EPIDEMIOLOGIE

CONŢINUT TEMATIC

1. Conceptele de bază ale epidemiologiei

 Definirea noţiunilor de bază ale epidemiologiei: definire, obiectul preocupărilor, obiective, domenii
de aplicare, nivelele cercetării epidemiologice.

 Susţinerea caracterului cauzal al unor asociaţii: termenul de inferenţe (generalizări) de tip cauzal
elemente luate în consideraţie în cazul asocierii epidemiologice, relaţia de cauzalitate dintre un factor şi
boală, strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli, strategia ecologică.

 Descrierea epidemiologiei bolilor infecţioase: procesul epidemic, clasificarea epidemiologică a

bolilor infecţioase, activitatea şi asistenţa antiepidemică, supravegherea epidemiologică (infecţii
digestive, infecţii aerogene, zooantroponoze, parazitoze, infecţia HIV/SIDA, infecţii nozocomiale).

 Interpretarea caracteristicilor epidemiologiei bolilor cronice: distribuţia şi determinanţii bolitor

cronice în populaţii diferite, controlul problemelor cronice de sănătate, metode folosite de
epdemiologie, anchetele epidemiologice, screening-ul şi studiile de prevalenţă;

2. Starea de sănătate şi caracteristicile sănătăţii publice.

Modele de sănătate publică:

 Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate inftuenţată de biologia umană, mediu,

comportament şi serviciile de sănătate).

 Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate infiuienţată de sărăcie, factori sociali, stilul
de viaţă, şomajul, locuinţele nesănătoase, poluarea mediului, nivelul de educaţie).

 Modelul stării de sănătate, a determinanţilor şi a intervenţiilor (determinanţi direcţi -fumatul, nutriția,

alcoolul, consumul de droguri, accesul la apa potabilă, sanitaţia, habitatul, violenţa mai ales în familie,
accesul la îngrijiri de sănătate şi determinanţi indirecţi produsul intem brut, distribuţia veniturilor între
judeţe/în interiorul judeţului, sărăcia, modificările climei, factori socio-demografici, educaţia, situaţiile
de criză).
 Conceptul „structură-proces-rezultate” de analiză a determinanţilor sănătăţii în relaţie cu calitatea

 Managementul datelor şi al informaţiilor medicale.

 Managementul sistemelor de informaţii.

 Definiţie, concepte, tipuri de informaţii (clasificarea după sursă, după natură, după nivelul
managerial, după temporalitate, după frecvenţa de colectare, după utilizare, după format, după apariţie,
după tip)

 Calitatea datelor (relevanţa, corectitudinea, exhaustivitatea, încrederea în sursa informaţiei), metode

de comunicare a informaţiei (faţă în faţă, scrisă, vizuală, orală, electronică), instrumente, analiza şi
interpretarea datelor.

3. Monitorizarea stării de sănătate.

 Indicatori utilizaţi în monitorizarea stării de sănătate a comunităţii:

Propuşi de U.E. (indicatori ai stării de sănătate, indicatori ai stilului de viaţă, indicatori de caracterizare
a condiţiitor de viaţă şi muncă, protecţia sănătăţii, caracteristici demografice şi sociale);

Propuşi de 0.M.S. - strategia „Sănătatea pentru toţi în secolul XXI”, îngrijirite de sănătate (nursingul)
în contextul strategiei „Sănătate XXI”.

Strategia naţională de sănătate

 starea de sănătate a populaţiei,

 politica de sănătate a guvernului,

 principii directoare,

 scopul şi obiectivele strategiei naţionale de sănătate publică, domenii prioritare de intervenţie (boli
netransmisibile, boli transmisibile, sănătatea mintală, sănătatea familiei, servicii preventive,
implementare, monitorizare, evaluare, statistica populaţiei, dinamica populaţiei, (concepte, măsurarea
natalităţii şi fertilităţii, ani potenţiali de viaţă pierduţi, anii de viaţă ajustaţi cu incapacitatea, rnăsurarea
mortalităţii infantile).

 Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice:

 Statistica populației (numărul, repartiţia teritorială, ponderea în mediul urban/rural, densitatear

structura pe sexe, structura pe grupe de vârstă).
 Dinamica populației (concepte, măsurarea natalităţii şi fertilităţii, ani potenţiali de viaţă pierduţi, anii
de viaţă ajustaţi cu incapacitatea, măsurarea mortalităţii infantile, măsurarea mortalităţii generale şi
specifice).

 Implicațiile statisticii şi dinamicii populaţiei pentru serviciile de sănătate publică

4. Măsurarea şi analiza morbidităţii

 Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: supravegherea bolilor acute şi cronice (caracteristici comune

şi diferenţiate), definiţia morbidităţii, co-morbiditatea, utilizarea morbidităţii în studiile epiderniologice
descriptive.

 Măsurarea morbidităţii observate:

 Determinarea factorilor de risc ca precursori ai bolilor, calcularea relaţiei dintre factorii de risc şi
boală, abordarea transversală şi abordarea longitudinală, populaţia la risc.

 Abordarea morbidităţii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire,

persoana bolnavă) şi aspectul morbidităţii = fenomenul (incidenţa, prevalenţa, morbiditatea cu ITM,
morbiditatea cu invaliditate, morbiditatea spitalizată, mortalitatea specifică, morbiditatea individuală -
pe contingent, morbiditatea succesivă dinamică), sursa datelor şi informaţiilor (date de rutină şi date
obţinute prin studii speciale - cercetări, screening, anchete medicale).

 Indicatorii de morbiditate:

 incidenţa, prevalenţa, morbiditatea spitalizată, morbiditatea cu incapacitate de muncă, indici de

structură pentru incidenţă/prevalenţă;

 obiective, formule de calcul, reprezentări grafice.

 Conceptul de vizualizare a informaţiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul

individului, familiei, comunităţii, cu evaluări la nivel regional şi naţional) descriere

cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătăţii într-o

populaţie.

5. Aplică programe de sănătate publică.

 Iniţierea:
 Prezentarea situaţiei existente, (elemente de biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a
informaţiilor, utilizarea software-ului specializat).

 Identificarea problemelor, descrierea priorităţilor şi formularea problemei de sănătate.

 Specificarea participanţilor şi colaboratorilor, stabilirea populaţiei ţintă şi a beneficiarilor, durata

programului. Oportunităţi şi constrăngeri.

 Planificarea: Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaţionale), rezultate aşteptate.

 Implementarea: Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane) materiale,

financiare, informaţionale).

 Structura organizaţională, responsabilităţi, planul activităţilor.

 Estimarea bugetului, monitorizare.

 Evaluarea:

 indicatori de monitorizare,

 criterii şi norme utile în control şi evaluare,

 evaluări parţiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.