Raport privind progresul copiilor înregistrat în urma

probelor de evaluare ințială şi finală

Evaluarea iniţială la grupa mică ,,Steluțele" a vizat, în primul rând, observarea

capacităţii de integrare în grup şi de relaţionare cu educatoarea şi cu ceilalţi copii, precum şi
observarea comportamentului copiilor la primul contact cu educatoarea, colegii, sala de grupă.
Obiectivele stabilite pentru evaluarea iniţială au urmărit nivelul la care se află copiii la
intrarea în grădiniţă, în ceea ce priveşte:
●Dezvoltarea intelectuală – exprimarea , cunoştinţe despre mediu (culori, animale,
obiecte), cunoştinţe ce permit înţelegerea poziţiilor spaţiale, cunoaşterea propriului corp, nivelul
de dezvoltare a simţurilor (gust, văz, auz).
●Dezvoltarea fizică – înălţime, greutate, echilibru, indică diferite părţi ale corpului,
execută mişcări simple la comandă.
●Dezvoltare artistică – ţine creionul, desenează linii (chiar şi mâzgălituri), colorează,
cântă.
●Dezvoltare socio-emoţională - capacitatea copiilor de a se adapta la regimul de viaţă al
grădiniţei, participarea , stabilitatea şi autocontrolul în activitate, cooperarea în grupa de copii,
rezistenţa la efort.
Instrumentele de evaluare utilizate au fost diverse şi au fost selectate ţinând cont de vârsta
mică şi de faptul că grupa este formată din 16 copii de 3-4 ani, deci nu au încă cunoştinţe,
pricepri şi deprinderi specifice. De aceea s-a urmărit în primul rând cunoaşterea mediului din
care provin copiii pentru a stabili gradul de dezvoltare la care s-a ajuns în familie şi pentru a crea
acea legătură atât de importantă (mai ales în acest moment de debut) între grădiniţă şi familie.
Probe aplicate copiilor la primul contact cu grădiniţa: probe orale, practice, observarea
comportamentului în timpul activităţilor, dialogul cu copiii, şi mai puţin utilizate au fost probele
scrise şi studiul produselor activităţii.
Probele de evaluare iniţială au fost aplicate pe parcursul primelor 2 săptămâni ale anului
şcolar, unui număr de 16 copii şi comportamentele urmărite au fost stabilite pe domenii de
dezvoltare.
Evaluarea sumativă a fost structurată pe cele patru domenii de comportament : domeniul
cognitiv, domeniul verbal, domeniul socio-afectiv și domeniul psiho-motric.
Datorită particularităților de vârstă și individuale ale preșcolarilor, s-a urmărit stabilirea
unor obiective și mijloace de realizare care să dea posibilitatea interpretării cât mai corecte a
rezultatelor și raportarea acestora la cele obținute în evaluarea inițială de la începutul anului
școlar.
Referitor la educarea limbajului, copiii au realizat progrese în ce priveşte volumul
vocabularului cât şi exprimarea. Sunt şi unii copiii care prezintă o exprimare defectuoasă din
punct de vedere fonetic şi gramatical, prezintă deficienţe de pronunţie şi exprimare; atenţia şi
memoria voluntară sunt slab dezvoltate de scurtă durată; acest lucru ducând la reproducerea
defectuoasă a fragmentelor de poezie sau poveste .
Măsuri ameliorative
Copiii care e exprimă mai greu în propoziţii vor fi antrenaţi şi activaţi într-un program de
recupertare şi exersare a comunicării orale în activităţile alese de repovestire după imagini pentru
reactualizarea conţinuturilor poveştilor cunoscute şi pentru antrenarea tuturor copiilor în
repovestiri . Ceilalţi copii vor fi antrenaţi în activităţi pentru dezvoltarea limbajului oral şi a
comunicării orale, fiind solicitaţi în rezolvarea unor sarcini mai complicate, cu grad de dificultate
mai ridicat.
La toţi copiii am observat un progres în ceea ce priveşte cunoştinţele şi reprezentările
matematice. Toţi copiii formează şi denumesc corect mulţimi după diferite criterii, numără corect
în limitele 1 – 3. Majoritatea recunosc şi descriu corect formele geometricve învăţate şi identifică
corect poziţiile spaţiale ale obiectelor. Cu toate acestea putem spune că am observat şi o durată
scurtă de concentrare a atenţiei la unii copii, folosirea defectuoasă a limbajului matematic.
De asemenea, am constatat că majoritatea copiilor au însuşite cunoştinţele referitoare la
mediul înconjurător. Ei descriu, enumeră, clasifică elemente componente ale mediului (plante,
animale , obiecte,....), însă nu toţi adresează întrebări în legătură cu cele observate; nu respectă
ordinea efectuării operaţiilor din sarcina didactică.
Măsuri ameliorative
Copiii se vor juca mai mult în cadrul activităţilor de la aria Ştiinţă şi în activităţile
recuperatorii. De asemenea vom încerca să folosim softurile educaţionale matematice pentru a
atrage mai mult copiii în fixarea cunoştinţelor matematice.
Se va lucra diferenţiat, cu copiii care au întâmpinat dificultăţi, atât la activităţile comune
cât şi la jocurile desfăşurate la sectorul Ştiinţă. Fiecare copil va fi ajutat ca prin joc să-şi
consolideze şi sistematizeze cunoştinţele referitoare la anotimpuri şi la caracteristicile acestora.
Se vor organiza vizite şi excursii, urmărindu-se formarea unor atitudoini ecologice faţă de mediul
înconjurător.
Concluzii
În concluzie, constatările prezentate mai sus evidenţiază progresul realizat de copii în ceea
ce priveşte nivelul de cunoştinţe, priceperi, deprinderi şi abilităţi însuşite pe parcursul anului
şcolar şi deci o evoluţie în ce priveşte dezvoltarea intelectuală, psiho-fizică şi socio-afectivă a
copiilor , astfel încât toţi preşcolarii grupei pot urma cu succes grupa mijlocie.