FIZICA

ȘI MEDICINA
Realizat de Cotloana Cătălina
clasa 9-a"A"
Fizica este știința care studiază proprietățile și
structura materiei, formele de mișcare ale
acesteia, precum și transformările lor
reciproce.
Fizica este poate cea mai importantă știință a
naturii deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate
în principiu orice alte fenomene întâlnite în
alte științe ale naturii cum ar fi chimia sau
biologia
 Fizica medicala

Fizica Medicală este o ramură a fizicii care are ca

obiect păstrarea și restabilirea sănătății umane și
veterinare prin utilizarea materialelor și a
echipamentelor tehnice și care studiază în acest scop
procesele fizice ale vieții, proprietățile, structurile și
funcțiile organismului, cauzele și mecanismele de
producere a bolilor, precum și legile fundamentale
ale fizicii aplicate în medicină pentru diagnosticarea,
tratarea și prevenirea bolilor.
RADIOTERAPIA
RADIOTERAPIA (RT) este metoda fizica de
tratament a bolii canceroase constand in
administrarea.unei cantitati de energie
radianta unui volum tinta definit,
concomitent cu protejarea tesuturilor
sanatoase invecinate. RT ca metoda de
tratament cu radiatii ionizante (RI), trebuie
justificata prin analiza critica a raportului
dintre beneficiile individuale sau sociale si
detrimentul pe care il poate cauza utilizarea
radiatiilor.

Scopul tratamentului este administrarea in

volumul tinta definit a unei doze prestabilite
de radiatii ionizante cu efecte secundare
minime pentru tesuturile sanatoase din jur,
avand ca rezultat: – distrugerea celulelor
tumorale – mai buna calitate a vietii
pacientului – cresterea duratei de
supravietuire – tratament paliativ eficient –
ameliorarea si prevenirea aparitiei
simptomelor date de boala neoplazica
Scopul poate fi: CURATIV cand exista
probabilitatea unei supravietuiri pe termen
lung dupa aplicarea tratamentului PALIATIV
cand speranta de viata este redusa; se
utilizeaza in scopul ameliorarii
simptomatologiei si imbunatatirii calitatii vietii
 RADIOGRAFIILE
Radiografiile (sau roentgenografiile, dupa numele
descoperitorului razelor X, Wilhelm Conrad
Roentgen) sunt produse prin transmiterea de
raze X printr-un pacient catre un dispozitiv de
captare, apoi convertite intr-o imagine pentru
diagnostic. Imagistica originala si inca larg
utilizata produce filme prin impregnare
argentica. In radiografia Film-Ecran un tub de
raze X genereaza un fascicul de raze X care este
indreptat catre pacient. Razele X ce trec prin
pacient sunt filtrate pentru a reduce imprastierea
si zgomotul, apoi lovesc un film nedevelopat
strans legat de un ecran de fosfori emitatori de
lumina intr-o caseta fotosigilata. Filmul este apoi
developat chimic si o imagine apare pe film.
Inlocuind acum radiografia Film-Ecran este
Radiografia Digitala, RD, in care razele X lovesc
o placa de senzori care apoi converteste
semnalele generate in informatie digitala si o
imagine pe ecranul computerului. Radiografia
simpla a fost singura modalitate imagistica
disponibila de-a lungul primilor 50 de ani de
radiologie. Inca este primul studiu cerut in
evaluarea plamanilor, inimii si scheletului
datorita disponibilitatii sale largi, vitezei si
costului relativ scazut.
 FLOUROSCOPIA
Fluoroscopia si angiografia sunt tehnici speciale de
imagistica folosind raze X in care un ecran fluorescent
si tub intensificator al imaginii este conectat la un
sistem de televiziune in circuit inchis. Aceasta permite
vizualizarea in timp real a structurilor in miscare sau
augumentate cu un agent de radiocontrast. Agentii de
radiocontrast sunt administrati, adesea oral sau
injectati in corpul pacientului, pentru a contura
anatomia si functionarea vaselor de sange, sistemului
genitourinar sau tractului gastrointestinal. In uzul
curent se afla 2 agenti de radiocontrast. Bariul (BaSO4)
poate fi dat oral sau rectal pentru evaluarea tractului
gastrointestinal. Iodul, sub forma a multiple preparate,
poate fi dat pe cale orala, rectala, intraarteriala sau
intravenoasa. Acesti agenti de radiocontrast absorb sau
imprastie puternic radiatia X, si folosite impreuna cu
imagistica in timp real permit demonstrarea de procese
dinamice, precum peristaltismul la nivelul tractului GI
sau fluxul sangvin in artere si vene. Iodurile se pot
concentra in regiunile anormale mai mult sau mai putin
decat in tesuturile normale si fac anomaliile (tumori,
chiste, inflamatie) mai evidente. Mai mult, in
circumstante specifice aerul poate fi folosit drept agent
de contrast in sistemul venos; in aceste cazuri, agentul
de contrast atenueaza radiatia X mai putin decat
tesuturile inconjuratoare.