Sunteți pe pagina 1din 4

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ


COLEGIUL TEHNIC „ŞTEFAN MILCU” CALAFAT
STR. TRAIAN, NR.2
TEL: 0251/333065
E-MAIL: calafat2004@yahoo.com
NR………………./….................................

Vizat, Vizat,
Director Consilier educativ

PROIECT EDUCATIV

FRUMOSUL ÎN VIATA DE ZI CU ZI

Întocmit:
Prof. Mihăilescu Aurelia

2019

1
PROIECT EDUCATIV

A. DENUMIREA PROIECTULUI: FRUMOSUL ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI


a) Motto: „Dragostea de frumusețe este Gust. Crearea de frumusețe este Artă” – Ralph Waldo
Emerson
b) Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: Educaţie pentru frumos.
c) Tipul de proiect: proiect regional.

B. APLICANTUL
Coordonate de contact
Colegiul Tehnic „Ştefan Milcu” Calafat
Strada.Traian, Nr.2
Telefon: 0251333065
Coordonator: Prof. Mihăilescu Aurelia
Colaboratori: Diriginţii claselor a X-a - Vlăsceanu Ramona, Andruță Ramona, Ungureanu Ileana,
Roșca Silvia și profesorii Nicolae Ana-Maria, Burat Mihaela.

Scurtă prezentare în domeniul proiectului:

Frumosul reprezintă acea valoare estetică fundamentală, căreia îi subsumăm tot ceea ce e
reuşit în artă. Această categorie estetică reprezintă obiectul esteticii, fiind o valoare către care
tinde omul, atât în crearea unei opere de artă, dar şi în definirea sa, ca persoană. Ca valoare
estetică, frumosul e valoare a obiectului ca obiect, existând independent de realitate. Acesta nu
este obiect general, ci doar se află în fiecare obiect particular. Aşadar, valoarea estetică nu se
poate anticipa, ci trebuie realizată prin actul intuirii, fiind strâns legată de cazul individual.
Frumosul este dat în forma plăcerii, care depinde de structura obiectului.

Conceptul de Frumos este asociat fie vreunui lucru pe care îl considerăm prezentabil , fie
vreunei stări frumoase. Despre Frumos, însă, nu putem spune decât faptul că place (fără a
înţelege de ce) şi că se împlineşte fără vreo relaţie de  scop sau vreo utilitate. Frumosul deschide,
prin forma sa oarecum ludică, orizontul ontologic, fiind o punte între ideal şi real. Vorbind
despre forma ludică a frumosului, Gadamer aminteşte în a sa operă, Actualitatea frumosului,
despre joc ca despre un spaţiu pe care orice operă îl lasă pentru ca participantul să îl poate umple.
Gadamer identifică acest joc al inteligenţei şi al imaginaţiei în ceea ce numeşte Kant judecată de
gust.

C. CONTEXTUL.
Argumentarea proiectului propus:

Putem spune că Frumosul e ceea ce place, însă nu putem argumenta despre ce fel de plăcere
este vorba, mai exact. Ne putem hazarda în presupoziţii cum că e vorba de o plăcere senzorială
sau că e vorba de o plăcere intelectuală. Un lucru ,totuşi,rămâne sigur: plăcerea este
dezinteresată. Frumosul există nu numai în artă şi prin artă, ci şi dincolo de aceasta: în societate,
în natură, chiar şi în comportamentul uman. Frumuseţea este cel mai înalt grad de desăvârşire
care poate fi atins de om. Nu se poate preciza cu exactitate, însă , ce este frumosul, deoarece
frumosul, ca şi valoare estetică, este supus schimbării semnificaţiilor .Aşa cum afirma Hofmann,

2
”nu există o regulă obiectivă a gustului ,pe baza căreia să putem determina ce este frumos”.
Acest lucru deoarece judecata estetică îşi află fundamentarea în sensibilitatea subiectului.
Frumosul, ca şi valoare estetică, este, după părerea lui Al. Dima, ceva pentru cineva. Dacă am
considera, însă, faptul că arta se referă la emoţii, la trăiri, la exteriorizări, atunci a explica aceste
lucruri, a le interpreta şi a le verifica înseamnă să ne îndepărtăm de sensul ei.

Dar nu putem concepe Frumosul fără Urât, deoarece frumuseţea şi urâtul sunt concepte care
se implică unul pe celălalt. Deşi urâtul este pus în opoziţie cu frumosul, nu am şti ce este
frumosul dacă nu l-am raporta la urât. Chiar dacă estetica foloseşte frumosul şi urât ca termeni ce
se aplică diferitelor reprezentări, acestea se aplică doar în cazul civilizaţiei Occidentului. În cazul
unor populaţii primitive, de exemplu, imaginea unei persoane în a cărei piele sunt introduse mii
de ace poate părea frumoasă, însă nu va părea astfel şi în cazul unui occidental. Aşa cum afirmă
şi U. Eco, Frumosul şi Urâtul ţin de perioade diferite şi de culturi diferite, dar şi în funcţie de
perioada istorică.

D. DESCRIEREA PROIECTULUI
Scop : Frumusețea este definită ca un aspect care aduce bucurie persoanei care o deține. Când
spunem că ceva este frumos, recomandăm celorlalți că ar trebui să se bucure de această
frumusețe? De unde știm că ceea ce nouă ni se pare frumos, apare la fel și în ochii altora?
Frumusețea depinde de gusturi, dar este ea vreodată obiectivă? Putem să justificăm logic dacă
ceva sau cineva este frumos sau nu? Răspunsul instinctiv ar fi, desigur, „nu”.
Obiective:
- familiarizarea elevilor cu conceptul de frumos în diverse domenii;
- educaţia pentru frumos a elevilor;
- dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare pentru frumos în diferite forme de manifestare și de
înțelegere;
- identificarea diverselor forme de frumos în jurul nostru;
- frumosul natural și frumosul artificial;
- cultivarea interesului elevilor pentru frumos.
Grup ţintă: - elevii de la clasa a X-a P.M.Ag.; profesori
Durata: 15-19 aprilie 2019
Calendarul activităţilor:
1. Moment organizatoric: informare despre activităţile desfăşurate în cadrul proiectului;
2. Conceptul de frumos - discuţii cu elevii;
3. Frumusețea naturală – vizualizare documentare;
4. Frumusețea artificială - joc de rol;
5. Frumusețea în imagini – fotografii, pliante, clipuri video, postere;
6. Feedback-ul activităţilor desfăşurate.

3
Metode şi tehnici de lucru, forme de organizare:
- elevii sunt anunţaţi despre activităţile desfăşurate;
- elevii se grupează pe clase;
- discuții tematice;
- prezentări video;
- aplicații practice;
- chestionare.
Rezultate: fotografii, clipuri, CD-uri.
Resurse umane:
- proprii-elevi;
- profesori diriginţi, profesori colaboratori.
Parteneri:
- Muzeul de Artă din Calafat;
- Biblioteca liceului și Biblioteca Orășenească;
- saloane de estetică și îngrijire a corpului omenesc;
- Atelier de design floral by Sorina.

E. EVALUARE – CALITATE
I. Evaluarea internă a proiectului
II. Evaluarea externă a proiectului

F. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: -

G. BUGETUL PROIECTULUI - nu există sursă de finanţare

H. ANEXE: Acorduri parteneriale 

S-ar putea să vă placă și