ordonati (i, j) € € {1,2,... 0} (1,2, ..m} cui of). _ Numérul inversiunilor unei permutri o se noteaz4 m(c) iar numarul (-1)""' se noteaz& &(9) si se numegte semmul permutirii o. Dacd e(a) = | (deci m(c) este par) atunci o se Bumeste permutare pard, iar daci e(a) =—1 (deci m(c) este impar) se numeste permutare Proprietagi 4e(or) = e(a) - e(t) oricare ar fi o,r <5. Jefe) = 1, 6.e(0") = o(a) oricare ar fi v6 S,. / 12345 _ . Exemplu. Fie o-(} 1. a 7 Inversiunile permutarii o sunt (1,2),(1,3), j (14),(1,5), (3,4),(3,5),(4.5), deci m(o) = 7, 2(o) ==1 gi a este permutare impard.Definitia 3. Fie tf © {1,2 3,. mn} cud ej. Permutarca oS, Sse numeste matrice cum lint 55 a coloane (sau de tip (vm, #)) cu elemente din multimea 5. Imaginile unei astfel de funcfii se ageaz’ intr-un tablou (tablou de tip matriceal) Cum linii i » coloane, in care elementul de pe linia i gi coloana/ reprezintA imaginea Perechij (J) prin functia 4, element care se noteazA ay € 5. 02 | . Exemplu. a ane a= a= 0,a32.0 22.0921 han 2-11 Multimea matricelor de tip (m, n) cu elemente din mulpimea § se noteaz’ M,,,(5). 0 matrice de tip (n, ) se numeste matrice pitraticé de ordin n, iar multimea lor se noteazi M15). Operafil cu matrice Adunarea matricelor, Fie 4, B ¢ M,..(5), A = (ay), B = (by). Matricea (ay + By) € M,,9(5) 8¢ numegte summa matricelor A si B gi se noteazi A + B, Inmulfirea cu scalari, Fie A = (ay) © MadS) gi x © 5. Matricea (xay) © MaslS) 5 numesie produsw! matricei A cu scalarul x gi se noteazi x4. . Inmulgirea matricelor. Fie 4 = (aj) © M,.A5) gi B= (by) © M,,4S). Matricea (cx) © MaplS) unde cy ayby + dpb +... ajvbx pentru orice i ¢ {1,2,...m} git e {1,2,.P) ® humeste produsul matricei 4 cu matricea # gi se noteaz’ 48, Proprietati Daca operatiile de mai jos au sens, atunci: 1. (48)C = 4(BC), deci inmuljirea matricelor, acolo unde are sens, este asociativa. 2. A(B + C) = AB + AC gi (B + CM = BA + CA, deci inmultirea matricelor distributiva faja de adunarea matricelor, B 3, Inmuljirea matricelor este operatie algebricd pe muljimea M4,(5), adic’ produst! “ | are sens pentru orice A, B e A4,(S) gi, in acest caz, AB e M,{(S).-s 2 “ a <.M,(S) are proprietatea 4, = /,4 = A, oricare ar fi « ge numegte matricea unitate. eden eer in general, ABBA, calculul algebric nu respecti regulile a Oe ever Asfel, de exerpl, (4-48)? =(A+ BY(A+ B)= A+ AB-+BA+B, obi¥ + « pack AB=BA,c04, Be M,(S) , atunci (AB) = 4°B" gi (4+ 8)" =2Ga"e. unei matrice, Transpusa matricei 4 = (a,) ¢A4,,,(S) este matricea eC) ¢ MaalS) unde by = a4 pent orice f« {I,m} FJ € (Tym). Loo ” 1-12 . a ) © Mi(Z)gi a =|-1 1 fe AtoZ). Exempt Alyy 3 23 Teorema lui Hamilton-Cayley ; 00 pny tie « Mi). Ate (a+ dA + (ad Be, = Os unde 0,» ) mea bed lhe (in general, matricea de tip (mt, n) cu toate elementele egale cu 0 se noteazd O,,.). ‘ 3. Determinanti Definigia 5. Fie A = (ay) ¢ MAS). Numaral }° €(o)a,.4)4,942)-- Teoiny SE HUMEstE "i oe, yy Ay + Ay determinantul matricei A gi se noteara det(4) sau |" 7 ~~ +! Un determinant de e a er ordin » este determinantul unei matrice pitratice de ordin 1. *Determinanti de ordin doi. (* a . fn Fal ye As) i 2m ay) i yy Ay) aad ay, iy Fay yy — By yy Ahyy « 67 PietARL Fie d © M4, (5), Atunci: "terion = det(4'), Datorita acestei propozitii, orice proprictate a unui determinant - 2Dacg linii este adevirats i pentru coloane. & Daca’ are © linie cu toate elementele egale cu 0, atunci det(A) = 0. = coun B se objine din A prin schimbarea locului a dous linii, atunci = Ay Oy Oy Oy : Determinanti de ordin trel. Gh py + Oy yy + hy yy —4,Dac& A are doud lini egale, atunci det(4) = 0. 5, Daca B se objine din A prin inmuljirea elementelor unei linii cu un numir @ € S, atunci det (B)= a det(4). 6. Dac& B se obtine din A prin adunarea liniei # cu linia j inmultiti cu un numar a eS, atunci det(#) = det(4). - 7. 4g (minorul (if)) este determinantul matricei objinuté din 4 prin suprimarea liniei i gi coloanci j. Numérul 3; =(-1) Ay se numeste complementul algebric al elementalui ay din matricea 4. Atunci det(A) = a, 84 + a9 82 +...+ dim 6,, (dezvoltarea dupa linia i). g. det(4l) = det(4) - det(4) oricare ar fi A, Be AA,(S). 4, Aplicatii ale determinantilor * Ecuafia unei drepte determinate de doud puncte. xy Ecusfia dreptei AB, unde A(x,, 1) si Btsog), este fx, y, f- I yr * Aria unui triunghi. ms Hd Pentru punctele A(x), ¥1), B(xz¥2) gi Clann) se noteaz’ cu of Fy Wl gicu Syac » KH Yl aria tiunghiuhi ABC. Atunci: a) Sc =4| A]; 4) A, B, C sunt coliniare <> A= 0.