Repere metodologice în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea

activităţilor didactice pe domenii experienţiale - structură şi variante de

realizare

1. Joc didactic
Indiferent de varianta utilizată în demersul didactic al jocului didactic trebuie să se
asigure:
 organizarea bazei materiale a jocului;
 precizarea conţinutului şi sarcinilor jocului;
 stabilirea regulilor jocului, explicarea şi demonstrarea lor;
 stabilirea etapelor jocului (acţiunile de joc) şi demonstrarea lor ;
 controlul rezolvării independente şi corecte a sarcinilor jocului şi a respectării
regulilor de joc;
 aprecierea finală a desfăşurării jocurilor şi a rezultatelor obţinute ;
 eventuale îndrumări pentru continuarea jocului în alte împrejurări şi pentru
imaginarea unor variante ale jocului.

Structura unei activităţi pe bază de joc didactic

Evenimentele Conţinutul activităţii

(momentele)
activităţii didactice
Moment Pregătirea copiilor şi a locului de desfăşurare a jocului pentru
organizatoric activitate;
Asigurarea unei atmosfere prielnice de joc prin trezirea interesului
pentru joc.
Captarea atenţiei Introducerea în joc, sub formă de surpriză, prin intermediul unui
personaj îndrăgit de copii, prin interpretarea unui cântec adecvat,
prin audierea unui cântec, o scurtă povestire, o ghicitoare, versuri
cunoscute etc.
Enunţarea Precizarea obiectivelor şi titlul jocului; Prezentarea modului de
 Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)
activităţii didactice
obiectivelor şi a organizare şi desfăşurare a jocului.
titlului jocului
Reactualizarea Exerciţii – joc de reactualizare a cunoştinţelor /deprinderilor ce vor
cunoştinţelor fi utilizate în joc;
anterioare Scurtă conversaţie de reactualizare a cunoştinţelor şi deprinderilor.
Explicarea şi demonstrarea sarcinilor şi regulilor jocului; Se insistă
Dirijarea învăţării pe sarcina didactică, elementele de joc şi pe regulile jocului, se
precizează criteriile de reuşită;
Executarea jocului demonstrativ (de către educator, de către
educator împreună cu copiii, sau către câţiva copii) utilizând
elementele specifice jocului didactic (întrecerea, mişcarea,
mânuirea jetoanelor, aplauzele etc.);
Executarea jocului de probă (de către toţi copiii).
Obţinerea Executarea jocului de către copii, individual sau în echipe (la
performanţei început educatorul poate fi conducătorul jocului);
Retenţia și transferul Complicarea jocului prin stabilirea unor noi obiective şi /sau prin
introducerea de noi reguli.
Asigurarea conexiunii Se fac precizări asupra cunoştinţelor /deprinderilor însuşite în joc.
inverse Se poate realiza evaluarea prin metode de evaluare scrisă /
alternativă (completarea unor fișe de evaluare, metoda RAI,
interevaluare etc.)
Evaluarea rezultatelor Aprecierea modului de realizare a sarcinilor prin raportare la
învățării obiectivele propuse
Recompense acordate copiilor;
2. Povestire

În organizarea şi desfăşurarea povestirilor trebuie să se ţină seama de următoarele:

 conţinuturile activităţilor de povestire trebuie alese în concordanţă cu
comportamentele/ competențele vizate, să înfăţişeze aspecte cât mai apropiate de
experienţa copiilor, să aibă valenţe educative şi estetice;
 studierea anterioară a textului literar de povestit şi adaptarea acestuia la
particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor;
 alcătuirea planului povestirii: succesiunea episoadelor şi identificarea personajelor
şi trăsăturilor acestora;
 pregătirea materialelor didactice (imagini – planşe, tablouri, jetoane - machete,
figurine, siluete, jucării, marionete, înregistrări audio sau video etc.);
 expunerea conţinutului trebuie să fie clară şi accesibilă copiilor, să fie expresivă
(modularea vocii, schimbarea ritmului vorbirii şi a intonaţiei, respectarea pauzelor,
mimică şi gesticulaţie adecvate, repetiţii etc.) pentru a menţine treaz interesul copiilor şi
pentru a asigura motivaţia învăţării.

Structura unei activităţi pe bază de povestire

Varianta de Evenimentele Conţinutul activităţii
realizare (momentele) activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor, a locului de desfăşurare a
activităţii, a materialului didactic necesar.
Captarea atenţiei Ghicitori, versuri cunoscute de copii pentru
crearea interesului de receptare a poveştii.
Enunţarea obiectivelor Prin intermediul unui „personaj” (o jucărie, o
Povestirea şi a titlului poveştii marionetă, o înregistrare audio sau video, etc.)
educatoarei se comunică titlul poveştii şi obiectivele
activităţii (ce vor trebui să remarce şi să reţină
după ce vor audia povestea).
Reactualizarea Includerea poveştii într-o serie de poveşti
cunoştinţelor anterioare cunoscute de copii.
Reamintirea unor personaje (se pot utiliza
Varianta de Evenimentele Conţinutul activităţii
realizare (momentele) activităţii
didactice
imagini, măşti, înregistrări audio, video etc.).
Dirijarea învăţării Expunerea poveştii de către educatoare (se
utilizează suport intuitiv adecvat – imagini cu
scene semnificative din poveste).
Obţinerea performanţei Copiii expun, la început cu ajutorul
educatorului, conţinutul poveştii. Se va urmării
conţinutul logic al poveştii, distincţia între
personajele pozitive şi cele negative şi acţiunea
acestora etc.
Retenţia și transferul Se precizează titlul povestirii şi ideea principală
a acesteia.
Asigurarea conexiunii Copiii vor preciza și argumenta ce personaj /
inverse acțiune le-a plăcut.
Se poate realiza evaluarea prin metode de
evaluare scrisă / alternativă (completarea unor
fișe de evaluare, metoda RAI, interevaluare
etc.)
Evaluarea rezultatelor Aprecieri privind însuşirea conţinutului
învățării povestirii.
Recompense acordate copiilor / elemente de joc

Moment organizatoric Pregătirea copiilor, a locului de desfăşurare a

activităţii, material didactic necesar.
Captarea atenţiei Ghicitori, versuri cunoscute de copii pentru
crearea interesului de receptare a poveştii
Enunţarea obiectivelor Se comunică obiectele activităţii şi se
şi a titlului povestirii reactualizează titlul poveştii care urmează a fi
povestite de copii
Repovestire Dirijarea învăţării şi Pe baza unui material ilustrativ, la început cu
reactualizarea sprijinul educatorului, copii prezintă conţinutul
cunoştinţelor anterioare poveştii (se va avea grijă să se evite detaliile,
 Varianta de Evenimentele Conţinutul activităţii
realizare (momentele) activităţii
didactice
amănuntele, aspectele nesemnificative chiar
dacă au impresionat);
Pentru fiecare secvenţă a poveştii va fi antrenat
un copil, alţi copii pot însă să aducă completări
semnificative.
Obţinerea performanţei Copiii vor povesti fără ajutor, iar cei mari şi
fără suport intuitiv. Li se poate sugera să
schimbe titlul poveştii, finalul acesteia, să
elimine sau să adauge personaje.
Retenţia și transferul Se revine asupra titlului poveştii şi altor poveşti
cu conţinut asemănător.
Asigurarea conexiunii Copiii vor preciza și argumenta ce personaj /
inverse acțiune le-a plăcut.
Se poate realiza evaluarea prin metode de
evaluare scrisă / alternativă (completarea unor
fișe de evaluare, metoda RAI, interevaluare
etc.)
Evaluarea rezultatelor Aprecieri asupra calităţii răspunsurilor.
învățării Recompense acordate copiilor.
Moment organizatoric Pregătirea copiilor, a locului de desfăşurare a
activităţii, material didactic necesar.
Captarea atenţiei Trezirea dorinţei copiilor de a povesti prin
prezentarea unor „personaje care doresc să - i
Povestire asculte”.
creată de copii Enunţarea scopului şi a Se precizează felul activităţii şi sarcinile ce le
obiectivelor revin copiilor.
Reactualizarea Prezentarea unor personaje din mai multe
cunoştinţelor anterioare poveşti cunoscute, din care copii să recunoască
şi să selecteze pe acelea care corespund temei
anunţate; lectura unui fragment pe care copiii
Varianta de Evenimentele Conţinutul activităţii
realizare (momentele) activităţii
didactice
să-l recunoască; prezentarea unor ilustraţii etc.
Dirijarea învăţării Expunerea povestirii – model de către
educatoare care trebuie să fie scurtă, concisă,
fără detalii, clară şi expresivă, exprimată într-o
formă plăcută pentru a crea o stare afectivă
pozitivă.
Iniţierea unei conversaţii asupra conţinutului
povestirii, pentru a sublinia ceea ce este
esenţial şi specific faptelor ce urmează a fi
povestite.
Expunerea povestirii de către copii, pe
fragmente, la început respectând modelul
educatoarei, apoi desprinzându-se de acesta.
Educatorul intervine atunci când cel care
povesteşte se pierde în amănunte neesenţiale,
manifestă tendinţa de a prelungi expunerea sau
deviază de la tema propusă.
Obţinerea performanţei Povestirea integrală în care se va urmării ca
povestirile create să respecte o anumită
structură (introducere, intrigă, deznodământ).
Toţi copiii vor fi solicitaţi să povestească, fie
întreaga poveste, fie anumite secvenţe.
Retenţia și transferul Schimbarea titlului povestirii; adăugarea de
personaje; mimarea unor acţiuni caracteristice
personajelor etc.
Se fixează principalele momente ale povestirii.
Asigurarea conexiunii Copiii vor preciza și argumenta ce personaj /
inverse acțiune le-a plăcut.
Se poate realiza evaluarea prin metode de
evaluare scrisă / alternativă (completarea unor
Varianta de Evenimentele Conţinutul activităţii
realizare (momentele) activităţii
didactice
fișe de evaluare, metoda RAI, interevaluare
etc.)
Evaluarea rezultatelor Aprecieri asupra respectării cerinţelor unei
învățării povestiri şi sunt nominalizate cele mai
frumoase povestiri.
Recompense acordate copiilor;
3. Convorbire
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de convorbire presupune:
 planificarea la intervale optime de timp;
 stabilirea tematicii convorbirii şi a variantei de realizare în funcţie de particularităţile de
vârstă şi individuale ale copiilor;
 elaborarea planului convorbirii (principalele aspecte ce vor fi dezvoltate), fie sub forma
unor idei principale, fir chiar sub forma întrebărilor;
 alegerea procedeelor şi a mijloacelor care să asigure participarea activă a tuturor
copiilor pe tot parcursul activităţii;
 întrebările trebuie să aibă un conţinut accesibil, să fie în strânsă legătură cu tema, să
vizeze ceea ce este esenţial, să ţină seama de cunoştinţele anterioare ale copiilor, să
pornească de la experienţa de viaţă a acestora, formularea să fie simplă, clară, precisă şi
corectă (ştiinţific şi gramatical);
 întrebările trebuie adresate întregii grupe, numindu-se apoi copilul care va răspunde;
 răspunsurile trebuie să fie în concordanţă cu conţinutul întrebării, să fie formulate clar,
precis, corect din punct de vedere gramatical, să nu repete răspunsurile anterioare ale
colegilor,
 copiii trebuie obişnuiţi să răspundă individual, pe rând (nu în cor) şi nu trebuie
întrerupţi;
 corectarea greşelilor se va face în funcţie de felul acestora ( confuzii, inexactitate,
pronunţare greşită, exprimare incorectă din punct de vedere gramatical, lipsa de coerenţă a
răspunsurilor etc.) şi de particularităţile individuale ale copiilor;

Structura unei activităţi pe bază de convorbire

 Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
convorbirii
Captarea atenţiei Introducerea în activitate se realizează printr-o ghicitoare, o
poezie, o scurtă povestire, imagini, înregistrări audio sau video
etc. după care urmează un comentariu referitor la subiectul
convorbirii;
Enunţarea obiectivelor şi Se precizează tema convorbirii, sarcinile didactice şi obiectivele
a temei convorbirii activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la
activitate;
Reactualizarea Se pot reaminti alte convorbiri pe aceeaşi temă;
cunoştinţelor anterioare Tema pusă în discuţie este încadrată într-un sistem;
Dirijarea învăţării Orientarea convorbirii prin intermediul întrebărilor care
gravitează în jurul unei întrebări principale, fie pentru
transmiterea de noi cunoştinţe, fie pentru sistematizarea, fixarea
sau evaluarea lor; Dacă copiii nu surprind esenţialul se intervine
cu întrebări ajutătoare, suplimentare;
Obţinerea performanţei Sunt solicitaţi şi copiii să pună întrebări la care pot să răspundă
colegii sau educatorul;
Se desprind concluzii parţiale şi concluzia finală, dacă este
posibil una generalizatoare;
Realizarea unor clasificări, a unor comparaţii etc.
Retenţia și transferul Repetări ale principalelor aspecte care stau la baza concluziilor;
Asigurarea conexiunii Se poate realiza evaluarea prin metode de evaluare scrisă /
inverse alternativă (completarea unor fișe de evaluare, metoda RAI,
interevaluare etc.)
Evaluarea rezultatelor Formularea unor aprecieri asupra modului cum s-au implicat în
învățării activitate;
Recompense acordate copiilor;
4. Lectura după imagini
Organizarea şi desfăşurarea lecturii după imagini este necesar să se acţioneze în
următoarele direcţii:
 să se realizeze, pe baza analizei şi sintezei, perceperea sistematică a imaginilor,
desprinzându-se conţinutul tematic;
 să se precizeze şi să se corecteze procesul intuirii independente, ajutându-i pe copii să
realizez generalizări;
 să se precizez şi să se activizeze vocabularul copiilor, să li se formeze deprinderi de
exprimare corectă, coerentă şi expresivă;
 materialul intuitiv trebuie să fie accesibil, atractiv şi să trezească interesul copiilor,
imaginile să fie clare, să se asigure vizibilitate pentru toţi copiii şi să aibă valoare estetică;
 din perspectiva scopului didactic, suportul intuitiv trebuie să asigure formarea unor
reprezentări corecte, să contribuie la exersarea capacităţii de comunicare orală prin
prezentarea unor acţiuni sugestive şi a unor relaţii dintre personaje, să aibă dimensiuni
corespunzătoare pentru a permite perceperea fără dificultăţi a imaginii;
 nu trebuie folosite multe imagini pentru a nu distrage atenţia copiilor;
 în prealabil educatorul trebuie să studieze imaginile pentru a alcătui planul de
întrebări şi planul de idei la care se vrea să se ajungă;

Structura unei activităţi didactice de lectură după imagini

Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii, pregătirea şi aşezarea materialului intuitiv în mod
corespunzător; aşezarea copiilor în mod corespunzător;
Captarea atenţiei Introducerea în activitate se realizează printr-un element surpriză
- o ghicitoare, o poezie, o scurtă povestire, imagini, înregistrări
audio sau video etc.
Enunţarea obiectivelor şi Se precizează tema activităţii, sarcinile didactice şi obiectivele
a temei lecturii activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la
activitate;
 Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)activităţii
didactice
Reactualizarea Realizarea unei convorbiri pregătitoare prin care se reactualizează
cunoştinţelor anterioare reprezentările copiilor şi îi pregăteşte pentru desfăşurarea
activităţii;
Prezentarea globală a imaginilor pentru a-i familiariza pe copii cu
conţinutul imaginilor;
Dirijarea învăţării Perceperea / intuirea imaginilor prin analiza, descrierea,
interpretarea acestora printr-o conversaţie dintre educator şi copii;
Li se cere copiilor, în primul rând, să enumere elementele
compoziţionale observate de ei în mod spontan şi contemplativ,
iar apoi se analizează grupul compoziţional central, căruia i se
subordonează logic, celelalte;
Obţinerea performanţei Educatoarea împreună cu copiii formulează concluzii parţiale şi
concluzii sintetizatoare;
Concluziile finale pot fi realizate sub forma unor povestiri;
Se propune un titlu potrivit tabloului (imaginii), să recite o
poezie, să interpreteze un cântec pe o temă corespunzătoare
conţinutului imaginii analizate;
Retenţia și transferul Reconstituirea imaginii din părţile componente
Asigurarea conexiunii Repetări ale principalelor aspecte care stau la baza concluziilor;
inverse Se poate realiza evaluarea prin metode de evaluare scrisă /
alternativă (completarea unor fișe de evaluare, metoda RAI,
interevaluare etc.)
Evaluarea rezultatelor Formularea unor aprecieri asupra modului cum s-au implicat în
învățării activitate, asupra capacităţii copiilor de a expune cu cuvinte
proprii ideea principală a imaginilor prezentate;
Recompense acordate copiilor;
5. Memorizare
În proiectarea şi organizarea activităţilor de memorare („învăţare pe de rost”) a
poeziilor trebuie să respecte următoarele cerinţe pedagogice:
 pentru realizarea accesibilităţii textelor, atât din punct de vedere al conţinutului cât
şi din punct de vedere al realizării artistice, selectarea poeziilor şi planificarea lor să se
realizeze în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, de mediul
din care provin copii, de interesul acestora;
 analizarea de către educator din timp a conţinutului poeziei pentru a se orienta în
pregătirea conţinutului de idei exprimat de versuri şi mai ales în alegerea modalităţilor
de predare;
 formarea deprinderii copiilor de a recita expresiv versurile memorate, cu
respectarea pauzelor impuse de cerinţele de ordin gramatical, logic şi psihologic;
 trebuie să se ţină seama de specificul memoriei la vârsta preşcolară – caracterul
concret – intuitiv al memoriei, marea ei plasticitate, capacitatea şi uşurinţa cu care
copilul memorează, păstrează şi reproduce ceea ce îl impresionează, absenţa
procedeelor de memorare;
 în recitarea de către copii a poeziei se va urmării pronunţia corectă, fidelitatea
reproducerii, gradul de expresivitate şi de înţelegere a conţinutului poeziei.

Structura unei activităţi didactice de memorizare

Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii; aşezarea copiilor în mod corespunzător – în
semicerc; organizarea materialului didactic necesar activităţii;
Captarea atenţiei Introducerea în activitate se realizează printr-un element
surpriză - o ghicitoare, o poezie, o scurtă povestire, imagini,
înregistrări audio sau video etc.
Enunţarea obiectivelor şi Se comunică titlul şi autorul poeziei, sarcinile didactice şi
a titlului poeziei obiectivele activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la
activitate;
 Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)activităţii
didactice
Reactualizarea Realizarea unei scurte convorbiri pregătitoare, a unor poezii
cunoştinţelor anterioare care au aceeaşi tematică prin care se reactualizează
reprezentările copiilor, îi pregăteşte pentru desfăşurarea
activităţii, îi familiarizează cu conţinutul de idei al poeziei, cu
sentimentele exprimate;
Dirijarea învăţării O primă recitare model a poeziei de către educator;
A doua recitare model – de aprofundare – a poeziei este urmată
de sublinierea, printr-o scurtă convorbire sau expunere narativă
a conţinutului principal al poeziei;
Obţinerea performanţei Repetarea globală (dacă poezia este scurtă) sau pe fragmente,
unităţi logice (nu în toate cazurile strofe) individual, de către
fiecare copil a versurilor, la început cu ajutorul educatorului
apoi singur;
Recitarea colectivă – în grupuri mici şi cu întreaga grupă;
Repetarea unor poezii cu aceeaşi temă însuşite anterior;
Redarea prin mişcări imitative, prin onomatopee sau prin desen
a conţinutului de idei al poeziei;
Retenţia și transferul Se va fixa titlul poeziei şi tematica abordată
Asigurarea conexiunii Se poate realiza evaluarea prin metode de evaluare scrisă /
inverse alternativă (completarea unor fișe de evaluare, metoda RAI,
interevaluare etc.)
Evaluarea rezultatelor Aprecieri individuale şi colective asupra modului cum a fost
învățării memorată poezia şi evidenţierea copiilor care au memorat cele
mai multe versuri;
Recompense acordate copiilor;
6. Observare
Pentru reuşita unei activităţi de observare trebuie să se respecte următoarele cerinţe
pedagogice:
 Structura activităţii de observare să aibă în vedere: locul unde se desfăşoară, felul
materialului utilizat, cunoştinţele cu care copiii vor fi familiarizaţi, nivelul capacităţilor
perceptive şi al gândirii ce trebuie atins;
 Observările vizează cele două domenii ale realităţii: natura (omul, animale, plante,
fenomene ale naturii, peisaje etc.)şi viaţa socială (obiecte, activităţi, relaţii dintre
oameni, instituţii, locuri natale etc.)
 Selecţionarea cu discernământ a informaţiilor noi, a vocabularului corespunzător,
a modalităţilor de explicare a acestora;
 Alegerea metodelor şi procedeelor astfel încât observarea să favorizeze acţiunea
cu obiectele, cunoaşterea activă a realităţii de către toţi copiii.

Structura unei activităţi didactice de observare

Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii; aşezarea copiilor în mod corespunzător – în
semicerc; organizarea materialului didactic necesar
activităţii;
Captarea atenţiei Introducerea în activitate se realizează printr-un element
surpriză - o ghicitoare, o poezie, o scurtă povestire, imagini,
înregistrări audio sau video etc.

Enunţarea obiectivelor şi a Se precizează subiectul observării, sarcinile didactice şi

temei observării obiectivele activităţii;
Se specifică cerinţele în legătură cu modul de participare la
activitate (mai ales dacă se desfăşoară în afara grădiniţei);
Reactualizarea cunoştinţelor Familiarizarea copiilor cu obiectul observării prin
anterioare şi prezentarea perceperea globală a acestuia şi prin identificarea obiectelor
obiectului observării care fac parte din aceeaşi categorie.
 Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele)activităţii
didactice

Dirijarea învăţării Perceperea / intuirea materialului de observat (real sau

substitut al acestuia) prin analiza, descrierea, interpretarea
acestora printr-o conversaţie dintre educator şi copii;
Efectuarea unor acţiuni simple de investigare, la început,
libere apoi sistematice, pe baza unui plan de întrebări, prin
treceri de la detalii la esenţial, de la părţile componente la
întreg, de la structura exterioară la însuşirile caracteristice şi
invers.
Obţinerea performanţei Educatoarea împreună cu copiii formulează concluzii
parţiale şi concluzii sintetizatoare;
Retenţia și transferul Repetări ale principalelor aspecte care stau la baza
concluziilor;
Fixarea cunoştinţelor prin stabilirea utilităţii obiectului
observat.
Asigurarea conexiunii Se poate realiza evaluarea prin metode de evaluare scrisă /
inverse alternativă (completarea unor fișe de evaluare, metoda RAI,
interevaluare etc.)
Evaluarea rezultatelor Formularea unor aprecieri asupra modului cum s-au
învățării implicat în activitate, asupra capacităţii copiilor de a expune
cu cuvinte proprii rezultatele observărilor;
Recompense acordate copiilor;
7. Activitate pe bază de exerciţii – de formare de deprinderi intelectuale /practice
Realizarea prin exerciţii a activităţilor didactice impune cu necesitate respectarea unor
condiţii pedagogice:
 Alegerea exerciţiilor trebuie să asigure acţiunea cu material didactic după model şi
apoi individual;
 Să se asigure manipularea de către fiecare copil a materialului didactic individual
(distributiv), conform unor sarcini precis şi corect formulate de către educator;
 Să se asigure gradarea efortului intelectual în cadrul aceleaşi activităţi, de la o
secvenţă la alta şi de la o grupă la alta;
 Să se asigure o structură variată de activităţi, prin combinarea de exerciţii, care să
sprijine realizarea obiectivelor propuse;
 Pentru a realiza funcţionalitatea cunoştinţelor trebuie să se realizeze corelaţii
interdisciplinare;
 După fiecare exerciţiu trebuie să se evidenţieze rezultatele acţiunii şi explicarea
soluţiei găsite, a procedeului folosit;

Structura unei activităţi pe bază de exerciţiu

Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii, pregătirea şi aşezarea materialului didactic –
demonstrativ şi distributiv (individual); aşezarea copiilor în mod
corespunzător;
Captarea atenţiei Prezentarea materialului didactic prin intermediul elementelor
ludice (personaj, jucărie etc.), de către educatoare cu ajutorul
copiilor;
Enunţarea obiectivelor şi Se comunică obiectivele activităţii şi se fac precizări privind
a temei modul de desfăşurare a acesteia şi de utilizare a unor materiale
didactice;
Reactualizarea Se realizează 1- 2 exerciţii semidirijate de educatoare cu material
cunoştinţelor anterioare demonstrativ, realizate de copii ce au ca scop reactualizarea unor
cunoştinţe anterioare ce urmează a fi valorificate în activitate;
 Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Educatorul verifică corectitudinea realizării şi dacă este cazul se
fac precizări şi se repetă exerciţiile pentru o execuţie corectă;
Dirijarea învăţării Demonstrarea şi explicarea noului conţinut de către educator cu
ajutorul copiilor prin exerciţii;
Se acordă atenţie întăririi prin verbalizare a acţiunilor efectuate şi
utilizarea terminologiei specifice;
Se fac precizări privind realizarea corectă a acţiunilor,
succesiunea acestora;
Obţinerea performanţei Executarea unui sistem diversificat de exerciţii de către copii; se
acordă sprijin copiilor ce întâmpină greutăţi; se verifică
corectitudinea soluţiilor;
Se fac precizări privind noţiunile noi (terminologie, mod de
lucru);
Se urmăreşte formarea unor deprinderi de autocorectare;
Se realizează şi exerciţii cu caracter aplicativ cu materiale
diferite;
Retenţia și transferul Se fixează tema
Asigurarea conexiunii Se analizează modul de rezolvare a sarcinilor, se corectează
inverse eventualele greşeli;
Se poate realiza evaluarea prin metode de evaluare alternativă
(turul galeriei, interevaluare etc.)
Evaluarea rezultatelor Se fac aprecieri individuale şi autoaprecieri prin raportare la
învățării obiective
Recompense acordate copiilor;

Variante ale activităţii pe bază de exerciţiu

 Activităţi de educaţie muzicală
 Activităţi de educaţie artistico – plastică
 Activităţi practice
 Activităţi de educaţie fizică
7.a. Variante ale activităţii pe bază de exerciţiu - Activităţi de educaţie muzicală
Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii, pregătirea şi aşezarea materialului didactic –
demonstrativ şi distributiv (individual); aşezarea copiilor în mod
corespunzător;
Captarea atenţiei Prezentarea materialului didactic prin intermediul elementelor
ludice (personaj, jucărie etc.), de către educatoare cu ajutorul
copiilor;
Enunţarea obiectivelor şi Se comunică obiectivele activităţii şi titlul cântecului
a temei
Reactualizarea Intonarea unor cântece îndrăgite de copii
cunoştinţelor anterioare
Dirijarea învăţării Lectura textului de către educator sau audierea unei înregistrări;
Explicarea cuvintelor necunoscute;
Intonarea cântecului de către educatoare în întregime şi apoi pe
fragmente;
Intonarea cântecului de către copii – cu întreaga grupă şi apoi pe
grupuri mici.
Obţinerea performanţei Scurtă convorbire pentru a asigura înţelegerea mesajului;
Repetarea cântecului individual şi în grup, pe fragmente şi în
întregime
Retenţia și transferul Se fixează titlul cântecului învățat
Asigurarea conexiunii Se asociază linia melodică cu mișcări; se pot utiliza instrumente
inverse musicale / substitute ale acestora pentru interpretarea unor
fragmente
Evaluarea rezultatelor Se fac aprecieri individuale şi autoaprecieri prin raportare la
învățării obiective
Recompense acordate copiilor;
7.b. Variante ale activităţii pe bază de exerciţiu - Activităţi de educaţie artistico –
plastică
Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii, pregătirea şi aşezarea materialului didactic –
demonstrativ şi distributiv (individual); aşezarea copiilor în mod
corespunzător;
Captarea atenţiei Prezentarea materialului didactic prin intermediul elementelor
ludice (personaj, jucărie etc.), de către educatoare cu ajutorul
copiilor;
Enunţarea obiectivelor şi Se comunică obiectivele activităţii şi tema activitatii
a temei
Reactualizarea Se reactualizează elementele de limbaj plastic învățate
cunoştinţelor anterioare
Dirijarea învăţării Prezentarea lucrării model şi intuirea acesteia de către copii;
Prezentarea modului de lucru;
Exerciţii de încălzire a mâinilor;
Obţinerea performanţei Executarea lucrării de către copii sub îndrumarea educatoarei;

Retenţia și transferul Se discută asupra unor modalități de utilizare a produselor

realizate de către copii (valorificarea în context social)
Asigurarea conexiunii Expunerea lucrărilor şi motivarea aprecierilor realizate de către
inverse copii. (turul galeriei, evaluare frontală, interevaluare etc)
Evaluarea rezultatelor Recompense acordate copiilor;
învățării
7.c. Variante ale activităţii pe bază de exerciţiu - Activităţi practice
Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Moment organizatoric Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
activităţii, pregătirea şi aşezarea materialului didactic –
demonstrativ şi distributiv (individual); aşezarea copiilor în mod
corespunzător;
Captarea atenţiei Prezentarea materialului didactic prin intermediul elementelor
ludice (personaj, jucărie etc.), de către educatoare cu ajutorul
copiilor;
Enunţarea obiectivelor şi Se vor specifica criteriile de apreciere a lucrărilor
a temei
Reactualizarea Intuirea şi familiarizarea cu materialelor cu care se va lucra.
cunoştinţelor anterioare
Dirijarea învăţării Prezentarea şi intuirea lucrării model;
Prezentarea etapelor pe care trebuie să le parcurgă în realizarea
lucrării;
Exerciţii de încălzire a mâinilor (degetelor);
Obţinerea performanţei Realizarea lucrării de către copii (individual sau în perechi,
grupuri);
Se urmăreşte modul de lucru, respectarea etapelor de realizare a
lucrării, poziţia corectă etc.
Retenţia și transferul Se discută asupra unor modalități de utilizare a produselor
realizate de către copii (valorificarea în context social)
Asigurarea conexiunii Amenajarea unei expoziţii cu lucrările copiilor;
inverse Motivarea aprecierilor asupra realizării lucrărilor
Evaluarea rezultatelor Recompense acordate copiilor;
învățării
7.d. Variante ale activităţii pe bază de exerciţiu - Activităţi de educaţie fizică
Evenimentele Conţinutul activităţii
(momentele) activităţii
didactice
Organizarea colectivului Pregătirea copiilor şi a cadrului adecvat de desfăşurare a
de copii activităţii, pregătirea şi aşezarea materialului didactic –
demonstrativ şi distributiv (individual); aşezarea copiilor în mod
corespunzător;
Salutul; alinierea; verificarea echipamentului sportiv și a stării de
sănătate
Pregătirea organismului Realizarea unor exerciții fizice ușoare (variante de mers, variante
pentru efort de alergare, sărituri, joc de atenție, joc senzorial etc.)

Influenţarea selectivă a Complex de dezvoltare fizică armonioasă – exerciții fizice pentru

aparatului locomotor cap, gât, brațe, trunchi, picioare etc.

Dirijarea învăţării Demonstrarea şi explicarea exerciţiilor fizice;

Executarea exerciţiilor de probă
Obţinerea performanţei Executarea exerciţiilor de către copii şi corectarea greşelilor;
Consolidarea prin exerciţii a deprinderilor motrice;
Exerciții pentru dezvoltarea calităţilor motrice (viteză,
îndemânare etc,)
Retenția și transferul Executarea unor jocuri motrice, trasee aplicative etc.
Revenirea organismului Realizarea unor exerciții fizice ușoare (variante de mers,
după efort variante de alergare etc.)
Exerciții de respirație
Evaluarea rezultatelor Aprecieri şi recomandări.
învățării Aliniere.
Salutul