ROMÂNIA

UNIVERSITATEA OVIDIUS – CONSTANŢA

Facultatea de Medicină Dentară

STAGIUL DE ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE

Restaurările directe

Coordonator științific:
S.L. Dr. Leon Albertine
Baltaga Ion
Medic Rezident Stomatologie Generală

1
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................. 3
.
Capitolul 1 Diagnosticarea cariei dentare cu mijloace moderne............................. 6
Capitolul 2 Metode de preparare a cavităţilor minim-invazive, fără freză................. 10
Capitolul 3 Tehnica restaurării directe pluristratificate.............................................. 16
Concluzii.................................................................................................................... 21
Bibliografie............................................................................................................. 22

2
Introducere

Caria dentara (imagine 1) este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui
constituind, prin complicatiile sale, cea mai frecventa cauza de pierdere a dintilor. Caria
dentara este cea mai frecventa afectiune patologica care apare la om [1].

Imagine 1. carie dentară

Infectiile pulpare (cunoscute sub numele de pulpite) sunt cauzate in principal de

microorganisme si bacterii care au punct de plecare in cariile dentare. Cariile dentare pot
aparea pe orice suprafata a dintelui ce vine in contact cu mediul oral, dar nu se pot forma pe
partile dintelui aflate in interiorul osului alveolar [1].

Caria dentara apare ca urmare a actiunii a 3 categorii de factori :

1. Factorul infectios

Cavitatea bucala contine o mare varietate de bacterii, dar doar un numar restrans din acestea
sunt responsabile de aparitia cariei dentare : Streptococcus mutans si Lactobacilul sunt cele
mai importante dintre acestea. Bacteriile se acumuleaza pe dinti sau gingii in special in locuri
unde placa dentara este mai greu de indepartat :

o Santurile si fosetele de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor

(imagine 2a)
o Spatiile dintre dinti cunoscute si ca spatii interproximale (imagine 2b) [1].

3
 Imagine 2: a) carie dentara la nivelul santurilor de pe suprafata ocluzala a unui
molar; b) carie dentară în spațiul interproximal.

2. Factor alimentar

Factorul alimentar este reprezentat de alimentele bogate in zaharuri sau carbohidrati.

Bacteriile din cavitatea bucala transforma aceste zaharuri in acizi printr-un proces
numit fermentatie acida. Daca sunt lasati in contact cu dintele pentru mai mult timp, acizii
vor ataca structurile dure ale dintelui (smaltul, dentina) provocand demineralizarea acestora.
Cand demineralizarea continua pentru o perioada mai lunga de timp, smaltul si dentina vor
pierde cantitati insemnate de substante minerale, lasand in urma matricea organica, extrem de
moale. Datorita consistentei slabe, matricea organica se va dezintegra, formandu-se
o cavitate. Mai mult, placa dentara se dezvolta in special in zonele greu de igienizat unde
alimentele bogate in zaharuri raman pe dinti. Pe scurt, bacteriile din placa dentara "se
hranesc" cu zaharuri pe care "le transforma" in acizi. Acesti acizi vor distruge treptat smaltul
si dentina rezultand caria dentara [1].

3. Terenul sau calitatea si duritatea tesuturilor dentare

Cuvantul "teren" se refera la calitatea si duritatea tesuturilor dentare (smalt, dentina, cement).
Anumite boli sau tulburari genetice pot afecta calitatea smaltului sau dentinei crescand astfel
riscul aparitiei cariilor. In asemenea situatii, dintii devin mult mai vulnerabili deoarece

4
smaltul care ii acopera nu mai poate sa-i protejeze eficient. Chiar daca terenul nu este cauza
primordiala a aparitiei cariilor, el poate reprezenta un element important. Dentina si cementul
sunt mult mai susceptibile la aparitia cariilor decat smaltul pentru ca au un continut mineral
mult mai scazut. In consecinta, cand suprafata radacinii este expusa (in cazul retractiei
gingivale), cariile se dezvolta mult mai rapid pentru ca radacinile dentare sunt acoperite
de cement. Anatomia fiecarui dinte este un alt factor care poate favoriza aparitia cariilor.
Dintii cu santuri si fisuri mai numeroase si/sau mai adanci pe suprafata ocluzala pot dezvolta
mai repede carii deoarece acesta este un loc in care placa dentara se poate forma cu mai mare
usurinta. De asemenea, cariile dentare se formeaza si in locuri in care resturile alimentare
stagneaza intre dinti [1].

Epidemiologie

 Gradul de morbiditate al cariei dentare – fiind o leziune patologică foarte frecventă,

în diferite țări de pe glob variază între 90-95%.
 Cele mai frecvente complicații din patologia buco-maxilară derivă direct sau indirect
din caria dentară.
 Conform cercetărilor efectuate pe craniile găsite în săpăturile arheologice se spune că
caria dentară a însoțit omenirea (“Homo Sapiens”) încă de la începutul existenței
sale.
 Evoluția cariei dentare a fost lentă până în secolul al XIX-lea, când s-a produs un
salt, atingând în prezent un grad foarte sporit de răspândire [1].

Evidența morbidității

Cu cât e mai înalt nivelul de trai, cu atât e mai mare gradul de răspândire a cariei dentare.
OMS recomandă de a estima gradul de morbiditate din punct de vedere al frecvenței,
intensității șisporirea intensității.

- Indicile frecvenței CPE/COE. Valoarea indicelui este % sau numărul de persoane la

care în timpul examenului stomatologic s-au depistat carii, obturații sau extracții la
100, sau numărul luat de 100%
- Indicile intensității – numărul de dinți afectați, tratați sau extrași la o persoană de
aceiași vârstă [1].

5
Diagnosticarea cariei dentare cu mijloace moderne
Coloranți de careie
Folosim un detector de carii pentru a diagnostica starea dinților. Este un instrument excelent
de detectare a cariilor și joacă un rol important în întreținerea și conservarea dinților.
Compoziția vă permite să evaluați starea structurii dintelui pregătit și să îndepărtați cât mai
complet țesuturile afectate. În același timp, el:
 garantează minimizarea eliminării dentinei sănătoase, care poate fi încă
remineralizată,
 asigură viabilitatea pulpei,
 menține structura dentară sănătoasă.
Numeroase studii au arătat că este imposibil din punct de vedere optic sau mecanic să se facă
distincția între dentina bolnavă ireversibil și dentina sănătoasă care poate fi remineralizată.
Folosind detectorul de carii, lucrăm cu încredere și precizie, deoarece doar țesuturile
deteriorate ireversibil se înroșesc.
Avantaje
 Utilizare rapidă și ușoară fără efecte secundare;
 Sigur pentru organism chiar și atunci când este ingerat;
 Mentine țesuturile dure a unui dinte sanatos;
 Colorează structura dura a dintelui, modificată de carie pe parcursul preparării
cavității carioase;
 Nu pătează dentina afectateă, care poat fi încă remineralizată și restaurată [3,4].
Diagnosticarea cariei cu ajutorul dispozitivului DIAGNOcam (imagine 3)
DIAGNOcam serveşte exclusiv ca mijloc ajutător auxiliar, pentru identificarea leziunilor
provocate de carii, deschise sau incipiente, la baza gingiei şi pentru monitorizarea evoluţiei
unor astfel de leziuni.
Indicaţii:

 Identificarea cariilor suprafeţelor netede

 Identificarea cariilor ocluzale
 Identificarea cariilor aproximative
 Identificarea cariilor iniţiale
 Identificarea cariilor secundare
 Identificarea fisurilor

6
Contraindicaţii:

 Posibilitatea de diagnoză este limitată puternic prin proteză (de ex. coroane) şi
umpluturi foarte mari sau este eventual imposibilă.
 diagnoză a cariilor subgingivale nu este posibilă.
 Asigurarea exclusivă a diagnozei prin DIAGNOcam (DIAGNOcam a fost concepută
pentru diagnosticarea auxiliară a cariilor, în special la identificarea timpurie a
acestora) [5].

7
 Imagine 3. DIAGNOcam

Endoscopia cu lumină albă de spectru înalt/prin filtru cu fluorescenţă – Quantitative

light induced fluorescence method (QLF).

QLF folosește lumină cu lungimi de undă de aproximativ 405 nm pentru a excita fluorescența
galbenă la lungimi de undă de peste 520 nm. Capacitatea sa de diagnosticare se bazează pe
mecanismul prin care intensitatea fluorescenței naturale a unui dinte este scăzută prin
împrăștiere din cauza unei leziuni carioase.

Metoda a fost validată de mulți autori; rezultatele sunt prezentate și comparate. Pentru
leziunile artificiale, linia de validare este curbată. Pentru pierderi de minerale mai mari, curba
este liniară cu o pantă de 10% pierdere de fluorescență corespunzătoare unei pierderi de
minerale de 0,15 kg x m(-2). Pentru leziunile cauzate de carii naturale, se concluzionează
provizoriu că pierderea de fluorescență este liniară cu pierderea minerală, cu o pantă similară
cu cea a leziunilor artificiale. Fiabilitatea și reproductibilitatea au fost testate in vivo și arată

8
valori interexaminatoare ale coeficientului de corelație interclasă, r, de 0,93<r<0,99. Factorii
de confuzie sunt reconstrucția inadecvată a valorilor fluorescenței sunetului și uscarea
leziunii înainte sau în timpul măsurării. Aplicarea in vivo a arătat că schimbările
semnificative statistic între diferitele regimuri preventive ar putea fi dovedite în doar 6 luni de
timp de studiu. QLF oferă un instrument potențial pentru a reduce timpul necesar cercetării
clinice. Obiectivitatea sa se va dovedi utilă în anchetele epidemiologice. QLF oferă
pacienților feedback vizual și cantitativ [2].

Transiluminarea cu fibre optice – FOTI/DIFOTI

Transiluminarea suprafeţelor dentare sau sistemul FOTI este o metodă folosită încă din anii
’70 şi presupune iluminarea suplimentară prin fibră optică a dintelui presupus a fi cariat.
Principiul ce stă la baza metodei este acela că smalţul cariat prezintă un indice mai scăzut de
transparenţă comparativ cu smalţul sănătos. Studiile efectuate ulterior au demonstrat faptul că
sistemul FOTI permite o diagnosticare superioară a leziunilor carioase incipiente de la nivel
ocluzal, faţă de radiografia de tip bite-wing.

Un update al sistemului prezentat mai sus îl reprezintă metoda DIFOTI, care a fost aprobată
de FDI pentru detectarea cariilor mai sus menţionate, dar şi a cariilor secundare, rezultate în
urma unor tratamente restauratoare incorecte. Imaginile digitale obţinute prezintă o rezolutie
si o fidelitate superioară, precum puteţi observa în imagne (imagine 4) [6].

Imagine 4. Transiluminarea cu fibre optice – FOTI/DIFOTI

9
2. Metode de preparare a cavităţilor minim-invazive, fără freză

Restaurări ART (tratament restaurator atraumatic).

ART se referă la situaţii în care leziunea dentinară este accesibilă sau se poate crea acces cu
instrumentar de mână. ART implică numai îndepărtarea ţesuturilor moi, cu instrumente de
mână, urmată de obturarea cu material restaurativ adeziv a cavităţii curate şi a şanţurilor şi
fisurilor asociate. Deoarece glasionomerii convenţionali (pulbere-lichid) nu necesită folosirea
electricităţii pentru preparare (mixare) şi nici fotopolimerizare, ei se pot folosi în tehnicile
ART ca material preventiv sau restaurativ în orice situaţie [5,9,10].

Avantajele ART sunt:

 Preparare minimă - Se îndepărtează numai ţesuturile moi, dentina demineralizată şi

smalţul friabil, fără instrumentar rotativ.
 Şanţurile şi fosetele pot fi obturate şi sigilate.
 Nu există durere (sau este minimă), de aceea nu este nevoie de anestezie locală.
 Anxietatea găsită adesea în metoda tradiţională aici este minimă.
 Se folosesc numai instrumente uşor de găsit, relativ ieftine, deci controlul infecţiei
este direct şi simplu.
 Costul este relativ scăzut [5,8,9,10].

Tratament chemomecanic – Brix - 3000

Au fost dezvoltate metode alternative mai puțin traumatice pentru îndepărtarea țesutului
degradat. O tehnică non-invazivă, care constă în aplicarea unei substanțe proteolitice care
înmoaie țesutul dentinr infectat și păstrează țesutul dentar sănătos. Astfel, s-a realizat un
studiu de caz destinat să descrie un caz clinic de îndepărtare a cariilor folosind gelul
enzimatic pe bază de papaină BRIX-3000. Un pacient de sex masculin in varsta de 6 ani care
acuza sensibilitate dureroasă în timpul masticației s-a la o Clinica Universitară. După
examinare, s-a constatat o leziune carioasă acută profundă la nivelul dinților 64 și 65.
Procedura de îndepărtare a cariilor s-a efectuat pentru ambii dinți fără anestezie, în relativă
izolare, urmând principiile tratamentului restaurator atraumatic - ART. Gelul a fost aplicat în
cavitate și lăsat să acționeze timp de 2 minute, ulterior țesutul infectat a fost excavat.
Leziunea carioasă a fost apoi detectată sub cuspidul OM cu smalț sub decupat, fiind nevoie să

10
se mărească cavitatea din regiunea ocluzală cu instrumente de tăiere rotative și reaplicați
gelul. După a doua aplicare, tot țesutul infectat fusese îndepărtat și restaurarea dinților s-a
realizat cu ciment chimic ionomer. La sfârșitul tratamentului, pacientul a fost rugat să
aprecieze nivelul de durere în timpul tratmentului folosind scara lui Wong-Baker. Copilul a
arătat scorul 1, indicând durere ușoară pentru ambele tratamente. Se poate concluziona că
utilizarea de gel enzimatic pe bază de papaină a fost o alternativă eficientă pentru
îndepărtarea cariilor fiind ușor de utilizat și astfel păstrînd la maximum structura dentară
sănătosă, promițător de a fi folosit ca tehnică atraumaticăbde îndepărtare a cariilor [11].

Abraziunea cu aer

Abraziunea cu aer - stomatologie fără frezăUna dintre cel mai des întâlnite imagini de coșmar
este freza dentistului, însoțită de sunetul caracteristic. Acest instrument este un motiv
întemeiat pentru multe persoane de a trece cât mai rar pragul stomatologului. Vestea bună
este că puteți uita de temuta freză, cu ajutorul tehnologiei de microabraziune, sau abraziune
cu aer. Această procedură este folosită de obicei în restăurari conservative și constă în
„suflarea” cu ajutorul aerului comprimat a unor particule abrazive de oxid de aluminiu ce
îndepărtează partea afectată a dintelui. Abraziunea cu aer folosește principiul kinetic al
particulelor ce se izbesc de dinte și îndepărtează partea cariată [12,13,14].

Utilizarea abraziunii cu aer

Amestecul de particule de oxid de aluminiu și aer poate fi folosit în două moduri: poate fi
utilizat în scop estetic, pentru a curăța dintele de pete și carii de suprafață, înainte de a fi
aplicată rășina pentru bondingul dentar, sau poate fi utilizat pentru a îndepărta obturațiile
vechi sau cariile, înainte de obturație. Abraziunea cu aer este considerată a fi o alternativă
eficientă a frezei, permițând îndepărtarea cu precizie a părții afectate, fără a atinge dintele,
fără durere și în timp mult redus. Nu se produc vibrații și nici căldura de la fricțiune.
Abraziunea este un procedeu sigur chiar și pentru femeile însărcinate, iar datorită confortului
este ideal pentru copii [12,13,14].
Procedeu
Mai întâi se aplică o substanță colorată specială, pentru a detecta cu acuratețe localizarea și
întinderea cariei. Apoi se folosește un aparat ce dispersează un jet fin de aer comprimat și
pudră abrazivă, care îndepărtează partea cariată. În cele din urmă, se obturează cavitatea cu
rășini de compozite. Sunt necesare anumite măsuri de precauție, cum ar fi protejarea celorlalți

11
 dinți și a gingiei cu un separator de cauciuc sau cu o rășină de protecție. De asemenea, se
asigură protecție și pentru ochi [12,13,14].

Avantaje:
 Prevenție - Tratamentul din timp al cariilor este neinvaziv. În fazele de
început, cariile dentare sunt diagnosticate cu ajutorul laserului.
 Viteza - Majoritatea obturațiilor cu microabraziune pot fi rezolvate în 10-15
minute sau mai puțin.
 Confort - Vibrațiile, sunetele și senzațiile neplăcute sunt cu mult reduse.
Nefiind dureros, tratamentul de microabraziune nu necesită anestezie.
 Precizie - Această procedură ajută la păstrarea integrității structurii dintelui,
îndepărtând doar partea afectată [12,14].

Dezavantaje
 Acest procedeu nu este întotdeauna indicat; de exemplu, nu se poate folosi
pentru îndepărtarea obturatiilor mari de amalgam sau a cariilor profunde.
 Se pot folosi doar obturații din rășini de compozite, deoarece adera mai bine la
suprafețele netede create de abraziune.
 Nu toți stomatologii stăpânesc acestă tehnică [12,13,14].

Sonoabraziunea
Sono abraziunea se bazează pe utilizarea mişcărilor oscilatorii în locul celei de rotaţie
tradiţională. Există o serie de piese de mînă contraunghi (sistemul EVA) ce utilizează acest
tip de mişcări utilizate pentru preparaţii speciale:
 finisarea pragului gingival
 bizotarea marginilor preparaţiei
 finisarea şi lustruirea obturaţiilor
Sistemul Sonicsys Ka Vo prezintă capete active cilindrice angulate pentru prepararea tip
tunel, fiind active doar în porţiunea anterioară [15].

Avantaje:

12
  instrumentele sonoabrazive permit o preparaţie precisă a defectului;
 rezultă cavităţi cu margini nete, bine conturate,— în 79-100% din preparaţii rezultă
margini de smalţ „perfecte”, după cum au arătat studiile în vivo şi în vitro;
 olosite în apropierea dintelui vecin fără pericolul de a-l leza;
 forma cavităţii este adecvată procesului carios (minicasete, tunel) [15];

Indicaţii:
 cavităţi mici la prima prezentare (obturare), situate aproximal, la dinţii frontali şi laterali
pentru obturaţii adezive;
 preparaţii marginale pentru coroane şi faţete;
 prepararea marginilor cavităţii pentru inlay, onlay [15].

Laser
Laserul este un sistem de generare de unde electromagnetice luminoase, cu o densitate
electromagnetică mare şi cu o lungime de undă caracteristică ce variază de la spectrul de
infraroşu la vizibil sau ultrascurte [15].
Mecanismele de acţiune sunt:
 fototermic (laserele ultraviolete), care produce ablaţie datorită energiei mari ce dislocă
moleculele materiei datorită lungimii de undă mică a radiaţiei
 termic şi acustic (laserele infraroşii) care au radiaţii cu lungime de undă mare deci energia
mică nu poate disocia legăturile moleculare, se produce o vibraţie care produce căldură ce
determină o rupere a legăturilor moleculare mai slabe [15];
   
  Avantaje:
 diminuarea stresului operator
 diminuarea durerii
 eliminarea discomfortului acustic
 sacrificiul minim
 precizia contururilor preparaţiei
 sterilizarea dentinei datorită efectului termic

13
 KaVo DIAGNOdent laser
Aplicaţiile laserilor în stomatologia
1.   Detectarea cariilor incipiente; o cavitate carioasă incipientă nu va apărea pe imaginea
radiografică, dar va fi relevată prin formarea de imagini luminoase cu diferite tipuri de laser
(cu Argon, Kripton, cu C02). Când structura dintelui este deteriorată de o carie, defectul apare
prin transmisia luminoasă laser mai întunecos pe imaginea tridimensională formată, datorită
distrugerii ţesutului dentar.
2.   Distrugerea plăcii bacteriene. Tratamentul cariei cu laserul cu CO2: Utilizarea laserului cu
CO2 în tratamentul cariei dentinare (carie medie), la dinţii vitali, aduce o ameliorare
terapeutică esenţială faţă de metodele tradiţionale. La nivelul locului de impact cu radiaţia
laser se produc următoarele fenomene: volatilizarea ţesuturilor cariate, modificarea structurii
dentinare printr-o creştere a durităţii şi a rezistenţei la demineralizare, cu obliterarea
canaliculilor dentinari (ceramizare sau vitrificare) -   sterilizarea dentinei expuse radiate laser.
Cercetările histologice au arătat că într-o perioada de 6-12 luni apar modificări la nivelul
pulpei, celulele odontoblastice iniţiale fiind înlocuite cu un strat nou, deplin funcţional, ce va
determina apariţia dentinei de iritaţie, dintele păstrându-şi vitalitatea şi funcţionalitatea [15].

Actualmente gindirea tehnologica din intreaga lume este preocupată de schimbari

revolutionare din stomatologie: noile idei se realizeaza in materiale si tehnologii. Daca mai
inainte generatiile de composite, cimenturi sticloinomere se schimbau peste fiecare 5-10 ani
timpul de fata fiecare an apropie medicii stomatologi de materiale ideale pentru restaurari
dentare (compozite microhibride, compomeri, sisteme adezive cu elastomere). Promovand in
practica stomatologica noi materiale, e necesar de trecut trei trepte ale piramidei
conventionale:

 Arta de restaurari a dintilor.

 Proprietatile fizico-chimice ale materialului.
 Compatibilitatea biologica a materialului.

Hotarul biocompatibilitatii materialului se plaseaza pe suprafata lui la nivelul jonctiunii

14
smalt-dentina si in insasi masa materialutui care e obligat, nu in cel din urma caz, sa
destabilizeze procesele fiziologice din tesuturile dentare. Materialele contemporane
restaurative corespund cerintelor compatibilitatii biologice din considerentele economisirii
rezectarii tesuturilor dentare dure. In acest caz tehnologiile restaurarilor dentare cu compozite
devin alternativa restaurarilor dentare prin tehnologii de laborator, in cadrul carora, pentru
realizarea metodei este obligat sä prepare portiuni considerabiie din smalt, cei mai stabil si
mai dur tesut dentar. Proprietatile fizico-chimice ale materialelor restaurative trebuie sa se
prezinte in asa mod, ca partea restaurativa a dintelui si tesuturile naturale sã adere strans iar
locul jonctiunii sa fie identic in cadrui conditiilor mediului inconjurator gasite mereu in
schimbare. Indicii concreti vor fi prezenti in alte componente. Realizand o analiza a intregii
game de materiale stomatologice se poate de a conclude ca materialele contemporane
restaurative sunt mai identice de tesuturile dentare naturale. Exista particularitati de
organizare a procedeelor de restaurare, care determina repartizarea netraditionala a timpului
de lucru prezentat prin schema:

Tratamentul cariilor dentare

1. Faza de tratament chirurgical = prepararea cavitatii

realizareaza eliminarei tesuturilor dure alterate prin

exereza.

2. Faza de tratament medicamentos = tratamentul plagii dentinare

Se urmareste realizarea in mod adecvat a proiectiei dentino-pulpare prin ‘tratamentul plagii

dentinare’

3, Faza de tratament restaurator

Refacerea morfologiei coronare si functionale.

Prelucrarea finala a reastauratiei 20 min:

- modelarea
- Slefuirea
- Poleirea

3. Tehnica restaurării directe pluristratificate

15
De rând cu tehnicile de protezare cu incrustaţii, metaloceramică şi ceramică se dezvoltă cu
mare succes alternativa lor – folosirea restabilirilor compoziţionale directe. Stomatologia
practică demonstrează rezultatele bune la distanţă în refacerile masive a molarilor după
tratamentul endodontic, fiind strict menţinută regula a 3 „R”. Compozitele microhibride sunt
bine adaptate întru refacerea directă a cavităţilor cariate de toate clasele Black. Stabilitatea
faţă de abraziune şi rezistenţa acestor compozite corespund aceloraşi parametri a ţesuturilor
dure naturale dentare şi permit de a reface dinţii, care suportă supraforţări ocluzale la defecte
de clasele I şi II. Mai mult de cât atât, modelarea corectă a anatomiei suprafeţelor masticatorii
exclude formarea supracontactelor ocluzale capabile să supraforţeze materialul obturativ
[16,17].

Tehnica restaurării directe pluristratificate combină folosirea sistemelor adezive de generaţia

V (Primer and Bond NT), compozitelor tradiţionale lichide (X-Flow) şi celor consolidate
(Esthet X HD) [16,17].

Etapele realizării:
1. Curăţirea dinţilor de depuneri cu ajutorul instrumentelor de înlăturare a depunerilor
supradentare (de polizare, periuţe rotative, discuri etc.), cu folosirea pastelor abrazive fără
fluor. Acestor proceduri au fost supuşi dintele cauză, cei vecini şi antagonistul. Curăţarea se
finaliza prin spălarea abundentă cu apă.

2. Programarea construcţiei refacerii şi selectarea tonalităţilor materialului compositional-

procedeu complicat şi responsabil, de care depinde rezultatul final [16,17].
Acţiunile stomatologului la planificarea refacerii directe sunt:

1. Diagnosticul anatomic:

- Aprecierea dimensiunii dinţilor pentru refacere;

- Aprecierea consturaţiei externe, topografiei, contactelor, formei marginii gingivale;

- Aprecierea particularităţilor morfologice dentare, expresia curburii coronare, reliefului

coletului etc;

- Aprecierea coraportului ocluzal a dinţilor în refacere.

2. Diagnosticul de culoare:

16
- Determinarea culorii de bază a dintelui şi gradului de saturaţie;

- Aprecierea particularităţilor individuale de culoare (tonalitatea de colet, marginea incizală

şi suprafeţelor de contact) ;

- Determinarea topografiei sectoarelor transparente;

- Aprecierea particularităţilor individuale a structurii morfologice a suprafeţei smalţului,

care acţionează procesele de reflecţie şi refracţie a luminii.

Conform scalei „VITA SHADE” dinţii pot prezenta patru variante de culoare:

- Roşietică-brună: A1;A2;A3;A3,5;A4;

- Roşietică-galbenă: B1;B2;B3;B4;

- Gri: C1;C2;C3;C4;

- Roşietică-gri: D2;D3;D4.

Reeşind din faptul că dinţii nu sunt monocolori materialele restaurative sunt elaborate în

următoarele variante:

a) Smalţ – cu transparenţă corespunzătare smalţului;

b) Dentină – imitează transparenţa dentinei;

c) Marginea incisală – posedă de transparenţă majoră.

Prin urmare dinţii prezintă trei zone de culoare. Tehnologia „VITA SHADE”, determinând
numai culoarea corpului propune următoarea asamblare a celorlalte două componente.
Coletul dintelui

 A2 A3,3 C4 C3 B4 C4 C4 C4 C4

Corpul dintelui

 A1 A2 A3,5 B2 B3 C2 C3 D2 D3

Marginea incisală

17
  B1 C1 C1 B1 C2 C2 D3 C1 C1 [16,17].

3. Prepararea cavităţii cariate a fost efectuată prin principiul „intervenţie miniinvazivă”. În

câteva cazuri au fost formate puncte de retenţie, nu au fost lăsat smalţ subbinat şi bizotat
marginile ocluzale.

4. Izolarea dintelui de salivă, a fost realizată prin aplicarea Raberdamului – unica cale de
izolare ideală.

5. Prelucrarea medicamentoasă şi uscarea cavităţii preparate a prevăzut: înstrăinarea

rumeguşului de dentină, microorganismelor şi salivei (cu apă distilată, Ser fiziologic şi nici
de cum apa oxigenată, etanol şi eter). Uscarea a fost făcută atent, grijuliu şi fără prezenţa
aerozolilor de ulei.

6. Aplicarea obturaţiei de bază. Se reese din faptul, că sistemele moderne adezive prin
formarea stratului hibrid izolează bine organul pulpar. Prin urmare, obturaţia de bază este
folosită numai în cazurile de prezenţă a zonelor localizate la cornul pulpar (strevederea lui)
sau la o descoperire accidentală minoră a lui. Se poate folosi Dycal, în formă de picătură de
acoperire, administrată cu ajutorul sondei. Aplicarea sistemei adezive - de ultima generaţie.
Se ia in considerație faptul, că ultimile generaţii a sistemelor adezive sunt cele autogravante.
Trebuie de menţinut strict cerinţele adnotărilor anexate la sistema adezivă. Se combină după
recomandările pionerului în nanotehnologii stomatologice concernul Dentsply (SUA)
folosirea lichidului de condiţionare NRC, care posedă de capacităţi a praimerului cu sistema
adezivă de ultima generaţie Prime and Bond NT (nanotehnologic), compozitului universal
fluid X-Flow în calitate de material de bază izolativă, sistemei compoziţionale hybride
Spectrum TPH3 şi nanocompozitului Esthet X HD. Este cunoscut faptul că Esthet X HD
aprovizionează rapiditate şi simplicitate de obţinere a luciului de oglindă, de lungă durată,
capacităţii fizice ideale şi unui diapazon larg de tonalităţi de culoare şi transparenţă.
Compozitul micromatriceal nanoumplut Esthet X HD conţine particule submicronice ale
steclei bariu-aluminiu-fluor silicatice cu capacitate majoră de lustruire şi rezistenţă crescută a
suprafeţei şlefuite. Viscozitatea destul de mare a materialului permite efectuarea unei
prelucrări plastice calitative, formarea şi condensarea materialului cu grad ridicat de control
şi fără formarea porilor în refacere. Prime and Bond NT se prezintă ca un complex
nanocomponent la care praimerul şi bond agentul sunt întrun flacon. După componenţă este
un amestec de răşini hydrofile, speciale patentate cu greutate molecular mică şi elastomere,

18
dizolvate în aceton, un eter fosforic de tip PENTA care se uneşte nemijlocit cu calciul
dintelui [16,17].
Algoritmul folosirei sistemei adezive:

a. Pe smalţ şi dentină se aplică gravantul (pe smalţ nu mai puţin de 15 sec, iar pe dentină nu

mai mult de 15 sec);

b. Spălarea suprafeţei gravate cu 5-10 ml de apă (15 sec);

c. Uscarea uşoară;

În urmă acestor paşi adamantina devine microrugoasă, stratul estompat se dezolvă şi este
înlăturat deplin. Dentinua de suprafaţă se demineralizează, se deschid tebulii dentinari şi se
descoperă fibrele de calogenă dentinară;

d. Aplicarea adezivului nanocomponent pe adamantina şi dentinul gravat (sau izolat) pe

timpul indicat în instrucţiune (15 – 30 sec) pentru penetrare în profunzime. Aplicarea va fi
dublă;

e. Uscarea adezivului cu un şuvoi de aer uniform propulsat (va apărea aspectul lucios).
Sistema adezivă pătrunde în adamantina gravată, tubulii dentinari deschişi, infiltrează stratul
de dentină superficială demineralizată şi se leagă cu fibrele de colagen dezgolit, formând
stratul hybrid;

f. Polimerizarea cu lumina halogenă sau a diodului; fotopolimerizarea bondingului formează

o peliculă lucitoare a stratului inhibat de oxigen, fără care nu poate avea loc coeziunea
primului strat de răşină compoziţională. Prin urmare în lipsa acestei „pelicule” procedura de
bondingare se repetă.

7. Formarea stratului adaptiv incipient în cavitatea cariată preparată numai pe sectoarele

problematice: (peretele gingival, unghiurile între pereţi şi planşeu, reliefări neuniforme) prin
aplicarea unei porţiuni subţiri de X-Flow compozit şi fotopolimerizarea conform instrucţiunii.
Se reese din faptul, că Flow compozitul acoperă toate microspaţiile, aprovizionând
adezivitatea marginală ideală, formând în acelaşi timp sub refacere „o pernă elastică” care
poate compensa tensiunile, provocate de acţiunea forţelor ocluzale.

8. Refacerea cavităţii preparate cu compozit consolidat, nanoumplut (Spectrum TPH3), în

varianta infraobturaţie, cavitatea rămănând neobturată 1,5 mm ocluzal. Restabilirea sa

19
efectuat prin straturi orizontale de compozit până la 2mm în grosime, fiind fotopolimerizate
direcţionat. Procedura obligatorie de aministrare a straturilor este contactul porţiunii doar cu
un perete pentru preântâmpinarea ruperii prin efectul de comprimare de la peretele opus.

9. Faţetarea suprafeţei infraocluzale cu nanocompozitul microhibrid (Esthet X HD): sectorul

rămas 1,5 mm este supus umplerii cu o răşină compoziţională microhibridă universală.
Suprafaţa este modelată conform cerinţelor reliefului ocluzal, fiind fotopolimerizată direct.
La clasa a II Black se reface punctul de contact prin folosirea penei interne cu
fotopolimerizare suplimentară după înlăturarea matricei (plăcuţei de separaţie). Se finalizează
procedura prin faţetarea suprafeţei refăcute cu material microhibrid.

10. Prelucrarea finală a refaceri-procedeu de o responsabilitate majoră. Șlefuirea şi polizarea

sunt elemente strict obligatorii, chiar şi în cazul folosirii capelor, de oare ce polimerizarea
suprafeţelor contactante cu aerul rămâne incompletă (se păstrează stratul inhibat de oxigen-
strat foarte slab la acţiunile exogene). În rezultatul prelucrării finale corecte este obţinută o
adeziune marginală ideală, demostrată prin mişcarea sondei la hotarul „refacere – ţesut”, care
nu se reţinea dar lunica liber. Se ține cont de regula „Timpul folosit la prelucrarea finală va fi
egal cu timpul cheltuit la construirea refacerii” [16,17].

Etapele finale de prelucrare au inclus:

a) Macroconturarea – corectarea formei refacerii cu evidenţa coraportului ocluzal ( cu freze

diamantate şi răcire).

b) Microconturarea – formarea suprafeţei netede cu freze diamantate ( mărunt granulate) cu

răcire cu apă;

c) Şlefuirea şi polizarea cu folosirea completelor speciale, având scopul de a obţine netezire

şi luciu ideal, adecvat smalţului natural (sistemul Enhance cu instrumente abrazive, diverse
după formă şi structură, paste speciale fine şi ultrafine). La şlefuirea şi polizarea punctelor de
contact se pot folosi ştripse metalice, plastice, textile.

11. Postbonding şi rebonding (peste 2 săptămâni după refacere) – etape de aplicare a

ermeticilor de suprafaţă (Bondingul) întru umplerea nanocrăpăturilor mai ales celor prezente
între restabilire şi ţesutul dur dentar. Firma „Kerr” a elaborat şi propus practicii stomatologice
un ermetic special cu numele „OptiGuard”, care elimină şi fluor în ţesuturile dentare,

20
prevenind recidivul cariilor. Ermetic asemănător a elaborat firma „Bisco” cu numele
„FortiFy”.

12. Fluorizarea sectoarelor de smalţ adiacente refacerii îşi are scopul de majorare a procesului
de mineralizare a smalţului demineralizat prin gravare. Proedura poate fi realizată prin
folosirea remediilor care conţin fluorul (soluţii, geluri).

13. Recomandări pacientului. Compozitul în momentul iluminării prezintă doar 50% de

polimerizare, în următoarele 24 ore, aproximativ 40%, iar în timp de 7 zile încă 10% de
polimerizare. Evoluţia polimerizării compozitului a insistat necesitatea de a recomanda
pacienţilor supuşi refacerilor dentare directe:

- Să nu primească alimentaţie primile 2 ore ;

- Să nu folosească în timp de 24 ore după refacere produse alimentare iritante, dure;

- Se interzice folosirea pe parcursul a 24 ore după refacere a ceaiului, cafelei, tutunului,

coca-cola, vin roşu, ruj de buze, fructe colorate, etc;

- Se recomandă adresarea repetată la medicul stomatolog la păstrarea durerilor uşoare post

tratament mai mult de 7-10 zile [16,17].
Concluzie:

Tehnica de refacere directă multistratificată cu răşini compoziţionale fluide, cele consolidate

şi hibride nanoumplute compensează tensiunile, provocate de acţiunea forţelor ocluzale şi
majorează considerabil durata vieţei refacerii.

Concluzie:

Tehnica de refacere directă multistratificată cu răşini compoziţionale fluide, cele consolidate

şi hibride nanoumplute compensează tensiunile, provocate de acţiunea forţelor ocluzale şi
majorează considerabil durata vieţei refacerii.

Bibliografia:

21
1. https://www.infodentis.com/caria-dentara/definitie-si-cauze.php
2. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11641727/
3. https://www.stomatologia-ilatan.ru/oborudovanie/karies-detektor/
4. https://doctoruldedinti.info/tehnici-de-detectie-ale-cariei-dentare-incipiente/
5. Chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/viewer.html?pdfurl=https
%3A%2F%2Fmedidentexim.ro%2Fuserfiles%2F39dd3864-ceac-4229-a253-
a1835c540a3e%2FFile
%2FDIAGNOcam_instructiuni_de_utilizare.PDF&clen=2776802&chunk=true
6. https://doctoruldedinti.info/tehnici-de-detectie-ale-cariei-dentare-incipiente/
7. www.allianceforacavityfreefuture.org | © 2010 Alliance for a Cavity-Free
Future | PAGE 5/5
8. Carvalho, T.S., et al., The atraumatic restorative treatment approach: an
"atraumatic" alternative. Med Oral Patol Oral Cir Bucal, 2009. 14(12): p. e668-
73.
9. Mickenautsch, S., J.E. Frencken, and H.M. van't, Atraumatic restorative
treatment and dental anxiety in outpatients attending public oral health clinics
in South Africa. J Public Health Dent, 2007. 67(3): p. 179-84.
10. Rahimtoola, S., et al., Pain related to different ways of minimal intervention in
the treatment of small caries lesions. ASDC J Dent Child, 2000. 67(2): p. 123-
7, 83.
11. DOI: http://dx.doi.org/10.17921/2447-8938.2018v20n2p87-93
12. Air Abrasion: Dentistry Without a Drill, link:
http://www.colgate.com/app/Colgate/US/OC/Information/OralHealthBasics/
CheckupsDentProc/CrownsBridges/AirAbrasionD
13. Air Abrasion, link: http://www.dentalfind.com/glossary/air-abrasion.html
14. Air Abrasion and Micro Dentistry Compared to Routine Fillings, link:
http://dentalinsurance.co.uk/ccrd/air%20abrasion%20and%20microdentistry.htm
15. http://medicinadentara.blogspot.com/2013/03/interventia-minim-invaziva.html
16. Refaceri dentare directe. Radlinschii V. N., Radlinschii S. V. 2006
17. Library.usmf.md REFACERE DIRECTĂ CU SISTEME COMPOZIŢIONALE
MODERNE Valeriu Burlacu, Angela Cartaleanu, Valeriu Fală, Ala Ojovan, Victor
Burlacu, Oleg Chiriac, Anatol Cuşnir. Catedra Stomatologie Terapeutică, FECMF
U.S.M.F „Nicolae Testemiţanu”.

22
23