Propunere Modificare P 100-1 24082019

Către: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice
Cabinet viceprim-ministru
În atenția: Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură
Referitor la: Codul de proiectare seismică – Partea I – prevederi de proiectare
pentru clădiri, Indicativ P100-1/2013
Stimate domnule viceprim-ministru,
Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în ședința de avizare reunită a

Comitetelor Tehnice ale MDRAP, CTS 4 - Acțiuni asupra construcțiilor, CTS 5 -
Structuri pentru construcții și CNIS – Comisia Națională de Inginerie Seismică,
care s-a desfășurat în data de 20 septembrie 2018, Universitatea Tehnică de
Construcții București vă transmite propunerea de modificare a unor prevederi
ale Codului de proiectare seismică – Partea I – prevederi de proiectare pentru
clădiri, Indicativ P100-1/2013, redactarea finală.
Această propunere de modificare este elaborată de către Universitatea
Tehnică de Construcții București, colectivul de elaborare fiind constituit din:
- Radu Văcăreanu – prevederi din capitolele 3, 4 și Anexa A
- Viorel Popa – prevederi din capitolele 4, 5, 7 și anexele C și E
- Mihai Pavel – prevederi din capitolele 4, 5 și anexele C și E
- Dan Bitca – prevederi din capitolul 6 și Anexa F
- Paul Ioan – prevederi din capitolul 6 și Anexa F
- Șerban Dima – prevederi din capitolul 6 și Anexa F.
Modificările propuse în acest document nu schimbă abordarea de fond
în proiectarea seismică a structurilor ci aduc numai completări lămuritoare, cu
caracter normativ, pentru uniformizarea modului de aplicare la nivel național în
scopul asigurării siguranței construcțiilor la acțiunea seismică, în acord cu
cerințele fundamentale ale codului.
1
Ținând seama de perioada de timp scursă de la precedenta revizuire a
Codului P100-1, perioada de timp necesară revizuirii codului în ansamblu
(aproximativ 2 ani) și evoluția industriei construcțiilor și a practicii de proiectare
din ultimii ani, ne exprimăm opinia că trebuie inițiate demersurile pentru o
revizuire de ansamblu a codului. Astfel, în 3-4 ani se poate pune la dispoziția
comunității inginerești o ediție revizuită.
Ne exprimăm, domnule viceprim-ministru, întreaga disponibilitate de
sprijin al politicilor Guvernului României pentru reducerea riscului seismic la
nivel național și vă asigurăm de înalta noastră prețuire.
Cu aleasă considerație,
Rector – Universitatea Tehnică de Construcții București

Prof. dr. ing. Radu Sorin Văcăreanu
Decan – Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole

Conf. dr. ing. Viorel Popa
2
Propunere de modificare a unor prevederi ale
Codului de proiectare seismică – Partea I – prevederi de
proiectare pentru clădiri, Indicativ P100-1/2013
pentru uniformizarea practicii de proiectare și creșterea
siguranței structurilor la acțiunea seismică
- redactare finală -
Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice
– Decembrie 2018 –
1
Codului de proiectare seismică – Partea I – prevederi de
proiectare pentru clădiri, Indicativ P100-1/2013
pentru uniformizarea practicii de proiectare și creșterea
siguranței structurilor la acțiunea seismică
- redactare finală -
Colectivul de elaborare:
Radu Văcăreanu – prevederi din capitolele 3, 4 și Anexa A
Viorel Popa – prevederi din capitolele 4, 5, 7 și anexele C și E
Mihai Pavel – prevederi din capitolele 4, 5 și anexele C și E
Dan Bitca – prevederi din capitolul 6 și Anexa F
Paul Ioan – prevederi din capitolul 6 și Anexa F
Șerban Dima – prevederi din capitolul 6 și Anexa F.
– Decembrie 2018 –
2
Codului de proiectare seismică – Partea I – prevederi de proiectare pentru clădiri, Indicativ P100-1/2013
pentru uniformizarea practicii de proiectare și creșterea siguranței structurilor la acțiunea seismică
Variantă existentă: P100-1/2013 Varianta modificată:
3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare 3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare
(6) Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru (6) Spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor absolute
componentele orizontale ale mișcării terenului în amplasament, Se(T) pentru componentele orizontale ale mișcării terenului în
(în m/s2), este definit astfel: amplasament, Se(T) (în m/s2), este definit astfel:
S e ( T ) = a g  (T ) (3.2) Se (T ) =  I ,e ag  (T ) (3.2)
unde valoarea ag este în m/s2, iar  (T ) este spectrul normalizat de unde valoarea ag este în m/s2,  (T ) este spectrul normalizat
răspuns elastic al accelerațiilor absolute. de răspuns elastic al accelerațiilor absolute și γI,e este factorul
de importanță și expunere la cutremur
3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare 3.1 Reprezentarea acțiunii seismice pentru proiectare
(11) Acțiunea seismică verticală pentru proiectarea clădirilor este (11) Acțiunea seismică verticală pentru proiectarea
reprezentată prin spectrul de răspuns elastic al accelerațiilor clădirilor este reprezentată prin spectrul de răspuns elastic al
absolute pentru componenta verticală a mișcării terenului în accelerațiilor absolute pentru componenta verticală a mișcării
3
amplasament Sve (în m/s2) dat de următoarea relație: terenului în amplasament Sve (în m/s2) dat de următoarea
relație:
Sve (T ) = avg v (T ) (3.8)
Sve (T ) =  I ,e avg v (T ) (3.8)
unde avg este valoarea de vârf a accelerației pentru componenta
verticală a mișcării terenului, în m/s2 și βv(T) este spectrul unde avg este valoarea de vârf a accelerației pentru
normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor absolute pentru componenta verticală a mișcării terenului, în m/s2, βv(T) este
componenta verticală a mișcării terenului. spectrul normalizat de răspuns elastic al accelerațiilor
absolute pentru componenta verticală a mișcării terenului și
γI,e este factorul de importanță și expunere la cutremur.
4.4.1.2. Redundanță structurală 4.4.1.2. Redundanță structurală

(1) Proiectarea seismică va urmări să înzestreze structura clădirii (1) Proiectarea seismică va urmări realizarea unei structuri
cu redundanța adecvată. Prin aceasta se asigură că: cu grad înalt de redundanță având capacitate adecvată de
- ruperea unui singur element, sau a unei singure redistribuire a eforturilor. Se va realiza un mecanism de
legături structurale, nu expune structura la pierderea plastificare cu suficiente zone plastice cu ductilitate adecvată
care să permită exploatarea rezervelor de rezistență ale
stabilității
structurii și o disipare avantajoasă a energiei seismice.
- se realizează un mecanism de plastificare cu Structurile cu grad mai redus de nedeterminare statică vor fi
suficiente zone plastice, care să permită exploatarea proiectate utilizând factori de comportare reduși.
rezervelor de rezistență ale structurii și o disipare avantajoasă
Nota 1: Sistemele structurale alcătuite din plăci, grinzi și pereți
a energiei seismice. dispuși concentrat într-o zonă a clădirii, fără cadre perimetrale
Notă: Pentru a fi redundantă, o structură cu multiple legături interioare (structură cu nucleu central și planșee dală) nu au redundanță
(multiplu static nedeterminată) trebuie să aibă toate legăturile adecvată. Pentru o redundanță structurală adecvată se
4
dimensionate adecvat. Astfel, de exemplu, o structură etajată de beton recomandă cel puțin dispunerea de cadre perimetrale.
armat nu poate fi considerată redundantă dacă lungimile de înnădire prin
Nota 2: O structură redundantă cu multiple legături interioare
suprapunere ale armăturilor din stâlpi și grinzi sunt mai mici decât este
(multiplu static nedeterminată) are toate legăturile dimensionate
necesar sau dacă nodurile sunt slabe.
adecvat. De exemplu, o structură etajată de beton armat nu poate
fi considerată redundantă dacă lungimile de înnădire prin
suprapunere ale armăturilor din stâlpi și grinzi sunt mai mici decât
este necesar sau dacă nodurile nu au rezistență și rigiditate
suficiente..
4.4.1.4 Rigiditate și rezistență la translație pe două direcții 4.4.1.4 Rigiditate și rezistență la translație pe două direcții
Se adaugă paragraful (4). (4) Capacitatea de rezistență a construcției în ansamblu la
acțiuni orizontale, pe fiecare direcție ortogonală principală,
trebuie să fie mai mare decât forța tăietoare de bază calculată
conform 4.5.3.2 sau 4.5.3.3.. Pentru această verificare,
capacitatea de rezistență a construcției în ansamblu la acțiuni
orizontale corespunde valorilor de proiectare ale rezistențelor
materialelor și este asociată curgerii de ansamblu a structurii
sub acțiunea unor forțe orizontale aplicate static, distribuite
conform rezultatelor analizei modale pentru modul
fundamental de vibrație, pe fiecare direcție considerată. În
cazul aplicării metodelor de calcul neliniar, stabilirea forței de
curgere se face conform Anexei D. Această prevedere nu se
aplică structurilor izolate seismic, conform prevederilor cap.
11.
5
4.4.2. Elemente structurale principale și secundare în preluarea 4.4.2. Elemente structurale principale și secundare în
forțelor seismice preluarea forțelor seismice
(1) Unele elemente structurale pot să nu fie considerate ca (1) Unele elemente structurale pot să nu fie considerate ca
făcând parte din sistemul structural care preia forțele seismice și să făcând parte din sistemul structural care preia forțele
fie proiectate ca elemente seismice secundare. Rezistența și seismice și să fie proiectate ca elemente secundare.
rigiditatea acestor elemente la forțe laterale va fi neglijată și nu este Rezistența și rigiditatea acestor elemente la forțe laterale va fi
necesar ca ele să satisfacă prevederile speciale date în capitolele 5 – neglijată în proiectarea seismică și nu este necesar ca ele să
9. satisfacă prevederile speciale date în capitolele 5 – 9.
În schimb, aceste elemente și legăturile lor cu structura seismică de În schimb, aceste elemente și legăturile lor cu structura
bază vor fi alcătuite astfel încât să preia încărcările gravitaționale seismică de bază vor fi alcătuite astfel încât să preia
aferente și în situația deformării laterale produsă de acțiunea încărcările gravitaționale aferente în situația deformării
seismică cea mai nefavorabilă. laterale produsă de acțiunea seismică cea mai nefavorabilă,
cu degradări limitate conform cerințelor fundamentale ale
proiectării seismice.
4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale
(4) Valorile de referință ale factorilor de comportare sunt date în (4) Valorile maxime ale factorilor de comportare sunt date
capitolele 5–9. în capitolele 5–9.
(3) În funcție de tipul construcției, regulate sau neregulate, se (3) În funcție de tipul clădirii, regulată sau neregulată, se
aleg diferențiat: aleg diferențiat:
6
- modelul structural, care poate fi plan sau spațial - modelul structural
- metoda de calcul structural, care poate fi procedeul simplificat al - metoda de calcul structural
forței laterale echivalente (evaluate direct pe baza spectrului de - valoarea factorului de comportare, q.
răspuns) sau procedeul de calcul modal
- valoarea factorului de comportare, q, care are valori mai mici în
cazul structurilor neregulate, care se alege în conformitate cu
indicațiile din tabelul 4.1 și 4.4.3.1(5).
(5) Reducerea valorilor factorilor de comportare pentru a lua în (5) Prevederi privind simplificările de calcul maxim admise în
considerare incertitudinile privind comportarea seismică a funcție de tipul neregularităților structurale sunt date în tabelul
structurilor neregulate se va stabili în funcție de tipul acestei 4.1. Prevederi privind reducerea factorului maxim de
neregularități, conform tabelului 4.1. În cazul construcțiilor cu comportare, q, pentru structuri neregulate sunt de la 4.4.3.2 și
neregularitate în elevație factorul de comportare, q, se reduce cu 4.4.3.3.
20%. Construcțiile cu neregularitate în plan, care nu satisfac
condițiile de la 4.4.3.2, se încadrează în categoria sistemelor flexibile
la torsiune.
Tabelul 4.1 Modul de considerare a regularității structurale asupra Tabelul 4.1 Simplificări de calcul maxim admise
proiectării seismice
7
Simplificare de calcul Factor de Simplificare de calcul maxim
Regularitate Clădire cu regularitate
admisă comportare admisă
Caz Caz
În În Calcul elastic - Calcul elastic Modelul de Metoda de calcul
Model În plan În elevație
plan elevație liniar liniar calcul structural
* Forța laterală Valoarea de Metoda forțelor

1 Da Da Plan 1 Da Da Plan laterale statice
echivalentă referință
echivalente *
Valoare 2 Da Nu Plan
2 Da Nu Plan Modal Metoda de calcul
redusă 3 Nu Da Spațial modal cu spectre
Valoarea de 4 Nu Nu Spațial de răspuns
3 Nu Da Spațial Modal
referință * dacă sunt îndeplinite condițiile de la 4.5.3.2.1, (1) și (2)
Valoare
4 Nu Nu Spațial Modal
redusă
* Numai dacă construcția are o înălțime până la 30 m și o perioadă a oscilațiilor
proprii T < 1,50 s.
Notă: Indicațiile din tabelul 4.1 referitoare la alegerea modelului și a
metodei de calcul structural corespund nivelului de calcul minimal admis
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan
Construcția trebuie să fie aproximativ simetrică în plan în (1) Construcția este aproximativ simetrică în plan în raport
(1)
raport cu 2 direcții ortogonale, din punct de vedere al distribuției cu două direcții ortogonale, din punct de vedere al distribuției
rigidității laterale, al capacităților de rezistență și al maselor.
rigidității laterale, al capacităților de rezistență și al maselor.
8
(2) Construcția are formă compactă, cu contururi regulate. Dacă (2) Construcția are formă compactă, cu contururi regulate.
construcția prezintă retrageri în plan la un anumit nivel (margini În cazul în care construcția prezintă retrageri în plan la un
retrase sau colțuri intrânde), clădirea se consideră că prezintă anumit nivel (margini retrase sau colțuri intrânde), aceste
suficientă regularitate dacă aceste retrageri nu afectează rigiditatea retrageri nu afectează semnificativ rigiditatea în plan a
în plan a planșeului și dacă pentru fiecare retragere, aria cuprinsă planșeului și, pentru fiecare retragere, aria cuprinsă între
între conturul planșeului și înfășurătoarea poligonală convexă conturul planșeului și înfășurătoarea poligonală convexă
(circumscrisă) a planșeului nu depășește 10% din aria planșeului. (circumscrisă) a planșeului nu depășește 10% din aria totală a
(3) La clădirile etajate, la nivelurile unde se realizează reduceri de planșeului.
gabarit, acestea se vor realiza pe verticala elementelor portante Nota: Dacă forma în plan este neregulată, cu discontinuități care
(stâlpi, pereți). pot produce eforturi suplimentare semnificative, se recomandă
împărțirea în tronsoane a construcției prin rosturi seismice, astfel
Se vor evita, de regulă, rezemările stâlpi pe grinzi, acestea fiind încât pentru fiecare tronson în parte să se ajungă la o formă
acceptate numai în cazul stâlpilor cu încărcări mici de la ultimele 1 – regulată cu distribuții avantajoase ale volumelor, maselor și
rigidităților.
2 niveluri ale clădirilor etajate.
Rigiditatea planșeelor în planul lor să fie suficient de mare în (3) La clădirile etajate, la nivelurile unde se realizează
(4)
comparație cu rigiditatea laterală a elementelor structurale verticale, reduceri de gabarit, acestea sunt realizate pe verticala
astfel încât deformația planșeelor să aibă un efect neglijabil asupra elementelor structurale (stâlpi sau pereți).
distribuției forțelor orizontale între elementele structurale verticale. Notă: Se vor evita, de regulă, rezemările stâlpi pe grinzi, acestea
fiind acceptate numai în cazul stâlpilor cu încărcări mici de la
(5) O construcție poate fi considerată regulată, cu o sensibilitate ultimele 1 – 2 niveluri ale clădirilor etajate.
moderată la torsiune de ansamblu, dacă deplasarea maximă
(4) Rigiditatea planșeelor la acțiuni în planul lor este
înregistrată pe perimetrul construcției în combinația seismică de
suficient de mare, în comparație cu rigiditatea laterală a
proiectare, în direcția forței, nu depășește cu mai mult de 35% media
elementelor structurale verticale, astfel încât deformația
deplasărilor maxime și minime.
planșeelor să aibă un efect neglijabil asupra distribuției
9
Se recomandă ca prin alcătuirea structurii de rezistență și prin forțelor orizontale între elementele structurale verticale.
modul de distribuire a maselor să se evite cuplarea modurilor de (5) Deplasarea maximă înregistrată pe perimetrul
vibrație torsiune cu cele de translație, prin reducerea sensibilă a construcției în combinația seismică de proiectare, în direcția
vibrațiilor la torsiune față de cele de translație.
forței, nu depășește cu mai mult de 35% media deplasărilor
maxime și minime.
Notă: Prin alcătuirea structurii de rezistență și prin modul de
distribuire a maselor se evită cuplarea semnificativă modurilor de
vibrație torsiune cu cele de translație, prin reducerea sensibilă a
vibrațiilor la torsiune față de cele de translație.
4.4.3.2. Criterii pentru regularitatea structurală în plan 4.4.3.2.Criterii pentru regularitatea structurală în plan
Se adaugă paragrafele (6), (7) și (8). (6) Construcțiile care satisfac cumulativ condițiile de la 4.4.3.2
(1), (2), (3), (4) și (5) vor fi considerate cu regularitate în plan.
(7) La alegerea factorului de comportare, construcțiile fără

regularitate în plan se încadrează în categoria sistemelor
flexibile la torsiune.
(8) Prin excepție de la prevederile (7), în cazul construcțiilor

fără regularitate în plan care satisfac condițiile de la (4) și (5),
valoarea maximă a factorului de comportare, q, se reduce cu
20% față de valorile prevăzute în capitolele 5-9. Această
reducere se aplică suplimentar față de alte reduceri stabilite
10
conform prevederilor acestui cod.
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală
(1) Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală, fără (1) Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală,
variații semnificative de la nivelul fundației până la vârful clădirii. fără variații semnificative de la nivelul fundației până la vârful
Retragerile sunt graduale pe înălțimea clădirii și nu depășesc, la clădirii. Retragerile sunt graduale pe înălțimea clădirii și nu
oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior. depășesc, la oricare nivel, 20% din dimensiunea de la nivelul
imediat inferior cu excepția ultimului nivel al clădirilor
(2) Structura nu prezintă, la nici un nivel, reduceri de rigiditate multietajate, dacă retragerile sunt necesare pentru crearea
laterală mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat superior sau spațiilor tehnice.
imediat inferior (structura nu are niveluri flexibile).
(2) Structura nu are, la nici un nivel, reduceri de rigiditate
(3) Structura nu prezintă, la nici un nivel, o rezistență la acțiuni laterală mai mari de 30% din rigiditatea nivelului imediat
orizontale mai mică cu mai mult de 20% decât cea a nivelului situat superior sau imediat inferior (structura nu are niveluri
imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are niveluri slabe din flexibile).
punct de vedere al rezistenței laterale).
(3) Structura nu are, la nici un nivel, o rezistență la acțiuni
(4) Dacă dimensiunile elementelor structurale se reduc de la orizontale mai mică cu mai mult de 20% decât cea a nivelului
bază către vârful structurii, variația rigidității și a rezistenței laterale situat imediat deasupra sau dedesubt (structura nu are
este uniformă, fără reduceri bruște de la un nivel inferior la un nivel niveluri slabe din punct de vedere al rezistenței laterale).
superior.
(4) Dacă dimensiunile elementelor structurale se reduc de
(5) Masele aplicate pe construcție sunt distribuite uniform. La la bază către vârful structurii, variația rigidității și a rezistenței
nici un nivel masa aferentă nu este mai mare cu mai mult de 50% laterale este uniformă, fără reduceri bruște de la un nivel
11
decât masele nivelurilor adiacente. Se exceptează de la această inferior la un nivel superior.
regulă situația în care masele suplimentare sunt concentrate la baza
structurii. (5) Masele aplicate pe construcție sunt distribuite uniform.
La nici un nivel masa aferentă nu este mai mare cu mai mult
(6) Structura nu prezintă discontinuități pe verticală care să de 50% decât masele nivelurilor adiacente. Se exceptează de
devieze traseul forțelor către fundații. Prevederea se referă atât la la această regulă situația în care masele suplimentare sunt
devierile în același plan al structurii, cât și la devierile dintr-un plan în concentrate la baza structurii și masele aferente spațiilor
alt plan vertical al construcției. tehnice de la ultimul nivel al clădirilor multietajate.
(6) Structura nu are discontinuități pe verticală care

deviază traseul forțelor către fundații. Prevederea se referă
atât la devierile în același plan al structurii, cât și la devierile
dintr-un plan în alt plan vertical al construcției.
4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală 4.4.3.3. Criterii pentru regularitatea pe verticală
Se adaugă paragrafele (7) și (8) (7) Construcțiile care nu satisfac oricare dintre condițiile de la
4.4.3.3 (1), (2), (3), (4), (5) și (6) vor fi considerate cu
neregularitate pe verticală (în elevație).
(8) În cazul construcțiilor cu neregularitate pe verticală (în

elevație) valoarea maximă a factorului de comportare, q, se
reduce cu 20% față de valorile prevăzute în capitolele 5-9.
12
Această reducere se aplică suplimentar față de alte reduceri
stabilite conform prevederilor acestui cod.
4.5.2. Modelarea comportării structurale 4.5.2. Modelarea comportării structurale

(10) Deformabilitatea fundației și/sau deformabilitatea terenului (10) Deformabilitatea infrastructurii și/sau deformabilitatea
trebuie considerate, dacă acestea au o influență semnificativă terenului trebuie considerate, dacă acestea au o influență
asupra răspunsului structural. semnificativă asupra răspunsului structural. În cazul clădirilor
din clasele de importanță și expunere la cutremur I sau II,
amplasate în zone seismice cu ag≥0,20g, deformabilitatea
infrastructurii trebuie considerată în calcul.
Notă: Modelul de calcul de complexitate minimală pentru clădiri,
din clasele I sau II de importanță și expunere la cutremur, cuprinde
totalitatea elementelor structurale și legăturile dintre acestea și
este rezemat prin blocarea deplasărilor verticale și orizontale la
partea inferioară a infrastructurii.
Notă: În terminologia acestui cod, prin secțiunea teoretică de
încastrare se înțelege o secțiune prin clădire, de regulă plană și
orizontală și localizată la interfața dintre suprastructură și
infrastructură sau fundații, deasupra căreia se formează
mecanismul de ansamblu de plastificare. Elementele structurale
situate sub nivelul secțiunii teoretice încastrare se proiectează
astfel încât să răspundă elastic la acțiunea cutremurului de
proiectare.
4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural
13
4.5.3.1. Generalități 4.5.3.1. Generalități
(1) În funcție de caracteristicile structurale și de importanța (1) În funcție de caracteristicile structurale și de
construcției se poate utiliza una din următoarele metode de calcul importanța construcției se poate utiliza una din următoarele
pentru proiectarea curentă: metode de calcul pentru proiectarea curentă:
- metoda forțelor laterale asociate modului de vibrație fundamental, - metoda forțelor seismice statice echivalente;
pentru clădirile care satisfac condițiile specificate în paragraful 4.4.3, - metoda de calcul modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în
- metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în general tuturor tipurilor de clădiri.
general tuturor tipurilor de clădiri.
În metoda de calcul cu forțe laterale, caracterul dinamic al acțiunii
seismice este reprezentat în mod simplificat prin distribuții de forțe
statice. Pe această bază metoda se mai numește și metoda statică
echivalentă.
4.5.3.1. Generalități 4.5.3.1. Generalități
(3) Metoda de referință pentru determinarea efectelor seismice (3) Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns este
este calculul modal cu spectre de răspuns. Comportarea structurii metoda de calcul structural de referință.
este reprezentată printr-un model liniar-elastic, iar acțiunea seismică
este descrisă prin spectre de răspuns de proiectare.
14
4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice echivalente 4.5.3.2. Metoda forțelor seismice statice echivalente
4.5.3.2.1. Generalități 4.5.3.2.1. Generalități
(1) Această metodă se poate aplica la construcțiile care pot fi (1) Această metodă se poate aplica la clădirile al căror
calculate prin considerarea a două modele plane pe direcții răspuns seismic total nu este influențat semnificativ de
ortogonale și al căror răspuns seismic total nu este influențat modurile proprii superioare de vibrație, la care modul propriu
semnificativ de modurile proprii superioare de vibrație. În acest caz, fundamental pe fiecare direcție principală este de translație și
modul propriu fundamental de translație are contribuția are contribuție predominantă în răspunsul seismic total.
predominantă în răspunsul seismic total.
(2) Cerințele de la paragraful (1) sunt considerate satisfăcute (2) Cerințele de la paragraful (1) sunt considerate
pentru clădirile la care: satisfăcute pentru clădirile la care:
a) Perioadele fundamentale corespunzătoare direcțiilor a) Perioadele fundamentale corespunzătoare direcțiilor
orizontale principale sunt mai mici decât valoarea orizontale principale, T , respectă condiția:
1
T  1,5s (4.2)
T1  1,5s (4.2)
b) Sunt satisfăcute criteriile de regularitate pe verticală definite b) Sunt satisfăcute criteriile pentru regularitatea
la paragraful 4.4.3.3. structurală în plan și cele pentru regularitatea pe verticală
definite la 4.4.3.2 și 4.4.3.3.
4.5.3.2.3. Distribuția forțelor seismice orizontale 4.5.3.2.3. Distribuția forțelor seismice orizontale
15
(1) Efectele acțiunii seismice se determină prin aplicarea forțelor (1) Efectele acțiunii seismice se determină prin aplicarea
seismice orizontale asociate nivelurilor cu masele mi pentru fiecare forțelor seismice orizontale, asociate nivelurilor cu masele mi,
din cele două modele plane de calcul. pentru fiecare direcție orizontală principală considerată în
calculul clădirii.
4.5.3.2.4. Efecte de torsiune 4.5.3.2.4. Efecte de torsiune
Se adaugă paragraful (3). (3) În cazul în care pentru obținerea răspunsului seismic
se utilizează un model spațial, efectul de torsiune produs de o
excentricitate accidentală se poate considera prin
introducerea la fiecare nivel a unui moment de torsiune
M ai = Fi eai
în care
Mai moment de torsiune aplicat la nivelul i în jurul axei sale
verticale
eai excentricitate accidentală a masei de la nivelul i conform
relației (4.1)
Fi forța seismică static echivalentă orizontală aplicată la
nivelul i
Momentul de torsiune se va calcula pentru fiecare direcție
16
orizontală principală considerată în calculul clădirii.
4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns 4.5.3.3. Metoda de calcul modal cu spectre de răspuns
4.5.3.3.1 Generalități 4.5.3.3.1 Generalități
Se adaugă paragraful (12) (12) Dacă forța tăietoare de bază rezultată în urma combinării
modale a eforturilor imediat deasupra secțiunii teoretice de
încastrare, Fb,t, este mai mică decât 85% din forța tăietoare de
bază, Fb, calculată conform 4.5.3.2.2., eforturile și deformațiile
rezultate din calculul structural se amplifică cu factorul 0,85
Fb/Fb,t.
Notă: Amplificarea eforturilor și deformațiilor se poate face direct
prin amplificarea spectrului de proiectare pentru componentele
orizontale ale terenului Sd(T) cu factorul 0,85λFb/Fb,t, în care Fb,t
este determinată utilizând forma neamplificată a Sd(T) și λ este
determinat conform 4.5.3.2.2.
4.7 Sinteza metodelor de proiectare Se abrogă
5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții

Sistem flexibil la torsiune: sistemele fără rigiditate suficientă la Sistem flexibil la torsiune: sistem structural fără rigiditate și
torsiune de ansamblu conform (4.4.1.5), de exemplu, sisteme capacitate de rezistență suficiente la torsiune de ansamblu
structurale constând din cadre flexibile combinate cu pereți conform (4.4.1.5). Sistemele structurale alcătuite din plăci,
17
concentrați în zona din centrul clădirii (sistem cu nucleu central stâlpi și pereți dispuși concentrat într-o zonă a clădirii, fără
dezvoltat pe o suprafață relativ mică). cadre perimetrale (structură cu nucleu și planșee dală), se
încadrează în această categorie.
5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții

Se adaugă definiția sub-sistemului structural de tip cadru Cadru – subansamblu structural alcătuit din grinzi și stâlpi
conectate rigid în noduri (noduri care restricționează rotirea
relativă a grinzilor și stâlpilor în secțiunile învecinate nodului)
Notă: Subansamblele structurale alcătuite din grinzi și stâlpi pot fi
considerate cadre numai dacă grinzile, stâlpii și nodurile
îndeplinesc prevederile din acest capitol.
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate
(3) Structurile pentru clădiri proiectate în conformitate cu (2) se (3) Structurile pentru clădiri pot fi proiectate pentru una
împart în două clase de ductilitate, clasa ductilitate înaltă (DCH) și dintre cele două clase de ductilitate, clasa ductilitate înaltă
clasa de ductilitate medie (DCM), în funcție de capacitatea de (DCH) sau clasa de ductilitate medie (DCM), în funcție de
disipare a energiei și de rezistența la forțe laterale. Structurile capacitatea de disipare a energiei și de rezistență la forțe
proiectate pentru DCH au ductilitate de ansamblu și locală orizontale. Structurile proiectate pentru DCH au ductilitate de
superioară celor proiectate pentru DCM. Pentru a reduce cerințele de ansamblu și locală superioară celor proiectate pentru DCM.
ductilitate, structurile din clasa de ductilitate medie vor fi dotate cu o
Pentru a reduce cerințele de ductilitate, structurile din clasa de
capacitate de rezistență superioară structurilor din prima clasă. ductilitate medie vor fi dotate cu o capacitate de rezistență
În general, structurile din zonele cu seismicitate înaltă (ag ≥ 0,3g) se superioară celor din DCH. Toate elementele structurale
principale dintr-o structură vor fi proiectate pentru o singură
18
vor proiecta pentru clasa de ductilitate înaltă și pot suporta, în clasă de ductilitate.
principiu, fără pericol de colaps, cutremure mai puternice decât Notă: În general, structurile din zonele cu seismicitate înaltă (ag ≥
cutremurele de proiectare în amplasament. 0,3g) se vor proiecta pentru clasa de ductilitate înaltă și pot
suporta, în principiu, fără pericol de colaps, cutremure mai
puternice decât cutremurele de proiectare în amplasament.
5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate 5.2.1. Capacitatea de disipare de energie. Clase de ductilitate
Se adaugă paragraful 6. (6) Prin excepție de la (4), se pot utiliza regulile de proiectare
corespunzătoare clasei de ductilitate DCL pentru clădirile a
căror capacitate de rezistență de ansamblu la acțiuni
seismice orizontale, corespunzătoare răspunsului elastic, este
mai mare decât cerința seismică corespunzătoare spectrului
de răspuns elastic al accelerațiilor absolute (q=1), indiferent de
amplasament.
5.2.2.1. Tipuri de structuri 5.2.2.1. Tipuri de structuri
Se adaugă paragraful (4) (4) La clădirile din clasele de importanță și expunere I și II,
amplasate în zone seismice caracterizate de ag≥0,15g, nu
este permisă proiectarea sistemelor structurale alcătuite din
plăci, stâlpi și pereți dispuși concentrat într-o zonă a clădirii,
fără cadre perimetrale (structură cu nucleu și planșee dală).
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice 5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice
orizontale orizontale
(2) Valoarea raportului dintre forța orizontală capabilă a
19
(2)  u / 1 introduce influența unora dintre factorii cărora li se structurii și forța orizontală corespunzătoare curgerii primului
datorează suprarezistenţa structurii, în special a redundanței element structural, αu/α1, se determină prin calcul static
construcției. neliniar și se limitează superior la 1,35.
 u / 1 se poate determina din calculul static neliniar ca valoare a Pentru clădirile din clasele de importanță și expunere la
raportului între forța laterală capabilă a structurii (atinsă când s-a cutremur I sau II, în cazul în care valoarea αu/α1 nu se
format un număr suficient de articulații plastice pentru a aduce determină prin calcul static neliniar, aceasta se va considera
structura în pragul situației de mecanism cinematic) și forța laterală egală cu 1,0.
corespunzătoare atingerii capacității de rezistență în primul element Pentru clădirile din clasele de importanță și expunere la
al structurii (apariției primei articulații plastice). cutremur III sau IV se pot utiliza valorile αu/α1 specificate la (3)
Valoarea raportului  u / 1 se limitează superior la 1,6. fără determinarea acestora prin calcul static neliniar.
Notă: Forța orizontală capabilă a structurii reprezintă forța
corespunzătoare formării unui număr suficient de articulații
plastice care aduce structura în pragul situației de mecanism
cinematic. Forța orizontală corespunzătoare curgerii primului
element structural reprezintă forța orizontală corespunzătoare
apariției primei articulații plastice prin atingerea capacității de
rezistență în primul element al structurii.
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice 5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice
orizontale orizontale
(5) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se reduc (5) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul 5.1 se
conform 4.4.3.1. reduc conform 4.4.3.
20
5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice orizontale 5.2.2.2. Factori de comportare pentru acțiuni seismice
orizontale
(6) În cazul în care structura prezintă regularitate completă și se
pot asigura condiții de execuție perfect controlate, factorul q poate Se abrogă.
lua valori sporite cu până la 20%.
5.2.3.2. Condiții de rezistență locală 5.2.3.2. Condiții de rezistență locală

Se adaugă paragraful (3) (3) Elementele structurale vor fi proiectate astfel încât
cedarea secțiunilor din încovoiere, cu sau fără forță axială, să
nu se producă prin zdrobirea betonului comprimat înainte de
curgerea armăturii longitudinale întinse.
5.2.3.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor de încovoiere 5.2.3.3.3. Valorile de proiectare ale eforturilor de
încovoiere
Se adaugă paragraful (7)
(7) În cazul stâlpilor structurilor duale cu pereți
predominanți nu este necesar să se satisfacă condiția (5.4).
5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea ductilității 5.2.3.4. Măsuri pentru asigurarea ductilității
(2) Acest obiectiv se consideră realizat dacă sunt satisfăcute (2) Acest obiectiv se consideră realizat dacă sunt satisfăcute
următoarele condiții: următoarele condiții:
(a) Zonele comprimate ale secțiunilor elementelor de beton (a) Zonele comprimate ale secțiunilor elementelor de
armat supuse la încovoiere, cu sau fără forță axială, la starea limită beton armat supuse la încovoiere, cu sau fără forță axială, la
ultimă au o dezvoltare limitată, funcție de natura elementului și a starea limită ultimă au o dezvoltare limitată, funcție de natura
21
solicitării acestuia. Prevederi concrete referitoare la aceste condiții elementului și a solicitării acestuia. Prevederi concrete
se dau în continuare diferențiat, funcție de tipul elementelor, în referitoare la aceste condiții se dau în continuare diferențiat,
secțiunile relevante ale capitolului. În cazul pereților structurali se funcție de tipul elementelor, în secțiunile relevante ale
admite condiția echivalentă a limitării efortului unitar mediu de capitolului. În cazul pereților structurali se admite condiția
compresiune în secțiune conform CR2-1-1.1. echivalentă a limitării efortului unitar mediu de compresiune în
(b) Flambajul barelor de oțel comprimate în zonele plastice secțiune conform CR2-1-1.1.
potențiale este împiedicat prin prevederea de etrieri și agrafe la (b) Flambajul barelor de oțel comprimate în zonele plastice
distanțe suficient de mici, conform prevederilor date în secțiunile 5.3 potențiale este împiedicat prin prevederea de etrieri și agrafe
și 5.4. la distanțe suficient de mici, conform prevederilor date în
(c) Proprietățile betonului și oțelului sunt favorabile sub aspectul secțiunile 5.3 și 5.4.
realizării unei ductilități locale suficient de mari. Astfel: (c) Proprietățile betonului și oțelului sunt favorabile sub
- betonul trebuie să aibă o rezistență suficientă la compresiune aspectul realizării unei ductilități locale suficient de mari.
și o capacitate de deformare suficientă; condițiile privind clasele Astfel:
minime de beton date la 5.3 și 5.4.pentru clasele de ductilitate înaltă - betonul trebuie să aibă o rezistență suficientă la
și medie asigură, implicit, această exigență. compresiune și o capacitate de deformare suficientă;
- oțelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice condițiile privind clasele minime de beton date la 5.3 și 5.4.
principale trebuie să posede alungiri plastice substanțiale; acestea pentru clasele de ductilitate înaltă și medie asigură, implicit,
sunt asigurate de oțelurile de clasă B și C, în funcție de cerințele de această exigență.
ductilitate, respectiv de clasa de ductilitate adoptată la proiectare. - oțelul folosit în zonele critice ale elementelor seismice
Oțelurile neductile, sau mai puțin ductile, pot fi utilizate numai în principale trebuie să posede alungiri plastice substanțiale;
situațiile în care, prin modul de dimensionare, se poate asigura o acestea sunt asigurate de oțelurile de clasă C. Oțelurile
comportare în domeniul elastic al acestor armături. neductile, sau mai puțin ductile, pot fi utilizate numai în
22
- raportul între rezistența oțelului și limita lui de curgere trebuie situațiile în care, prin modul de dimensionare, se poate asigura
să nu fie excesiv de mare (orientativ ≤ 1,4); o comportare în domeniul elastic al acestor armături.
- raportul între rezistența oțelului și limita lui de curgere
trebuie să nu fie excesiv de mare (orientativ ≤ 1,35);
5.3.1. Condiții referitoare la materiale 5.3.1. Condiții referitoare la materiale
(3) În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza oțeluri (3) În zonele critice ale elementelor principale se vor utiliza
cu alungiri specifice corespunzătoare efortului maxim de cel puțin oțeluri de clasă C. În afara zonelor critice se poate utiliza oțel
7,5%. Această condiție este realizată de oțelurile din clasa C. În afara din clasa B.
zonelor critice se poate utiliza oțel din clasa B.
5.3.2.1. Grinzi 5.3.2.1. Grinzi
(1) Lățimea grinzilor va fi cel puțin 200 mm. (1) Înălțimea secțiunii transversale a grinzilor va fi cel puțin
1/16 din deschiderea liberă a acestora. Lățimea grinzilor va fi
cel puțin 200 mm.
5.3.2.3 Pereți ductili 5.3.2.3 Pereți ductili
(1) Prevederile date aici se referă la pereți individuali sau cuplați, (1) Prevederile din acest paragraf se referă la pereți
fixați adecvat la baza lor în infrastructură (fundație) astfel încât să nu individuali sau cuplați, fixați adecvat în infrastructură
se poată roti. (fundație) astfel încât baza lor să nu se poată roti relativ la
aceasta. Pereții rezemați exclusiv pe plăci sau grinzi, cu
excepția rezemării pe radier sau grinzi de fundare, nu sunt
permiși.
23
5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare
(5) Modul de dimensionare la forța tăietoare și de armare (5) Modul de dimensionare la forța tăietoare și de armare
transversală a zonelor critice se stabilesc în funcție de valoarea transversală a zonelor critice se stabilesc în funcție de
algebrică a raportului între forța tăietoare minimă și cea maximă, ζ = valoarea algebrică a raportului între forța tăietoare minimă și
VEd min / VEd max, în secțiunea de calcul: cea maximă, ζ = VEd min / VEd max, în secțiunea de calcul:
Notă: Dacă forțele tăietoare VEd min și VEd max au semne opuse, în
calculul raportului ζ semnul minus se atribuie minimului dintre
valorile absolute ale celor două forțe iar semnul plus se atribuie
maximului. Raportul ζ se situează între -1 și 1. ζ=-1 reprezintă
situația cea mai defavorabilă de solicitare, când cele două forțe
tăietoare au valori absolute egale și semne contrare, ζ=1
reprezintă situația în care forța tăietoare cauzată de acțiunea
seismică orizontală este nesemnificativă.
5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare
24
grindă grindă
VEd,max VEd,max
VEd,min i=1 i=2 VEd,min i=1 i=2
lcr
Figura 5.3 Semnificația VEd,max și VEd,min și modul de dispunere a Figura 5.3 Semnificația VEd,max și VEd,min și modul de dispunere
armăturii înclinate a armăturii înclinate
5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale

(1) Efortul axial mediu normalizat, νd, nu va depăși, de regulă, (1) Efortul axial mediu normalizat în oricare combinație
valoarea 0,45. Sunt admise valori νd sporite până la 0,55 dacă rotirea seismică de proiectare, νd, nu va depăși valoarea 0,45. Sunt
capabilă a barei în domeniul postelastic, determinată utilizând admise valori νd sporite până la 0,55 dacă rotirea capabilă a
modelul de comportare al elementelor de beton armat încovoiate, barei în domeniul postelastic, determinată utilizând modelul
este mai mare decât cerința conform 5.2.3.3.2. de comportare al elementelor de beton armat încovoiate, este
mai mare decât cerința conform 5.2.3.3.2. În cazul stâlpilor
structurilor duale cu pereți predominanți, efortul axial mediu
normalizat, νd, se va limita superior la valoarea de 0,70, cu
25
respectarea 5.2.3.2. (3).
5.4.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.4.4.2.2. Asigurarea ductilității locale
(1) Efortul axial mediu normalizat, νd, nu va depăși, de regulă, (1) Efortul axial mediu normalizat în oricare combinație
valoarea 0,5. Sunt admise valori νd sporite până la 0,65 dacă rotirea seismică de proiectare, νd, nu va depăși valoarea 0,5. Sunt
capabilă a barei în domeniul postelastic, determinată utilizând admise valori νd sporite până la 0,60 dacă rotirea capabilă a
modelul de comportare al elementelor de beton armat încovoiate, barei în domeniul postelastic, determinată utilizând modelul
este mai mare decât cerința conform 5.2.3.3.2. de comportare al elementelor de beton armat încovoiate, este
mai mare decât cerința conform 5.2.3.3.2. În cazul stâlpilor
structurilor duale cu pereți predominanți, efortul axial mediu
normalizat, νd, se va limita superior la valoarea de 0,70, cu
respectarea 5.2.3.2. (3).
5.4.4.3. Noduri de cadru 5.4.4.3. Noduri de cadru
Se adaugă aliniatul (4) (4) Pentru verificarea nodului la acțiunea forței de
compresiune înclinată dezvoltată paralel cu diagonala sa se
aplică 5.3.4.2.3 (1) și (2).
5.6. Elementele structurilor duale 5.6. Elementele structurilor duale
Se abrogă. Se abrogă, prevederi redundante.
5.7. Ancoraje și înnădiri 5.7. Ancoraje și înnădiri
5.7.1. Generalități 5.7.1. Generalități
(4) Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor și (4) Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor și
26
stâlpilor din structurile proiectate pentru DCH se măsoară de la o stâlpilor din structurile proiectate pentru DCH se măsoară de
secțiune situată la 5dbL de la fața elementului în care se realizează la o secțiune situată la 5dbL de la fața elementului în care se
ancorarea, în interiorul acestuia (Figura 5.6). Lungimile de ancorare realizează ancorarea, în interiorul acestuia (Figura 5.6).
vor fi cu 20% mai mari decat cele determinate conform SR EN 1992- Lungimile de ancorare pentru barele întinse vor fi cu 20% mai
1-1. mari decât cele determinate conform SR EN 1992-1-1.
5.7.3. Înnădirea armăturilor 5.7.3. Înnădirea armăturilor
(1) În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice (1) În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice
semnificative, conform configurației mecanismului de plastificare, semnificative, conform configurației mecanismului de
nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În restul zonelor critice plastificare, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În restul
înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie evitată. zonelor critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie
evitată. Excepție fac armăturile verticale din inima pereților de
beton care pot fi îmbinate prin suprapunere.
(3) Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare (3) Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare
mecanice validate prin încercări efectuate în condiții compatibile cu mecanice validate prin încercări efectuate în condiții
clasa de ductilitate selectată. compatibile cu clasa de ductilitate selectată. Pentru clasele de
ductilitate DCH și DCM, dispozitivele de cuplare mecanice
trebuie să asigure curgerea barelor de armătură până la
epuizarea capacității lor de deformare la solicitări ciclic
alternante, fără cedarea îmbinării.
27
(5) Distanța s dintre armăturile transversale în zone de (5) Distanța s dintre armăturile transversale ale grinzilor,
suprapunere va fi cel mult min {h/4; 100 mm}, unde h este stâlpilor sau bulbilor pereților de beton în zonele de
dimensiunea minimă a secțiunii transversale. suprapunere va fi cel mult min {h/4; 100 mm}, unde h este
înălțimea secțiunii transversale a acestora.
5.8.2 Măsuri de proiectare 5.8.2 Măsuri de proiectare
(4) Plăcile de fundație (radierele) vor avea grosimea minimă de 30 (4) Plăcile de fundație (radierele) vor avea grosimea minimă
cm și vor fi armate cu cel puțin câte o plasă de armături de oțel la de 40 cm și vor fi armate cu cel puțin câte o plasă de armături
partea de sus și la partea de jos. Coeficientul minim de armare de oțel la partea de sus și la partea de jos. Coeficientul minim
pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002. de armare pentru fiecare dintre aceste 2 plase este 0,002.
5.10. Proiectarea planșeelor de beton 5.10. Proiectarea planșeelor de beton

(5) În cazul planșeelor aparținând structurilor cu pereți de beton (5) În cazul planșeelor aparținând structurilor cu pereți de
armat din categoria de ductilitate înaltă se va verifica transmiterea beton armat proiectate pentru clasa de ductilitate DCM sau
forțelor orizontale de la diafragme la perete. Aceasta implică: DCH se va verifica transmiterea forțelor orizontale de la
(a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfața perete – diafragme la perete. Aceasta implică:
diafragmă la valoarea 1,5fctd. (a) Limitarea eforturilor unitare de forfecare la interfața
(b) Prevederea unei armături de conectare, dimensionate pe baza perete – diafragmă la valoarea 1,0fctd.
unui model cu diagonale înclinate la 45° sau a conceptului (b) Prevederea unei armături de conectare, dimensionate
rezistenței la forfecare prin frecare echivalentă. pe baza unui model cu diagonale înclinate la 45° sau a
conceptului rezistenței la forfecare prin frecare echivalentă.
(6) La proiectarea planșeelor dală fără armătură transversală
28
efortul unitar de străpungere în lungul perimetrului de control,
generat de încărcările perpendiculare pe planul plăcii asociate
combinației seismice de proiectare, se limitează la 0,4 din
valoarea VRd,c stabilită conform SR EN 1992-1-1.
(7) La proiectarea planșeelor dală cu armătură transversală,
sub acțiunea încărcărilor perpendiculare pe planul plăcii
asociate combinației seismice de proiectare, capacitatea de
rezistență la străpungere și perimetrul de calcul, dincolo de
care nu mai sunt necesare armături de străpungere, se vor
determina conform SR EN 1992-1-1 considerând în calcul 40%
din valoarea VRd,c stabilită conform prevederilor acestui
standard.
6.1.2 Principii de proiectare 6.1.2 Principii de proiectare
(4) În conceptul (b) starea de eforturi și deformații în structură este (4) În conceptul (b) starea de eforturi și deformații în structură
evaluată printr-un calcul elastic, fără a cosidera o incursiune este evaluată printr-un calcul elastic, fără a considera o
substanțială a meterialului în domeniul inelastic. Aceste structuri incursiune substanțială a materialului în domeniul inelastic.
aparțin clasei de ductilitate DCL. Vezi 4.4.3.1(5) pentru implicațiile Aceste structuri aparțin clasei de ductilitate DCL.
neregularității structurale asupra valorilor de referință ale factorului
de comportare q.
6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele
(5) Cerința de la (4) poate fi considerată satisfăcută dacă limita de (5) Cerința de la (4) poate fi considerată satisfăcută dacă
curgere reală fy,max a oțelului din zona disipativă satisface limita de curgere reală fy,max a oțelului din zona disipativă
următoarea expresie: fy,max≤ γovfy, unde factorul de suprarezistență γov satisface condiția fy,max≤ γovfy, unde factorul de
29
este definit ca raportul dintre limita de curgere reală, fy,max și limita de suprarezistență, γov, este definit ca raportul dintre limita de
curgere nominală, fy,. Factorul de suprarezistență poate fi determinat curgere reală, fy,max,și limita de curgere nominală, fy. Factorul
după cum urmează: de suprarezistență poate fi determinat după cum urmează:
(a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului de (a) În lipsa unor date specifice proiectului, valorile factorului de
suprarezistență γov pot fi considerate egale cu: γov = 1,40 pentru suprarezistență γov pot fi considerate cele indicate în tabelul
S235; γov = 1,30 pentru S275; γov = 1,25 pentru S355. 6.2.
(b) În cazul în care producătorul de oțel garantează valoarea (b) În cazul în care producătorul de oțel garantează
superioară a limitei de curgere a oțelului (fy,max), factorul de valoarea superioară a limitei de curgere a oțelului, fy,max,
suprarezistență poate fi determinat din expresia γov = fy,max / fy. factorul de suprarezistență poate fi determinat din expresia
(c) În cazul în care se fac măsurători ale proprietăților mecanice γov = fy,max / fy;
pe oțelul folosit la realizarea structurii, factorul de suprarezistență (c) În cazul în care se fac măsurători ale proprietăților
poate fi determinat din expresia γov = fy,max / fy. mecanice pe oțelul folosit la realizarea structurii, factorul de
suprarezistență poate fi determinat din expresia γov = fy,max /
fy.

(8) Șuruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundații vor fi realizate din (8) Șuruburile de ancoraj ale stâlpilor în fundații vor fi realizate
oțeluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 și 6.8. În cazul solicitărilor din oțeluri din grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8 și 6.8 sau din oțel
foarte mari, care ar conduce la rezolvări constructive complicate ale mărcile S235, S275 sau S355. În cazul solicitărilor foarte mari,
bazei stâlpilor, se acceptă utilizarea șuruburilor cu caracteristici care ar conduce la rezolvări constructive complicate ale bazei
fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8 (din oțel slab aliat cu stâlpilor, se acceptă utilizarea șuruburilor cu caracteristici
tratament termic de normalizare). fizico-mecanice ale grupei de calitate 8.8 (din oțel slab aliat cu
tratament termic de normalizare).
30
(9) Tenacitatea oțelului și a sudurilor trebuie să satisfacă (9) Tenacitatea oțelului și a sudurilor trebuie să satisfacă
cerințele pentru acțiunea seismică la valoarea cvasi-permanentă a cerințele pentru acțiunea seismică la valoarea cvasi-
temperaturii de exploatare (vezi SR EN 1993-1-10). permanentă a temperaturii de exploatare (vezi SR EN 1993-1-
Grosimea maximă a pereților elementelor în funcție de marca 10).
oțelului, valoarea KV a energiei de rupere (în J), temperatura minimă Grosimea maximă a pereților elementelor în funcție de marca
de referință TEd (pentru o perioadă de revenire de 50 ani) în oțelului, valoarea KV a energiei de rupere (în J), temperatura
elementele întinse sau încovoiate este dată în Tabelul 6.2. minimă de referință TEd (pentru o perioadă de revenire de 50
Energia de rupere KV a oțelului și a îmbinărilor sudate va fi de cel ani) în elementele întinse sau încovoiate este dată în SR EN
puțin 27J la temperatura minimă de referință considerată în 1993-1-10 (tabelul 2.1.).
gruparea de încărcări care include acțiunea seismică. Aceste valori Energia de rupere KV a oțelului și a îmbinărilor sudate va fi de
vor fi înscrise în planurile de execuție. cel puțin 27J la temperatura minimă de referință considerată
în gruparea de încărcări care include acțiunea seismică.
Aceste valori vor fi înscrise în planurile de execuție.
Tabelul 6.2 Grosimea maximă a pereților elementelor (în mm) Tabelul 6.2 - Valorile factorului de suprarezistență γov
Energia Temperatura de referință TEd [°C] Marca oțelului Factorul de suprarezistenta

Marca
Calitatea
Charpy γov
oțelului
KV 10 0 -10 -20 - - - S235 1,40
(SR EN
S275 1,30
31
10025-1, la Jmin 30 40 50 S355 1,25
SR EN T
10025-2,
SR EN
[°C]
10210-1)
JR 20 27 60 50 40 35 30 25 20
S235 J0 0 27 90 75 60 50 40 35 30
J2 -20 27 125 105 90 75 60 50 40
JR 20 27 55 45 35 30 25 20 15
J0 0 27 75 65 55 45 35 30 25
S275 J2 -20 27 110 95 75 65 55 45 35
M,N -20 40 135 110 95 75 65 55 45
ML,NL -50 27 185 160 135 110 95 75 65
JR 20 27 40 35 25 20 15 15 10
J0 0 27 60 50 40 35 25 20 15
S355 J2 -20 27 90 75 60 50 40 35 25
K2,M,N -20 40 110 90 75 60 50 40 35
ML,NL -50 27 155 130 110 90 75 60 50
32
6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare 6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare
6.3.1. Tipuri de structuri 6.3.1 Tipuri de structuri
(d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri, cel puțin 50% (d) Structuri de tip pendul inversat. La aceste structuri, cel
din masă este amplasată în treimea superioară a înălțimii puțin 50% din masă este amplasată în treimea superioară a
construcției sau disiparea energiei seismice are loc preponderent la înălțimii construcției sau disiparea energiei seismice are loc
baza unui singur element structural (de exemplu structurile cu un preponderent la baza unui singur element structural (de
singur stâlp cu secțiune plină sau cu zăbrele). Structurile de tip cadre exemplu structurile cu un singur stâlp cu secțiune plină sau
parter necontravântuite pe ambele direcții, cu partea superioară a cu zăbrele). Structurile parter necontravântuite, cu
stâlpilor legată pe ambele direcții, la care forțele axiale din stâlpi extremitățile superioare ale stâlpilor conectate printr-un
îndeplinesc condiția NEd<0,3Npl,Rd nu fac parte din această categorie. sistem cu comportare de diafragmă orizontală, la care forțele
axiale din stâlpi îndeplinesc condiția NEd≤0,3Npl,Rd, nu fac parte
din această categorie.
6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare 6.3 Tipuri de structuri și factori de comportare
6.3.2. Factori de comportare 6.3.2. Factori de comportare
(2) Dacă clădirea este neregulată în elevație (vezi 4.4.3.3.), valorile lui (2) Dacă clădirea este neregulată în plan (vezi 4.4.3.2) sau în
q menționate în Tabelul 6.3 trebuie reduse cu 20%. elevație (vezi 4.4.3.3.), valorile lui q menționate în Tabelul 6.3
se reduc conform indicațiilor din 4.4.3.
(3) Când nu sunt efectuate calcule pentru evaluarea multiplicatorului (3) Valoarea raportului dintre forța orizontală capabilă a
u/1 pot fi utilizate valori aproximative ale raportului u/1 structurii și forța orizontală corespunzătoare curgerii primului
prezentate în tabelul 6.3. element structural, αu/α1, se determină prin calcul static
33
neliniar și se limitează superior la 1,35.
Parametrii u și 1 sunt definiți după cum urmează: Pentru clădirile din clasele de importanță și expunere la
1 factorul de multiplicare al forțelor seismice de proiectare cutremur I sau II, în cazul în care valoarea αu/α1 nu se
corespunzător apariției primei articulații plastice în sistem.
determină prin calcul static neliniar aceasta se va considera
u factorul de multiplicare al forțelor seismice de proiectare care egală cu 1,0.
corespunde formării unui număr de articulații plastice suficient de
mare pentru a aduce structura în situația de mecanism cinematic. Pentru clădirile din clasele de importanță și expunere la
Coeficientul u poate fi obținut printr-un calcul structural static cutremur III sau IV se pot utiliza valorile αu/α1 specificate în
neliniar (biografic). tabelul 6.3. fără determinarea acestora prin calcul static
neliniar.
(4) Valorile raportului u/1 obținute prin calcul pot rezulta mai mari cinematic. Forța orizontală corespunzătoare curgerii primului
decât cele date în Tabelul 6.3. Valoarea adoptată în calcul se element structural reprezintă forța orizontală corespunzătoare
limitează la u/1 =1.6
(4) se abrogă
Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de comportare Tabelul 6.3 Limitele superioare ale valorilor factorilor de
q pentru structuri regulate în elevație comportare q pentru structuri regulate în plan și în elevație
6.6 Cadre necontravântuite 6.6 Cadre necontravântuite
6.6.2 Grinzi 6.6.2 Grinzi
34
(2) Ved,M =(Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B)/L; unde L este deschiderea grinzii. (2) Ved,M=(Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B)/LAB; unde LAB este distanța dintre
articulațiile plastice ce se pot dezvolta în aceeași deschidere a
grinzii, dar nu mai mult de 90% din deschiderea liberă a grinzii
(între fețele stâlpilor).
6.6 Cadre necontravântuite 6.6 Cadre necontravântuite
6.6.3 Stâlpi 6.6.3 Stâlpi
(2) (2)
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N Ed, MEd, VEd se obțin din gruparea Nota 2: În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, VEd se obțin din
seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică cu ΩT. combinațiile seismice de proiectare, unde acțiunea seismică
unidirecțională se multiplică cu ΩT.
Figura 6.3. Săgeta δ la mijlocul grinzii luată în considerare pentru Figura 6.3. Semnificația deformației δ care se ia în considerare
calculul rotirii θ pentru calculul rotirii θ
35
6.7 Cadre contravântuite centric 6.7 Cadre contravântuite centric
6.7.1 Criterii de proiectare 6.7.1 Criterii de proiectare
(1) Cadrele necontravantuite centric trebuie proiectate astfel încât (1) Cadrele necontravântuite centric trebuie proiectate astfel
plasticizarea diagonalelor întinse să se producă înainte de formarea încât deformarea în domeniul postelastic a diagonalelor
articulațiilor plastice sau de pierderea stabilității generale în grinzi și întinse să se producă înainte de formarea articulațiilor plastice
stâlpi. Îmbinările vor fi verificate în conformitate cu prevederile de la sau de pierderea stabilității generale în grinzi și stâlpi.
6.5.5. Îmbinările vor fi verificate în conformitate cu prevederile de la
6.5.5.
(3) În acest scop, la fiecare etaj trebuie respectate următoarele (3) În acest scop, la fiecare etaj trebuie respectate
reguli: următoarele reguli:
A+ − A− A+ − A−
 0,05 (6.13)  0,05 (6.13)
A+ + A− A+ + A−
În care A+ și A- sunt ariile proiecțiilor orizontale ale secțiunilor În care A+ și A- sunt ariile proiecțiilor pe plan vertical ale
transversale ale diagonalelor întinse, când acțiunea seismică secțiunilor transversale ale diagonalelor întinse, când acțiunea
orizontală are sensuri diferite (Figura 6.4). seismică orizontală are sensuri diferite (Figura 6.4).
Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(2) Figura 6.4. Exemple de aplicare a prevederilor de la 6.7.1.(3)
6.7.3 Calculul diagonalelor 6.7.3 Calculul diagonalelor
Limita de 1,3 este stabilită pentru a evita supraîncărcarea stâlpilor în (Se abroga )
stadiul premergător atingerii forței critice de flambaj (când atât
36
diagonalele comprimate cât și cele întinse sunt active).
6.7.4 Calculul grinzilor și stâlpilor 6.7.4 Calculul grinzilor și stâlpilor
(2) (2)
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, VEd se obțin din gruparea Nota 2: În mod practic valorile eforturilor N Ed, MEd, VEd se obțin din
seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică cu ΩT. combinațiile seismice de proiectare, unde acțiunea seismică
6.8.2. Calculul barelor disipative 6.8.2. Calculul barelor disipative

(2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în funcție de tipul (2) Barele disipative sunt clasificate în 3 categorii în funcție de
mecanismului plastic dezvoltat: tipul mecanismului plastic dezvoltat:
- bare disipative scurte, care disipează energia prin plasticizarea - bare disipative scurte, care consumă energia prin
barei din forță tăietoare (eforturi principale); deformarea în domeniul postelastic a barei din forță tăietoare
- bare disipative lungi, care disipează energia prin plasticizarea (eforturi principale);
secțiunii din moment încovoietor; - bare disipative lungi, care consumă energia prin deformarea
- bare disipative intermediare, la care plasticizarea secțiunii este în domeniul postelastic a secțiunii din moment încovoietor;
produsă de moment încovoietor și forță tăietoare; - bare disipative intermediare, la care deformarea în domeniul
postelastic a secțiunii este produsă de moment încovoietor și
forță tăietoare;
(9) Unghiul de rotire inelastică al barei disipative θp (definit în Figura (9) Unghiul de rotire inelastică al barei disipative θp (definit în
6.7), format între bara disipativă și elementul din afara acesteia, Figura 6.6), format între bara disipativă și elementul din afara
rezultat în urma unui calcul neliniar, se va limita la: acesteia, rezultat în urma unui calcul neliniar, se va limita la:
- θp ≤ 0,08 radiani pentru barele disipative scurte; - θp ≤ 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;
37
- θp ≤ 0,02 radiani pentru barele disipative lungi; - θp ≤ 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;
- θp va avea o valoare determinată prin interpolare liniară între - θp va avea o valoare determinată prin interpolare liniară între
valorile de mai sus, pentru barele disipative intermediare. valorile de mai sus, pentru barele disipative intermediare.
(11) (e) Rigidizările inimii trebuie să se prevadă pe toata înălțimea (11) (e) Rigidizările inimii trebuie să se prevadă pe toata
acesteia. La barele disipative cu o înălțime mai mică de 600 mm, înălțimea acesteia. La barele disipative cu o înălțime mai mică
rigidizările se pot prevedea numai pe o singură parte a inimii, de 600 mm, rigidizările se pot prevedea numai pe o singură
alternativ. parte a inimii, alternativ.
Grosimea tst a rigidizării va fi tst ≥tw și tst ≥10mm, iar lățimea rigidizării Grosimea tst a rigidizării va fi tst ≥tw și tst ≥10mm, iar lățimea
bst≥b/2–tw. rigidizării bst=(b–tw)/2
6.8 Cadre contravântuite excentric 6.8 Cadre contravântuite excentric

6.8.3 Elemente nedisipative 6.8.3 Elemente nedisipative
(2) Diferența dintre valorile maxime și minime ale raportului Ωi (pe (2) Diferența dintre valorile maxime și minime ale raportului Ωi
fiecare direcție a structurii) trebuie să fie mai mică de 25%. (pe fiecare direcție a structurii) trebuie să fie mai mică de 25%.
Nota 1. În cazul în care nu se poate asigura o variație sub 25% a raportului În cazul în care nu se poate asigura o variație sub 25% a
Ωi, mecanismul plastic al structurii trebuie verificat printr-un calcul static
raportului Ωi, formarea mecanismului de plastificare al
neliniar sau dinamic neliniar.
structurii se verifică prin metoda de calcul static neliniar sau
Nota 2: În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, VEd se obțin din metoda de calcul dinamic neliniar.
gruparea seismică de încărcări, unde acțiunea seismică se multiplică cu
ΩT. Nota 1: În mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, VEd se obțin din
combinațiile seismice de proiectare, unde acțiunea seismică
38
6.8.4 Îmbinările barelor disipative 6.8.4 Îmbinările barelor disipative
(1) Îmbinările barelor disipative sau ale elementelor care conțin bare (1) Îmbinările barelor disipative sau ale elementelor care
disipative trebuie proiectate luând în considerare rezerva de conțin bare disipative trebuie proiectate luând în considerare
rezistență a secțiunii ΩT (vezi 6.8.3(1)) și sporul probabil al limitei de rezerva de rezistență a secțiunii ΩT (vezi 6.8.3(1)) și sporul
curgere a materialului exprimat prin γov (vezi 6.1.3) probabil al limitei de curgere a materialului exprimat prin γov
(vezi tabelul 6.2).
39
6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat 6.11. Cadre cu contravântuiri cu flambaj împiedicat
6.11.1. Criterii de proiectare 6.11.1. Criterii de proiectare
(2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedicat trebuie (2) Cadrele cu contravântuiri cu flambaj împiedicat trebuie
proiectate astfel încât plasticizarea contravântuirilor să se proiectate astfel încât deformarea în domeniul postelastic a
producă înainte de formarea articulațiilor plastice contravântuirilor să se producă înainte de formarea articulațiilor
sau de pierderea stabilității generale în grinzi și stâlpi. plastice sau de pierderea stabilității generale în grinzi și stâlpi.
6.11.4. Calculul contravântuirilor 6.11.4. Calculul contravântuirilor
(4) Contravântuirile împiedicate la flambaj trebuie proiectate, (4) Contravântuirile cu flambaj împiedicat trebuie proiectate,
executate și încercate experimental pentru a fi capabile să executate și încercate experimental pentru a fi capabile să
dezvolte deformațiile produse sub acțiunea seismică de calcul. dezvolte deformațiile în domeniul inelastic sub acțiunea
Aceste deformații corespund dublului deplasării relative de nivel seismică. Aceste deformații corespund dublului deplasării
de calcul la ULS, dar nu mai puțin de 0.02 din înălțimea de etaj. relative de nivel calculată la ULS, dar nu mai puțin de 0.02 din
Sistemul de prevenire a flambajului nu va flamba el însuși până înălțimea de etaj. Sistemul de împiedicare a flambajului nu-și va
la deformații egale cu de două ori valoarea de calcul a deplasării pierde stabilitatea generală până la deformații egale cu de două
relative de nivel. ori valoarea deplasării relative de nivel sub acțiunea seismică
asociată ULS.
7.3.2 Factori de comportare 7.3.2. Factori de comportare
(2) Valorile factorului de comportare q date în tabelul 7.2 se vor (2) În cazul clădirilor neregulate, valorile q din tabelul 7.2 se reduc
reduce cu 20% dacă clădirea este neregulată în elevație conform 4.4.3.
conform capitolul 4.4.3.1(5)
40
(3) Pentru cazurile obișnuite se pot adopta valorile αu/αl date în (3) Valoarea raportului dintre forța orizontală capabilă a structurii
tabelul 7.2 și forța orizontală corespunzătoare curgerii primului element
structural, αu/α1, se determină prin calcul static neliniar și se
Se pot adopta pentru q valori mai mari decât cele date în
limitează superior la 1,35.
tabelul 7.2 dacă raportul αu/αl se determină printr-un calcul
static neliniar. Valoarea raportului αu/αl nu va depăși 1,6. Pentru clădirile din clasele de importanță și expunere la cutremur
I sau II, în cazul în care valoarea αu/α1 nu se determină prin calcul
static neliniar aceasta se va considera egală cu 1,0.
Pentru clădirile din clasele de importanță și expunere la cutremur
III sau IV se pot utiliza valorile αu/α1 specificate în tabelul 7.2. fără
determinarea acestora prin calcul static neliniar.

cinematic. Forța orizontală corespunzătoare curgerii primului
element structural reprezintă forța orizontală corespunzătoare
A.3. Caracterizarea seismică a condițiilor de teren A.3. Caracterizarea seismică a condițiilor de teren
(1) Pentru construcțiile încadrate clasa I de importanță- (1) Se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea seismică
41
expunere și pentru clădirile încadrate în clasa II de importanță- a condițiilor de teren în amplasament pentru:
expunere care au înălțimea totală supraterană mai mare de a) construcțiile încadrate clasa I de importanță-expunere;
45m se vor efectua studii specifice pentru caracterizarea
seismică a condițiilor de teren în amplasament. Aceste studii b) construcțiile încadrate în clasa II de importanță-expunere
trebuie să conțină: având mai mult de 7500 de persoane în aria totală expusă.
(i) Profilul vitezei undelor de forfecare Vs și al undelor de Aceste studii trebuie să conțină:
compresiune Vp, pentru toate stratele de teren de la suprafață (i) Profilul vitezei undelor de forfecare Vs și al undelor de
până la roca de bază; simplificat și convențional, profilul poate fi
compresiune Vp, pentru toate straturile de teren de la suprafață
determinat pentru 30 metri adâncime; până la roca de bază; simplificat și convențional, profilul poate fi
(ii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea și determinat pentru 30 metri adâncime;
tipul terenului); (ii) Stratigrafia amplasamentului (grosimea, densitatea și
(iii) Valoarea medie ponderată a vitezei undelor de forfecare tipul terenului);
pentru stratigrafia considerată, VS : (iii) Valoarea medie ponderată a vitezei undelor de forfecare
n pentru stratigrafia considerată, VS :
 hi
VS = i =1
n
n h
(A3.1)  hi
 i VS = i =1 (A3.1)
i =1Vs ,i n h
 i
unde hi si Vs,i reprezintă grosimea și respectiv viteza undelor i =1Vs ,i
de forfecare pentru stratul i. unde hi și Vs,i reprezintă grosimea și respectiv viteza undelor de
Mărimea V se calculează pentru cel puțin 30 m de profil de forfecare pentru stratul i.
S
Mărimea VS se calculează pentru cel puțin 30 m de profil de
42
teren. teren.
A.6. Accelerația seismică a terenului in România A.6. Accelerația seismică a terenului in România
Se completează/corectează tabelul A.1.
Tabelul A1. Valorile accelerației terenului pentru proiectare, ag și Tabelul A.1. Valorile accelerației terenului pentru proiectare, ag și
valorile perioadei de control (colț), TC, pentru localitățile urbane valorile perioadei de control (colț), TC, pentru localitățile urbane
din România din România
23 Balș DOLJ 1,0 0,20g 23 Balș OLT 1,0 0,20g
26 Basarabi CONSTANȚA 0,7 0,20g 26 Murfatlar CONSTANȚA 0,7 0,20g
93 Colibași ARGES 0,7 0,25g 93 Mioveni ARGES 0,7 0,3g
97 Copșa 97 Copșa
SIBIU 0,7 0,15g SIBIU 0,7 0,20g
Mică Mică
126 Făurei BRĂILA 1,0 0,30g 126 Făurei BRĂILA 1,0 0,35g
150 Horezu GORJ 0,7 0,20g 150 Horezu VÂLCEA 0,7 0,20g
172 Marghita BIHOR 0,7 0,15g 172 Marghita BIHOR 0,7 0,20g
173 Măcin TULCEA 0,1 0,25g 173 Măcin TULCEA 1,0 0,25g
222 Piatra 1,0 0,20g 222 Piatra Olt OLT 1,0 0,20g
DOLJ
Olt
299 Târgu
299 Târgu COVASNA 1,0 0,25g
COVASNA 0,7 0,25g Secuiesc
Secuiesc
C.1. Generalități C.1. Generalități
(4) Calculul spațial permite o evaluare mai realistă a (4) Calculul spațial permite o evaluare mai realistă a efectelor
43
efectelor acțiunii seismice în comparație cu metodele de calcul acțiunii seismice în comparație cu metodele de calcul plan. Prin
plan. Prin integrarea ecuațiilor de mișcare pentru un set adecvat integrarea ecuațiilor de mișcare pentru un set adecvat de
de accelerograme, calculul dinamic spațial furnizează un volum accelerograme, calculul dinamic spațial furnizează un volum
mare de informații și necesită un efort substanțial pentru mare de informații și necesită un efort substanțial pentru
interpretarea și utilizarea rezultatelor. Din acest motiv, în interpretarea și utilizarea rezultatelor. Din acest motiv, în
prezenta anexă se prezintă numai metoda pentru calculul prezenta anexă se prezintă numai metoda pentru calculul
răspunsurilor modale maxime utilizând spectrul de răspuns de răspunsurilor modale maxime utilizând spectrul de răspuns de
proiectare asociat mișcării de translație a bazei de rezemare. proiectare asociat mișcării de translație a bazei de rezemare.
Metoda de calcul cu spectre de răspuns poate fi descoperitoare Metoda de calcul cu spectre de răspuns poate fi descoperitoare
dacă contribuțiile răspunsurilor modale exprimate prin factori dacă contribuțiile răspunsurilor modale exprimate prin factori de
de participare a maselor modale efective au valori sub 0,7. În participare a maselor modale efective au valori sub 0,7.
acest caz, eforturile și deformațiile se limitează inferior la
valorile furnizate de calculul plan.
E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu E.1. Verificarea deplasărilor laterale la starea limită de serviciu
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: (2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d rSLS =  q d re  d rSLS
,a (E.1) d rSLS =  q d re  d rSLS
,a (E.1)
d rSLS deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică d rSLS deplasarea relativă de nivel cauzată de acțiunea seismică
asociată SLS asociată SLS
dre deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul dre deplasarea relativă de nivel determinată prin calcul
static elastic sub încărcări seismice de proiectare (vezi structural conform 4.5.3.2. sau 4.5.3.3. La calculul dre se
capitolul 4). Se ia în considerare numai componenta poate lua considerare numai componenta deformației
deformației care produce degradarea pereților înrămați, care produce degradarea pereților înrămați, extrăgând
44
extrăgând partea datorată deformației axiale a partea datorată deformației axiale a elementelor verticale
elementelor verticale în cazul în care aceasta are o în cazul în care aceasta are o contribuție semnificativă la
contribuție semnificativă la valoarea deformației totale. valoarea deformației totale. Pentru elementele structurale
Pentru elementele structurale de beton armat, rigiditatea de beton armat, rigiditatea la încovoiere utilizată pentru
la încovoiere utilizată pentru calculul valorii dre se va calculul valorii dre se stabilește conform prevederilor din
determina conform tabelului E.1. Pentru structuri tabelul E.1. Pentru structuri realizate din alte materiale,
realizate din alte materiale, prevederi referitoare la prevederi referitoare la valorile de proiectare ale rigidității
valorile de proiectare ale rigidității elementelor elementelor structurale sunt date în capitolele relevante
structurale sunt date în capitolele relevante ale Codului. ale P100-1.
ν factorul de reducere care ține seama de intervalul de ν factorul de reducere care ține seama de intervalul de
recurență mai redus al acțiunii seismice asociat recurență mai redus al acțiunii seismice asociat
verificărilor pentru SLS. verificărilor pentru SLS.
Valoarea factorului este: ν = 0,5. Valoarea factorului este: ν = 0,5.
q factorul de comportare specific tipului de structură (vezi q factorul de comportare utilizat la calculul forței tăietoare
capitolele 5..9) utilizat la determinarea fortei seismice de de bază
proiectare
d rSLS
,a valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel conform
d rSLS
,a valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa prevederilor din tabelul E.2.
unor valori specifice componentelor nestructurale
utilizate, determinate experimental, se recomanda
utilizarea valorilor date in tabelul E.2.
45
(4) În situația în care componentele nestructurale (inclusiv (4) Pentru componente nestructurale care nu intră în domeniul de
pereți nestructurali de zidărie și panouri de zidărie înrămate în aplicabilitate al prevederilor din tabelul E.2., valorile d rSLS
,a se
cadre), prin natura lor, nu pot suporta deplasările recomandate determină prin programe de încercări experimentale pe elemente
în tabelul E.2 în condițiile de la (1), valorile d rSLS
,a se vor stabili la scară naturală sau apropiată de aceasta.
experimental.
Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate Tabelul E.1 Valori de proiectare ale modulelor de rigiditate pentru
pentru structuri de beton structuri de beton
Tipul de structură Natura legăturilor între componentele
Tipul de structură Natura legăturilor între componentele nestructurale și structura din beton armat
nestructurale și structura din beton armat
Componente Componentele
Componentele Componentele nestructurale care nestructurale care nu
nestructurale contribuie nestructurale nu contribuie semnificativ contribuie semnificativ
la rigiditatea de interacționează cu la rigiditatea de la rigiditatea de
ansamblu a structurii structura ansamblu a structurii la ansamblu a structurii la
acțiuni orizontale acțiuni orizontale
Structuri de beton armat
Structuri de beton armat
Structuri tip cadre EcIg 0,5 EcIg
Structuri tip cadre EcIg 0,5 EcIg
Structuri cu pereți 0,5 EcIg
Structuri cu pereți 0,5 EcIg
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ec - Modulul de elasticitate al betonului
Ig - Momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton
Ig - Momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton
46
Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel Tabelul E.2 Valori admisibile ale deplasării relative de nivel pentru
Starea Limită de Serviciu
Tipul de Componente Componente Componente Tipul clădirii, în funcție de natura componentelor nestructurale: d rSLS
,a
componente nestructurale nestructurale nestructurale
nestructurale din materiale din materiale care, prin a) Clădiri cu componente nestructurale care pot avea 0,005 h
fragile, cu capacitate natura degradări semnificative ca urmare a deformațiilor orizontale
atașate mare de prinderilor, nu ale structurii
structurii deformare, interactioneaza b) Clădiri fără pereți nestructurali de compartimentare și 0,01 h
atașate cu structura închidere
structurii sau fără
componente c) Clădiri care nu sunt de tipul a) sau b) 0,0075 h
nestructurale h – înălțimea de nivel
Valoarea
admisă a
0,005 h 0,0075 h 0,01h Nota 1: Pentru clădirile cu pereți nestructurali de zidărie valoarea admisibilă a
deplasării de
nivel deplasării relative de nivel este 0,005 h. Se exclud din această categorie
clădirile la care pereții nestructurali de zidărie sunt în contact direct cu
h – înălțimea de nivel elementele structurale pe o singură latură și sunt separați de restul
elementelor structurale adiacente prin rosturi suficient de mari pentru a
preveni contactul la incidența cutremurului asociat SLS.
Nota 2: Pentru clădirile cu fațade cortină, agățate de structură, și alte
componente nestructurale care, prin natura sistemului constructiv propriu,
inclusiv a prinderilor de structură, pot urmări deformațiile orizontale ale
structurii fără a suferi degradări semnificative, valoarea admisibilă a deplasării
relative de nivel este 0,0075h.
47
Nota 3: În interpretarea prevederilor din tabelul E.2., prinderile sunt parte a
componentelor nestructurale.
E.2 Verificarea deformațiilor laterale la starea limită ultimă E.2 Verificarea deformațiilor laterale la starea limită ultimă
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei: (2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
, a (E.2)
d rULS = c q d re  d rULS , a (E.2)
d rULS = c q d re  d rULS
d rULS deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismica d rULS deplasarea relativă de nivel cauzată de acțiunea seismică
asociată ULS asociată ULS
q factorul de comportare specific tipului de structură (vezi q factorul de comportare utilizat la calculul forței tăietoare
capitolele 5..9) de bază
dre definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să dre definit in cadrul paragrafului E.1. În lipsa datelor care să
permită o evaluare mai precisă, rigiditatea la încovoiere a permită o evaluare mai precisă, rigiditatea la încovoiere a
elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru elementelor structurale de beton armat, utilizată pentru
calculul valorii dre, se consideră egală cu jumătate din calculul valorii dre, se consideră egală cu jumătate din
valoarea corespunzătoare secțiunilor nefisurate, adică valoarea corespunzătoare secțiunilor nefisurate, adică
0,5EcIg, cu excepția elementelor structurilor cu pereți, 0,5EcIg, cu excepția elementelor structurilor cu pereți de
pentru care rigiditățile de proiectare se vor lua conform beton, pentru care rigiditățile de proiectare se vor lua
CR 2-1-1.1, par.6.6. Pentru structuri realizate din alte conform CR 2-1-1.1. Pentru structuri realizate din alte
materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare materiale, prevederi referitoare la valorile de proiectare ale
ale rigidității elementelor structurale sunt date în rigidității elementelor structurale sunt date în capitolele
capitolele relevante ale Codului. relevante ale Codului.
d rULS
,a valoare admisibilă a deplasării relative de nivel. În lipsa d rULS
,a valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel egală cu
48
unor valori specifice componentelor nestructurale si 0,025h (unde h este înălțimea de nivel).
modului de prindere pe structură utilizat, determinate
experimental, se recomanda utilizarea valorii de 0,025h
(unde h este înălțimea de nivel)
E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton armat la E.3. Verificarea ductilității elementelor de beton armat la
starea limită ultimă starea limită ultimă
(3) În proiectarea de tip curent bazată pe calculul structural (3) În proiectarea de tip curent bazată pe calculul structural în
în domeniul elastic, verificarea se face cu relația: domeniul elastic, verificarea se face cu relația:
 ULS = c q  e   uULS (E.5)  ULS = c q  e   uULS (E.5)
unde: unde:
θULS este rotirea de bară (rotirea corzii), respectiv unghiul între θULS este rotirea de bară (rotirea corzii), respectiv unghiul între
tangentă și axul barei la extremitatea unde intervine curgerea secantă și axul barei la extremitatea unde intervine curgerea
produsă de acțiunea seismică asociată ULS produsă de acțiunea seismică asociată ULS
θe este rotirea corzii determinată prin calcul elastic sub θe este rotirea corzii determinată prin calcul elastic sub
acțiunile seismice de proiectare acțiunile seismice de proiectare
c este factorul de amplificare al deplasărilor θe în domeniul c este factorul de amplificare al deplasărilor θe în domeniul
T1 < Tc, determinat cu relația (E.3) T1 < Tc, determinat cu relația (E.3)
uULS valori admisibile ale rotirilor conform Tabelului E.3. uULS valori admisibile ale rotirilor conform Tabelului E.3.
49
(4) Rotirea corzii se determină cu relația (Figura E.1): (4) Rotirea corzii se determină cu relația (Figura E.1):
dV dV
e = (E.6) e = (E.6)
LV LV
unde: unde:
LV este distanța de la capătul elementului la punctul de LV este distanța de la capătul considerat al elementului la
inflexiune al deformatei punctul de inflexiune al deformatei
dV este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune în raport dV este deplasarea la nivelul punctului de inflexiune măsurată
cu capătul elementului în raport cu capătul considerat al elementului
(5) Modul de aplicare a relației (E.6) pentru cazul pereților (5) Modul de aplicare a relației (E.6) pentru cazul pereților
necuplați este ilustrat în Figura E.1, b, iar în cazul pereților necuplați este ilustrat în Figura E.1, b, iar în cazul pereților cuplați
cuplați și al pereților din structurile duale, în Figura E.1, c. și al pereților din structurile duale, în Figura E.1, c.
În cazul stâlpilor, verificarea cu relația (E.6) este necesară, de În cazul stâlpilor, verificarea cu relația (E.6) este necesară, de
regulă, numai la bază, respectiv deasupra nivelului teoretic de regulă, numai la baza clădirii, respectiv deasupra nivelului teoretic
încastrare al stâlpilor. de încastrare al stâlpilor.
(6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru și al grinzilor de (6) În cazul grinzilor structurilor tip cadru și al grinzilor de
50
cuplare a pereților, mărimile θe se pot aproxima prin raportul cuplare a pereților, mărimile θe se pot aproxima prin raportul între
între deplasarea relativă de nivel dr și înălțimea nivelului h deplasarea relativă de nivel dr și înălțimea nivelului h:
(Figura E.1): d
 e = r (E.7)
d h
 e = r (E.7)
h
Figura E.1. Figura E.1.
dv dv dv dv dv dv
h h
θ θ θ Lv θe θe θe Lv
Lv Lv Lv Lv
(a) (b) (c) (a) (b) (c)
Anexa F Anexa F
F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate F.2. Lungimi de flambaj ale stâlpilor structurilor multietajate
(10) Structurile cu cadre contravântuite sau cu cadre duale pot fi
51
considerate cu noduri fixe în cazul în care sistemele de
contravântuiri verticale, pereții de forfecare sau pereții structurali
din beton armat reduc deplasările orizontale cu cel puțin 80%.
Figura F.4. Amplasarea rigidizărilor la bara disipativă scurtă Figura F.4. Amplasarea rigidizărilor la bara disipativă scurtă
F.4. Îmbinări grindă-stâlp cu secțiune redusă F.4. Îmbinări grindă-stâlp cu secțiune redusă
(1) Îmbinarea grindă-stâlp cu secțiune redusă se obține prin (1) Îmbinarea grindă-stâlp cu secțiune redusă se obține prin
decuparea tălpilor în zona adiacentă stâlpului, pentru a dirija decuparea tălpilor în zona adiacentă stâlpului, pentru a dirija
formarea articulației plastice în zona cu secțiune redusă a formarea articulației plastice în zona cu secțiune redusă a grinzii.
grinzii. Figura F7 prezintă o modalitate de prelucrare a tălpilor, Figura F7 prezintă o modalitate de prelucrare a tălpilor, unde
unde valorile a, b, c și R se determină astfel: valorile a, b, c, d, bbf și R se determină astfel:
0.5bbf ≤ a ≤ 0.75bbf 0,5 bbf ≤ a ≤ 0,75 bbf
0.65d ≤ b ≤ 0.85d 0,65d ≤ b ≤ 0,85 d
0.1bbf ≤ c ≤ 0.25bbf 0,1 bbf ≤ c ≤ 0,25 bbf
52
unde: unde:
a este distanța de la fața stâlpului la zona redusă a este distanța de la fața stâlpului la zona redusă
b este lungimea zonei reduse b este lungimea zonei reduse
c este reducerea maximă a tălpii grinzii c este reducerea maximă a tălpii grinzii
R este raza de tăiere d este înălțimea secțiunii grinzii
bbf este lățimea tălpii nereduse a secțiunii grinzii
R este raza de tăiere
53

Propunere Modificare P 100-1 24082019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propunere Modificare P 100-1 24082019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Către: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice

Stimate domnule viceprim-ministru,

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în ședința de avizare reunită a

Rector – Universitatea Tehnică de Construcții București

Decan – Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice

Variantă existentă: P100-1/2013 Varianta modificată:

4.4.1.2. Redundanță structurală 4.4.1.2. Redundanță structurală

4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale

4.4.3.1. Aspecte generale 4.4.3.1. Aspecte generale

* Forța laterală Valoarea de Metoda forțelor

(7) La alegerea factorului de comportare, construcțiile fără

(8) Prin excepție de la prevederile (7), în cazul construcțiilor

(6) Structura nu are discontinuități pe verticală care

(8) În cazul construcțiilor cu neregularitate pe verticală (în

4.5.2. Modelarea comportării structurale 4.5.2. Modelarea comportării structurale

4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural

4.5.3. Metode de calcul structural 4.5.3. Metode de calcul structural

4.7 Sinteza metodelor de proiectare Se abrogă

5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții

5.1.2 Definiții 5.1.2 Definiții

5.2.3.2. Condiții de rezistență locală 5.2.3.2. Condiții de rezistență locală

5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare 5.3.4.1.1.Rezistența la încovoiere și forță tăietoare

5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale 5.3.4.2.2. Asigurarea ductilității locale

5.10. Proiectarea planșeelor de beton 5.10. Proiectarea planșeelor de beton

6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele

6.2 Condiții privind materialele 6.2 Condiții privind materialele

Energia Temperatura de referință TEd [°C] Marca oțelului Factorul de suprarezistenta

6.8.2. Calculul barelor disipative 6.8.2. Calculul barelor disipative

6.8 Cadre contravântuite excentric 6.8 Cadre contravântuite excentric

Notă: Forța orizontală capabilă a structurii reprezintă forța

Mărimea VS se calculează pentru cel puțin 30 m de profil de

23 Balș DOLJ 1,0 0,20g 23 Balș OLT 1,0 0,20g

26 Basarabi CONSTANȚA 0,7 0,20g 26 Murfatlar CONSTANȚA 0,7 0,20g

93 Colibași ARGES 0,7 0,25g 93 Mioveni ARGES 0,7 0,3g

(a) (b) (c) (a) (b) (c)

S-ar putea să vă placă și