s4 Anexa 1

Centrul Cultural Institutul Intercultural
Judeţean Arad Timişoara
Analiza consumului cultural

în Judeţul Arad
RAPORT DE CERCETARE SOCIOLOGICĂ
coordonator proiect:
dr. Corina RĂCEANU
autor:
conf.univ.dr. Bogdan NADOLU
Designul cercetării
Prezentarea rezultatelor
(i). Timp liber şi activităţi specifice
(ii). Consum cultural
(iii). Evaluare ofertă culturală
Anexe
Arad, mai 2009

Analiza consumului cultural în judeţul Arad
raport de cercetare sociologică
Analiza consumului cultural în Judeţul Arad

raport executiv de cercetare sociologică
autor: Bogdan NADOLU
DESIGNUL CERCETĂRII:
Î
n perioada aprilie-mai 2009 Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu
Institutul Intercultural Timişoara a iniţiat şi derulat un proiect de cercetare
sociologică privind analiza consumului cultural în Judeţul Arad. Demersul de
tip cantitativ a vizat obţinerea unei imagini de ansamblu asupra principalelor
dimensiuni aferente cererii de conţinuturi culturale, în perspectiva evaluării
strategiei culturale aplicate pe acest areal.
Pentru realizarea acestui proiect au fost delimitate 3 obiective generale, definitorii

pentru întregul design metodologic: O1. Identificarea structurii consumului cultural
în judeţul Arad., O2. Determinarea aşteptărilor populaţiei în privinţa consumului
cultural. O3. Evaluarea de către consumatori a ofertei culturale disponibile.
Acestea au fost la rândul lor operaţionalizate în 4 obiective de lucru, care au stat practic la
baza elaborării instrumentelor de cercetare:
¾ O1. Identificarea structurii consumului cultural în judeţul Arad.

Acest prim obiectiv vizează identificarea profilului consumului cultural existent în
prezent la nivelul judeţului Arad. S-a urmărit cu precădere tipul de conţinuturi
culturale consumate (spectacole, expoziţii, festivaluri etc.), frecvenţa consumului
(gradul de participare pentru fiecare tip de activitate în parte) şi resursele financiare
şi temporare alocate acestor activităţi. În conformitate cu standardele actuale în
domeniul deontologiei sociologice, rezultatele obţinute sunt prezentate într-o
manieră nediscriminatorie, în conformitate deplină cu realitatea înregistrată,
indiferent de conotaţia lor valorică (studiul de faţă vizând o evaluare pertinentă a
realităţii existente).
¾ O2. Determinarea aşteptărilor populaţiei în privinţa consumului cultural.

2
ARAD, aprilie - mai, 2009
Prin acest obiectiv s-a vizat identificarea preferinţelor populaţiei în materie de

consum cultural: tipuri şi genuri de spectacole dorite, preferinţe literare, artistice,
cinematografice etc. Itemii elaboraţi pe baza acestui obiectiv au permis identificarea
aşteptărilor actuale existente la nivelul populaţiei în privinţa ofertei culturale
disponibile, facilitând astfel şi compatibilizarea acestui raport (cerere-ofertă).
¾ O3. Evaluarea de către consumatori a ofertei culturale disponibile.

Un al treilea obiectiv elaborat pentru studiul de faţă vizează aprecierea la nivelul
populaţiei a calităţii şi cantităţii programelor şi conţinuturilor culturale ofertate la
nivelul judeţului Arad. Rezultatele aferente vor permite identificarea principalelor
probleme resimţite la nivelul publicului consumator şi implicit soluţiile aferente pentru
optimizarea rapidă şi eficientă a ofertei culturale.
¾ O4. Evaluarea impactului social al strategiei culturale 2003-2007.

Un ultim obiectiv al acestui studiu a vizat evaluarea impactului social pentru
măsurile şi acţiunile specifice derulate prin Strategia culturală a judeţului
Arad 2003-2007. Datele obţinute vor permite atât evaluarea eficienţei
strategiei în ansamblu cât şi tendinţele actuale în domeniul consumului
cultural.
Aceste obiective principale au definit arealul tematic abordat în cadrul demersului

de faţă, asigurând obţinerea unor date deosebit de relevante pentru o diagnoză
culturală complexă pe baza căreia se pot formula în continuare măsuri şi acţiuni
strategice. Ancheta sociologică realizată asupra cererii culturale din judeţul Arad are
un caracter explorativ, chestionarele fiind construit în acest sens pe baza dezvoltării
obiectivelor proiectului. Întrebările elaborate se grupează în următoarele
dimensiuni:
¾ consum cultural: frecvenţa participării la activităţile de profil, motivaţia

participării/neparticipării; preferinţe în domeniu (genuri); evaluarea activităţii
instituţiilor de profil - calitate, cantitate, preţuri, ofertă, surse de informare
3
asupra ofertei culturale, evaluarea vieţii culturale în general şi a evoluţiei

acesteia în ultimul an;
¾ timp liber disponibil: durată, modalităţi de petrecere, orientare spaţiu domestic
vs. spaţiu public;
¾ repere culturale cu funcţie identitară: nominalizare, spaţii publice
reprezentative;
¾ aşteptări şi perspective dezirabile asupra vieţii culturale: extinderea scenei
culturale în spaţii neconvenţionale, îmbunătăţiri dezirabile, evaluarea acţiunilor
specifice turismului cultural.
Aceste dimensiuni se regăsesc în cadrul chestionarelor aplicate pe parcursul a circa

30 de itemi simpli şi complecşi (întrebări tabelare sau întrebări cu mai multe
subcomponente) totalizând un număr de aproximativ 100 răspunsuri (date brute)
oferite de către fiecare subiect.
Pentru aplicarea chestionarelor sociologice au fost construite 2 eşantioane

reprezentative, unul pentru Municipiul Arad şi altul pentru mediul restul judeţului
(mediul urban şi rural), ambele pe cote interconexate cu câte un volum de 384
subiecţi cu o marjă de eroare, fiecare în parte, de +/-5%. Structura celor 2
eşantioane păstrează profilul populaţiei de bază pe două cote interconexate: gender
(masculin – feminin) şi vârstă (18-40 şi 41-...), pentru fiecare areal de referinţă. În
analiza globală a datelor la nivelul întregului judeţ s-a realizat o ponderare a
rezultatelor obţinute pentru Municipiul Arad, acesta având o pondere în populaţia
totală a judeţului de doar 37%. Astfel, rezultatele analizate la nivelul întregului
judeţ corespund unui eşantion reprezentativ de 609 subiecţi cu o marjă de +/-
3,98%.
Pentru selectarea efectivă a subiecţilor, pentru toate cele trei straturi investigate s-a
folosit o modalitate mixtă, pe lângă respectarea distribuţiei pe cote operându-se şi o
serie de restricţii în alegerea respondenţilor: o singură persoană dintr-o familie,
4
evitarea selecţiei a două adrese sau scări de bloc consecutive, maxim 3 chestionare
pe o scară de bloc, maxim 15 chestionare pe o stradă (continuându-se cu alternarea
de străzi stânga-dreapta-stânga-dreapta şamd). Aplicarea chestionarelor s-a realizat
cu ajutorul unei echipe de operatori, instruiţi în acest sens, cu respectarea strictă a
tuturor precizărilor deontologice în domeniu.
Pe baza evidenţelor statistice înregistrate în iulie 2008, eşantionul pentru Municipiul

Arad a cuprins 384 subiecţi cu următoarea structură:
16-29 ani 30-49 ani peste 50 ani

masculin 49 65 69
feminin 48 72 81
Eşantionul pentru mediul urban-rural (restul judeţului) a cuprins de asemenea 384

de subiecţi, distribuiţi astfel:
16-29 ani 30-49 ani peste 50 ani

masculin 49 67 69
feminin 49 61 89
În privinţa punctelor de selecţie, pentru acest al doilea eşantion au fost stabilite 15

localităţi, 4 din mediul urban şi 11 din mediul rural. Selectarea propriu-zisă a
acestora s-a realizat prin împărţirea judeţului în 4 areale (Nord-Est, Nord-Vest, Sud-
Est, Sud-Vest) pentru asigurarea unei distribuţii echilibrate. Astfel, pentru mediul
urban au fost selectate următoarele oraşe: Lipova, Ineu, Sebiş şi Pecica.
Pentru mediul rural, s-a realizat câte o listă de localităţi pentru fiecare din cele 4
intervale, calculându-se densitatea de localităţi (pentru fiecare areal în parte). În
funcţie de această densitate au rezultat 3 puncte de selecţie în NE, 3 în NV, 1 în SE
şi 4 în SV. Prin utilizarea unui generator de numere aleatorii au fost extrase
următoarele localităţi: Coroi (Craiva), Luguzău (Şilindia), Rădeşti (Almaş), Cintei
(Zarand), Zerindu Mic (Mişca), Sintea Mare, Dumbrăviţa (Bârzava) Mişca (Şiria)
5
Variaşu Mic (Iratoşu) Zădăreni, Firiteaz (Şagu). Complementar, pentru fiecare areal
s-a calculat şi densitatea populaţiei iar pe baza acestui indicator s-a stabilit volumul
de subiecţi pentru fiecare localitate în parte. Cele două criterii (ponderea
localităţilor şi a populaţiei în structura judeţului) au permis o distribuţie uniformă şi
echilibrată a eşantionului, sporind semnificativ pertinenţa şi fiabilitatea datelor.
În conformitate cu obiectivele stabilite rezultatele obţinute în urma prelucrării

chestionarelor au fost analizate şi într-un registru comparativ cu concluziile altor
studii de profil anterioare. Analiza integrată şi comparativă a datelor culese permite
pe lângă formularea unei imagini detaliate de ansamblu privind consumul cultural
în Municipiul Arad şi identificarea principalelor tendinţe existente în acest areal.
6
PREZENTAREA REZULTATELOR
Î
n conformitate cu structura chestionarului aplicat, rezultatele şi concluziile
obţinute au fost grupate pentru fiecare instituţie culturală în parte. Pe lângă
prelucrările statistice specifice au mai fost elaborate o serie de analize
comparative cu rezultatele următoarelor cercetări: (i). Studiul privind consumul
cultural în judeţul Arad realizat în 2002 (Centrul Cultural Judeţean Arad), (ii).
Barometrul cultural realizat în decembrie 2005 de către Ministerul Culturii şi (iii).
Cercetarea sociologică privind consumul cultural în Municipiul Arad, realizată în
martie 2008 (Primăria Municipiul Arad). Pentru fiecare instituţie în parte au fost
realizate mai multe analize statistice, necesare pentru evidenţierea unei imagini
specifice relevante şi detaliate. Principalele concluzii se regăsesc sintetizate şi într-
un capitol distinct de la finalul acestui raport.
Din punct de vedere metodologic, pentru a putea desprinde rezultate reprezentative

la nivelul întregului judeţ au fost obţinute printr-o ponderare a celor 2 sub-
eşantioane reprezentative (Municipiul Arad cu 384 de subiecţi şi mediul urban
exceptând Aradul şi mediul rural tot cu 384 de subiecţi). Astfel, întrucât la nivelul
populaţiei întregului judeţ Municipiul Arad are o reprezentare de 37%, rezultatele
specifice acestui strat au fost ponderate cu 0,37% (pentru calcularea unei medii
adecvate pentru întregul judeţ). Propriu-zis, pentru calcularea valorilor medii între
cele 2 straturi, Arad şi urban-rural, rezultatele primului strat au fost ponderate cu
0,37 şi cele ale celui de-al doilea strat cu 0,63. Prin acest procedeu, s-a asigurat o
influenţă reală a Municipiului Arad în total judeţ (conformă cu situaţia populaţiei),
evitându-se astfel distorsionarea datelor.
Datele sunt reprezentative statistic cu o marjă de +/-5% pentru Municipiul Arad şi

pentru mediul urban-rural (cumulat) şi cu o marjă de +/-3,98% pentru judeţul Arad.
Datele prezentate distinct pentru urban (excluzând Municipiul Arad) pentru rural au
7
doar un caracter orientativ. În mod similar, rezultatele delimitate pentru Municipiul

Arad, în cadrul studiului din 2002 prezintă tot un caracter orientativ (cei 229 de
subiecţi neputând asigura o reprezentativitate minimă necesară).
(i). Timp liber şi activităţi specifice
În legătură directă cu problematica aferentă consumului cultural a fost investigată şi

distribuţia timpului liber precum şi principalele modalităţi de utilizare a acestuia.
TIMP LIBER DISPONIBIL
Î
n deschiderea chestionarului a fost utilizată o secţiune tematică pregătitoare,
focalizată pe evaluarea timpului liber disponibil şi identificarea principalelor
stiluri de utilizare a acestuia (activităţi specifice, orientare public-privat,
tendinţe). Astfel, o primă întrebare formulată în cadrul chestionarelor aplicate a
vizat estimarea de către subiecţi a timpului liber disponibil, în valori medii zilnice,
diferenţiate pe parcursul săptămânii (luni-vineri) şi la sfârşitul acesteia (weekend):
Q1. De cât timp liber dispuneţi pe zi? (valori orare medii)

Municipiul Arad urban rural R+U judeţul Arad
a. în timpul săptămânii? 5.01 6.18 6,7 6.5 5,9
b. la sfârşitul săptămânii? 9.57 10.86 11,25 11.1 10,5
Conform acestei distribuţii, pentru Municipiul Arad timpul liber disponibil este de
aproximativ 5 ore în timpul săptămânii (valoarea mediei = 5,01 ore) şi aproximativ
10 ore la sfârşitul săptămânii (valoare medie = 9,57 ore). Aceasta este doar o
evaluare generală, subiecţii înţelegând sensibil diferit noţiunea de timp liber (în
unele cazuri incluzându-se în acest interval şi activităţi domestice şi gospodăreşti).
Dintr-o perspectivă generală, există însă un volum suficient de timp liber disponibil
care poate fi acoperit fără nicio problemă şi prin activităţi de natură culturală.
8
La nivelul mediului urban şi rural timpul liber este sensibil mai ridicat (6,5 ore în
timpul săptămânii şi 11,1 ore în weekend) iar la nivelul întregului judeţ acesta
înregistrează valoarea de 5,9 ore în timpul săptămânii şi 10,5 ore în weekend.
12 Arad Urban Rural Judet Ar
10 10.86 11.25
10.5
9.57
8
6 6.7
6.18 5.9
4 5.01
0
saptamana weekend
Rezultatele sunt în mare măsură comparabile cu cele înregistrate pentru Municipiul

Arad în cadrul studiului din 2008, unde valorile medii ale timpului liber au fost de
4,55 ore în timpul săptămânii şi de 10,16 ore în weekend. În mod similar, şi pentru
nivelul judeţului Arad, distribuţia timpului liber a rămas relativ constantă, la nivelul
studiului din 2002 înregistrându-se o medie săptămânală de 5,22 ore şi una de
weekend de 9,88 ore.
MODALITĂŢI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER
Î
n continuarea acestui subiect un alt item (Q2) a vizat identificarea principalelor
modalităţi de petrecere a timpului liber. Această întrebare, cu caracter
introductiv şi în acelaşi timp pregătitor (pentru conţinuturile următoare), a
inclus trei variante de răspuns (în format deschis), subiecţii urmând a-şi prezenta
activităţile specifice în ordinea importanţei. Pentru o analiză mai pertinentă a
ordonării acestor răspunsuri am recurs la o medie ponderată pentru fiecare în parte.
Astfel, factorul cantitativ (reprezentat de frecvenţa răspunsurilor pentru fiecare
variantă) a fost corelat cu un factor calitativ reprezentat de importanţa acordată
9
acestor opţiuni (cu alte cuvinte s-a delimitat între plasarea unei activităţi pe prima,
pe a doua sau pe a treia poziţie). Media ponderată a fost calculată cu ajutorul
formulei: (locul I x 3 puncte + locul II x 2 puncte + locul III x 1 punct) / 6
obţinându-se următoarele distribuţii de răspunsuri:
Q2. Care sunt, în ordinea importanţei, principalele trei modalităţi de petrecere a timpului liber?
(valori ponderate)
Municipiul Arad urban rural judeţul Arad

TV 20.7% acasă, gospodărie acasă, gospodărie acasă, gospodărie 22,6%
în I rând:
31,9% 28,2%
în al II-lea sport, plimbare vizite, prieteni TV 13,3% TV 15,6%
rând: 20% 12,1%
în al III- acasă, gospodărie TV 10,8% vizite, prieteni sport, plimbare 10,7%,
lea rând: 11,3% 11,8% vizite prieteni 10,1%
Alte modalităţi de petrecere a timpului liber:

ª Municipiul Arad: lectură 9,7%, odihnă 8%, vizite, prieteni 7,1%, navigare pe
internet 6,1%, ascultă muzică 3,7%, cluburi, spectacole, 2,5%, politică 1,8%,
shoping 1,4%, cinema 0,4%, biserică 0,3%;
ª urban: odihnă 9,2%, sport, natură 8%, shoping, cumpărături 5%, cluburi,
spectacole 2,6%, navigare pe internet 1,9%, muzică 0,9%, biserică 0,9%, lectură
0,4%, politică 0,6%;
ª rural: odihnă 9,4%, sport, natură 4,2%, biserică 2,7%, navigare pe internet 2,4%,
cumpărături 0,7%, lectură 0,6%, politică 0,5%, cluburi, spectacole 0,5%, muzică
0,1%.
În corelare directă cu întrebarea anterioară, un alt item (Q3) destinat acestei

problematici a vizat identificarea orientării public-privat în petrecerea timpului
liber. Astfel, pe baza unei scale cu 5 trepte (de la mai mult acasă până la mai mult în
spaţii publice), subiecţii au avut de ales o variantă corespunzătoare specificului lor
cotidian.
Q3. În general, unde preferaţi să vă petreceţi timpul liber?
Municipiu urban rural R+U judeţul

l Arad Arad
10
1. mai mult acasă; 22,4 33,3 53,3 47,7 38.3

2. de obicei acasă şi uneori în spaţii publice; 37,5 20,2 20,4 20,3 26.7
3. şi acasă şi în spaţii publice; 33,9 38,6 24,8 28,9 30.8
4. de obicei în spaţii publice şi uneori acasă; 4,4 4,4 0,4 1,6 2.6
5. mai mult în spaţii publice. 1 0.4
NR 0,8 3,5 1,1 1,8 1.4
mediană 2 2 1 2 2
Arad 22.4 37.5 33.9 4.4
urban 33.3 20.2 38.6 4.4
rural 53.3 20.4 24.8 0.4
Jud. Arad 38.3 26.7 30.8
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
mai mult acasa de obicei acasa… si acasa si in sp.publice

de obicei in sp.publice mai mult in sp.publice
Pentru toate straturile analizate, răspunsurile tind să se grupeze spre spaţiul domestic,
variantele de răspuns mai mult acasă şi de obicei acasă cumulând peste 50% din opţiunile
fiecărui sub-eşantion (la mediul rural chiar 73,4%). Orientarea semnificativă a
răspunsurilor spre partea superioară a scalei, adică pentru mai mult acasă... şi şi
acasă, şi în spaţii publice este reflectată şi în valoarea medianei de 2 şi chiar de 1
pentru mediul rural. Cu alte cuvinte, variantele de petrecere a timpului liber care
implică semnificativ mediul domestic (primele trei opţiuni) sunt puternic
reprezentate pe întreg arealul investigat.
11
Repere culturale reprezentative
O altă problematică abordată prin chestionarul realizat a urmărit evidenţierea

reperelor culturale semnificative cu funcţie identitară la nivelul Municipiului Arad,
al mediului urban şi al celui rural. Astfel, itemul Q4, dedicat acestui subiect, a
înregistrat următoarele răspunsuri:
Q4. Vă rugăm să nominalizaţi un reper cultural (o instituţie, un eveniment, un monument,

o zonă de arhitectură protejată, o personalitate culturală etc.), care reprezintă cel mai
bine specificul localităţii dvs.:
Municipiul Arad urban rural

Teatrul 30,2% Primăria 12,3% biserica 29,2%
Palatul Administrativ 21,9% Băile Lipova 11,4% căminul cultural 7%
Palatul Cultural 14,1% ruga 10,5% Cetăţi (Şiria, Şoimuş) 4,4%
Catedrala Ortodoxă 6,3% Cetăţi (Şiria, Şoimuş) 7% ruga 4,1%
Ştrandul 5,7% Biserica 6,1% Casa memoriala Ioan
Slavici 0,7%
Alte repere culturale reprezentative pentru Municipiul Arad: centrul arhitectonic 4,4%,
muzeu 3,4%, Piaţa Avram Iancu 2,3%, Palatul Cultural 1,8%, Vasile Goldiş (personalitate)
1,8%, Stadionul UTA 1,3%, Cetatea 1,3%, Catedra Catolică 1%, Casa de cultură 1%, Boul
Roşu 0,3%, Ioan Slavici (personalitate) 0,3%, Ioan Ardelean (personalitate) 0,3%, Aurel
Vlaicu (personalitate) 0,3%, Zoltan Lovaş (personalitate) 0,3%, Cristea Miloş
(personalitate) 0,3%,
Repre culturale Municipiul Arad
Teatrul 30.2
Palatul Administrativ 21.9
Palatul Cultural 14.1
Catedrala Ortodoxa 6.3

Strandul 5.7
0 10 20 30 40
Primele 3 opţiuni sunt similare cu cele înregistrate în 2008 (Teatrul 22,1%, Primăria
20,3% şi Palatul Cultural 12,2%.), fiind urmate însă de Malul Mureşului (şi Ştrand)
6,5% şi Filarmonica 5,2%.
Repre culturale urban

12
primaria 12.3
Baile Lipova 11.4
ruga 10.5
Repre culturale rural
biserica 29.2
caminul cultural 7
cetati 4.4
ruga 4.1
0 5 10 15 20 25 30
Complementar, direct corelabilă cu aceste problematici, o altă întrebare a vizat

comportamentul specific în situaţia unor musafiri străini de oraş (doar pentru
Municipiul Arad):
Q6. Când aveţi invitaţi persoane din afara localităţii, străine de oraş unde îi duceţi pentru
prima dată? (Arad)
Municipiul Arad
în centru 31,5%
la ştrand 25,8%
pe malul Mureşului 18,8
la restaurant, terasă 2,9%
Palatul Cultural 2,3%, Palatul Administrativ 2,1%, centru
comercial 1,6%, biserică 1,6%, teatru 0,8%, muzeu 0,5%
NS-NR sau acasă 12,2%
Primele trei opţiuni sunt similare cu cele înregistrate în studiul din 2008: la ştrand
23,7, în centru 12,8% şi pe malul Mureşului 9,6%.
13
(ii). CONSUM CULTURAL
Î
n continuare vom prezenta profilul, structura şi particularităţile consumului
cultural aferente instituţiilor culturale investigate. Datele specifice consumului
au fost analizate în corelare şi cu alte repere specifice: preferinţe tipuri de
manifestări, evaluare preţuri, motive participare, surse de informaţii etc. Gruparea
tuturor rezultatelor aferente fiecărei instituţii culturale va permite conturarea unor
imagini de ansamblu relevante.
Acolo unde a fost cazul au fost efectuate şi comparaţiile cu rezultatele studiilor

anterioare (menţionate la începutul acestui capitol). Se cuvine precizat faptul că,
pentru studiul din 2002 privind consumul cultural în judeţul Arad, rezultatele pentru
Municipiul Arad au doar un caracter orientativ, sub-eşantionul de 229 persoane
neputând asigura o reprezentativitate suficientă.
TEATRU
P entru determinarea gradului de participare la oferta culturală specifică

diferitelor instituţii de profil a fost elaborat un item distinct dedicat acestei
tematici (Q5. Cât de des mergeţi la...). Pentru creşterea acurateţei analizei
datelor a fost realizată o post-scalare prin regruparea frecvenţelor de participare
între următoarele categorii de public (delimitare utilizată şi în cazul celorlalte
instituţii culturale analizate):
ª public constant - cei care au afirmat frecventarea teatrului „de 2-3 ori pe
lună”, „lunar” sau „de 2-3 ori pe an”.
ª public ocazional - cei care merg la teatru „foarte rar” (cel mult o dată pe an).
ª non-consumatori – generic, restul populaţiei care nu a frecventat niciodată
14
această instituţie. Delimitarea pe cele 3 paliere este realizată în funcţie de

frecvenţa ofertei existente (variantele „zilnic”, „2-3 ori pe săptămână” şi
„săptămânal” fiind excluse pentru teatru) şi permite o analiză mai pertinentă
a itemilor evaluatori.
Pentru Municipiul Arad şi pentru mediul urban frecventarea teatrului a înregistrat

următoarea distribuţie:
Q5. Cât de des mergeţi la…
PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL

Teatru până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar
NON-CONSUMATORI
Municipiul ARAD 22,1% 45,3% 31%

urban 2,6 16,7 80,7
* Diferenţa până la 100% este reprezentată de non-răspunuri.
Frecventare Teatru - Arad si

2.6
mediul urban, 2009
constant
22.1
Urban
Arad
16.7
ocazional
45.3
80.7
non-consumatori
31
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Conform acestor distribuţii se constată o diferenţă majoră între frecventarea

teatrului în Municipiul Arad (67,4% consumatori constanţi sau ocazionali) faţă de
restul mediului urban din judeţul Arad (19,3% consumatori constanţi şi ocazionali).
15
Analiza comparativă a frecventării teatrului în Municipiul Arad, pentru cele 3 studii

de referinţă (2002, 2008 şi 2009) se prezintă astfel:
Frecventare Teatru - Arad 2002, 2008 si 2009
2009 31 45.3 22.1
2008 35.2 50.3 14.1
2002 73.4 15.7 10.9
non-consumatori public ocazional public constant
Aşa cum se poate constata şi din graficul de mai sus, se remarcă o scădere semnificativă a
non-consumatorilor de la 73,4% în 2002 la 31% în 2009, complementar cu dublarea
publicului constant (de la 10,9% în 2002 la 22,1% în 2009) şi o triplare a publicului
ocazional (de la 15,7% în 2002 la 45,3% în 2009). De asemenea, se constată şi o creştere
sensibilă a consumului faţă de anul trecut, non-consumatorii reducându-se cu 4,2 procente,
iar o parte din publicul ocazional migrând către publicul constant (5%).
Un alt reper de comparaţie îl reprezintă Barometrul de consum cultural elaborat de

Centrul de studii şi cercetări în domeniul culturii, sub coordonarea Ministerului
Culturii în 2005. Deşi acest studiu se situează la o diferenţă de 4 ani, comparaţia
celor două serii de rezultate are un caracter orientativ şi este cât se poate de
pertinentă pentru a fi inclusă în demersul de faţă. Distribuţiile comparative între
consumul de teatru la nivel naţional (2005), la nivelul mediului urban din judeţul
Arad (2009) şi la nivelul Municipiului Arad (2009) se prezintă astfel:
Tipuri de public pentru TEATRU - Arad / National 16

National 2005
22.52 urban 2009
ocazional si constant 19.3 ARAD 2009
67.4
Această distribuţie este obţinută în urma unor întrebări directe, fiind practic similară
cu exprimarea unei opinii personale şi implicit imposibil de verificat ca manifestare
comportamentală. Cu toate acestea se remarcă diferenţele semnificative existente
între consumul de teatru din Arad şi situaţia înregistrată la nivel naţional în cadrul
Barometrului de Consum Cultural 2005 elaborat de Centrul de Studii şi Cercetări în
Domeniul Culturii (Ministerul Culturii şi Cultelor), unde s-a înregistrat un procent
de 76,46% non-consumatori (faţă de 31% în Arad pentru 2009). Aceste diferenţe
majore în frecventarea ofertelor de teatru (între Arad şi nivelul naţional) sunt
determinate pe de o parte de existenţa unei tradiţii culturale consistente şi
diversificate (atât în planul ofertei cât şi al cererii existente în Arad), iar pe de altă
parte de includerea în cadrul Barometrului cultural şi a populaţiei din mediul rural,
adică fără un acces facil la acest tip de ofertă culturală. În privinţa consumului de
teatru din mediul urban (judeţul Arad, 2009) acesta este în mare măsură apropiat de
nivelul naţional.
În legătură directă cu frecventarea teatrului a fost analizată şi distribuţia

preferinţelor pentru genul preferat de spectacol, în acest sens obţinându-se
următoarele rezultate:
Q11. Care sunt primele trei genuri de teatru pe care le preferaţi?

17
Municipiul Arad urban

în I rând: comedie 20,1% comedie 9,8%
în al II-lea rând: clasic 13,1% dramă 7,6%
în al III-lea dramă 12,1% clasic 7,5%
rând:
ª alte genuri de teatru Arad: modern 2,2%, tragedie 1,4%, pantomimă 1,1%, de
revistă 1,1%, de păpuşi 0,9%, operetă 0,9%, music-hall 0,9 etc
ª alte genuri de teatru urban: pantomimă 0,5%, music-hall 0,5%, tragedie 0,2%.
7.6 Genuri de teatru

drama
12.1
Urban
7.5 Arad
clasic
13.1
9.8
comedie
20.1
0 5 10 15 20 25
Primele 3 genuri de teatru, atât pentru mediul urban cât şi pentru Municipiul Arad, sunt
comedie, clasic şi dramă, aceste 3 genuri fiind regăsite şi în preferinţele înregistrate în
studiul din 2008.
Un alt item aferent consumului de teatru a vizat evaluarea preţurilor biletelor de intrare.
Distribuţia acestor răspunsuri se prezintă astfel:
Q23. În general, cum consideraţi că sunt preţurile biletelor de intrare la instituţiile

culturale din localitatea dvs.?
teatru foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR
Municipiul Arad 5,2 24,9 44 2,1 23,8
urban 1,8 2,6 8,8 0 0,9 86
Pentru ambele eşantioane, frecvenţa centrală în evaluarea preţurilor biletelor de teatru este
aferentă opţiunii potrivite (44% pentru Municipiul Arad şi 8,8% pentru mediul urban).
Analizând profilul consumatorilor de teatru pentru Municipiul Arad, în funcţie de gen,

18
vârstă, pregătire, venit, petrecerea timpului liber, îmbunătăţiri ale vieţii culturale şi surse
de informare, se pot evidenţia următoarele dimensiuni:
¾ feminin (56,5% din total public constant)

¾ 30-49 ani (44,7%)
¾ cu studii superioare (44,7%)
public constant
teatru ¾ venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 40,5%
Municipiul Arad ¾ îşi petrece timpul liber şi acasă, şi în spaţii publice (48,2%)
¾ principala îmbunătăţire: diversitatea (38,1%)
¾ se informează din ziare, reviste (31,8%) şi afişe (24,8%)
¾ feminin (54% din total public ocazional)

¾ peste 50 ani (42,5%)
¾ cu studii liceale (35,1%)
public ocazional ¾ venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 37,5%
teatru
¾ îşi petrece timpul liber de obicei acasă, şi uneori în spaţii
Municipiul Arad
publice (39,3%)
¾ principala îmbunătăţire: calitatea (31%)
¾ se informează din ziare, reviste (31,5%) şi TV (27,8%)
¾ masculin (53,8% din total non-consumatori)

¾ peste 50 ani (44,7%)
non-consumatori ¾ venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 52,6%
teatru
Municipiul Arad
publice (41,2%)
¾ se informează din afişe (23,8%) şi TV (23,6%)
19
TEATRU DE PĂPUŞI
O altă ofertă culturală investigată a vizat instituţia teatrului de păpuşi:
PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL NON- Total*

Municipiul ARAD
până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar CONSUMATORI
Teatru de păpuşi 3,6% 16,9% 77,9% 98,4%
Frecventare Teatru de papusi

constant 3.6
Arad
ocazional 16.9
non-consumatori 77.9
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Datorită specificului cu totul particular al acestei oferte, ponderea non-

consumatorilor este considerabil mai ridicată, 77,9% dintre subiecţii investigaţi
afirmând ca nu au participat niciodată la acest tip de ofertă culturală, în timp ce
16,9% frecventează o dată pe an sau mai rar iar 3,6% reprezintă publicul constant
(cu o participare de cel puţin 2-3 ori pe an). Şi pentru această ofertă culturală se
poate realiza o analiză comparativă cu studiile precedente, obţinându-se următoarele
rezultate:
Frecventare Teatru de papusi - Arad 2002, 2008 si 2009
3.6
2009 77.9 16.9
2008 78.9 15.4 5.5
2002 86.9 6.6 6.6
20
Conform acestor distribuţii se remarcă o relativă continuitate în consumul cultural specific,

non-consumatorii diminuându-se cu doar 9% din 2002 până în 2009, simultan cu reducerea
publicului constant de la 6,6% la 3,6% (şi cu o creştere corespunzătoare a publicului
ocazional). Între 2008 şi 2009 diferenţa între consumatori (ocazionali şi constanţi) este de
doar 0,4% (20,9% în 2008 şi 20,5% în 2009) fapt explicat prin absenţa unor manifestări
majore care să influenţeze semnificativ evoluţia acestui consum pe parcursul unui an de
zile. Complementar, înregistrarea unor valori aproape identice pentru consumatorii
teatrului de păpuşi (în 2008 şi în 2009) confirmă pertinenţa şi acurateţea celor 2
măsurători.
Şi în privinţa evaluării preţurilor biletelor de intrare pentru teatrul de păpuşi din Arad
acestea au fost apreciate ca fiind potrivite de către 27,5% dintre respondenţi (între aceştia
regăsindu-se evident şi non-consumatori, întrucât publicul constant şi ocazional pentru
această instituţie cumulează doar 20,5%):

culturale din Arad?
Municipiul Arad foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR
teatru de păpuşi 1,8 16,1 27,5 3,1 0,5 51
21
FILARMONICĂ
Pentru Municipiul Arad, frecventarea Filarmonicii a înregistrat următoarea distribuţie:

Total*
PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL NON-
Municipiul ARAD
Filarmonică 21,1% 24,7% 52,6% 98,4%

Frecventare Filarmonica
constant 21.1
Arad
ocazional 24.7
non-consumatori 52.6
0 10 20 30 40 50 60
În cazul filarmonicii, publicul constant reprezintă 21,1%, publicul ocazional 24,7% şi non-
consumatorii 52,6%. Pentru cele 3 studii realizate, evoluţia consumului specific acestei
instituţii se prezintă astfel:
Frecventare Filarmonica - Arad 2002, 2008 si 2009
2009 52.6 24.7 21.1
2008 59.4 27.9 12.3
2002 82.5 10 7.4
22
Conform acestor distribuţii se remarcă o creştere continuă a consumului specific,

publicul constant al filarmonicii evoluând de la 7,4% în 2002, la 12,3% în 2008 şi la
21,1% în 2009 (cu o diminuare aferentă a non-consumatorilor).
Şi în cazul filarmonicii s-a înregistrat o frecvenţa centrală în evaluarea preţurilor

biletelor, 30,1% apreciindu-le ca fiind potrivite. Se remarcă însă şi un procent de
23.3% care le consideră ca fiind mari fapt ce reflectă şi o tendinţă de grupare a
răspunsurilor înspre partea superioară a scalei (valoarea medianei =2).

culturale din Arad?
filarmonică 6 23,3 30,1 3,9 0,8 36
În ceea ce priveşte detalierea tipurilor de public pentru filarmonică, acestea prezintă

următoarele caracteristici:

¾ 30-49 ani (48,1%)
public constant
filarmonică ¾ venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 45,5%
Municipiul Arad ¾ îşi petrece timpul liber şi acasă, şi în spaţii publice (35,8%)
¾ se informează din ziare, reviste (29,2%) şi afişe (28%)
¾ feminin (54,7% din total public ocazional)

¾ peste 50 ani (45,3%)
public ocazional ¾ venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 36,2%
filarmonică
Municipiul Arad
publice (31,9%)
¾ principala îmbunătăţire: calitatea (39,4%)
¾ se informează din ziare, reviste (37,9%) şi TV (24,4%)
non-consumatori ¾ masculin (52,5% din total non-consumatori)

23
filarmonică ¾ peste 50 ani (36,6%)

Municipiul Arad
¾ venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 45,8%
publice (40,5%)
¾ se informează din TV (39,1%) şi ziare, reviste (22,2%)
Conform acestor detalieri, se constată un înalt nivel de similaritate între publicul

filarmonicii şi cel de teatru, fapt confirmat atât de corelaţia pozitivă puternic semnificativă
(0,614) cât şi de următorul cross-tabs:
filarmonică public public non-

teatru constant ocazional consumatori
public constant 13,8% 5,3% 3,4%
public ocazional 7,1% 18% 20,9%
non-consumatori 0,5% 1,9% 29,1%
Frecventare Teatru si Filarmonica
29.1
30
25
20
1.9 20.9
15
0.5 18
non-consumatori
10 7.1
13.8 ocazional
5
5.3 3.4 constant
0
constant ocazional non-consumatori
24
GALERII DE ARTĂ
O altă ofertă analizată a fost cea aferentă galeriilor de artă, obţinându-se următoarea
distribuţie:

Galeriile de artă până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar CONSUMATORI
Municipiul ARAD 15,6% 38% 44,8%
urban 3,5% 13,2% 83,3%
Frecventare galerii de arta

3.5
constant
15.6
Urban
Arad
13.2
ocazional
38
83.3
non-consumatori
44.8
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Şi în cazul acestor instituţii se remarcă o diferenţă majoră între consumul specific la

nivelul Municipiul Arad şi restul mediului urban, diferenţă determinată evident şi de
dezechilibrul acestei oferte culturale (pentru cele 2 medii de referinţă).
Comparativ cu studiile anterioare, şi pentru galeriile de artă se constată o accentuare a

consumului specific, non-consumatorii diminuându-se de la 75,1% în 2002 la 44,8% în
2009, concomitent cu o creştere uşoară a publicului constant de la 9,6% în 2002 la 15,6%
în 2009, precum şi o creştere mai accentuată a publicului ocazional de la 15,3% în 2002 la
38% în 2009
25
Frecventare Galerii de arta - Arad 2002, 2008 si 2009
2009 44.8 38 15.6
2008 52.6 34.4 12.5
2002 75.1 15.3 9.6
În ceea ce priveşte profilul tipurilor de public, pentru galeriile de artă acestea nu sunt
diferenţiate după variabilele gender, vârstă şi venit pe membru de familie (toate cele 3
tipuri de public fiind preponderent feminin, cu vârsta de peste 50 ani şi un venit pe
membru de familie între 501 şi 1000 RON). În acest context, este pertinentă doar detalierea
publicului constant, acesta prezentând următoarele caracteristici:

¾ peste 50 ani (45%)
public constant ¾ cu studii superioare (42,4%)
galerii de artă
Municipiul Arad
¾ îşi petrece timpul liber şi acasă, şi în spaţii publice (48,3%)
26
MUZEE
Complementar, frecventarea muzeelor se prezintă astfel:
PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL Non-Consumatori /

Muzee până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar Nu este cazul
Municipiul ARAD 15,9% 45,3% 37,2%
urban 7 14 78,9
rural 1,5 8,1 90,4
Judeţul ARAD 7.8 23.0 68.5
Frecventare muzee
15.9
7
constant Arad
1.5
Urban
7.8 Rural
Judet AR
45.3
14
ocazional
8.1
23
37.2
78.9
non-consumatori
90.4
68.5
Muzeele reprezintă o primă instituţie a cărei analiză s-a putut realiza pentru ansamblul
judeţului (itemul respectiv fiind inclus şi în chestionarele pentru mediul rural). Astfel,
conform graficului de mai sus, se constată o diferenţiere majoră între cele 3 planuri, non-
consumatorii pentru Municipiul Arad reprezentând 37,2%, pentru mediul urban 78,9% iar
pentru mediul rural 90,4% (aproape întreaga populaţie). Complementar, publicul constant
în Municipiul Arad reprezintă 15,9%, în mediul urban 14% iar în mediul rural 1,5%, în
timp ce publicul ocazional, pentru cele 3 straturi, cumulează 45,3% în Arad, 14% în urban,
respectiv 8,1% în rural.
27
La nivelul întregului judeţ, analiza comparativă a celor 3 studii disponibile se prezintă astfel:
Frecventare muzee - Judetul ARAD 2002, 2009 si national 2005
Jud. Arad 2009 68.5 30.8
Jud. Arad 2002 75.2 24.8
national 2005 61.3 37.39
non-consumatori public ocazional si constant
Se remarcă astfel, o uşoară modificare pozitivă în structura publicului, non-consumatorii

scăzând de la 75,2% în 2002 la 68,5% în 2009, concomitent cu o creştere a consumatorilor
ocazionali şi constanţi, de la 24,8% la 30,8% în 2009. Cu toate acestea, nivelul consumului
pentru judeţul Arad rămâne în continuare sub nivelul naţional, înregistrat în 2005, unde
publicul ocazional şi constant reprezenta 37,39%. În privinţa caracteristicilor tipurilor de
public aferent muzeelor, la nivelul întregului judeţ au fost obţinute următoarele valori:

public constant ¾ până la 29 ani (44,6%)
muzeu
judeţul Arad
¾ masculin (54,6% din total public ocazional)

public ocazional ¾ 30-49 ani (40,9%)
muzeu
judeţul Arad
¾ feminin (51,6% din total non-consumatori)

non-consumatori ¾ peste 50 ani (44,5%)
muzeu
¾ 8 clase (24,3%)
judeţul Arad
28
În privinţa evaluării preţurilor biletelor de intrare, şi pentru muzee acestea au fost apreciate
ca fiind potrivite pentru toate cele 3 straturi analizate (34,7% Municipiul Arad, 14,9%
mediul urban şi 9,3% mediul rural).

muzee foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR

Municipiul Arad 2,1 16,8 34,7 13,2 2,6 30,6
urban 0 0 14,9 3,5 0 81,6
rural 9,3 1,9 88,8
Distribuţia preferinţelor pentru genuri de expoziţii se prezintă astfel:
Q12. Care sunt primele trei genuri de expoziţii pe care le preferaţi?
Municipiul Arad artă (pictură, sculptură) 20,6%, fotografie 6%,

îmbrăcăminte 5,5%, ştiinţă, tehnică 2,5%, istorie 1,2%,
etnografice 0,6%, alte (mobilă, animale, maşini, flori,
animale) 42,9%
urban artă (pictură, sculptură) 12,6%, îmbrăcăminte 3,8%, ştiinţă,
tehnică 1,6%, etnografice 0,8%, pietre preţioase 0,5% ale
(animale, maşini, flori, animale) 26,8%
rural artă (pictură, sculptură) 6%, ştiinţă, tehnică 3,1%,
îmbrăcăminte 1,8%, etnografice 0,4%
Un ultim item aferent participării la expoziţii a vizat achiziţia de produse culturale de acest
tip. Astfel, pentru Municipiul Arad şi mediul urban au fost înregistrate următoarele valori:
Q13. Câte obiecte de artă cumpăraţi pe an? (medie anuală)

obiecte de artă 0,99 0,1
Astfel, pentru Municipiul Arad, fiecare locuitor (de peste 16 ani) achiziţionează anual, în
medie 1 obiect de artă (indiferent de valoarea sa artistică), în timp ce pentru mediul urban,
se achiziţionează anual 1 obiect de artă la fiecare 10 locuitori.
29
CASE DE CULTURĂ
O altă ofertă culturală analizată este cea reprezentată de casele de cultură, pentru
acestea obţinându-se următoarele distribuţii:

Case de cultură până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar Nu este cazul
urban 12,3 17,5 70,2
rural 14,1 28,9 57
Judeţul Arad 12.8 26.3 59.7
Frecventare case de cultura
11.7
12.3
constant Arad
14.1
Urban
12.8 Rural
Judet AR
27.6
17.5
ocazional
28.9
26.3
57.6
70.2
non-consumatori
57
59.7
Frecventarea ofertei culturale specifice pentru aceste instituţii se dovedeşte a fi mult mai
omogenă, publicul constant fiind situat în intervalul 11,7% (Municipiul Arad) şi 14,1%
mediul rural. De asemenea, procentul cel mai scăzut de non-consumatori a fost înregistrat
de această dată pentru mediul rural (57% faţă de mediul urban cu 70,2%).
30
La nivelul întregului judeţ, se constată o creştere semnificativă a frecventării caselor de

cultură, non-consumatorii scăzând de la 81,2% în 2002 la 59,7% în 2009 (cu o creştere
corespunzătoare a consumatorilor constanţi de la 9,1% la 12,8% şi a celor ocazionali de la
9,8% la 26,3%).
Frecventare Case de cultura - Judetul ARAD 2002 si 2009
Jud. Arad 2009 59.7 26.3 12.8
Jud. Arad 2002 81.2 9.8 9.1
În ceea ce priveşte profilul fiecărui tip de public pentru casele de cultură, la nivelul
întregului judeţ s-au înregistrat următoarele valori:

public constant ¾ peste 30 ani (36% pentru ambele intervale)
casă de cultură
judeţul Arad
¾ venit între 301-500 RON pe membru familie (!) 35%

casă de cultură
¾ cu studii liceale (23%)
judeţul Arad

casă de cultură
¾ 8 clase (23,8%) şi studii liceale (23,8%)
judeţul Arad
Şi această ofertă culturală a fost apreciată ca având un preţ potrivit pentru biletele de
31
intrare (26,9% Municipiul Arad, 17,5% mediul urban şi 16,3% mediul rural).

case de cultură foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR
Municipiul Arad 3,4 16,3 26,9 4,9 0,8 47,7
urban 0 0 17,5 7 0,9 74,6
rural 1,1 16,3 7,4 0,7 74,5
Preferinţe genuri muzică şi dans
C omplementar analizei consumului cultural pentru instituţiile prezentate

anterior, au mai fost abordate şi preferinţele populaţiei în legătură cu genurile
de muzică şi de dans preferate. Astfel, în legătură cu distribuţia preferinţelor
pentru genuri de muzică au fost obţinute următoarele rezultate (valori ponderate):
Q8. Care sunt primele trei genuri de muzică pe care le preferaţi?

în I rând: uşoară 44,8% (disco, populară 27%
dance, pop, hause etc)
în al II-lea rând: populară 15,4% dance 14,9%
în al III-lea rând: clasică 14,4% uşoara 11%
Pentru Municipiul Arad, în cadrul genului muzică uşoară au fost incluse următoarele
opţiuni: uşoară 13,2%, disco, dance 11,1%, pop 8,1%, hause 5,9%, hip-hop 3,4%, latino
1,8% şi folk 1,3%. Alte genuri de muzică: manele 3,2%, jazz 2,1%, romanţe 1,4%,
religioasă 1.3%, rock, blues 8,0%, de petrecere 0,2%.
ª alte genuri de muzică urban: clasică 6,3%, hause 6,1%, manele 5,9%, latino 2,5%,
pop 1,9%, rock 1,9%, hip-hop 1,8%, religioasă 1,5%, jazz 0,5%, folck 0,2%
În privinţa genurilor de dans, preferinţele exprimate pentru Municipiul Arad şi

mediul urban se prezintă astfel:
Q10. Care sunt primele trei genuri de dans pe care le preferaţi?

în I rând: vals, clasic 18,9% popular27,6%
32
în al II-lea rând: popular 14,4% modern 18,4%

în al III-lea rând: modern, disco 14,2% de societate 7,3%
ª alte genuri de dans Arad: tango 13,9%, latino, de societate 7,8%, rock 1,6%, sportiv
1,6%, hause 1,2%, polka 0,2%
ª alte genuri de dans urban: tango 7,2%, vals, clasic 5,5%, hause 1,8%, sportiv 1,1%,
Complementar, pentru mediul rural a fost elaborat un item distinct vizând interesul pentru
o serie de activităţi culturale specifice:
Q7. În ce măsură preferaţi următoarele activităţi culturale? (doar pentru rural)

rural în mare în măsură în mică delo NR
măsură potrivită măsură c
spectacole folclorice 43,7 25,2 16,7 14,1 0,4
concerte de muzică uşoară 36,6 17 20,7 25,6 0,4
concerte corale 11,5 20 35,2 33 0,4
concerte de fanfară 8,9 15,6 24,1 51,1 0,4
vizionare filme la 7,8 16,3 22,2 51,5 2,2
cinematograf
spectacole pentru copii 5,9 19,6 20,4 51,9 2,2
Preferinte activitati culturale - mediul rural 2009
spectacole pt. copii 51.9 20.4 19.6 5.9
filme cinematograf 51.5 22.2 16.3 7.8
concerte fanfara 51.1 24.1 15.6 8.9
concerte corale 33 35.2 20 11.5
concerte muzica usoara 25.6 20.7 17 36.6
spectacole folclorice 14.1 16.7 25.2 43.7
deloc in mica masura in masura potrivita in mare masura
Conform acestui grafic, activităţile cu cel mai ridicat interes în mediul rural sunt
reprezentate de spectacolele folclorice (preferate într-o măsură potrivită sau într-o mare
33
măsură de 68,9% dintre respondenţi) şi de concertele de muzică uşoară (53,6% în măsură

potrivită şi în mare măsură). La polul opus, activităţile cu cel mai scăzut interes (reflectat
în variantele de răspuns în mică măsură şi deloc) sunt: concertele de fanfară (75,2%),
vizionarea de filme la cinematograf (73,7%), spectacolele pentru copii (72,3%) şi
concertele corale (68,2%).
Populaţia din mediul rural care preferă cel puţin într-o măsură potrivită spectacolele folclorice
prezintă următoarele caracteristici: feminin (51,6% dintre cei care au afirmat că preferă într-o
măsură potrivită sau în mare măsură acest gen de manifestări culturale), peste 50 de ani
(51,6%), cu 8 clase (37,1%) şi cu un venit pe membru de familie între 301-500 RON.
Populaţia din mediul rural care preferă cel puţin într-o măsură potrivită concertele de muzică
uşoară prezintă următoarele caracteristici: masculin (56,9% dintre cei care au afirmat că
preferă într-o măsură potrivită sau în mare măsură acest gen de manifestări culturale), până în
29 de ani (38,2%), cu 8 clase (29,2%) şi cu un venit pe membru de familie între 301-500
RON.
34
BIBLIOTECI
Un capitol distinct al consumului cultural analizat este reprezentat de carte şi

lectură. În acest sens, a fost analizată şi situaţia bibliotecilor, obţinându-se
următoarele rezultate:
Bibliotecă PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL Non-Consumatori /

până la lunar 2-3 ori pe an sau mai rar Nu este cazul
urban 1,8 21,9 76,3
rural 1,1 4,8 94
Judeţul ARAD 3.8 22.0 73,3
Frecventare biblioteci
8.1
1.8 Arad
constant
1.1
Urban
3.8 Rural
Judet AR
42.7
21.9
ocazional
4.8
22
47.7
76.3
non-consumatori
94
73.3
În cazul acestui tip de ofertă se remarcă un grad mai ridicat de eterogenitate, determinat
evident şi de prezenţa semnificativ diferenţiată a bibliotecilor în cele 3 medii analizate.
Astfel, dacă pentru Municipiul Arad non-consumatorii reprezintă doar 47,7% din
populaţie, pentru mediul rural aceştia cumulează 94% iar pentru mediul urban 76,3%.
Publicul constant (care frecventează cel puţin lunar) a înregistrat o pondere relativ redusă
pentru toate cele 3 straturi, în timp ce publicul ocazional reprezintă o pondere mai
importantă: pentru Municipiul Arad 42,7%, pentru mediul urban 21,9% şi pentru mediul
rural 4,8%.
35
Evoluţia consumului pentru biblioteci, la nivelul judeţului Arad se prezintă astfel:

Frecventare biblioteci - Judetul ARAD 2002 si 2009
Jud. Arad 2009 73.3 22 3.8
Jud. Arad 2002 79.1 7.4 13.5
Faţă de 2002 se observă o uşoară diminuare a non-consumatorilor, de la 79,1% la 73,3%

(în 2009) simultan însă cu o scădere semnificativă a publicului constant, de la 13,5% în
2002 la 3,8% în 2009. Acest fapt reflectă practic o tendinţă actuală de scădere a
consumului, întru-cât în categoria publicului ocazional (cu 22% în 2009) intră toţi cei care
frecventează biblioteca mai rar decât lunar (inclusiv mai rar decât anual).
În ceea ce priveşte profilul fiecărui tip de public pentru biblioteci, la nivelul întregului
judeţ s-au înregistrat următoarele valori:

bibliotecă
judeţul Arad

bibliotecă
¾ cu studii liceale (24%)
judeţul Arad

bibliotecă
¾ 8 clase (23,8%)
judeţul Arad
36
LIBRĂRII
În legătură directă cu bibliotecile a fost analizat şi consumul cultural aferent

librăriilor, în acest sens obţinându-se următoarele rezultate:
Librărie PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL Non-Consumatori /

urban 2,6 21,9 75,5
rural 0,7 9,6 89,7
Frecventare librarii
27.6
2.6
constant Arad
0.7
Urban
11 Rural
Judet AR
44.5
21.9
ocazional
9.6
24.8
24.7
75.5
non-consumatori
89.7
62.8
Şi în cazul librăriilor se constată o eterogenitate ridicată în distribuţia răspunsurilor,

consumul specific fiind ca şi la biblioteci susţinut cu precădere de Municipiul Arad (non-
consumatorii din mediul urban înregistrând 75,5% iar cei din mediul rural 89,7%). Şi de
această dată este vorba de o distribuţie puternic dezechilibrată a ofertei specifice între cele
3 medii studiate.
37
Similar cu situaţia înregistrată la biblioteci, evoluţia în timp a consumului specific

librăriilor se prezintă astfel:
Frecventare librarii - Judetul ARAD 2002 si 2009
Jud. Arad 2009 62.8 24.8 11
Jud. Arad 2002 70.9 8.2 20.8
Astfel, deşi se poate constata o uşoară scădere (cu 8%) a non-consumatorilor de la 70,9%
în 2002 la 62,8% în 2009, simultan avem o scădere similară a publicului constant (de la
20,8% la 11%) fapt ce reflectă, şi pentru librării o diminuare recentă a consumului specific.
În privinţa distribuţiei preferinţelor pentru genurile de cărţi, frecvenţa centrală pentru toate
cele 3 medii analizate este reprezentată de ficţiune (beletristică, dragoste), înregistrând
aproximativ un sfert din opţiuni (24,6% pentru Municipiul Arad, 24,1% pentru mediul
urban şi 22,9% pentru mediul rural):
Q14. Care sunt primele trei genuri de cărţi pe care le preferaţi?

în I rând: ficţiune (beletristică, ficţiune (beletristică, ficţiune
dragoste) 24,6% dragoste) 24,1% (beletristică,
dragoste) 22,9%
în al II-lea rând: poliţiste 8,7% non-ficţiune (ştiinţă, bisericeşti 4,4%
artă) 4,6%
în al III-lea rând: non-ficţiune (ştiinţă, poliţiste 3,5% poliţiste 4,1%
artă) 8,3%
ª alte genuri de cărţi Arad: istorice 3,3%, dramă 3%, poezie 2,7%, S.F. 2,3%,
biografice 1,9%. proză scurtă 1,6%, religioase 1,3%,
38
ª alte genuri de cărţi urban: dramă 3,1%, istorice 2,2%, religioase 1,1%, poezie 0,8%,
proză scurtă 0.5%
ª alte genuri de cărţi rural: istorice 3,6%, dramă 1,7%, proză scurtă 1,5%, non-
ficţiune (ştiinţă, artă) 1,5%, poezie 1,5%, S.F 0,4%,
Un alt item aferent librăriilor a vizat achiziţia de carte. Astfel, pentru 2009, în Municipiul
Arad se achiziţionează în medie aproape 9 cărţi pe an iar în mediul urban şi mediul rural
câte 1 carte pe an (valoarea medie la nivelul întregului judeţ fiind de 4 cărţi pe an):
Q15. În medie, câte cărţi cumpăraţi pe an? (medie anuală)

în 2009 8,8 1,4 1,14 4,03
în 2002 6,4 5,2
Comparativ cu situaţia din 2002 se observă însă o evoluţie diferenţiată; astfel, dacă pentru
Municipiul Arad achiziţia de carte a crescut de la 6,4 (media anuală de cărţi în 2002) la 8,8
(în 2009), la nivelul întregului judeţ, media achiziţiei anuale a scăzut de la 5,2 (în 2002) la
4,03 (în 2009). Un aport important la această regresie este adus probabil şi de dezvoltarea
şi de extinderea conţinuturilor digitale (aferente Internetului), concomitent cu desfiinţarea
librăriilor în cadrul judeţului.
39
CINEMATOGRAF
O altă ofertă culturală analizată a fost cea aferentă cinematografelor, în acest caz
obţinându-se următoarea distribuţie:
Cinematograf PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL Non-Consumatori /

urban 0 12,3 87,7
rural 0,4 8,5 91,1
Frecventare cinematografe
5.5 Arad
0
Urban
constant 0.4 Rural
2.2
Judet AR
45.1
12.3
ocazional
8.5
22.7
46.4
87.7
non-consumatori
91.1
74
Conform acestor distribuţii se remarcă o discrepanţă majoră între profilul consumului

pentru Municipiul Arad (cu 5,5% public constant, 45,1% ocazional şi 46,4% non-
consumatori) şi mediul rural-urban (cu 0% şi 0,4 public constant, 12,3% şi 8,5% ocazional
şi 87,7% şi 91,1% non-consumatori). Se cuvine subliniat şi faptul că valoarea foarte
ridicată a non-consumatorilor din mediul rural (91,1%) se asociază şi cu dezinteresul
ridicat faţă de vizionarea de filme la cinematograf, 73,7% declarându-se puţin sau deloc
interesaţi de această ofertă.
Frecventare cinematograf - Judetul ARAD 2002 si 2009 40

2.2
Jud. Arad 2009 74 22.7
Analiza comparativă a profilului publicului specific reflectă de asemenea o uşoară

diminuare a intensităţii frecventării. Astfel, dacă în privinţa non-consumatorilor rezultatele
sunt aproape identice (74,7% în 2002 şi 74% în 2009), publicul constant a înregistrat o
scădere majoră, pierzând practic 10% din populaţia întregului judeţ (de la 12,9% în 2002 la
2,2% în 2009, adică o descreştere de aproape 6 ori sau o scădere cu 83%!).
Structura fiecărui tip de publicului pentru cinematograf, la nivelul întregului judeţ se

prezintă astfel:
¾ masculin (80,6% din total public constant)

cinematograf
¾ cu studii 10 clase (64,8%)
judeţul Arad
¾ masculin (51,8% din total public ocazional)

cinematograf
judeţul Arad

cinematograf
¾ 8 clase (24,3%)
judeţul Arad
Un item distinct a vizat evaluarea genurilor de film preferate, pentru toate cele 3 straturi
41
obţinându-se următoarele distribuţii:
Q16. Care sunt primele trei genuri de film pe care le preferaţi?

în I rând: comedie 22,7% acţiune 23,8% acţiune 21,1%
în al II-lea rând: dramă, dragoste 18% comedie 21,7% dramă, dragoste 19,3%
în al III-lea rând: acţiune 16,3% dramă, dragoste 16,8% comedie 13,9%
ª alte genuri de film Arad: hororr, triller 8,5%, poliţiste 5,4%, documentar 4%.
aventura 3,9%, S.F 3,5%, istorice 3,4%, seriale, telenovele 3,2%, muzical 0,6%,
pentru copii 0,2%, româneşti 0,2%;
ª alte genuri de film urban: hororr, triller 6,7%, poliţiste 5,7%, seriale, telenovele
2,8%, româneşti 1,9%, aventură 1,9%, istorice 1,6%, S.F 1,5%, documentar 1,3%;
ª alte genuri de film rural: seriale, telenovele 6%, poliţiste 6%, hororr, triller 4,6%,
româneşti 3,7%, istorice 1,6%, aventură 1,5%, S.F 1,4%.
În privinţa evaluării preţurilor pentru biletele de intrare la cinematograf, au fost de

asemenea obţinute următoarele distribuţii:

culturale din localitatea dvs?
cinematografe foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR

Municipiul Arad 6,2 25,4 31,9 2,6 33,9
urban 0,9 5,3 7 0,9 0 86
rural 3,3 5,6 91,1
42
Centre de închiriat casete video

O altă ofertă culturală analizată a fost cea aferentă centrelor de închiriat casete
video, în acest caz obţinându-se următoarea distribuţie:

Centre de închiriat PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL Non-Consumatori /
casete video până la lunar 2-3 ori pe an sau mai rar Nu este cazul
Municipiul ARAD 7% 22,7% 67,4%
urban 0 2,6 97,4
0 Frecventare centre de inchiriat casete/dvd-uri

constant
7 Urban
Arad
2.6
ocazional
22.7
97.4
non-consumatori
67.4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Frecventare centre de inchiriat casete video/DVD-uri - ARAD '02 si '09
Arad 2009 67.4 22.7 7
Arad 2002 86.9 6.1 7
Conform acestor distribuţii, se remarcă un consum specific puternic focalizat pe

Municipiul Arad, unde non-consumatorii cumulează 67,4%, comparativ cu mediul urban
unde aceştia reprezintă 97,4%. În analiza evoluţie în timp pentru acest tip de ofertă se
43
constată o ameliorare, prin reducerea non-consumatorilor de la nivelul Municipiului Arad

de la 86,9% în 2002 la 67,4% în 2009, cu o creştere corespunzătoare a publicului ocazional
(cel constant rămânând stabil). Se cuvine precizat faptul că în studiul din 2002 se vizau
doar centrele de închiriat casete video iar pentru 2009 au fost incluse şi cele de închiriat
DVD-uri.
În privinţa achiziţiei de astfel de produse, la nivelul Municipiului Arad se cumpără în

medie aproape 3 DVD-uri pe an şi se închiriază tot aproximativ 3, la nivelul mediului
urban se cumpără 6 DVD-uri anual iar la nivelul mediului rural 1 DVD anual.
Q17. Câte casete video şi/sau DVD-uri... (medie anuală)

...cumpăraţi pe an? ...închiriaţi pe an?
Municipiul Arad 2,8 3,3
urban 6 0
rural 1 0
Judeţul ARAD 2,77 0,038
44
Magazine difuzare
casete şi CD-uri audio
O altă ofertă culturală analizată a fost cea aferentă magazinelor de difuzare produse
audio, pentru aceasta obţinându-se următoarea distribuţie:
Magazine difuzare PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL Non-Consumatori /

casete CD-uri audio până la lunar 2-3 ori pe an sau mai rar Nu este cazul
urban 0,9% 4,4% 94,7%
rural 0,7% 5,6% 93,7%
Judeţul ARAD 2.3% 11.5% 84.8%
Frecventare magazine difuzare produse audio
4.7
0.9
constant Arad
0.9
Urban
2.3 Rural
Judet AR
22.1
4.4
ocazional
4.4
11.5
70.1
94.7
non-consumatori
93.7
84.8
Şi în cazul acestei oferte, consumul specific este susţinut de Municipiul Arad, la nivelul
mediului rural şi urban înregistrându-se peste 93% non-consumatori. Acest dezechilibru
major este determinat în primul rând de accesibilitatea ofertei în cadrul judeţului.
45
Frecventare magazine difuzare CD-uri si casete audio

Judetul ARAD 2002 si 2009
Jud. Arad 2009 84.8 11.5 2.3
Jud. Arad 2002 84.2 6.3 9.4
Analiza comparativă a frecventării magazinelor de profil în municipiul Arad reflectă o

relativă stabilitate cu o uşoară tendinţă descendentă: astfel, dacă non-consumatorii sunt
aproape identici (84,2% în 2002 şi 84,8% în 2009) se observă o diminuare a publicului
constant de la 9,4% în 2002 la 2,3% în 2009. Acest fapt este susţinut evident şi de
dezvoltarea unor resurse alternative de a accesa conţinuturile audio specifice (spre
exemplu, de pe Internet, din piaţă, posturi radio-TV dedicate etc.).
Un ultim item relativ la profilul acestui gen de consum a vizat achiziţia de produse audio:
Q9. Câte casete audio şi/sau CD-uri audio cumpăraţi pe an? (medie)

casete, CD-uri audio 3,2 6 3,6 3,9
Astfel, mediul urban se dovedeşte a fi un consumator consistent, cu o medie anuală de 6

produse, urmat de mediul rural cu aproape 4 produse şi Municipiul Arad cu 3 astfel de
produse. Se cuvine precizat faptul că nu s-a vizat achiziţia din propria localitate şi că
această distribuţie este direct corelabilă cu accesul la surse alternative de conţinuturi audio
(în Municipiul Arad existând mai multe posibilităţi de a accesa conţinuturi muzicale,
necesitatea achiziţionării unor astfel de produse este mai puţin resimţită).
46
Participare festivaluri
Î
n legătură directă cu evaluarea consumului cultural a fost analizată şi oferta
specifică festivalurilor organizate în localitate (Municipiul Arad şi mediul
urban). În acest sens, celor care au afirmat participarea la aceste activităţi li s-a
solicitat şi realizarea unei evaluări generale. Distribuţia răspunsurilor la aceste
întrebări se prezintă astfel:
Q18. Participaţi la festivaluri organizate în localitatea dvs.?

1. DA 2. NU Q18.1. Dacă DA, cât de mulţumit sunteţi de oferta culturală a acestora?

DA 74,5 72,8
NU 25,5 27,2
DA şi este...
1. foarte mulţumit 4,2 8,8
2. mulţumit 38,5 24,6
3. potrivit 28,6 36
4. nemulţumit 1,8 3,5
5. foarte nemulţumit 0,3
NR 1
Gradul de multumire pentru participantii la festivaluri
urban 36 24.6 8.8
Arad 28.6 38.5 4.2
f.nemultumit nemultumit potrivit multumit f.multumit
Se remarcă astfel un nivel ridicat de participare pentru ambele straturi (72.8% în mediul
urban şi 74,5% în Municipiul Arad). În privinţa gradului de satisfacţie, tendinţa de
mulţumire este mai ridicată în Municipiul Arad, unde 38,5% s-au declarat mulţumiţi de
conţinutul acestei oferte, în timp ce în mediul urban 36% s-au declarat oarecum mulţumiţi.
47
Surse informare evenimente culturale
În legătură directă cu accesarea ofertei culturale specifice instituţiilor de profil, un

item distinct a vizat identificarea surselor de informare pentru evenimentele
culturale locale:
Q28. De unde vă informaţi asupra evenimentelor culturale locale?

surse informare... Municipiul Arad restul judeţului judeţul Arad
în I rând: ziare, reviste 31,9% TV 46,5% TV 41,9%
în al II-lea rând: TV 24,1% radio 17,2% Radio 25,2%
Conform acestor distribuţii, principalele surse de informare pentru Municipiul Arad sunt
presa scrisă şi TV în timp ce pentru restul judeţului TV şi radio.
Criterii participare evenimente culturale
Î
n acelaşi areal problematic, un alt item a vizat identificarea principalelor criterii
de participare la un eveniment cultural (în general). Pentru această problematică
au fost obţinute următoarele răspunsuri (valori ponderate):
Q26. Care sunt primele trei criterii care vă determină să participaţi la un eveniment cultural?
(valori ponderate)
criterii Municipiul Arad urban rural
participare.
în I rând: subiectul interesant preţul 22,2% preţul 26,7%
23,3%
în al II-lea rând: renumele renumele renumele
protagoniştilor 16,4% protagoniştilor 21,1% protagoniştilor 23,5%
în al III-lea rând: calitatea calitatea evenimentului calitatea
evenimentului 12,5% 17,3% evenimentului 17,4%
ª alte criterii Municipiul Arad: momentul desfăşurării 10,9%, amploarea

evenimentului 10,2%, ineditul evenimentului 9,1%, preţul 7,3% atmosferă/ambient
5,1%, facilităţi de rezervare 0,4%
48
ª alte criterii urban: momentul desfăşurării 11%, ineditul evenimentului 9,9 %,

subiectul interesant 6,3%, amploarea evenimentului 6%, atmosferă/ambient 5,1%,
facilităţi de rezervare 1,2%
ª alte criterii rural: subiectul interesant 9,1%, momentul desfăşurării 8,1% ineditul
evenimentului 5,5%, amploarea evenimentului 4,7%, facilităţi de rezervare 4,4%
Conform acestor distribuţii, se constată prezenţa unor motive/criterii sensibil

diferite între Municipiul Arad şi restul judeţului, în privinţa alegerii şi participării la
un eveniment cultural. Astfel, dacă pentru Municipiul Arad contează cu predilecţie
subiectul (23,3%), renumele (16,4%) şi calitatea (12,5%), pentru mediul urban şi
pentru rural contează în primul rând preţul (22,2%, respectiv 26,7%). Aceste
diferenţieri sunt determinate în mare măsură de frecvenţa şi accesibilitatea ofertei
culturale specifice pentru fiecare areal în parte.
49
Educaţie culturală copii
U n capitol distinct în cadrul chestionarului aplicat a vizat şi o serie de aspecte

aferente educaţiei culturale a copiilor. Astfel, în legătură cu participarea
copiilor sau nepoţilor la cercuri cu profil cultural au fost obţinute
următoarele răspunsuri:
Q20. Copilul sau copiii (nepotul sau nepoţii) dvs. participă la…
Municipiul ARAD Frecvent Uneori Rar Niciodată NS/NR

cercuri de dans? 6,5 7,5 6 13,5 66,5
cercuri de muzică? 3,9 5,2 5,7 17,9 67,3
cercuri de desen? 2,3 6,5 5,4 18,7 67,1
cercuri literare? 2,3 6 4,9 18,7 68,1
mediul urban Frecvent Uneori Rar Niciodată NS/NR

cercuri de dans? 4,4 7,9 2,6 12,3 72,8
cercuri de muzică? 0,9 6,1 3,5 15,8 73,7
cercuri de desen? 0,9 7 3,5 14 74,6
cercuri literare? 0 0 0,9 22,8 76,3
Astfel, în Municipiul Arad cercurile culturale pentru copii cele mai frecventate sunt cele de
dansuri, 20% dintre respondenţi afirmând cel puţin o participare rară (şi 6,5% una
frecventă), iar cele mai puţin frecventate sunt cele literare (cu doar 13,2% participare).
Aceeaşi distribuţie se regăseşte şi în mediul urban, participarea la cercurile de dans fiind
afirmată de 14,9% dintre respondenţi.
Complementar, un alt item prezent în toate chestionarele a vizat importanţa acordată

educaţiei culturale pentru dezvoltarea copiilor:
Q21. Cât de importantă consideraţi că este educaţia culturală pentru dezvoltarea copilului dvs.?
1. foarte mare 31,5 13,2 15,6 14,8 21.0
2. mare 15,6 2,6 2,2 2,3 7.2
3. potrivită 4,4 20,2 42,6 35,9 24.2
4. mică 0,8 0 0,4 0,3 0.5
5. foarte mică 0,5 0 0.2
6. Nu este cazul / 47,2 64 39,2 46,6 46.8
NR
50
Importanta educatiei culturale (2009)
Judetul Arad 24.2 7.2 21
rural 42.6 2.2 15.6
urban 20.2 2.6 13.2
Arad 4.4 15.6 31.5
f.mica mica potrivita mare f.mare
Din analiza celor 3 straturi investigate se constată o diferenţiere clară între Municipiul
Arad unde educaţiei culturale i se alocă o importanţă mare (15,6%) şi chiar foarte mare
(31,5%) comparativ cu mediul rural unde acesteia i se acordă o importanţă potrivită
(42,6%). Deşi conţinutul acestei expresii permite interpretări diferite între straturile
analizate, sub-dimensionarea evaluării sale în mediul rural este direct asociabilă cu o serie
de repere pragmatice, specifice acestuia (reuşita socială în mediul rural fiind mai puţin
condiţionată de reperele culturale).
Un alt idem elaborat în cadrul acestei secţiuni a vizat preocupările personale pentru
creaţiile culturale. Conform distribuţiei de mai jos, în Municipiul Arad predomină interesul
pentru versuri (19,4%), în mediul urban pentru cântece (5,3%) iar în mediul rural pentru
ţesături (16,3%).
Q22. Aţi încercat să vreodată să realizaţi creaţii culturale? (procente pentru DA)
1. versuri 19,4 3,5 3
2. proză 6,2 0,9 0
3. piese de teatru 2,8 0,9 0
4. articole de presă 6,5 0 0
5. cântece 7 5,3 2,6
6. pictură 11,4 3,5 1,5
7. sculptură 2,8 0,9
8. arhitectură 1,8 0,9 0,4
ceramică 1,5
cusături 14,1
ţesături 16,3
sculptură în lemn 3,3
sculptură în piatră 3,3
51
(iii). Evaluare ofertă culturală
O altă problematică abordată, conform obiectivelor prestabilite, este

reprezentată de evaluarea ofertei culturale locale şi identificarea
principalelor îmbunătăţiri aşteptate. Astfel, un prim item din această
categorie a vizat evaluarea importanţei acordată culturii, în general, în zilele
noastre:
Q7. Ce importanţă are cultura în zilele noastre?

1. foarte mare 26,6 50 28,9 35,2 32.0
2. mare 30,7 11,4 17,8 15,9 21.4
3. potrivită 26,8 36,8 49,6 45,8 38.8
4. mică 10,4 1,8 1,5 1,6 4.9
5. foarte mică 5,2 0 0 0 1.9
Non-răspuns 0,3 0 2,2 1,6 1.1
Importanta culturii in prezent (2009)
Judetul Arad 38.8 21.4 32
rural 49.6 17.8 28.9
urban 36.8 11.4 50
Arad 26.8 30.7 26.6
f.mica mica potrivita mare f.mare
Pentru toate cele 3 straturi analizate se constată acordarea unei importanţe relativ ridicate
culturii (în general), 61,4% din mediul urban, 57,3 din Municipiul Arad şi 46,7% din
mediul rural considerând că aceasta este importantă sau foarte importantă. Se remarcă şi
faptul că 15,6% dintre respondenţii din Municipiul Arad consideră cultura ca având în
prezent o importanţă mică şi foarte mică.
52
Complementar, evaluarea ofertei culturale locale a înregistrat următoarele răspunsuri:
Q24. Cât de mulţumit sunteţi în general de oferta culturală din localitatea dvs.?
1. foarte mulţumit; 1,6 0 0 0 0.6
2. mulţumit; 38,3 14 8,9 10,4 20.7
3. oarecum mulţumit; 50,5 81,6 68,5 72,4 64.3
4. nemulţumit; 5,7 3,5 15,2 11,7 9.5
5. foarte nemulţumit. 1 0,9 5,9 4,4 3.1
Non Răspuns / Nu ştiu 2,9 0 1,5 1 1.7
Pentru toate cele 3 medii frecvenţa centrală a fost înregistrată pentru varianta oarecum
mulţumit (50,5% în Arad, 81,6% în urban şi 68,5% în rural), existând însă o tendinţă uşor
pozitivă pentru Municipiul Arad şi pentru mediul urban (cu 38,3% respectiv 14% pentru
mulţumit) precum şi o tendinţă uşor negativă pentru mediul rural (cu 15,2% pentru
nemulţumit). La nivelul întregului judeţ, se remarcă orientarea sensibilă spre partea
superioară a scalei – 64,3% oarecum mulţumiţi şi 20,7% mulţumiţi.
Evaluarea ofertei culturale locale - mediul urban ARAD 2002 si 2009
rural 5.9 15.2 68.5 8.9
urban 3.5 81.6 14
Municipiul Arad 1 5.7 50.5 38.3
f.nemultumit nemultumit oarecum multumit multumit f.multumit
Principalele argumente pentru aceste evaluări sunt reprezentate în cazul nemulţumirii de
53
„ofertă scăzută” (9,3% în Arad, 6,1% în urban şi 6,3% în rural) precum şi de faptul că „nu
se organizează evenimente” (6,7% în rural). În cazul mulţumirii, pentru Municipiul Arad
principalele argumente sunt „diversitate, suficienţă” 5,4% şi „calitate ridicată” 3,9%.
argumente... Municipiul Arad urban rural

în I rând: ofertă scăzută 9,3% ofertă scăzută 6,1% nu se organizează
evenimente 6,7%
în al II-lea rând: diversitate suficientă 5,4% ofertă scăzută 6,3%
în al III-lea rând: calitate ridicată 3,9%
Analiza comparativă 2002-2009 a evaluării ofertei culturale locale, la nivelul întregului

mediu urban (inclusiv Municipiul Arad) se prezintă astfel:
Evaluarea ofertei culturale locale - mediul urban ARAD 2002 si 2009
59.9 1.1
urban Arad 2009 4.9 30.1
urban Arad 2002 6.8 14.7 33.1 33.1 12.4
Cât de mulţumit sunteţi în general de oferta culturala din oraşul dumneavoastră (numai mediu urban)?
2002 2009
foarte mulţumit 12.4 1,1
mulţumit 33.1 30,1
oarecum mulţumit 33.1 59,9
nemulţumit 14.7 4,9
foarte nemulţumit 6.8 1
Conform acestor distribuţii, se constată o tendinţă semnificativă de grupare a răspunsurilor

spre partea centrală a scalei, atât cei foarte mulţumiţi cât şi cei foarte nemulţumiţi (în 2002)
diminuându-se semnificativ în 2009 (de la 6,8% la 1% pentru foarte nemulţumiţi şi de la
12,4% la 1,1% pentru cei foarte mulţumiţi). Se remarcă de asemenea, o relativă stagnare a
54
celor mulţumiţi (de la 33,1% la 30,1%), o creştere semnificativă a celor relativ mulţumiţi
(de la 33,1% la 59,9%) precum şi o scădere relevantă a celor nemulţumiţi (de la 14,7% la
4,9%). Tendinţa de focalizării a evaluării în partea mediană a scalei poate reflectă şi o
maturizare a publicului, acesta devenind mai selectiv, mai pretenţios, mai experimentat şi
implicit mai greu impresionabil.
În privinţa Municipiului Arad, evaluarea ofertei culturale locale a rămas aproximativ

constantă faţă de studiul din 2008, înregistrând doar o uşoară creştere: cei nemulţumiţi au
scăzut de la 12% la 5,7%, cei oarecum mulţumiţi au crescut de la 45,1% la 50,5% iar cei
mulţumiţi au crescut de asemenea de la 35,9% la 38,3%.
Evaluarea ofertei culturale locale - municipiul ARAD 2008 si 2009
50.5 1.6
mun. Arad 2009 5.7 38.3
mun. Arad 2008 12 45.1 35.9 1.3
Distribuţia răspunsurilor la întrebarea directă privind evoluţia ofertei culturale în ultimul

an confirmă (cel puţin pentru Municipiul Arad) situaţia prezentată anterior:
Q30. Comparativ cu anul trecut, cum apreciaţi oferta culturală actuală din localitatea dvs?

1. a crescut foarte mult 2,6 1,8 0,5 1.3
2. a crescut uşor 19 3,5 3 3,1 9.0
3. a rămas la fel 64,3 84,2 88,9 87,5 78.9
4. a scăzut uşor 10,2 7 2,2 3,6 6.0
5. a scăzut foarte mult 0,5 2,6 3,3 3,1 2.1
Non-Răspuns / Nu ştiu 3,4 0,9 2,6 2,1 2.6
Evaluarea evolutiei ofertei culturale locale - 2009
55
Judetul Arad 6 78.9 9
rural 2.2 88.9 3

În concordanţă directă cu analizele realizate pentru itemul anterior, se constată o relativă

stabilitate a ofertei culturale actuale, tendinţele uşor ascendente fiind înregistrate doar la
nivelul Municipiului Arad, unde 19% consideră că aceasta a crescut. Pentru mediul urban
şi pentru mediul rural marea majoritate a respondenţilor (84,2% respectiv 88,9%)
consideră că faţă de anul trecut oferta culturală locală a rămas la fel. La nivelul întregului
judeţ, s-a înregistrat aceeaşi apreciere de stagnare, dar cu o uşoară tentă ascendentă (10,3%
creştere faţă de 8,1% descreştere).
Pentru Municipiul Arad, principalele argumente pentru stagnare sau descreştere au fost:
argumente negative Municipiul Arad

în I rând: plafonare 6,7%
în al II-lea rând: criza financiară 3,9%
alte argumente: număr mai mic de evenimente culturale 3,1%, dezinteresul
organizatorilor 2,8%, dezinteresul populaţiei 0,4%
În legătură directă cu aceste evaluări a fost elaborat şi un item dedicat îmbunătăţirilor

dezirabile pentru viaţa culturală locală, acesta înregistrând următoarele răspunsuri:
Q25. Care este principala îmbunătăţire pe care aţi dori-o pentru viaţa culturală locală?
56
calitatea 27,1 4,4 4,8 4,7 13.0

ritmicitatea 7,3 2,6 2,6 2,6 4.3
diversitatea 36,7 39,5 16,7 23,6 28.4
accesabilitatea 10,7 21,1 15,6 17,3 14.9
noutatea 8,3 28,9 53,3 46,5 32.4
promovarea 9,6 3,5 5,9 5,2 6.8
NR 0,3 1,1
După cum se poate constata din acest tabel, există diferenţe importante între Municipiul
Arad, unde se doreşte o mai mare diversitate 36,7% şi calitate 27,1% (în concordanţă
directă cu tendinţa de maturizare a publicului, identificată la un item anterior) pe de o
parte, şi mediul urban şi cel rural pe de altă parte, unde primele 2 aşteptări vizează
diversitatea şi noutatea. Cumularea răspunsurilor pentru întregul judeţ a adus pe primele 2
locuri noutatea (32,4%) şi diversitatea (28,4), acestea reflectând practic dorinţa populaţiei
pentru extinderea ofertei culturale.
Anumite diferenţe în expectaţia consumatorilor au fost înregistrate şi pentru Municipiul

Arad, în studiul din 2009 faţă de cel din 2008:
Imbunatatiri dezirabile - Arad 2008 si 2009
36.7
diversitatea
2.3
27.1
calitatea
28.6
10.7
accesibilitatea
16.7
9.6
promovarea
11.5
8.3
noutatea
26
7.3
ritmicitatea Arad 2008 Arad 2009
14.1
57
În ceea ce priveşte extinderea scenei culturale în spaţii neconvenţionale, la nivelul

Municipiul Arad au fost exprimate următoarele opţiuni:
Q19. În ce măsură consideraţi că scena culturală ar trebui extinsă şi în spaţii

neconvenţionale precum:
Municipiul ARAD în mare în măsură în mică delo NR

măsură potrivită măsură c
84,9 în parcuri 51 33,9 9,9 4,4 0,8
72,4 centre comerciale 29,2 43,2 19 8,1 0,5
71,3 în cartiere 38,5 32,8 18,8 9,4 0,5
64,5 în stradă 35,9 28,6 24 10,9 0,5
62,3 cafenele, 20,6 41,7 22,1 14,8 0,8
51,3 restaurante 16,7 34,6 26,3 21,9 0,5
Extinderea scenei culturale in spatii neconventionale - Municipiul Arad 2009
cafenele 14.8 22.1 41.7 20.6
restaurante 21.9 26.3 34.6 16.7
centre com. 8.1 19 43.2 29.2
in parcuri 4.4 9.9 33.9 51
in strada 24 28.6 35.9
cartiere 9.4 18.8 32.8 38.5
deloc in mica masura in masura potrivita in mare masura
Spaţiile neconvenţionale cele mai agreate de arădeni sunt parcurile (84,9%), centrele
comerciale (72,4%) şi cartierele (71,3%) iar cele mai puţin agreate restaurantele (51,3%)
şi cafenelele (62,3%). Tendinţa de respingere a restaurantelor şi cafenelelor ca scene
neconvenţionale pentru viaţa culturală poate fi direct asociată şi cu o imagine publică
negativă pentru acestea, total nefavorabilă manifestărilor de tip cultural.
58
Un alt item elaborat în cadrul chestionarelor aplicate a vizat identificarea celui mai
important eveniment cultural la care s-a participat în ultimul an:
Q27. Care este cel mai important eveniment cultural la care a-ţi participat în ultimul an?
eveniment cultural Municipiul Arad urban rural
în I rând: Festivalul de teatru 10,9% ruga 7,9% ruga 11,5%
în al II-lea rând: „Cetatea culturală” evenimente
Zilele Aradului 10,9% 6,1% religioase 3,7%
în al III-lea rând: festival, concert, festival, concert, spectacolele
spectacol 7% spectacol 5,3% electorale 2,2%
ª alte evenimente Municipiul Arad: festivalul vinului, berii 6,2%, evenimente religioase
6,2%, concert filarmonică 4,9%, expoziţii vernisaje 3,4%, lansare carte 1% etc.
ª alte evenimente urban: concert simfonic 3,5%, ziua oraşului 1,8%, festivalul
vinului, berii, clătitelor 1,8%, spectacol de teatru 0,9% etc
ª alte evenimente rural: festival, concert, spectacol 1,1%, serbări şcolare 1,1%
Astfel, în Municipiul Arad, cele mai importante evenimente culturale din ultimul an sunt
reprezentate de Festivalul de teatru (10,9%), Zilele Aradului (10,9%) şi festivaluri (de alt tip),
concerte, spectacole (7%). Pentru mediul urban acestea sunt reprezentate de rugă (7,9%),
Cetatea culturală (6,1%) şi festivaluri (de alt tip), concerte, spectacole (5,3%). Pentru mediul
rural: ruga (11,5%), evenimente religioase (3,7%) şi spectacole electorale (2,2%).
În privinţa gradului de promovare a ofertei culturale locale, pentru Municipiul Arad au fost
înregistrate următoarele răspunsuri:
Q29. În ce măsură consideraţi că oferta culturală arădeană este cunoscută:
în mare în măsură în mică deloc NR mediană

măsură potrivită măsură
în oraş 38,3 50,5 9,4 1 0,8 2
în regiune 8,9 47,9 34,4 6,5 2,3 2
în ţară 5,7 22,1 45,6 19,5 7 3
la nivel internaţional 5,7 8,6 28,1 50,5 7 4
59
Astfel, oferta culturală locală este cunoscută la nivelul municipiului şi al regiunii într-o
măsură potrivită (50,5% respectiv 47,9%), la nivel naţional în mică măsură (45,6%) iar la
nivel internaţional deloc (50,5%). Aceste reprezentări proprii ale populaţiei pot constitui
un semnal pertinent pentru accentuarea promovării activităţilor de profil, cel puţin la nivel
local şi regional (consumul cultural fiind în mod direct condiţionat de cunoaşterea ofertei).
Un ultim item aplicat pentru toate cele 3 straturi a vizat evaluarea oportunităţii turismului
cultural pentru dezvoltarea localităţii:
Q31. Consideraţi că turismul cultural este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a

Municipiului Arad?
NU 9,9 6,1 15,6
DA 89,8 27,2 16,3
NR/NŞ 0,3 66,7 67,8
Astfel, dacă pentru Municipiul Arad se afirmă cu insistenţă oportunitatea turismului

cultural (89,8% cu opţiunea Da), pentru mediul urban doar 27,2% recunosc această
posibilitate iar în mediul rural doar 16,3%. Diferenţele majore sunt determinate atât de
potenţialul turistic al fiecărui strat, dar şi de interesul şi deschiderea locuitorilor pentru noi
resurse de dezvoltare locală.
Dacă DA cât de importante sunt următoarele aspecte (doar Municipiul Arad):
în mare în măsură în mică deloc NR

restaurarea clădirilor 75,1 13,2 1,6 0,5 9,6
existenţa unor servicii turistice de calitate 74,9 13,7 0,8 0,5 10,1
existenţa unor evenimente culturale de calitate 71,5 15 1,3 1,8 10,4
existenţa unor punte de informare turistică 59,1 24,4 4,7 1,6 10,4
existenţa unor materiale de prezentare a 58 25,6 4,1 1,8 10,4
potenţialului cultural
promovarea agresivă a oraşului ca destinaţie turistică 56 22,8 6,2 4,7 10,4
Pentru atragerea de turişti, la nivelul Municipiului Arad se consideră că este necesară în

mare măsură „restaurarea clădirilor” (75,1%), „existenţa unor servicii turistice de calitate”
60
(74,9%) dar şi „existenţa unor evenimente culturale de calitate” (71,5%).
La nivelul mediului urban, principalele atracţii turistice identificate de respondenţi sunt:

Băile Lipova (12,3%), Cetatea - Şiria, Şoimoş (7,9), manifestări artistice (2,6%), Muzeul
Ioan Slavici (0,9%). La nivelul mediului rural, au fost identificate următoarele repere cu
potenţial turistic: Cetatea Şiria, Şoimoş (4,4%), împrejurimile, peisajul (4,4%), manifestări
artistice (2,6%), mânăstirea Bodrog (1,1%), biserică (1,1%).
În continuarea acestor pagini descriptive de prezentare a rezultatelor a fost elaborat un

capitol final de concluzii, care prezintă într-o manieră sintetică principalele date obţinute
prin acest studiu, urmat de o serie de anexe cu structura eşantionului, instrumentele de
cercetare folosite şi alte prezentări tabelare de rezultate.
61
CONCLUZII
Timp liber
¾ Pentru Municipiul Arad timpul liber disponibil este de aproximativ 5 ore în
timpul săptămânii (valoarea mediei = 5,01 ore) şi aproximativ 10 ore la sfârşitul
săptămânii (valoare medie = 9,57 ore). La nivelul mediului urban şi rural timpul
liber este sensibil mai ridicat (6,5 ore în timpul săptămânii şi 11,1 ore în weekend)
iar la nivelul întregului judeţ acesta înregistrează valoarea de 5,9 ore în timpul
săptămânii şi 10,5 ore în weekend.
¾ Rezultatele sunt în mare măsură comparabile cu cele înregistrate pentru

Municipiul Arad în cadrul studiului din 2008, unde valorile medii ale timpului liber
au fost de 4,55 ore în timpul săptămânii şi de 10,16 ore în weekend. În mod similar,
şi pentru nivelul judeţului Arad, distribuţia timpului liber a rămas relativ constantă,
la nivelul studiului din 2002 înregistrându-se o medie săptămânală de 5,22 ore şi
una de weekend de 9,88 ore.
¾ Principalele modalităţi de petrecere a timpului liber, pentru Municipiul

Arad sunt: TV 20,7%, sport, plimbare 20% şi acasă, gospodărie 11,3¤. Pentru
ansamblul judeţului pe primul loc s-a plasat varianta acasă, gospodărie 22,6%,
urmată de TV 15,6%, sport, plimbare 10,7% şi vizite prieteni 10,1% (de
precizat faptul că aplicarea pe teren s-a desfăşurat în perioada sărbătorilor pascale).
¾ În privinţa orientării domestic vs. public ca opţiuni de petrecere a timpului

liber, pentru toate straturile analizate, răspunsurile tind să se grupeze spre spaţiul
domestic, variantele de răspuns mai mult acasă şi de obicei acasă cumulând peste
50% din opţiunile fiecărui sub-eşantion (la rural chiar 73,4%). Orientarea
semnificativă a răspunsurilor spre partea superioară a scalei, adică pentru „mai mult
acasă...” şi „şi acasă, şi în spaţii publice” este reflectată şi în valoarea medianei de
2 şi chiar de 1 pentru mediul rural.
62
¾ Principalele reperele culturale cu funcţie identitară pentru Municipiul Arad

sunt: Teatrul 30,2%, Palatul Administrativ 21,9%, Palatul Cultural 14,1%,
Catedrala Ortodoxă 6,3% şi Ştrandul 5,7%. Pentru oraşele mici: Primăria 12,3%,
Băile Lipova 11,4%, ruga 10,5%, Cetăţi (Şiria, Şoimuş) 7% şi biserica 6,1%; iar
pentru mediul rural: biserica 29,2%, căminul cultural 7%, Cetăţi (Şiria, Şoimuş)
4,4% şi ruga 4,1%. În Municipiul Arad, principalele locuri de vizat (recomandate de
respondenţi), sunt: centrul oraşului 31,5%, ştrandul 25,8%, malul Mureşului 18,8%.
Teatru
¾ Există o diferenţă majoră între frecventarea teatrului în Municipiul Arad cu
67,4% consumatori constanţi sau ocazionali, faţă de restul mediului urban din
judeţul Arad cu 19,3% consumatori constanţi şi ocazionali (foarte aproape de
profilul naţional înregistrat în 2005 cu 22,52% consumatori constanţi şi ocazionali).
¾ Se remarcă o scădere semnificativă a non-consumatorilor de la 73,4% în

2002 la 31% în 2009, complementar cu dublarea publicului constant (de la 10,9% în
2002 la 22,1% în 2009) şi o triplare a publicului ocazional (de la 15,7% în 2002 la
45,3% în 2009).
¾ Primele 3 genuri de teatru, atât pentru mediul urban cât şi pentru

Municipiul Arad, sunt comedie, clasic şi dramă, aceste 3 genuri fiind regăsite şi în
preferinţele înregistrate în studiul din 2008. Pentru ambele eşantioane, frecvenţa
centrală în evaluarea preţurilor biletelor de teatru este aferentă opţiunii potrivite
(44% pentru Arad şi 8,8% pentru urban).
Publicul de teatru din Municipiul Arad se caracterizează prin:

ª publicul constant este feminin (56,5%), 30-49 ani (44,7%), cu studii
superioare (44,7%), venit între 501-1000 RON pe membru familie (40,5%), îşi
petrece timpul liber şi acasă, şi în spaţii publice (48,2%), principala îmbunătăţire:
diversitatea (38,1%), se informează din ziare, reviste (31,8%) şi afişe (24,8%)
ª publicul ocazional este feminin (54%), peste 50 ani (42,5%), cu studii liceale
63
(35,1%), venit între 501-1000 RON pe membru familie (37,5%), îşi petrece timpul
liber de obicei acasă, şi uneori în spaţii publice (39,3%), principala îmbunătăţire:
calitatea (31%), se informează din ziare, reviste (31,5%) şi TV (27,8%)
ª non-consumatorii sunt masculin (53,8%), peste 50 ani (44,7%), cu studii
liceale (40,2%), venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 52,6%, îşi petrece
timpul liber de obicei acasă, şi uneori în spaţii publice (41,2%), principala
îmbunătăţire: diversitatea (49,6%), se informează din afişe (23,8%) şi TV (23,6%)
Teatru de păpuşi
¾ Datorită specificului cu totul particular al acestei oferte, ponderea non-

consumatorilor este considerabil mai ridicată, 77,9% dintre subiecţii investigaţi
afirmând ca nu au participat niciodată la acest tip de ofertă culturală, în timp ce
16,9% frecventează o dată pe an sau mai rar iar 3,6% reprezintă publicul constant
(cu o participare de cel puţin 2-3 ori pe an).
¾ Se remarcă o relativă continuitate în profilul publicului specific, non-

consumatorii diminuându-se cu doar 9% din 2002 până în 2009, simultan cu
reducerea publicului constant de la 6,6% la 3,6% (şi cu o creştere corespunzătoare a
publicului ocazional). Între 2008 şi 2009 diferenţa între consumatori (ocazionali şi
constanţi) este de doar 0,4% (20,9% în 2008 şi 20,5% în 2009). În privinţa evaluării
preţurilor biletelor de intrare pentru teatrul de păpuşi din Arad acestea au fost
apreciate ca fiind potrivite de către 27,5%.
Filarmonica
¾ În cazul filarmonicii, publicul constant reprezintă 21,1%, publicul ocazional

24,7% şi non-consumatorii 52,6%. Se remarcă o creştere continuă a consumului
specific, publicul constant al filarmonicii evoluând de la 7,4% în 2002, la 21,1% în
2009 (cu o diminuare aferentă a non-consumatorilor).
¾ Şi în cazul filarmonicii s-a înregistrat o frecvenţa centrală în evaluarea
64
preţurilor biletelor, 30,1% apreciindu-le ca fiind potrivite. Se remarcă însă şi un

procent de 23.3% care le consideră ca fiind mari fapt ce reflectă şi o tendinţă de
grupare a răspunsurilor înspre partea superioară a scalei (valoarea medianei =2).
ª publicul constant este feminin (60,5% din total public constant), 30-49 ani
(48,1%), cu studii superioare (48,8%), venit între 501-1000 RON pe membru
familie (!) 45,5%, îşi petrece timpul liber şi acasă, şi în spaţii publice
(35,8%), principala îmbunătăţire: diversitatea (38,3%), se informează din
ziare, reviste (29,2%) şi afişe (28%);
ª publicul ocazional este feminin (54,7% din total public ocazional), peste 50
ani (45,3%), cu studii liceale (30,4%), venit între 501-1000 RON pe membru
familie (!) 36,2%, îşi petrece timpul liber de obicei acasă, şi uneori în spaţii
publice (31,9%), principala îmbunătăţire: calitatea (39,4%), se informează
din ziare, reviste (37,9%) şi TV (24,4%);
ª non-consumatorii sunt masculin (52,5% din total non-consumatori), peste
50 ani (36,6%), cu studii liceale (42,4%), venit între 501-1000 RON pe
membru familie (!) 45,8%, îşi petrece timpul liber de obicei acasă, şi uneori
în spaţii publice (40,5%), principala îmbunătăţire: diversitatea (43,6%), se
informează din TV (39,1%) şi ziare, reviste (22,2%).
¾ Se remarcă un înalt nivel de corelare între publicul de teatru şi cel de

filarmonică (relaţie de corelaţie directă, puternic semnificativă, cu valoarea 0,614),
13,8% dintre respondenţi fiind public constant pentru ambele instituţii, 18%
ocazional şi 29,1% non-consumatori.
Galerii de artă
¾ Şi în cazul acestor instituţii se remarcă o diferenţă majoră între consumul

specific la nivelul Municipiului Arad şi restul mediului urban, diferenţă determinată
evident şi de dezechilibrul acestei oferte culturale (pentru cele 2 medii de referinţă).
¾ Comparativ cu studiile anterioare, şi pentru galeriile de artă se constată o

accentuare a consumului specific, non-consumatorii diminuându-se de la 75,1% în
65
2002 la 44,8% în 2009, concomitent cu o creştere uşoară a publicului constant de la

9,6% în 2002 la 15,6% în 2009, precum şi o creştere mai accentuată a publicului
ocazional de la 15,3% în 2002 la 38% în 2009.
¾ În ceea ce priveşte profilul tipurilor de public, pentru galeriile de artă din

Municipiul Arad, acestea nu sunt diferenţiate după variabilele gender, vârstă şi venit
pe membru de familie (toate cele 3 tipuri de public fiind preponderent feminin, cu
vârsta de peste 50 ani şi un venit pe membru de familie între 501 şi 1000 RON). În
acest context, este pertinentă doar detalierea publicului constant, acesta prezentând
următoarele caracteristici: feminin (53,3% din total public constant), peste 50 ani
(45%), cu studii superioare (42,4%), venit între 501-1000 RON pe membru familie
(!) 42,9%, îşi petrece timpul liber şi acasă, şi în spaţii publice (48,3%), principala
îmbunătăţire: diversitatea (42,4%)
Muzee
¾ Se constată o diferenţiere majoră între cele 3 planuri analizate, non-
consumatorii pentru Municipiul Arad reprezentând 37,2%, pentru mediul urban
78,9% iar pentru mediul rural 90,4% (aproape întreaga populaţie). Complementar,
publicul constant în Municipiul Arad reprezintă 15,9%, în mediul urban 14% iar în
mediul rural 1,5%, în timp ce publicul ocazional, pentru cele 3 straturi, cumulează
45,3% în Arad, 14% în urban, respectiv 8,1% în rural.
¾ Se remarcă de asemenea, o uşoară modificare pozitivă în structura

publicului, non-consumatorii scăzând de la 75,2% în 2002 la 68,5% în 2009,
concomitent cu o creştere a consumatorilor ocazionali şi constanţi, de la 24,8% la
30,8% în 2009. Cu toate acestea, nivelul consumului pentru judeţul Arad rămâne
în continuare sub nivelul naţional, înregistrat în 2005, unde publicul ocazional şi
constant reprezenta 37,39%.
¾ În privinţa caracteristicilor tipurilor de public aferent muzeelor, la nivelul

întregului judeţ au fost obţinute următoarele valori: public constant - feminin
66
(63,9% din total public constant), până la 29 ani (44,6%), cu studii superioare
(24,5%), venit între 301-500 RON pe membru familie (!) 40,8%; public ocazional -
masculin (54,6% din total public ocazional), 30-49 ani (40,9%), cu studii liceale
(27,1%), venit între 501-1000 RON pe membru familie (!) 37,8%; non-
consumatori - feminin (51,6% din total non-consumatori), peste 50 ani (44,5%), 8
clase (24,3%), venit între 301-500 RON pe membru familie (!) 33,7%.
¾ În ceea ce priveşte evaluarea preţurilor biletelor de intrare, şi în acest caz au

fost apreciate ca fiind potrivite pentru toate cele 3 straturi analizate (34,7%
Municipiul Arad, 14,9% mediul urban şi 9,3% mediul rural).
¾ Distribuţia preferinţelor pentru genuri de expoziţii se prezintă astfel:

Municipiul Arad artă 20,6%, fotografie 6% şi îmbrăcăminte 5,5%, pentru mediul
urban artă 12,6%, îmbrăcăminte 3,8% şi ştiinţă-tehnică 1,6% iar pentru mediul rural
artă 6%, ştiinţă-tehnică 3,1% şi îmbrăcăminte 1,8%. La nivelul Municipiul Arad,
fiecare locuitor cumpără în medie 1 produs de artă pe an, în timp ce în mediul urban
se cumpără anual 1 produs la 10 locuitori.
Case de cultură
¾ Frecventarea ofertei culturale specifice pentru aceste instituţii se dovedeşte
a fi mult mai omogenă, publicul constant fiind situat în intervalul 11,7%
(Municipiul Arad) şi 14,1% (mediul rural). De asemenea, procentul cel mai scăzut
de non-consumatori a fost înregistrat de această dată pentru rural (57% faţă de
urban cu 70,2% şi Municipiul Arad cu 57,6 %), concomitent şi cu cea mai ridicată
frecventare ocazională (28,9% rural, 27,6% Arad şi 17,5% urban).
¾ La nivelul întregului judeţ, se constată o creştere semnificativă a

frecventării caselor de cultură, non-consumatorii scăzând de la 81,2% în 2002 la
59,7% în 2009 (cu o creştere corespunzătoare a consumatorilor constanţi de la 9,1%
la 12,8% şi a celor ocazionali de la 9,8% la 26,3%).
¾ În ceea ce priveşte profilul fiecărui tip de public pentru casele de cultură, la

67
nivelul întregului judeţ s-au înregistrat următoarele valori: public constant -

feminin (64,6% din total public constant), peste 30 ani (36% pentru ambele
intervale), cu studii liceale (23,2%), venit între 301-500 RON pe membru familie (!)
35%; public ocazional - feminin (51,5% din total public ocazional), 30-49 ani
(41,3%), cu studii liceale (23%), venit între 501-1000 RON pe membru familie (!)
31,6% şi non-consumatori - masculin (50,7% din total non-consumatori), peste 50
ani (43,4%), 8 clase (23,8%) şi studii liceale (23,8%), venit între 301-500 RON pe
membru familie (!) 32,7%.
¾ Şi această ofertă culturală a fost apreciată ca având un preţ potrivit pentru

biletele de intrare (26,9% Municipiul Arad, 17,5% urban şi 16,3% rural).
¾ Pentru Municipiul Arad, principalele genuri de muzică preferate sunt

uşoară 44,8%, populară 15,4 şi clasică 14,4% în timp ce pentru mediul urban
populară 27%, dance 14,9% şi uşoară 11%. În privinţa genurilor de dans,
preferinţele exprimate se prezintă astfel: pentru Municipiul Arad: vals, clasic
18,9%, popular 14,4%, modern, disco 14,2% iar pentru mediul urban: popular
27,6%, modern 18,4%, de societate 7,3%.
¾ Activităţile cu cel mai ridicat interes în mediul rural sunt reprezentate de

spectacolele folclorice (preferate într-o măsură potrivită sau într-o mare măsură de
68,9% dintre respondenţi) şi de concertele de muzică uşoară (53,6% în măsură
potrivită şi în mare măsură). La polul opus, activităţile cu cel mai scăzut interes
(reflectat în variantele de răspuns în mică măsură şi deloc) sunt: concertele de
fanfară (75,2%), vizionarea de filme la cinematograf (73,7%), spectacolele pentru
copii (72,3%) şi concertele corale (68,2%).
¾ Populaţia din mediul rural care preferă cel puţin într-o măsură potrivită
spectacolele folclorice prezintă următoarele caracteristici: feminin (51,6% dintre cei
care au afirmat că preferă într-o măsură potrivită sau în mare măsură acest gen de
manifestări culturale), peste 50 de ani (51,6%), cu 8 clase (37,1%) şi cu un venit pe
membru de familie între 301-500 RON.
68
¾ Populaţia din mediul rural care preferă cel puţin într-o măsură potrivită
concertele de muzică uşoară prezintă următoarele caracteristici: masculin (56,9%
dintre cei care au afirmat că preferă într-o măsură potrivită sau în mare măsură acest
gen de manifestări culturale), până în 29 de ani (38,2%), cu 8 clase (29,2%) şi cu un
venit pe membru de familie între 301-500 RON.
Bibliotecă
¾ Pentru Municipiul Arad non-consumatorii reprezintă doar 47,7% din
populaţie, pentru mediul rural aceştia cumulează 94% iar pentru mediul urban
76,3%. Publicul constant (care frecventează cel puţin lunar) a înregistrat o pondere
relativ redusă pentru toate cele 3 straturi, în timp ce publicul ocazional reprezintă o
pondere mai importantă: pentru Municipiul Arad 42,7%, pentru mediul urban
21,9% şi pentru mediul rural 4,8%.
¾ Faţă de 2002 s-a înregistrat o uşoară diminuare a non-consumatorilor, de la

79,1% la 73,3% (în 2009) simultan însă cu o scădere semnificativă a publicului
constant, de la 13,5% în 2002 la 3,8% în 2009. Acest fapt reflectă practic o tendinţă
actuală de scădere a consumului, întrucât în categoria publicului ocazional (cu 22%
în 2009) intră toţi cei care frecventează biblioteca mai rar decât lunar.
¾ În ceea ce priveşte profilul fiecărui tip de public pentru biblioteci, la nivelul

întregului judeţ s-au înregistrat următoarele valori: public constant - feminin
(80,6% din total public constant), până la 29 ani (57,2%), cu studii liceale (33,6%),
venit între 301-500 RON pe membru familie (!) 37,9%; public ocazional - feminin
(54,5% din total public ocazional), 30-49 ani (42,3%), cu studii liceale (24%), venit
între 301-500 RON pe membru familie (!) 39% şi non-consumatori masculin
(52,1% din total non-consumatori), peste 50 ani (49,2%), 8 clase (23,8%), venit
între 301-500 RON pe membru familie (!) 33,5%.
Librărie
69
¾ Şi în cazul librăriilor se constată o eterogenitate ridicată în distribuţia

răspunsurilor, consumul specific fiind ca şi la biblioteci susţinut cu precădere de
Municipiul Arad (non-consumatorii din mediul urban înregistrând 75,5% iar cei din
mediul rural 89,7% faţă de doar 24,7% în Municipiul Arad). Publicul constant
pentru Municipiul Arad reprezintă 27,6%, pentru mediul urban 2,6% iar pentru
mediul rural 0,7%.
¾ La nivelul întregului judeţ, comparativ cu situaţia din 2002, deşi se poate

constata o uşoară scădere (cu 8%) a non-consumatorilor de la 70,9% în 2002 la
62,8% în 2009, simultan avem o scădere similară a publicului constant (de la 20,8%
la 11%) fapt ce reflectă, şi pentru librării o diminuare recentă a consumului specific.
¾ În privinţa distribuţiei preferinţelor pentru genurile de cărţi, frecvenţa

centrală pentru toate cele 3 medii analizate este reprezentată de ficţiune (beletristică,
dragoste), înregistrând aproximativ un sfert din opţiuni (24,6% pentru Municipiul
Arad, 24,1% pentru mediul urban şi 22,9% pentru mediul rural)
¾ Un alt item aferent librăriilor a vizat achiziţia de carte. Astfel, pentru 2009,
în Municipiul Arad se achiziţionează în medie aproape 9 cărţi pe an iar în urban şi
în rural câte 1 carte pe an (valoarea medie la nivelul întregului judeţ fiind de 4 cărţi
pe an). Comparativ cu situaţia din 2002 se observă însă o evoluţie diferenţiată;
astfel, dacă pentru Municipiul Arad achiziţia de carte a crescut de la 6,4 (media
anuală de cărţi în 2002) la 8,8 (în 2009), la nivelul întregului judeţ, media achiziţiei
anuale a scăzut de la 5,2 (în 2002) la 4,03 (în 2009). Un aport important la această
regresie este adus probabil şi de dezvoltarea şi de extinderea conţinuturilor digitale
(aferente Internetului), concomitent cu desfiinţarea librăriilor în cadrul judeţului.
Cinematograf
¾ Se remarcă o discrepanţă majoră între profilul consumului pentru
Municipiul Arad (cu 5,5% public constant, 45,1% ocazional şi 46,4% non-
consumatori) şi mediul rural-urban (cu 0% şi 0,4 public constant, 12,3% şi 8,5%
70
ocazional şi 87,7% şi 91,1% non-consumatori). Se cuvine subliniat şi faptul că

valoarea foarte ridicată a non-consumatorilor din mediul rural (91,1%) se asociază
şi cu dezinteresul ridicat faţă de vizionarea de filme la cinematograf, 73,7%
declarându-se puţin sau deloc interesaţi de această ofertă.
¾ Analiza comparativă a profilului publicului specific reflectă de asemenea o

uşoară diminuare a intensităţii frecventării. Astfel, dacă în privinţa non-
consumatorilor rezultatele sunt aproape identice (74,7% în 2002 şi 74% în 2009),
publicul constant a înregistrat o scădere majoră, pierzând practic 10% din populaţia
întregului judeţ (de la 12,9% în 2002 la 2,2% în 2009, adică o descreştere de
aproape 6 ori sau o scădere cu 83%!).
¾ Structura fiecărui tip de publicului pentru cinematograf, la nivelul întregului

judeţ se prezintă astfel: public constant - masculin (80,6% din total public
constant), până la 29 ani (87,7%), cu studii 10 clase (64,8%), venit între 301-500
RON pe membru familie (!) 76%; public ocazional - masculin (51,8% din total
public ocazional), 30-49 ani (45,6%), cu studii liceale (28,3%), venit între 301-500
RON pe membru familie (!) 48,5% şi non-consumatori - masculin (50,4% din total
non-consumatori), peste 50 ani (47,5%), 8 clase (24,3%), venit între 501-1000 RON
pe membru familie (!) 33,8%.
¾ În privinţa exprimării preferinţelor pentru genuri de film, pentru toate cele 3

straturi sunt preferate comediile, filmele de acţiune şi cele de dramă, dragoste. În
privinţa evaluării preţurilor pentru biletele de intrare la cinematograf, acestea au fost
de asemenea apreciate ca fiind potrivite pentru toate cele 3 straturi analizate.
Produse Video şi Audio

¾ Se remarcă un consum specific de produse video puternic focalizat pe
Municipiul Arad, unde non-consumatorii cumulează 67,4%, comparativ cu mediul
urban unde aceştia reprezintă 97,4%. În analiza evoluţie în timp, pentru acest tip de
ofertă se constată o ameliorare, prin reducerea non-consumatorilor de la nivelul
71
Municipiului Arad de la 86,9% în 2002 la 67,4% în 2009, cu o creştere

corespunzătoare a publicului ocazional (cel constant rămânând stabil). Se cuvine
precizat faptul că în studiul din 2002 se vizau doar centrele de închiriat casete video iar
pentru 2009 au fost incluse şi cele de închiriat DVD-uri.
¾ În privinţa achiziţiei de astfel de produse, la nivelul Municipiului Arad se

cumpără în medie aproape 3 DVD-uri pe an şi se închiriază tot aproximativ 3, la
nivelul mediului urban se cumpără 6 DVD-uri anual iar la nivelul mediului rural 1
DVD anual.
¾ Şi în cazul ofertei de produse audio, consumul specific este susţinut de

Municipiul Arad, la nivelul mediului rural şi urban înregistrându-se peste 93% non-
consumatori. Acest dezechilibru major este determinat în primul rând de
accesibilitatea ofertei în cadrul judeţului.
¾ Analiza comparativă a frecventării magazinelor de profil în municipiul

Arad reflectă o relativă stabilitate cu o uşoară tendinţă descendentă: astfel, dacă
non-consumatorii sunt aproape identici (84,2% în 2002 şi 84,8% în 2009) se
observă o diminuare a publicului constant de la 9,4% în 2002 la 2,3% în 2009.
Acest fapt este susţinut evident şi de dezvoltarea unor resurse alternative de a accesa
conţinuturile audio specifice (de pe Internet, din piaţă, posturi radio-TV dedicate
etc.).
¾ Astfel, mediul urban se dovedeşte a fi un consumator consistent, cu o medie

anuală de 6 produse, urmat de rural cu aproape 4 produse şi Municipiul Arad cu 3
astfel de produse. Se cuvine precizat faptul că nu s-a vizat achiziţia din propria
localitate şi că această distribuţie este direct corelabilă cu accesul la surse alternative de
conţinuturi audio (în Arad existând mai multe posibilităţi de a accesa conţinuturi
muzicale).
Surse de informare şi motivaţia participării

¾ Principalele surse de informare pentru Municipiul Arad sunt presa scrisă
72
31,9% şi TV 24,1% în timp ce pentru restul judeţului TV 41,9% şi radio 25,2%.
¾ Se constată prezenţa unor motive/criterii sensibil diferite între Municipiul

Arad şi restul judeţului, în privinţa alegerii şi participării la un eveniment cultural.
Astfel, dacă pentru Municipiul Arad contează cu predilecţie subiectul (23,3%),
renumele (16,4%) şi calitatea (12,5%), pentru mediul urban şi pentru rural contează
în primul rând preţul (22,2%, respectiv 26,7%).
¾ În Municipiul Arad cercurile culturale pentru copii cele mai frecventate

sunt cele de dansuri, 20% dintre respondenţi afirmând cel puţin o participare rară
(şi 6,5% una frecventă), iar cele mai puţin frecventate sunt cele literare (cu doar
13,2% participare). Aceeaşi distribuţie se regăseşte şi în mediul urban, participarea
la cercurile de dans fiind afirmată de 14,9% dintre respondenţi.
Educaţia culturală
¾ Complementar, se constată şi o diferenţiere clară între Municipiul Arad
unde educaţiei culturale i se alocă o importanţă mare (15,6%) şi chiar foarte mare
(31,5%) comparativ cu mediul rural unde acesteia i se acordă o importanţă potrivită
(42,6%). Deşi conţinutul acestei expresii permite interpretări diferite între straturile
analizate, sub-dimensionarea evaluării sale în mediul rural este direct asociabilă cu
o serie de repere pragmatice, specifice acestuia (reuşita socială în mediul rural fiind
mai puţin condiţionată de reperele culturale). Un alt idem elaborat în cadrul acestei
secţiuni a vizat preocupările personale pentru creaţiile culturale. Conform
distribuţiei de mai jos, în Municipiul Arad predomină interesul pentru versuri
(19,4%), în urban pentru cântece (5,3%) iar în rural pentru ţesături (16,3%).
Evaluarea vieţii culturale

¾ Pentru toate cele 3 straturi analizate se constată acordarea unei importanţe
relativ ridicate culturii (în general), 61,4% din mediul urban, 57,3 din Municipiul
Arad şi 46,7% din mediul rural considerând că aceasta este importantă sau foarte
73
importantă. Se remarcă şi faptul că 15,6% dintre respondenţii din Municipiul Arad

consideră cultura ca având în prezent o importanţă mică şi foarte mică.
¾ Complementar, pentru evaluarea ofertei culturale locale la toate cele 3

medii frecvenţa centrală a fost înregistrată pentru varianta oarecum mulţumit
(50,5% în Arad, 81,6% în urban şi 68,5% în rural), existând însă o tendinţă uşor
pozitivă pentru Municipiul Arad şi pentru mediul urban (cu 38,3% respectiv 14%
pentru mulţumit) precum şi o tendinţă uşor negativă pentru mediul rural (cu 15,2%
pentru nemulţumit). La nivelul întregului judeţ, se remarcă orientarea sensibilă spre
partea superioară a scalei – 64,3% oarecum mulţumiţi şi 20,7% mulţumiţi.
¾ Principalele argumente pentru aceste evaluări sunt reprezentate în cazul

nemulţumirii de „ofertă scăzută” (9,3% în Arad, 6,1% în urban şi 6,3% în rural)
precum şi de faptul că „nu se organizează evenimente” (6,7% în rural). În cazul
mulţumirii, pentru Municipiul Arad principalele argumente sunt „diversitate,
suficienţă” 5,4% şi „calitate ridicată” 3,9%.
¾ În analiza comparativă 2002-2009 a evaluării ofertei culturale locale, la

nivelul întregului mediu urban (inclusiv Municipiul Arad) se constată o tendinţă
semnificativă de grupare a răspunsurilor spre partea centrală a scalei, atât cei foarte
mulţumiţi cât şi cei foarte nemulţumiţi (în 2002) diminuându-se semnificativ în
2009 (de la 6,8% la 1% pentru foarte nemulţumiţi şi de la 12,4% la 1,1% pentru cei
foarte mulţumiţi). Se remarcă de asemenea, o relativă stagnare a celor mulţumiţi (de
la 33,1% la 30,1%), o creştere semnificativă a celor relativ mulţumiţi (de la 33,1%
la 59,9%) precum şi o scădere relevantă a celor nemulţumiţi (de la 14,7% la 4,9%).
Tendinţa de focalizării a evaluării în partea mediană a scalei poate reflectă şi o
maturizare a publicului, acesta devenind mai selectiv, mai pretenţios, mai
experimentat şi implicit mai greu impresionabil.
¾ În privinţa Municipiului Arad, evaluarea ofertei culturale locale a rămas

aproximativ constantă faţă de studiul din 2008, înregistrând doar o uşoară creştere:
cei nemulţumiţi au scăzut de la 12% la 5,7%, cei oarecum mulţumiţi au crescut de la
74
45,1% la 50,5% iar cei mulţumiţi au crescut de asemenea de la 35,9% la 38,3%.
¾ În concordanţă directă cu analizele realizate pentru itemul anterior,

distribuţia răspunsurilor la întrebarea directă privind evoluţia ofertei culturale în
ultimul an exprimă o relativă stabilitate a ofertei culturale actuale, tendinţele uşor
ascendente fiind înregistrate doar la nivelul Municipiului Arad, unde 19% consideră
că aceasta a crescut. Pentru urban şi pentru rural marea majoritate a respondenţilor
(84,2% respectiv 88,9%) consideră că faţă de anul trecut oferta culturală locală a
rămas la fel. La nivelul întregului judeţ, s-a înregistrat aceeaşi apreciere de stagnare,
dar cu o uşoară tentă ascendentă (10,3% creştere faţă de 8,1% descreştere).
¾ În privinţa îmbunătăţirilor dezirabile pentru viaţa culturală locală, au fost

înregistrate diferenţe importante între Municipiul Arad, unde se doreşte o mai mare
diversitate 36,7% şi calitate 27,1% (în concordanţă directă cu tendinţa de
maturizare a publicului, identificată la un item anterior) pe de o parte, şi mediul
urban şi cel rural pe de altă parte, unde primele 2 aşteptări vizează diversitatea şi
noutatea. Cumularea răspunsurilor pentru întregul judeţ a adus pe primele 2 locuri
noutatea (32,4%) şi diversitatea (28,4), acestea reflectând practic dorinţa populaţiei
pentru extinderea ofertei culturale.
¾ Spaţiile neconvenţionale cele mai agreate de arădeni sunt parcurile

(84,9%), centrele comerciale (72,4%) şi cartierele (71,3%) iar cele mai puţin
agreate restaurantele (51,3%) şi cafenelele (62,3%). Tendinţa de respingere a
restaurantelor şi cafenelelor ca scene neconvenţionale pentru viaţa culturală poate fi
direct asociată şi cu o imagine publică negativă pentru acestea, total nefavorabilă
manifestărilor de tip cultural.
¾ În Municipiul Arad cele mai importante evenimente culturale din ultimul an

sunt reprezentate de Festivalul de teatru (10,9%), Zilele Aradului (10,9%) şi festivaluri
(de alt tip), concerte, spectacole (7%). Pentru urban acestea sunt reprezentate de rugă
(7,9%), Cetatea culturală (6,1%) şi festivaluri (de alt tip), concerte, spectacole (5,3%).
Pentru rural: ruga (11,5%), evenimente religioase (3,7%) şi spectacole electorale
75
(2,2%).
¾ Oferta culturală locală este cunoscută la nivelul municipiului şi al regiunii

într-o măsură potrivită (50,5% respectiv 47,9%), la nivel naţional în mică măsură
(45,6%) iar la nivel internaţional deloc (50,5%). Aceste reprezentări proprii ale
populaţiei pot constitui un semnal pertinent pentru accentuarea promovării
activităţilor de profil, cel puţin la nivel local şi regional (consumul cultural fiind în
mod direct condiţionat de cunoaşterea ofertei).
¾ Astfel, dacă pentru Municipiul Arad se afirmă cu insistenţă oportunitatea

turismului cultural (89,8% cu opţiunea Da), pentru mediul urban doar 27,2%
recunosc această posibilitate iar în mediul rural doar 16,3%. Diferenţele majore sunt
determinate atât de potenţialul turistic al fiecărui strat, dar şi de interesul şi
deschiderea locuitorilor pentru noi resurse de dezvoltare locală.
¾ Pentru atragerea de turişti, la nivelul Municipiului Arad se consideră că este

necesară în mare măsură „restaurarea clădirilor” (75,1%), „existenţa unor servicii
turistice de calitate” (74,9%) dar şi „existenţa unor evenimente culturale de calitate”
(71,5%). La nivelul mediului urban, principalele atracţii turistice identificate de
respondenţi sunt: Băile Lipova (12,3%), Cetatea - Şiria, Şoimoş (7,9), manifestări
artistice (2,6%), Muzeul Ioan Slavici (0,9%). La nivelul mediului rural, au fost
identificate următoarele repere cu potenţial turistic: Cetatea Şiria, Şoimoş (4,4%),
împrejurimile, peisajul (4,4%), manifestări artistice (2,6%), mânăstirea Bodrog
(1,1%), biserică (1,1%).
76
ANEXE
Anexa 1 – Structura socio-demografică a eşantioanelor investigate:
1. sex: Municipiul Arad urban rural

masculin 47,7 44,7 49,6
feminin 52,3 55,3 50,4
2. vârstă: Municipiul Arad urban rural

15-29 25,3 27,2 24,8
30-49 35,7 49,1 26,7
50-... 39,1 23,7 48,5
3. stare civilă: Municipiul Arad urban rural

Necăsătorit 31,3 28,9 23,7
Căsătorit 53,9 64,9 62,6
Divorţat 4,9 4,4 2,6
Văduv 7 0,9 10,4
NR 2,8 0,9 0,7
4. nivel de pregătire: Municipiul Arad urban rural

a. până la 4 clase; 0,3 2,6 13
b. 8 clase; 2,3 17,5 40,7
c. 10 clase; 8,5 21,1 16,7
d. şcoală profesională; 10,9 15,9 14,1
e. liceu; 31,9 34,5 10,4
f. studii postliceale 8,3 3,5 1,1
g. studii universitare 26,9 4,4 1,9
h. studii postuniversitare 8,8 0
NR 2,1 0,9 2,2
ocupaţie: Mun. urban rural ocupaţie: Mun. urban rural

Arad Arad
student, elev 8,3 6,1 10,8 tehnician 1,8 11,5 0,7
administrator 2,6 0,2 medic, farmacist 3,6 0,9
economist, contabil 8 2.6 0,7 vânzător 7,3 15,8 1,9
agent vânzări 4,1 1.8 funcţionar public 3,4 3,5
consilier 1 0,4 casnic/ă 3,1 10,5 17
jurist, avocat 1,3 0,4 preot 0,3
pensionar 15 16,7 36,7 şomer 1,6 4,4 3,7
inginer 6,2 0,4 şofer 3,4 2,6 0,4
profesor, învăţător, 9,3 1,8 agricultor 6,1 9,6
educator
muncitor 16,6 23,7 16,3
77
6. venitul familiei (global): Municipiul Arad urban rural

1. sub 300 RON 0,5 1,8 3,7
2. 301 – 500 RON 2,1 7 9,6
3. 501 – 1.000 RON 17,6 26,3 47,4
4. 1.001 - 2.000 RON 39,1 47,4 26,7
5. 2.001 – 3.000 RON 20,2 10,5 7,4
6. 3.001 - 4.000 RON 10,1 1,8 1,5
7. 4.001 – 5.000 RON 2,6 0,9
8. peste 5.000 RON 4,7 0,9
NR 3,1 3,5 3,7
mediană 4 3 3
venitul per membru de familie: Municipiul Arad urban rural

1. sub 300 RON 7,8 21,9 36,3
2. 301 – 500 RON 27,3 41,2 36,7
3. 501 – 1.000 RON 40,9 26,3 20,7
4. 1.001 - 2.000 RON 16,4 6,1 1,5
5. 2.001 – 3.000 RON 2,6 0,9 0,4
6. 3.001 - 4.000 RON 0,3
7. 4.001 – 5.000 RON 0
8. peste 5.000 RON 0,3
NR 4,4 3,5 4,4
mediană 3 2 2
nr. membrii familie... Municipiul Arad urban rural

1 11,7 13,2 12,6
2 30,8 24,6 28,9
3 28,5 36,8 31,9
4 21,2 16,7 18,5
5 şi peste 6,5 8,7 7,4
NR 1,3 0,7
8. religie: Municipiul Arad urban rural

ortodox 77,2 84,2 76,3
catolic 12,4 11,4 11,1
baptist 3,4 2,6 7,4
penticostal 1,8 1,8 1,5
reformat 1,8 3,3
altele 3,4 0,4
9. naţionalitate: Municipiul Arad urban rural

română 89,9 88,6 87,4
maghiară 7,5 9,6 12,2
germană 0,8 0,4
sârbă 0,8
altele 0,6 1,8
NR 0,5
10. locul naşterii: Municipiul Arad urban rural

în localitate 66,9 64 63,3
în judeţ 9,9 26,3 23,7
în afara judeţului 22,4 9,6 12,6
NR 0,8 0,4
78
Anexa 2 – Instrumentele de cercetare aplicate
Chestionar anonim - ARAD

Consiliul Judeţean Arad realizează o cercetare privind viaţa culturală locală. Pentru aceasta vă
rugăm să răspundeţi la întrebările următorului chestionar, menţionând că vă asigurăm anonimatul şi
confidenţialitatea datelor. Vă mulţumim!
Q1. De cât timp liber dispuneţi pe zi? , se notează numărul aproximativ de ore
a. în timpul săptămânii: ______ ore b. la sfârşitul săptămânii: _______ ore
în I rând: ___________ în al II-lea rând: __________ în al III-lea rând: ___________
Q3. În general, unde preferaţi să vă petreceţi timpul liber? , un singur răspuns
1. mai mult acasă; 4. de obicei în spaţii publice şi uneori acasă;

2. de obicei acasă şi uneori în spaţii publice; 5. mai mult în spaţii publice.
3. şi acasă şi în spaţii publice;
Q4. Vă rugăm să nominalizaţi un reper cultural (o instituţie, un eveniment, un monument, o zonă de

arhitectură protejată, o personalitate culturală etc.), care reprezintă cel mai bine specificul oraşului
Arad.
R: __________________________________________
Q5. Cât de des mergeţi la… , se marchează un singur X pentru fiecare instituţie/activitate
2-3 ori pe lună
2-3 ori pe lună

2-3 ori pe an
2-3 ori pe an
săptămânal
săptămânal
săptămână
2-3 ori pe
săptămână
2-3 ori pe
foarte rar
foarte rar
niciodată
niciodată
Zilnic
Zilnic
lunar
lunar
Teatru Librărie
Teatru de păpuşi Cinematograf
Filarmonică Centre de închiriat caste
video-DVDuri
Galeriile de artă Magazine difuzare
casete CD-uri audio
Muzee Case de cultură
Bibliotecă Alte activităţi:___
Q6. Când aveţi invitaţi persoane din afara localităţii, străine de oraş unde îi duceţi pentru prima dată?
R: ___________________________________________ , un singur răspuns
Q7. Ce importanţă are cultura în zilele noastre? , un singur răspuns
1. foarte mare 3. potrivită 5. foarte mică

2. mare 4. mică

în I rând: _________ în al II-lea rând: _________ în al III-lea rând: __________
Q9. Câte casete audio şi/sau CD-uri audio cumpăraţi pe an? R: ______
79

în I rând: ___________ în al II-lea rând: ___________ în al III-lea rând: ____________


Q13. Câte obiecte de artă cumpăraţi pe an? R: _____


Q15. În medie, câte cărţi cumpăraţi pe an? R: ________


Q17. Câte casete video şi/sau DVD-uri...

1. DA 2. NU Q18.1. Dacă DA, cât de mulţumit sunteţi de oferta culturală a acestora?
1. foarte mulţumit 3. potrivit 5. foarte nemulţumit
2. mulţumit 4. nemulţumit
Q19. În ce măsură consideraţi că scena culturală ar trebui extinsă şi în spaţii neconvenţionale precum:
în mare măsură în măsură în mică măsură deloc
potrivită
cafenele,
restaurante
centre comerciale
în parcuri
în stradă
în cartiere
altundeva: _______________
Q20. Copilul sau copiii (nepotul sau nepoţii) dvs. participă la… , se marchează un X pe fiecare rând
Frecvent Uneori Rar Niciodată NS/NR

cercuri de dans?
cercuri de muzică?
cercuri de desen?
cercuri literare?
cercuri de alt tip: _________
80
2. mare 4. mică 6. Nu este cazul
Q22. Aţi încercat vreodată să realizaţi creaţii culturale?

, răspuns multiplu
1. versuri 4. articole de presă 7. sculptură 9. altele, care?

2. proză 5. cântece 8. arhitectură 10. NU este cazul
3. piese de teatru 6. pictură
Q23. În general, cum consideraţi că sunt preţurile biletelor de intrare la instituţiile culturale din Arad?
foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR

teatru
teatru de păpuşi
cinematografe
muzee
case de cultură
centre culturale
filarmonică
Q24. Cât de mulţumit sunteţi în general de oferta culturală din Arad?

1. foarte mulţumit; De ce? R: ________________________________________
2. mulţumit; ________________________________________________
3. oarecum mulţumit; ________________________________________________
4. nemulţumit;
5. foarte nemulţumit.
Q25. Care este principala îmbunătăţire pe care aţi dori-o pentru viaţa culturală arădeană?
calitatea diversitatea noutatea
ritmicitatea accesabilitatea promovarea
subiectul amploarea ineditul momentul renumele preţul calitatea atmosferă facilităţi de
interesant evenimentului evenimentului desfăşurării protagoniştilor evenimentului / ambient rezervare
I
II
III
Q27. Care este cel mai important eveniment cultural la care aţi participat în ultimul an?
R: ________________________________________
Q28. De unde vă informaţi asupra evenimentelor culturale locale? , un singur X pe fiecare

COLOANĂ
în I rând în al II-lea rând
1. ziare, reviste
2. TV
3. radio
4. afişe
5. faţa locului
6. prieteni, cunoştinţe
7. alte, care?__________________
81
Q29. În ce măsură consideraţi că oferta culturală arădeană este cunoscută:

, se marchează un X pe fiecare rând
în mare măsură în măsură potrivită în mică măsură deloc
în oraş
în regiune
în ţară
la nivel internaţional
Q30. Comparativ cu anul trecut, cum apreciaţi oferta culturală actuală din Arad?
1. a crescut foarte mult De ce? R: _______________________________________
2. a crescut uşor ________________________________________________
3. a rămas la fel ________________________________________________
4. a scăzut uşor ________________________________________________
5. a scăzut foarte mult
Q31. Consideraţi că turismul cultural este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a

municipiului Arad?
1. NU 2. DA, Dacă DA cât de importante sunt următoarele aspecte:
în mare în măsură în mică deloc

restaurarea clădirilor
existenţa unor punte de informare turistică
existenţa unor materiale de prezentare a potenţialului cultural
existenţa unor servicii turistice de calitate
existenţa unor evenimente culturale de calitate
promovarea agresivă a oraşului ca destinaţie turistică
Q32. Pentru realizarea prelucrării statistice vă rugăm să precizaţi:

1. sex: M F 2. vârstă: ________
3. stare civilă: a. Necăsătorit; b. Căsătorit; c. Divorţat; d. Văduv
4. nivel de pregătire: a. până la 4 clase; d. şcoală profesională; g. studii universitare

b. 8 clase; e. liceu; h. studii postuniversitare
c. 10 clase; f. studii postliceale
5. ocupaţie: _______________________
6. venitul familiei (global):

1. sub 300 RON 3. 501 – 1.000 RON 5. 2.001 – 3.000 RON 7. 4.001 – 5.000 RON
2. 301 – 500 RON 4. 1.001 - 2.000 RON 6. 3.001 - 4.000 RON 17. peste 5.000 RON
7. familie dvs. se compune din _____ membri

8. religie: ____________________
9. naţionalitate: ____________________
10. locul naşterii: ________________
82
Chestionar anonim - MEDIUL URBAN ARAD – Localitatea _________________

Consiliul Judeţean Arad realizează o cercetare privind viaţa culturală locală. Pentru aceasta vă rugăm să
răspundeţi la întrebările următorului chestionar, menţionând că vă asigurăm anonimatul şi confidenţialitatea
datelor. Vă mulţumim!
Q1. De cât timp liber dispuneţi pe zi?

în I rând: ____________ în al II-lea rând: ___________ în al III-lea rând: ___________
1. mai mult acasă; 4. de obicei în spaţii publice şi uneori acasă;

2. de obicei acasă şi uneori în spaţii publice; 5. mai mult în spaţii publice.
3. şi acasă şi în spaţii publice;
Q4. Vă rugăm să nominalizaţi un reper cultural (o instituţie, un eveniment, un monument, o zonă

de arhitectură protejată, o personalitate culturală, o tradiţie etc.), care reprezintă cel mai bine
specificul localităţii dvs.
R: __________________________________________
Q5. Cât de des mergeţi la… , se marchează un singur X pentru fiecare instituţie/activitate
NU E CAZUL
NU E CAZUL
2-3 ori pe lună
2-3 ori pe lună

2-3 ori pe an
2-3 ori pe an
săptămânal
săptămânal
săptămână
2-3 ori pe
săptămână
2-3 ori pe
foarte rar
foarte rar
niciodată
niciodată
Zilnic
Zilnic
lunar
lunar
Teatru Bibliotecă
Galeriile de artă Librării
Muzee Centre de închiriat
casete video
Cinematograf Magazine difuzare
casete, CD-uri audio
Case de cultură Alte activităţi

2. mare 4. mică

în I rând: __________ în al II-lea rând: __________ în al III-lea rând: __________


83

Q12. Câte obiecte de artă cumpăraţi pe an? R: _____



Q16. Câte casete video şi/sau DVD-uri...

1. DA 2. NU Q18.1. Dacă DA, cât de mulţumit sunteţi de oferta
culturală a acestora?
1. foarte mulţumit 3. potrivit 5. foarte nemulţumit
2. mulţumit 4. nemulţumit
Q18. Copilul sau copiii (nepotul sau nepoţii) dvs. participă la…
Frecvent Uneori Rar Niciodată NS/NR
cercuri de dans?
cercuri de muzică?
cercuri de desen?
cercuri literare?
cercuri de alt tip: ______________
2. mare 4. mică
Q20. Aţi încercat să vreodată să realizaţi creaţii culturale?

, răspuns multiplu
1. versuri 4. articole de presă 7. sculptură 9. altele, care? R: __________

2. proză 5. cântece 8. arhitectură 10. NU este cazul
3. piese de teatru 6. pictură
Q21. În general, cum consideraţi că sunt preţurile biletelor de intrare la instituţiile culturale din
localitatea dvs.?
foarte mari potrivite mici foarte mici NS / NR

mari
teatru
cinematografe
muzee
case de cultură
84
Q22. Cât de mulţumit sunteţi, în general, de oferta culturală din localitatea dvs.?
1. foarte mulţumit; De ce? R: __________________________________
2. mulţumit;
3. oarecum mulţumit; ___________________________________________
4. nemulţumit; ____________________________________________
5. foarte nemulţumit.
Q23. Care este principala îmbunătăţire pe care aţi dori-o pentru viaţa culturală din localitatea dvs?
calitatea diversitatea noutatea
ritmicitatea accesabilitatea promovarea
subiectul amploarea ineditul momentul renumele preţul calitatea atmosferă facilităţi de
interesant evenimentului evenimentului desfăşurării protagoniştilor evenimentului / ambient rezervare
I
II
III
Q25. Care este cel mai important eveniment cultural la care aţi participat în ultimul an?
R: ________________________________________

în I rând în al II-lea rând
1. ziare, reviste
2. TV
3. radio
4. afişe
5. faţa locului
6. prieteni, cunoştinţe
7. alte, care?__________________
Q27. Comparativ cu anul trecut, cum apreciaţi oferta culturală actuală din localitatea dvs.?
1. a crescut foarte mult De ce? R: ______________________________________
2. a crescut uşor ______________________________________________
3. a rămas la fel ______________________________________________
4. a scăzut uşor ______________________________________________
5. a scăzut foarte mult
Q28. Consideraţi că turismul cultural este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a localităţii dvs?
1. NU 2. DA, 3. NŞ/NR
Q29. Pentru realizarea prelucrării statistice vă rugăm să precizaţi:

1. sex: M F 2. vârstă: _____ 3. stare civilă: a. Necăsătorit; b. Căsătorit; c. Divorţat; d. Văduv
4. nivel de pregătire: a. până la 4 clase; d. şcoală profesională; g. studii universitare
b. 8 clase; e. liceu; h. studii postuniversitare
c. 10 clase; f. studii postliceale
5. ocupaţie: _______________________ 6. venitul familiei (global):
1. sub 300 RON 3. 501 – 1.000 RON 5. 2.001 – 3.000 RON 7. 4.001 – 5.000 RON
2. 301 – 500 RON 4. 1.001 - 2.000 RON 6. 3.001 - 4.000 RON 17. peste 5.000 RON
7. familie dvs. se compune din _____ membri 8. religie: __________________
9. naţionalitate: ______________ 10. locul naşterii: ________________
85
Chestionar anonim - MEDIUL RURAL ARAD – Localitate: _______________________
Consiliul Judeţean Arad realizează o cercetare privind viaţa culturală locală. Pentru aceasta vă rugăm să
răspundeţi la întrebările următorului chestionar, menţionând că vă asigurăm anonimatul şi confidenţialitatea datelor.
Vă mulţumim!
Q1. De cât timp liber dispuneţi pe zi?

1. mai mult acasă; 3. şi acasă şi în spaţii publice; 5. mai mult în

2. de obicei acasă şi uneori în spaţii 4. de obicei în spaţii publice şi uneori spaţii publice.
publice; acasă;
Q4. Vă rugăm să nominalizaţi un reper cultural (o instituţie, un eveniment, un monument, o zonă de

arhitectură protejată, o personalitate culturală, o tradiţie etc.), care reprezintă cel mai bine specificul
localităţii dvs.
R: ______________________________________________________

2-3 ori pe lună
NU E CAZUL
NU E CAZUL
2-3 ori pe an
2-3 ori pe an
2-3 ori pe lună
săptămânal
săptămânal
săptămână
2-3 ori pe
săptămână
2-3 ori pe
foarte rar
foarte rar
niciodată
niciodată
Zilnic
Zilnic
lunar
lunar
Muzee Librării
Cinematogra Magazine difuzare
f casete, CD-uri
audio
Cămin Alte activităţi
cultural culturale
Bibliotecă
1. foarte mare 2. mare 3. potrivită 4. mică 5. foarte mică
Q7. În ce măsură preferaţi următoarele activităţi culturale:

în mare în măsură în mică deloc în mare în măsură în mică deloc
măsură potrivită măsură măsură potrivită măsură
spectacole vizionare filme la
folclorice cinematograf
concerte de spectacole pentru
muzică uşoară copii
concerte altele:___________
corale
concerte de
fanfară

86
Q10. Câte casete video şi/sau DVD-uri... ...cumpăraţi pe an? ...închiriaţi pe an?


1. foarte mare 2. mare 3. potrivită 4. mică 5. foarte mică 6. Nu este cazul
Q15. Aţi încercat să vreodată să realizaţi creaţii culturale?

1. versuri 4. articole de presă 7. arhitectură 10. cusături 13. sculptură în piatră
2. proză 5. cântece 8. ceramică 11. ţesături 14. altele, care?
3. piese de teatru 6. pictură 9. ceramică 12. sculptură în lemn 15. NU este cazul
Q16. În general, cum consideraţi că sunt preţurile biletelor de intrare la instituţiile culturale din
localitatea dvs.?
foarte mari potrivite mici foarte mici NS / NR
mari
cinematografe
muzee
cămine culturale
Q17. Cât de mulţumit sunteţi, în general, de oferta culturală din localitatea dvs.?
1. foarte mulţumit; 2. mulţumit; 3. oarecum mulţumit; 4. nemulţumit; 5. foarte nemulţumit.
De ce? R: _____________________________________________________
Q18. Care este principala îmbunătăţire pe care aţi dori-o pentru viaţa culturală din localitatea dvs?
calitatea ritmicitatea diversitatea accesabilitatea noutatea promovarea
subiectul amploarea ineditul momentul renumele preţul calitatea atmosferă
interesant evenimentului evenimentului desfăşurării protagoniştilor evenimentului / ambient
I
II
III
Q20. Care este cel mai important eveniment cultural la care a-ţi participat în ultimul an?
R: ________________________________________

1. ziare, 2. 3. 4. 5. faţa 6. prieteni, 7. alte, care?_______
reviste TV radio afişe locului cunoştinţe
în I rând
în al II-lea rând
87
Q22. Comparativ cu anul trecut, cum apreciaţi oferta culturală actuală din localitatea dvs.?
1. a crescut foarte 2. a crescut uşor 3. a rămas la fel 4. a scăzut uşor 5. a scăzut foarte mult
mult
De ce? R: ___________________________________________________
Q23. Consideraţi că turismul cultural este o oportunitate pentru dezvoltarea economică a localităţii
dvs.?
1. NU 2. DA, 3. NŞ/NR
Dacă DA, ce atracţii turistice consideraţi că există în localitatea dvs. (eveniment, obicei, tradiţie,
monument etc.)?
R: _______________________________________________
Q24. Consideraţi că în localitatea dvs. se pot dezvolta meşteşuguri tradiţionale?

1. NU 2. DA 3. NŞ/NR Dacă DA, ce meşteşuguri se pot dezvolta (sunt dezvoltate)? R:
________
Q25. Pentru realizarea prelucrării statistice vă rugăm să precizaţi: 1. sex: M F 2. vârstă: ________
3. stare civilă: a. Necăsătorit; b. Căsătorit; c. Divorţat; d. Văduv 4. ocupaţie: ________
5. nivel de a. până la 4 clase; c. 10 clase; e. liceu; g. studii universitare
pregătire: b. 8 clase; d. şcoală profesională; f. studii postliceale h. studii postuniversitare
6. venitul 1. sub 300 RON 3. 501 – 1.000 RON 5. 2.001 – 3.000 RON 7. 4.001 – 5.000 RON
familiei (global): 2. 301 – 500 RON 4. 1.001 - 2.000 RON 6. 3.001 - 4.000 RON 17. peste 5.000 RON
7. familie dvs. se compune din __ membri 8. religie: ___ 9. naţionalitate: __ 10. locul naşterii: __
88
Anexa 3 – Statistici descriptive:
Total*
Municipiul ARAD
Teatru 22,1% 45,3% 31% 98,4%

Teatru de păpuşi 3,6% 16,9% 77,9% 98,4%
Filarmonică 21,1% 24,7% 52,6% 98,4%
Galeriile de artă 15,6% 38% 44,8% 98,4%
Muzee 15,9% 45,3% 37,2% 98,4%
Case de cultură 11,7% 27,6% 57,6% 96,9%

până la lunar 2-3 ori pe an sau mai rar CONSUMATORI
Bibliotecă 8,1% 42,7% 47,7% 98,4%
Librărie 27,6% 44,5% 24,7% 96,9%
Cinematograf 5,5% 45,1% 46,4% 96,9%
Centre de închiriat caste 7% 22,7% 67,4% 97,1%
video-DVDuri
Magazine difuzare 4,7% 22,1% 70,1% 96,9%
casete CD-uri audio

urban
până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar Nu este cazul
Teatru 2,6 16,7 80,7

Galeriile de artă 3,5 13,2 83,3
Muzee 7 14 78,9
Case de cultură 12,3 17,5 70,2

Bibliotecă 1,8 21,9 76,3
Librărie 2,6 21,9 75,5
Cinematograf 0 12,3 87,7
Centre de închiriat 0 2,6 97,4
casete video
Magazine difuzare 0,9 4,4 94,7
casete CD-uri audio
89

rural
până la de 2-3 ori pe an o dată pe an sau mai rar Nu este cazul
Muzee 1,5 8,1 90,4

Cămin cultural 14,1 28,9 57

Bibliotecă 1,1 4,8 94
Librărie 0,7 9,6 89,7
Cinematograf 0,4 8,5 91,1
Magazine difuzare 0,7 5,6 93,7
casete CD-uri audio

Judeţul ARAD
Muzee 7.8 23.0 68.5

Case de cultură,
12.8 26.3 59.7
Cămine culturale

până la lunar 2-3 ori pe an sau mai rar CONSUMATORI
Bibliotecă 3.8 22.0 73,3
Librărie 11.0 24.8 62.8
Cinematograf 2.2 22.7 74.0
Magazine difuzare
2.3 11.5 84.8
casete CD-uri audio

culturale din Arad?

teatru 5,2 24,9 44 2,1 23,8
teatru de păpuşi 1,8 16,1 27,5 3,1 0,5 51
cinematografe 6,2 25,4 31,9 2,6 33,9
muzee 2,1 16,8 34,7 13,2 2,6 30,6
case de cultură 3,4 16,3 26,9 4,9 0,8 47,7
centre culturale 3,1 15,5 25,4 5,4 0,5 50
filarmonică 6 23,3 30,1 3,9 0,8 36
90
urban foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR

teatru 1,8 2,6 8,8 0 0,9 86
cinematografe 0,9 5,3 7 0,9 0 86
muzee 0 0 14,9 3,5 0 81,6
case de cultură 0 0 17,5 7 0,9 74,6
rural foarte mari mari potrivite mici foarte mici NS / NR

cinematografe 3,3 5,6 91,1
muzee 9,3 1,9 88,8
case de cultură 1,1 16,3 7,4 0,7 74,5
CROSS-TABULĂRI
Sub-eşantion: Municipiul ARAD

Gen – Q3, Q5, Q7, Q18, Q19, Q21, Q24, Q25, Q30
Gen * Q3. In general unde preferati sa va petreceti timpul liber? Crosstabulation
Q3. In general unde preferati sa va petreceti timpul liber?

de obicei de obicei in
acasa, si spatii publice
mai mult uneori in si acasa, si in si uneori mai mult in
acasa spatii publice spatii publice acasa spatii publice Total
Gen Masculin Count 34 66 70 10 2 182
% of Total 8.9% 17.3% 18.4% 2.6% .5% 47.8%
Feminin Count 52 78 60 7 2 199
% of Total 13.6% 20.5% 15.7% 1.8% .5% 52.2%
Total Count 86 144 130 17 4 381
% of Total 22.6% 37.8% 34.1% 4.5% 1.0% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public teatru Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public teatru Arad

public public non-cons
constant ocazional umatori Total
Gen Masculin Count 37 80 64 181
% of Total 9.8% 21.2% 16.9% 47.9%
Feminin Count 48 94 55 197
% of Total 12.7% 24.9% 14.6% 52.1%
Total Count 85 174 119 378
% of Total 22.5% 46.0% 31.5% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public filarmonica Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public filarmonica Arad

% of Total 8.5% 11.4% 28.0% 47.9%
% of Total 13.0% 13.8% 25.4% 52.1%
Total Count 81 95 202 378
% of Total 21.4% 25.1% 53.4% 100.0%
91
Gen * Q5. Tipuri de public galerii de arta Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public galerii de arta

Arad
% of Total 7.4% 18.5% 22.0% 47.9%
% of Total 8.5% 20.1% 23.5% 52.1%
Total Count 60 146 172 378
% of Total 15.9% 38.6% 45.5% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public muzee Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public muzee Arad

% of Total 6.6% 22.5% 18.8% 47.9%
% of Total 9.5% 23.5% 19.0% 52.1%
Total Count 61 174 143 378
% of Total 16.1% 46.0% 37.8% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public cinematograf Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public cinematograf

Arad
% of Total 3.0% 19.9% 25.0% 47.8%
% of Total 2.7% 26.6% 22.8% 52.2%
Total Count 21 173 178 372
% of Total 5.6% 46.5% 47.8% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public biblioteci Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public biblioteci Arad

% of Total 2.9% 18.0% 27.0% 47.9%
% of Total 5.3% 25.4% 21.4% 52.1%
Total Count 31 164 183 378
% of Total 8.2% 43.4% 48.4% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public librarii Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public librarii Arad

% of Total 11.3% 21.5% 15.1% 47.8%
% of Total 17.2% 24.5% 10.5% 52.2%
Total Count 106 171 95 372
% of Total 28.5% 46.0% 25.5% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public centre video Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public centre video

Arad
% of Total 3.2% 11.3% 33.5% 48.0%
% of Total 4.0% 12.1% 35.9% 52.0%
% of Total 7.2% 23.3% 69.4% 100.0%
92
Gen * Q5. Tipuri de public magazine audio Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public magazine audio

Arad
% of Total 1.6% 11.3% 34.9% 47.8%
% of Total 3.2% 11.6% 37.4% 52.2%
% of Total 4.8% 22.8% 72.3% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public casa de cultural Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public casa de cultural

Arad
% of Total 4.8% 12.1% 30.9% 47.8%
% of Total 7.3% 16.4% 28.5% 52.2%
Total Count 45 106 221 372
% of Total 12.1% 28.5% 59.4% 100.0%
Gen * Q7. Ce importanta are cultura in zilele noastre? Crosstabulation
Q7. Ce importanta are cultura in zilele noastre?

foarte mare mare potrivita mica foarte mica Total
% of Total 15.1% 14.9% 10.2% 5.0% 2.6% 47.8%
Feminin Count 44 61 64 21 10 200
% of Total 11.5% 15.9% 16.7% 5.5% 2.6% 52.2%
Total Count 102 118 103 40 20 383
% of Total 26.6% 30.8% 26.9% 10.4% 5.2% 100.0%
Gen * Q18. Participati la festivaluri? Crosstabulation
Q18. Participati la festivaluri?

Da si sunt DA si sunt DA si sunt
foarte DA si sunt oarecum DA si sunt foarte
DA NU multumit multumit multumit nemultumit nemultumit Total
Gen Masculin Count 3 37 11 69 57 5 1 183
% of Total .8% 9.6% 2.9% 18.0% 14.8% 1.3% .3% 47.7%
Feminin Count 1 61 5 79 53 2 0 201
% of Total .3% 15.9% 1.3% 20.6% 13.8% .5% .0% 52.3%
Total Count 4 98 16 148 110 7 1 384
% of Total 1.0% 25.5% 4.2% 38.5% 28.6% 1.8% .3% 100.0%
Gen * Q19. Extinderea scenei culturale in... cafenele Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... cafenele

in mare in masura in mica
masura potrivita masura deloc 6 Total
% of Total 12.3% 19.4% 9.7% 6.5% .0% 47.9%
Feminin Count 32 86 48 32 1 199
% of Total 8.4% 22.5% 12.6% 8.4% .3% 52.1%
Total Count 79 160 85 57 1 382
% of Total 20.7% 41.9% 22.3% 14.9% .3% 100.0%
93
Gen * Q19. Extinderea scenei culturale in... restaurante Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... restaurante

masura potrivita masura deloc Total
Gen Masculin Count 40 66 37 40 183
% of Total 10.5% 17.3% 9.7% 10.5% 47.9%
Feminin Count 24 67 64 44 199
% of Total 6.3% 17.5% 16.8% 11.5% 52.1%
Total Count 64 133 101 84 382
% of Total 16.8% 34.8% 26.4% 22.0% 100.0%
Gen * Q19. Extinderea scenei culturale in... centre comerciale Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... centre

comerciale
% of Total 14.7% 20.4% 7.9% 5.0% 47.9%
% of Total 14.7% 23.0% 11.3% 3.1% 52.1%
Total Count 112 166 73 31 382
% of Total 29.3% 43.5% 19.1% 8.1% 100.0%
Gen * Q19. Extinderea scenei culturale in... parcuri Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... parcuri

% of Total 24.3% 16.0% 5.5% 2.1% .0% 47.9%
Feminin Count 103 69 17 9 1 199
% of Total 27.0% 18.1% 4.5% 2.4% .3% 52.1%
Total Count 196 130 38 17 1 382
% of Total 51.3% 34.0% 9.9% 4.5% .3% 100.0%
Gen * Q19. Extinderea scenei culturale in... strada Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... strada

% of Total 18.8% 11.8% 11.5% 5.8% 47.9%
% of Total 17.3% 17.0% 12.6% 5.2% 52.1%
Total Count 138 110 92 42 382
% of Total 36.1% 28.8% 24.1% 11.0% 100.0%
Gen * Q19. Extinderea scenei culturale in... cartiere Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... cartiere

% of Total 18.6% 14.9% 9.9% 4.5% 47.9%
% of Total 20.2% 18.1% 8.9% 5.0% 52.1%
Total Count 148 126 72 36 382
% of Total 38.7% 33.0% 18.8% 9.4% 100.0%
Gen * Q21. Importanta educatiei culturale Crosstabulation
Q21. Importanta educatiei culturale 94

foarte mare mare potrivita mica foarte mica 6 Total
Gen Masculin Count 53 22 7 2 1 95 180
% of Total 14.0% 5.8% 1.8% .5% .3% 25.1% 47.5%
Feminin Count 68 38 10 1 1 81 199
% of Total 17.9% 10.0% 2.6% .3% .3% 21.4% 52.5%
Gen * Q24. Sunteti multumiti de viata culturala locala? Crosstabulation
Q24. Sunteti multumiti de viata culturala locala?

foarte oarecum foarte
multumit multumit multumit nemultumit nemultumit Total
% of Total 1.1% 20.1% 24.9% 1.9% .5% 48.5%
Feminin Count 2 72 101 15 2 192
% of Total .5% 19.3% 27.1% 4.0% .5% 51.5%
Total Count 6 147 194 22 4 373
% of Total 1.6% 39.4% 52.0% 5.9% 1.1% 100.0%
Gen * q25 Crosstabulation
q25
1 2 3 4 5 6 Total
Gen Masculin Count 45 14 74 16 16 17 182
% of Total 11.7% 3.7% 19.3% 4.2% 4.2% 4.4% 47.5%
Feminin Count 59 14 67 25 16 20 201
% of Total 15.4% 3.7% 17.5% 6.5% 4.2% 5.2% 52.5%
Total Count 104 28 141 41 32 37 383
% of Total 27.2% 7.3% 36.8% 10.7% 8.4% 9.7% 100.0%
Gen * Q30. Fata de anul trecut, cum evaluati oferta culturala locala? Crosstabulation
Q30. Fata de anul trecut, cum evaluati oferta culturala locala?

a crescut a scazut
foarte mult a crescut usor a ramas la fel a scazut usor foarte mult Total
% of Total 1.1% 10.5% 31.8% 4.9% .3% 48.5%
Feminin Count 6 34 129 21 1 191
% of Total 1.6% 9.2% 34.8% 5.7% .3% 51.5%
Total Count 10 73 247 39 2 371
% of Total 2.7% 19.7% 66.6% 10.5% .5% 100.0%
Sub-eşantion: Municipiul ARAD

Vârstă – Q3, Q5, Q7, Q18, Q19, Q21, Q24, Q25, Q30
95
Intervalul de varsta * Q3. In general unde preferati sa va petreceti timpul liber? Crosstabulation

mai mult uneori in si acasa, si in si uneori mai mult in
acasa spatii publice spatii publice acasa spatii publice Total
Intervalul pana la 29 de ani Count 8 27 50 11 0 96
de varsta % of Total 2.1% 7.1% 13.1% 2.9% .0% 25.2%
intre 30 si 49 de ani Count 28 60 42 2 4 136
% of Total 7.3% 15.7% 11.0% .5% 1.0% 35.7%
peste 50 de ani Count 50 57 38 4 0 149
% of Total 13.1% 15.0% 10.0% 1.0% .0% 39.1%
Total Count 86 144 130 17 4 381
% of Total 22.6% 37.8% 34.1% 4.5% 1.0% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public teatru Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public teatru Arad

Intervalul pana la 29 de ani Count 16 39 41 96
de varsta % of Total 4.2% 10.3% 10.8% 25.4%
intre 30 si 49 de ani Count 38 61 35 134
% of Total 10.1% 16.1% 9.3% 35.4%
peste 50 de ani Count 31 74 43 148
% of Total 8.2% 19.6% 11.4% 39.2%
Total Count 85 174 119 378
% of Total 22.5% 46.0% 31.5% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public filarmonica Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public filarmonica Arad

% of Total 10.3% 7.9% 17.2% 35.4%
% of Total 8.2% 11.4% 19.6% 39.2%
% of Total 21.4% 25.1% 53.4% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public galerii de arta Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public galerii de arta

Arad
% of Total 5.8% 14.0% 15.6% 35.4%
% of Total 7.1% 16.1% 15.9% 39.2%
Total Count 60 146 172 378
% of Total 15.9% 38.6% 45.5% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public muzee Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public muzee Arad

% of Total 7.1% 15.9% 12.4% 35.4%
96
ARAD, aprilie peste
- mai,50 de ani
2009 Count 21 66 61 148
% of Total 5.6% 17.5% 16.1% 39.2%
Total Count 61 174 143 378
% of Total 16.1% 46.0% 37.8% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public biblioteci Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public biblioteci Arad

% of Total 2.9% 19.0% 13.5% 35.4%
% of Total 2.4% 11.9% 24.9% 39.2%
Total Count 31 164 183 378
% of Total 8.2% 43.4% 48.4% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public librarii Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public librarii Arad

% of Total 12.9% 15.6% 7.3% 35.8%
% of Total 10.5% 15.3% 13.2% 39.0%
Total Count 106 171 95 372
% of Total 28.5% 46.0% 25.5% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public cinematograf Arad Crosstabulation

Arad
% of Total 1.6% 18.8% 15.3% 35.8%
% of Total .3% 13.7% 25.0% 39.0%
Total Count 21 173 178 372
% of Total 5.6% 46.5% 47.8% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public centre video Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public centre video

Arad
% of Total 2.7% 9.7% 23.6% 35.9%
% of Total .5% 4.8% 33.5% 38.9%
% of Total 7.2% 23.3% 69.4% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public magazine audio Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public magazine audio

Arad
de varsta % of Total .8% 6.2% 18.3% 25.3%
% of Total 2.7% 10.2% 22.8% 35.8% 97
ARAD, aprilie peste
- mai,50
2009
de ani Count 5 24 116 145
% of Total 1.3% 6.5% 31.2% 39.0%
% of Total 4.8% 22.8% 72.3% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public casa de cultural Arad Crosstabulation
Q5. Tipuri de public casa de cultural

Arad
% of Total 5.1% 11.0% 19.6% 35.8%
% of Total 4.3% 13.4% 21.2% 39.0%
Total Count 45 106 221 372
% of Total 12.1% 28.5% 59.4% 100.0%
Intervalul de varsta * Q7. Ce importanta are cultura in zilele noastre? Crosstabulation

foarte mare mare potrivita mica foarte mica Total
de varsta % of Total 5.5% 10.2% 5.5% 3.1% 1.0% 25.3%
% of Total 9.9% 9.4% 10.4% 3.7% 2.1% 35.5%
% of Total 11.2% 11.2% 11.0% 3.7% 2.1% 39.2%
Total Count 102 118 103 40 20 383
% of Total 26.6% 30.8% 26.9% 10.4% 5.2% 100.0%
Intervalul de varsta * Q18. Participati la festivaluri? Crosstabulation
Q18. Participati la festivaluri?

Da si sunt DA si sunt DA si sunt
foarte DA si sunt oarecum DA si sunt foarte
DA NU multumit multumit multumit nemultumit nemultumit Total
Intervalul pana la 29 de ani Count 0 7 5 43 40 2 0 97
de varsta % of Total .0% 1.8% 1.3% 11.2% 10.4% .5% .0% 25.3%
intre 30 si 49 de ani Count 0 34 4 52 43 3 1 137
% of Total .0% 8.9% 1.0% 13.5% 11.2% .8% .3% 35.7%
peste 50 de ani Count 4 57 7 53 27 2 0 150
% of Total 1.0% 14.8% 1.8% 13.8% 7.0% .5% .0% 39.1%
Total Count 4 98 16 148 110 7 1 384
% of Total 1.0% 25.5% 4.2% 38.5% 28.6% 1.8% .3% 100.0%
Intervalul de varsta * Q19. Extinderea scenei culturale in... cafenele Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... cafenele

% of Total 7.1% 16.5% 7.1% 5.0% .0% 35.6%
% of Total 6.8% 15.7% 9.7% 6.8% .0% 39.0%
Total Count 79 160 85 57 1 382
% of Total 20.7% 41.9% 22.3% 14.9% .3% 100.0%
Intervalul de varsta * Q19. Extinderea scenei culturale in... restaurante Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... restaurante

Intervalul pana la 29 de ani Count 21 31 29 16 97
de varsta % of Total 5.5% 8.1% 7.6% 4.2% 25.4%
intre 30 si 49 de ani Count 21 50 34 31 136
% of Total 5.5% 13.1% 8.9% 8.1% 35.6%
peste 50 de ani Count 22 52 38 37 149
% of Total 5.8% 13.6% 9.9% 9.7% 39.0%
Total Count 64 133 101 84 382 98
ARAD, aprilie - mai, 2009 % of Total 16.8% 34.8% 26.4% 22.0% 100.0%
Intervalul de varsta * Q19. Extinderea scenei culturale in... centre comerciale Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... centre

comerciale
de varsta % of Total 8.1% 12.6% 4.5% .3% 25.4%
% of Total 11.0% 15.7% 6.5% 2.4% 35.6%
% of Total 10.2% 15.2% 8.1% 5.5% 39.0%
Total Count 112 166 73 31 382
% of Total 29.3% 43.5% 19.1% 8.1% 100.0%
Intervalul de varsta * Q19. Extinderea scenei culturale in... parcuri Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... parcuri

% of Total 18.1% 11.0% 4.7% 1.6% .3% 35.6%
% of Total 19.6% 14.9% 2.9% 1.6% .0% 39.0%
Total Count 196 130 38 17 1 382
% of Total 51.3% 34.0% 9.9% 4.5% .3% 100.0%
Intervalul de varsta * Q19. Extinderea scenei culturale in... strada Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... strada

% of Total 13.9% 9.9% 7.9% 3.9% 35.6%
% of Total 12.3% 13.1% 8.4% 5.2% 39.0%
Total Count 138 110 92 42 382
% of Total 36.1% 28.8% 24.1% 11.0% 100.0%
Intervalul de varsta * Q19. Extinderea scenei culturale in... cartiere Crosstabulation
Q19. Extinderea scenei culturale in... cartiere

% of Total 13.9% 12.0% 6.5% 3.1% 35.6%
% of Total 15.4% 11.8% 8.1% 3.7% 39.0%
Total Count 148 126 72 36 382
% of Total 38.7% 33.0% 18.8% 9.4% 100.0%
Intervalul de varsta * Q21. Importanta educatiei culturale Crosstabulation
Q21. Importanta educatiei culturale

foarte mare mare potrivita mica foarte mica 6 Total
Intervalul pana la 29 de ani Count 11 10 5 1 0 70 97
de varsta % of Total 2.9% 2.6% 1.3% .3% .0% 18.5% 25.6%
intre 30 si 49 de ani Count 57 20 6 0 1 51 135
% of Total 15.0% 5.3% 1.6% .0% .3% 13.5% 35.6%
peste 50 de ani Count 53 30 6 2 1 55 147
% of Total 14.0% 7.9% 1.6% .5% .3% 14.5% 38.8%
Total Count 121 60 17 3 2 176 379
% of Total 31.9% 15.8% 4.5% .8% .5% 46.4% 99 100.0%
Intervalul de varsta * Q24. Sunteti multumiti de viata culturala locala? Crosstabulation

foarte oarecum foarte
multumit multumit multumit nemultumit nemultumit Total
de varsta % of Total .0% 7.8% 15.8% 1.9% .5% 26.0%
% of Total .8% 16.6% 16.4% 1.6% .3% 35.7%
% of Total .8% 15.0% 19.8% 2.4% .3% 38.3%
Total Count 6 147 194 22 4 373
% of Total 1.6% 39.4% 52.0% 5.9% 1.1% 100.0%
Intervalul de varsta * q25 Crosstabulation
q25
1 2 3 4 5 6 Total
Intervalul pana la 29 de ani Count 23 1 37 5 13 18 97
de varsta % of Total 6.0% .3% 9.7% 1.3% 3.4% 4.7% 25.3%
intre 30 si 49 de ani Count 33 16 47 19 9 13 137
% of Total 8.6% 4.2% 12.3% 5.0% 2.3% 3.4% 35.8%
peste 50 de ani Count 48 11 57 17 10 6 149
% of Total 12.5% 2.9% 14.9% 4.4% 2.6% 1.6% 38.9%
Total Count 104 28 141 41 32 37 383
% of Total 27.2% 7.3% 36.8% 10.7% 8.4% 9.7% 100.0%
Intervalul de varsta * Q30. Fata de anul trecut, cum evaluati oferta culturala locala? Crosstabulation

a crescut a scazut
de varsta % of Total .3% 4.3% 18.9% 2.7% .0% 26.1%
% of Total 1.1% 9.4% 20.2% 3.8% .3% 34.8%
% of Total 1.3% 5.9% 27.5% 4.0% .3% 39.1%
Total Count 10 73 247 39 2 371
% of Total 2.7% 19.7% 66.6% 10.5% .5% 100.0%
Sub-eşantion: Urban-Rural
Gen – Q3, Q5, Q7, Q18, Q19, Q21, Q24, Q25, Q30
Gen * Q3. In general unde preferati sa va petreceti timpul liber? Crosstabulation

mai mult uneori in si acasa, si in si uneori
acasa spatii publice spatii publice acasa Total
% of Total 19.9% 12.7% 15.4% .8% 48.8% 100
% of Total 28.4% 8.0% 14.1% .8% 51.2%
Total Count 182 78 111 6 377
% of Total 48.3% 20.7% 29.4% 1.6% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public muzeu Rural-Urban Crosstabulation
Q5. Tipuri de public muzeu

Rural-Urban
% of Total 1.0% 5.7% 41.4% 48.2%
% of Total 2.1% 4.2% 45.6% 51.8%
% of Total 3.1% 9.9% 87.0% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public cinematograf Rural-Urban Crosstabulation

Rural-Urban
% of Total .0% 4.9% 43.2% 48.2%
% of Total .3% 4.7% 46.9% 51.8%
% of Total .3% 9.6% 90.1% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public camin cultural Rural-Urban Crosstabulation
Q5. Tipuri de public camin cultural

Rural-Urban
% of Total 4.4% 13.3% 30.5% 48.2%
% of Total 9.1% 12.2% 30.5% 51.8%
% of Total 13.5% 25.5% 60.9% 100.0%
Gen * Q5. Tipuri de public biblioteca Rural-Urban Crosstabulation
Q5. Tipuri de public biblioteca

Rural-Urban
% of Total .3% 17.4% 30.5% 48.2%
% of Total 2.3% 19.0% 30.5% 51.8%
Total Count 10 140 234 384
% of Total 2.6% 36.5% 60.9% 100.0%
Gen * Q6. Ce importanta are cultura in zilele noastre? Crosstabulation 101

foarte mare mare potrivita mica Total
% of Total 15.6% 10.6% 21.2% .5% 47.9%
Gen * Q14. Importanta educatiei culturale Crosstabulation

foarte mare mare potrivita mica 6 Total
% of Total 6.5% 1.6% 16.2% .0% 23.8% 48.2%
% of Total 8.4% .8% 19.9% .3% 22.5% 51.8%
Total Count 57 9 138 1 177 382
% of Total 14.9% 2.4% 36.1% .3% 46.3% 100.0%
Gen * Q17. Sunteti multumiti de viata culturala locala? Crosstabulation

oarecum foarte
multumit multumit nemultumit nemultumit Total
% of Total 4.5% 35.8% 6.1% 2.1% 48.4%
% of Total 6.1% 37.4% 5.8% 2.4% 51.6%
Total Count 40 278 45 17 380
% of Total 10.5% 73.2% 11.8% 4.5% 100.0%
Gen * Q22. Fata de anul trecut, cum evaluati oferta culturala locala? Crosstabulation

a crescut a scazut
% of Total .0% 1.6% 42.6% 2.4% 1.3% 47.9%
% of Total .5% 1.6% 46.8% 1.3% 1.9% 52.1%
Total Count 2 12 336 14 12 376
% of Total .5% 3.2% 89.4% 3.7% 3.2% 100.0%
Sub-eşantion: Urban-Rural
Vârstă – Q3, Q5, Q7, Q18, Q19, Q21, Q24, Q25, Q30
Intervalul de varsta * Q3. In general unde preferati sa va petreceti timpul liber? Crosstabulation

mai mult uneori in si acasa, si in si uneori
acasa spatii publice spatii publice acasa Total
ARAD, aprilie - mai, 2009 % of Total 17.0% 5.8% 10.3% .5% 33.7%
% of Total 25.2% 7.2% 8.5% .5% 41.4%
Total Count 182 78 111 6 377
% of Total 48.3% 20.7% 29.4% 1.6% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public muzeu Rural-Urban Crosstabulation
Q5. Tipuri de public muzeu

Rural-Urban
% of Total .8% 4.4% 28.1% 33.3%
% of Total .5% 1.0% 39.6% 41.1%
% of Total 3.1% 9.9% 87.0% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public cinematograf Rural-Urban Crosstabulation

Rural-Urban
de varsta % of Total .3% 4.2% 21.1% 25.5%
% of Total .0% 4.7% 28.6% 33.3%
% of Total .0% .8% 40.4% 41.1%
% of Total .3% 9.6% 90.1% 100.0%
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public camin cultural Rural-Urban Crosstabulation
Q5. Tipuri de public camin cultural

Rural-Urban
% of Total 4.4% 10.9% 18.0% 33.3%
% of Total 4.9% 7.0% 29.2% 41.1%
% of Total 13.5% 25.5% 60.9% 100.0%103
Intervalul de varsta * Q5. Tipuri de public biblioteca Rural-Urban Crosstabulation
Q5. Tipuri de public biblioteca

Rural-Urban
% of Total .3% 15.1% 18.0% 33.3%
% of Total .5% 11.5% 29.2% 41.1%
Total Count 10 140 234 384
% of Total 2.6% 36.5% 60.9% 100.0%
Intervalul de varsta * Q6. Ce importanta are cultura in zilele noastre? Crosstabulation

foarte mare mare potrivita mica Total
% of Total 13.8% 4.5% 15.1% .5% 33.9%
% of Total 12.4% 5.6% 22.5% .3% 40.7%
Total Count 135 61 176 6 378
% of Total 35.7% 16.1% 46.6% 1.6% 100.0%
Intervalul de varsta * Q14. Importanta educatiei culturale Crosstabulation

foarte mare mare potrivita mica 6 Total
de varsta % of Total 2.1% 1.0% 6.5% .3% 15.4% 25.4%
% of Total 10.2% 1.0% 12.3% .0% 9.7% 33.2%
% of Total 2.6% .3% 17.3% .0% 21.2% 41.4%
Total Count 57 9 138 1 177 382
% of Total 14.9% 2.4% 36.1% .3% 46.3% 100.0%
Intervalul de varsta * Q17. Sunteti multumiti de viata culturala locala? Crosstabulation

oarecum foarte
multumit multumit nemultumit nemultumit Total
% of Total 2.6% 24.2% 5.3% 1.6% 33.7%
% of Total 2.9% 31.1% 5.3% 1.6% 40.8%
Total Count 40 278 45 17 380
% of Total 10.5% 73.2% 11.8% 4.5% 100.0%
104
Intervalul de varsta * Q22. Fata de anul trecut, cum evaluati oferta culturala locala? Crosstabulation

a crescut a scazut
foarte multa crescut usora ramas la fela scazut usorfoarte mult Total
Intervalu pana la 29 de an Count 2 9 78 3 4 96
de varsta % of Tota .5% 2.4% 20.7% .8% 1.1% 25.5%
intre 30 si 49 de Count 0 2 112 7 6 127
% of Tota .0% .5% 29.8% 1.9% 1.6% 33.8%
% of Tota .0% .3% 38.8% 1.1% .5% 40.7%
Total Count 2 12 336 14 12 376
% of Tota .5% 3.2% 89.4% 3.7% 3.2% 100.0%
105

s4 Anexa 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

s4 Anexa 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrul Cultural Institutul Intercultural

Judeţean Arad Timişoara

Analiza consumului cultural

Arad, mai 2009

Analiza consumului cultural în Judeţul Arad

autor: Bogdan NADOLU

Pentru realizarea acestui proiect au fost delimitate 3 obiective generale, definitorii

¾ O1. Identificarea structurii consumului cultural în judeţul Arad.

¾ O2. Determinarea aşteptărilor populaţiei în privinţa consumului cultural.

Prin acest obiectiv s-a vizat identificarea preferinţelor populaţiei în materie de

¾ O3. Evaluarea de către consumatori a ofertei culturale disponibile.

¾ O4. Evaluarea impactului social al strategiei culturale 2003-2007.

Aceste obiective principale au definit arealul tematic abordat în cadrul demersului

¾ consum cultural: frecvenţa participării la activităţile de profil, motivaţia

asupra ofertei culturale, evaluarea vieţii culturale în general şi a evoluţiei

Aceste dimensiuni se regăsesc în cadrul chestionarelor aplicate pe parcursul a circa

Pentru aplicarea chestionarelor sociologice au fost construite 2 eşantioane

Pe baza evidenţelor statistice înregistrate în iulie 2008, eşantionul pentru Municipiul

16-29 ani 30-49 ani peste 50 ani

Eşantionul pentru mediul urban-rural (restul judeţului) a cuprins de asemenea 384

16-29 ani 30-49 ani peste 50 ani

În privinţa punctelor de selecţie, pentru acest al doilea eşantion au fost stabilite 15

În conformitate cu obiectivele stabilite rezultatele obţinute în urma prelucrării

Din punct de vedere metodologic, pentru a putea desprinde rezultate reprezentative

Datele sunt reprezentative statistic cu o marjă de +/-5% pentru Municipiul Arad şi

doar un caracter orientativ. În mod similar, rezultatele delimitate pentru Municipiul

(i). Timp liber şi activităţi specifice

În legătură directă cu problematica aferentă consumului cultural a fost investigată şi

TIMP LIBER DISPONIBIL

Q1. De cât timp liber dispuneţi pe zi? (valori orare medii)

12 Arad Urban Rural Judet Ar

Rezultatele sunt în mare măsură comparabile cu cele înregistrate pentru Municipiul

MODALITĂŢI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Municipiul Arad urban rural judeţul Arad

Alte modalităţi de petrecere a timpului liber:

În corelare directă cu întrebarea anterioară, un alt item (Q3) destinat acestei

Q3. În general, unde preferaţi să vă petreceţi timpul liber?

Municipiu urban rural R+U judeţul

1. mai mult acasă; 22,4 33,3 53,3 47,7 38.3

Arad 22.4 37.5 33.9 4.4

urban 33.3 20.2 38.6 4.4

rural 53.3 20.4 24.8 0.4

Jud. Arad 38.3 26.7 30.8

mai mult acasa de obicei acasa… si acasa si in sp.publice

Repere culturale reprezentative

O altă problematică abordată prin chestionarul realizat a urmărit evidenţierea

Q4. Vă rugăm să nominalizaţi un reper cultural (o instituţie, un eveniment, un monument,

Municipiul Arad urban rural

Repre culturale Municipiul Arad

Catedrala Ortodoxa 6.3

Repre culturale urban

Baile Lipova 11.4

Repre culturale rural

Complementar, direct corelabilă cu aceste problematici, o altă întrebare a vizat

(ii). CONSUM CULTURAL

Acolo unde a fost cazul au fost efectuate şi comparaţiile cu rezultatele studiilor

P entru determinarea gradului de participare la oferta culturală specifică

această instituţie. Delimitarea pe cele 3 paliere este realizată în funcţie de

Pentru Municipiul Arad şi pentru mediul urban frecventarea teatrului a înregistrat

Q5. Cât de des mergeţi la…

PUBLIC CONSTANT PUBLIC OCAZIONAL

Municipiul ARAD 22,1% 45,3% 31%

Frecventare Teatru - Arad si