Dosar penal nr.

XXXXXXXXXX

Judecătoria Chișinău, Sediul Buiucani

Judecător: xxxxxxxx

Reclamanta: M.D,
Domiciliu: xxxxxx

Pîrît: J.G,
Domiciliu: xxxxxx

ACŢIUNEA CIVILĂ ÎN PROCESUL PENAL

În fapt, la data de 10 iunie 2021, eu M.D am fost reținut de către J.G aproximativ la ora
22:00, care activa în calitate de ofițer de urmărire penală, ne aducându-mi la cunoștință motivele
reținerii mele. J.G în apărarea sa a invocat motivul reținerii fiind faptul comiterii unui furt.
În decurs a aproximativ de 5 ore și 30 de minute, mai exact de la ora 22:00 data 10 iunie
2021 până la 2:30, 11 iunie 2021 am fost reținut, ulterior am fost eliberat de către J.G. În aceeași
zi la orele 10:00 fără acordul meu și în lipsa ordonanței motivate a organului de urmărire penală
și fără autorizația corespunzătoare a judecătorului de instrucție, J.G a efectuat percheziția la
domiciliul meu, amplasat în XXXX pe strada xxxx. În motivarea acțiunilor lui J.G, a sperat că va
găsi obiectele de care sunt suspectat că le-am sustras, dar care nu a fost depistat nici un obiect
căutat de el, din motivul că nu am comis infracțiunea.
La date de 12 iunie am fost audiat de către J.G în calitate de martor începând de la ora
16:00 până la ora 18:00. După audiere, eu am refuzat sa semnez acest proces verbal de audiere
în calitate de martor, deoarece am avut obiecții asupra modului de reținere și a asupra efectuării
percheziției de către J.G. (trebuie ceva să treci la următorul caz)
 Învinuirea care mea fost înaintată nu a fost demostrată și nu au fost găsite probe
concludente și pertinente care ar indica vriun indiciu în comitea infractiunii de care am fost
învinuit.
În cadrul dosarului penal nr. xxxxx, am fost recunoscut în calitate de partea civilă pe
marginea cazului dat, deoarece în rezultatul acțiunile ilicite ale lui J.G, mi-au fost cauzat
prejudiciul moral.
În urma acțiunilor ilicite a lui J.G mi-a fost lezată onoarea, demnitatea și moralitatea. La
momentul reținerii nu mi-a fost adus la cunoștință imediat despre, conținutul bănuielii și despre
fata infracțională pe care am fost suspectat, motivul reținerii. J.G nu m-a informat despre
drepturile de care dispun și nici explicații asupra tuturor drepturilor mele, nu am fost a dus la
cunoștințele despre existența a unei hotărâri de aplicarea arestului meu. Imediat după reținerea
J.G nu mi-a dat posibilitatea de a anunța rudele mele, despre faptul reținerii și locul deținerii.
În conformitate cu prevederile art.19 Cod Civil al RM, persoana lezată într-un drept al ei
poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat şi restituirea cheltuielilor pe care persoana
lezată le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat.
În conformitate cu art. 1998 al.(l) Cod Civil al RM, cel care acționează faţă de altul în
mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de
lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
Potrivit art.2036 al.(l) Cod Civil al RM, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un
prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale
nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul
să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.
Alin. (4) art. 219 CPP al RM, constată că la evaluarea cuantumului despăgubirilor
materiale, al prejudiciului moral instanţa de judecată ia în considerare suferinţele fizice ale
victimei, prejudiciul de agrement sau estetic, pierderea speranţei în viaţă, pierderea onoarei prin
defăimare, suferinţele psihice provocate rudelor apropiate etc.
Potrivit Hot. Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.9, pct. 23 cu privire la aplicarea de
către instanţele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral nr.9 din
09.10.2006 prevede că mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către
instanţa de judecată (art.2037 alin.(1) Cod civil al RM).
Prejudiciul moral se compensează prin echivalent bănesc (pct.24). Instanţele
judecătoreşti, la determinarea mărimii compensaţiei pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să
ia în consideraţie atît aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau
fizice părţii vătămate, cît şi datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi:
‒ importanţa vitală a drepturilor personale nepatrimoniale şi a bunurilor (viaţa, sănătatea,
libertatea, inviolabilitatea locuinţei, secretul personal şi familial, onoarea, demnitatea şi reputaţia
profesională etc.);
‒ nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferinţelor psihice sau fizice
(lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor),
pierderea sau limitarea capacităţii de muncă etc.);
‒ felul vinovăţiei (intenţia, imprudenţa) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în
care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezenţa ei.
Instanţele judecătoreşti, la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc,
sînt în drept să ia în consideraţie şi alte circumstanţe probatoare prin actele pricinii, în particular,
situaţia familială şi materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului
moral părţii vătămate (pct. 25).
În ceea ce priveşte volumul despăgubirilor în mai multe speţe CSJ a menţionat (decizia
nr. 1ra-562/08 din 9 aprilie 2008) în temeiul art.2037 alin.(1) CC coroborat cu art.219 alin.(4)
CPP al RM, mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţă în
funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de
gradul de vinovăţie al făptuitorului prejudiciului şi de măsura în care compensarea poate aduce
satisfacerea persoanei vătămate.
Ţinând cont de aceste împrejurări, se urmăreşte scopul ca evaluarea să nu fie una
subiectivă ori despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daunele materiale prin
faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanţa de judecată prin evaluare.
Conform art. 2038 al.(l) Cod Civil al RM, acţiunea de reparare a prejudiciului se prescrie
în termen de 3 ani începînd cu momentul în care persoana vinovată a cunoscut sau trebuia să
cunoască existenţa prejudiciului şi persoana obligată să-1 repare.
În temeiul al.(3) din acelaşi articol, în cazul în care persoana obligată să repare
prejudiciul a dobîndit ceva, în urma faptei ilicite, din contul persoanei prejudiciate, prima este
obligată, chiar şi după expirarea termenului de prescripţie, să restituie, în conformitate cu
normele privind îmbogăţirea fără justă cauză, ceea ce a dobîndit.
Astfel, potrivit reglementărilor în vigoare persoana care a cauzat prin fapta sa o daună
altei persoane este obligată la repararea ei, ceea ce implică dreptul celui prejudiciat de a solicita
repararea pagubei. La caz au relevanţă şi prevederile art. 219 alin. (1) CPP al RM, care prevede
că persoanele fizice şi juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise
de legea penală pot înainta o acţiune civilă privitor la despăgubire, inclusiv prin repararea
prejudiciului moral.
Instanţa care examinează cauza în fond, este competentă să judece acţiunea civilă în
procesul penal, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală (art.220 alin.(1)
C.P.P.).
Potrivit art.225 CPP RM coroborat cu art.387 CPP RM la adoptarea sentinţei de acuzare,
instant soluţionează şi acţiunea civilă prin admiterea ei, totală sau parţială, ori prin respingere şi
numai, alin. (3) - în cazuri excepţionale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite
părţii civile, ar trebui amînată judecarea cauzei, instanţa poate să admită, în principiu, acţiunea
civilă, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă.
Conform art. 64 CPP RM alin. (2) punct. 22)  să ceară şi să primească repararea
prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală.
Acțiunile ofițerului de urmărire penală, au încălcat prezumția nevinovăției prin care eu
am fost suspectat, supus unui comportament batjocoritor, umilit, doar pentru ca ofițerul să își
mențină imaginea pozitivă în fața inspectoratului și MAI de subaltern care își îndeplinește
serviciul și este mereu la datorie.
Reieșind din cele menționate, eu partea civilă solicit pentru toate suferințele fizice și
psihice prin care am trecut și trec în această perioada, a fi încasat de la J.G în beneficiul meu a
prejudiciului moral cauzat în mărime de XXX lei.
În drept, întemeiez acțiunea în baza dispozițiilor art.19 Cod Civil RM art. art.1998, 2036-
2038 Cod Civil RM, art. 60, 166-167, CPC RM, art. 219, 220-225, 387, 64 alin. (2) punct. 22)
CPP RM, Hot. Plenului CSJ nr.9 cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a
legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral nr.9 din 09.10.2006.

S O L I C I T:

1. A admite acțiunea;
2. A încasa de la J.G, născut la XXXX, IDNP XXXXX, în beneficiul meu M D, născut la
XXXX, IDNP XXXX, prejudiciul moral în mărime de xxxxx lei,
anexe: Copia buletinului de identitate M.D (1 filă);

DATA Reclamanta M.D