Proiect “Angajament pentru Climă”, cod ACF-MM-17

Fundația TERRA Mileniul III

Curs online: ”Schimbări climatice”

7 februarie – 6 martie 2022

Formatori: Adrian Bădilă și Bogdan Gioară

Proiect derulat de: Parteneri:

 Curs online: ”Schimbări climatice”
Fundația TERRA Mileniul III

S2: ” Atenuare și adaptare la schimbările

climatice”
14 – 20 februarie 2022

Formator: Adrian Bădilă

Proiect derulat de: Parteneri:

 Tematică S2 Atenuare și adaptare la schimbările climatice”:

- Atenuare, adaptare și vulnerabilități din perspectiva schimbărilor climatice

- Context 2050 și direcții globale de acțiune
- Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26)
- Răspunsul Uniuniii Europene la schimbările climatice
- Pactul vedre/ecologic european
- Energie curată
- Transport sustenabil/durabil
- Managementul integrat al deșeurilor
- Pădurile și schimbările climatice

Proiect derulat de: Parteneri:

 Atenuare, adaptare și vulnerabilități din perspectiva schimbărilor
climatice

Proiect derulat de: Parteneri:

Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice

- Schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru viitorul planetei noastre,

dar mai avem timp să ne adaptăm la ele și să-le diminuăm efectele?
- Deoarece suntem deja afectați de un anumit nivel al schimbărilor climatice,
răspunsul la schimbările climatice implică o abordare în două direcții:
- Reducerea emisiilor și stabilizarea nivelurilor de gaze cu efect de seră care
captează căldura în atmosferă („Atenuare”);
- Adaptarea la schimbările climatice deja în curs („Adaptare”).
- Diferența dintre strategiile de atenuare a schimbărilor climatice și adaptarea la
schimbările climatice constă în faptul că atenuarea are ca scop abordarea
cauzelor și minimizarea posibilelor efecte ale schimbărilor climatice, în timp ce
adaptarea analizează modul de reducere a efectelor negative pe care le au și cum
să le transforme în oportunități.
- În cazul în care strategiile de atenuare nu reușesc să atingă obiectivele de limitare
a emisiilor, rezistența la climă va fi esențială pentru a diminua impactul
schimbărilor climatice și pentru a deschide calea supraviețuirii locuitorilor
Pământului.
Proiect derulat de: Parteneri:
Abordarea Schimbărilor Climatice: Atenuare și Adaptare

Schimbari climatice

Impact

Atenuare Adaptare

Raspuns

Proiect derulat de: Parteneri:

Atenuarea schimbărilor climatice

- Scopul atenuării este de a diminua interferențele umane semnificative cu sistemul

climatic și de a stabiliza nivelurile de gaze cu efect de seră, într-un interval de timp
suficient, pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările
climatice, pentru a se asigura că producția de alimente nu este amenințată și pentru a
permite ca dezvoltarea economică să continue într-o manieră durabilă
- Exemple de măsuri:
- Îmbunătățirea eficienței energetice și trecerea la energie regenerabilă față de
combustibilii fosili.
- Promovarea transportului public și a mobilității prietenoase cu mediul prin
creșterea numărului de călătorii în orașe cu bicicleta, reducerea numărului de
zboruri și efectuarea mai multor călătorii cu trenul sau cu mașini comune.
- Promovarea industriei ecologice, agriculturii, pescuitului și creșterii animalelor,
durabilității alimentare, consumului responsabil și regulii 3R (reducerea,
reutilizarea, reciclarea).
- Trecerea la economia circulară și eliminarea deșeurilor.
- Taxarea utilizării combustibililor fosili și a piețelor de emisii de CO2.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Atenuarea schimbărilor climatice

Tipuri de măsuri de atenuare a

emisiilor de gaze cu efect de seră:
A. Reducerea activităţilor ce produc
emisii de gaze cu efect de seră
B. Alternative: noi tehnologii, noi surse
de energie.
C. Captare şi sechestrare carbonului:
păduri, soluri şi subsoluri, ocean.

Proiect derulat de: Parteneri:

Adaptarea la schimbările climatice

- Adaptarea la viață într-un climat în schimbare - implică adaptarea la climatul real

actual sau așteptat. Scopul este de a reduce vulnerabilitatea noastră la efectele
nocive ale schimbărilor climatice (cum ar fi creșterea nivelului mării, evenimente
meteorologice extreme mai intense, sau insecuritate alimentară). De asemenea,
cuprinde valorificarea la maximum a oricăror oportunități benefice potențiale
asociate schimbărilor climatice (de exemplu, sezoane de creștere a recoltelor mai
lungi, sau randamente crescute în unele regiuni).
- Exemple de măsuri:
- Construirea clădirilor și a infrastructurii mai sigure și mai durabile.
- Replantarea pădurilor și refacerea ecosistemelor deteriorate.
- Diversificarea culturilor astfel încât să se poată adapta mai bine la
schimbările climatice.
- Investigarea și dezvoltarea soluțiilor inovatoare pentru prevenirea și
gestionarea catastrofelor naturale.
- Dezvoltarea planurilor de acțiune pentru situațiile de urgență climatică.
Proiect derulat de: Parteneri:
Adaptarea la schimbările climatice

- Adaptarea reprezintă abilitatea sistemelor naturale şi antropice de a răspunde

efectelor schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi
fenomenele meteorologice extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a
profita de oportunităţi sau a face faţă consecinţelor schimbărilor climatice.
Capacitatea de adaptare
- Adaptarea este o problemă tehnică legată de vulnerabilitatea activităţilor
economice.
- Vulnerabilitatea socială şi capacitatea instituţională de adaptare sunt în general
ignorate.
- Capacitatea de adaptare = Suma tehnologilor, resurselor, infrastructurii,
capitalului uman, dezvoltarea instituţiilor şi echitatea repartizării resurselor.
- Cunoștințe sporite în diferite domenii sunt utile, de exemplu în ceea ce
privește evaluările de vulnerabilitate și risc la diverse niveluri și în ceea ce
privește monitorizarea, raportarea și evaluarea acțiunilor de adaptare,
costurile și beneficiile acestora, precum și sinergiile și soluțiile de compromis
cu alte politici
Proiect derulat de: Parteneri:
Adaptarea la schimbările climatice - Capacitatea de adaptare
Determinant Explicatie
Resurse Economice Resursele economice sporite cresc capacitatea de adaptare.
Lipsa resurselor financiare limiteaza optiunile de adaptare.

Tehnologii Lipsa de tehnologii limiteaza optiunile de adaptare

Regiunile mai putin avansate din punct de vedere tehnologic au potential mai
redus de a dezvota si implementa tehnologii de adaptare.

Informatii si Abilitati Lipsa personalului informat, educat si antrenat reduce capacitatea de

adaptare.
Un acces sporit la informatii creste gradul si rapiditatea de adaptare la
schimbarile climatice.
Infrastructura O varietate mai mare a infrastructurii poate intari capacitatea de adaptare
deoarece ofera mai multe oportunitati.
Caracteristicile si localizarea infrastructurii de asemenea afecteaza
capacitatea de adaptare.
Institutii Institutii sociale bine-dezvoltate ajuta la reducerea impactului schimbarilor
climatice si respective cresc capacitatea de adaptare.

Echitate O distributie echitabila a resurselor creste capacitatea de adptare.

Atat disponibilitatea resurselor cat si accesul la resurse, ambele aspect sunt
importante.

Proiect derulat de: Parteneri:

Adaptarea la schimbările climatice - Model Conceptual de Vulnerabilitate

Expunerea Capacitatea
sistemului de
Adaptare

Vulnerabilitate

Proiect derulat de: Parteneri:

Adaptarea la schimbările climatice - Vulnerabilitate

- Vulnerabilitate = impactul negativ al condiţiilor climatice vs. capacitatea de

adaptare a societății.
- Vulnerabilitatea depinde de tipul, amplitudinea şi rata variabilităţii climatice la
care un sistem este expus, precum şi posibilitatea lui de adaptare.
- Exemple:
- Infrastructura de transport este vulnerabilă la temperaturile extreme,
precipitații/inundațiile cauzate de râuri și mareele provocate de furtuni care
pot duce la deteriorarea drumurilor, căilor ferate, aeroporturilor și a
porturilor
- Alimentarea cu apă va fi afectată, deoarece iernile mai calde şi mai scurte vor
duce la scăderea volumului sezonier de zăpadă şi la topirea timpurie şi rapidă
a zăpezii, determinând deficite în lunile de vară
- Reducerea sănătății pădurilor şi creşterea vulnerabilității acestora la dăunători
şi alţi factori biotici
- Vulnerabilităţi aferente climei şi riscurilor asociate atât cu fermele comerciale
la scară largă, cât şi cu fermele
Parteneri:
de subzistenţă la scară foarte mică
Proiect derulat de:
Adaptarea la schimbările climatice – Abordarea vulnerabilității

Expunerea
actuală/ trecută
Vulnerabilitatea
actuală
Strategia de a sistemului
adaptare
Viitoare
Probabilități
climatice Expunere
viitoare
Vulnerabilitate
viitoare
a sistemului
Capacitate
de adaptare
viitoare

Proiect derulat de: Parteneri:

Adaptarea la schimbările climatice

- Adaptare anticipativă (Plan de adaptare) - Când se

iau măsuri proactive de reducere a riscurilor
asociate cu schimbările climatice pentru indivizi,
comunități și ecosisteme.
- Adaptare Reactivă - Când se iau măsuri privind
impactul schimbărilor climatice post-eveniment;
de ce nu e indicat să fim doar reactivi:
- Adaptarea reactivă poate costa foarte mult
(spre ex. uneori pagubele pot fi ireparabile,
uneori cu pierderi de vieți omenești)
- Adaptarea reactivă poate fi prea târzie sau
prea înceată la un moment dat (spre ex. în ce
privește pierderea unor specii)
- Adaptarea reactivă necesită intervenție rapidă
deoarece se desfașoară în plină criză
Proiect derulat de: Parteneri:
Adaptarea la schimbările climatice - luând în calcul incertitudinile

- Foarte rar avem toate informațiile - incertitudinile sunt pretutindeni

- Ar trebui să îmi iau o asigurare de viață?
- Ar trebui sa îmi schimb locul de muncă?
- Cât va dura pandemia?
- Cum ne descurcăm?
- Identificăm opțiuni
- Construim teorii
- Evaluăm riscurile
- Invățăm din experiență
- Avem încredere în experți
- În concluzie:
- Adaptarea la schimbările climatice nu este o activitatea punctuală.
- Nu există nici o abordare care să se potrivescă oricărei situații privitoare la
schimbările climatice

Proiect derulat de: Parteneri:

 Context 2050 și direcții globale de acțiune

Proiect derulat de: Parteneri:

Context 2050
(sursa: STRATEGY NOTE World Bank Outlook 2050 Strategic Directions Note : Supporting Countries to Meet
Long-Term Goals of Decarbonization
https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33958)

- Lumea va fi complet diferită în 2050 - aproape 10 miliarde de oameni vor trăi pe

Pământ,mai mult de două treimi dintre ei în orașe/mediul urban
- Noile tehnologii vor transforma multe aspecte ale vieții și muncii fiecăruia
- Chiar dacă ne îndreptăm rapid spre decarbonizarea economiei, schimbări climatice
inevitabile cauzate de emisiile de carbon din trecut vor remodela peisaje întregi,
schimbând unde și cum sunt produse alimentele și chiar locurile unde oamenii pot trăi
în siguranță
- O mare parte din infrastructura care va exista în 2050, nu a fost încă construită
- Pentru economiile în curs de dezvoltare și cele emergente, această situație reprezintă
o oportunitate ideală pentru a construi o infrastructură cu emisii reduse de carbon,
rezilientă la schimbările climatice (dar numai în cazul în care au resursele financiare
necesare)
- Tehnologia, inovația și transformarea digitală vor juca un rol crucial în conturarea
viitoarelor căi de dezvoltare Parteneri:
Proiect derulat de:
Impactul global al schimbărilor climatice

- Schimbările climatice vor transforma condițiile în care operează ecosistemele,

economiile și societățile
- Temperaturile vor crește, mai semnificativ în unele locuri decât în altele
Precipitațiile vor fi, de asemenea, afectate, iar atât secetele, cât și ploile
abundente vor deveni mai frecvente și mai intense
- Activitatea ciclonului tropical se va intensifica, de asemenea, iar creșterea
nivelului mării și creșterea intensității furtunilor ar putea lăsa multe zone de
coastă nelocuibile
- Răspunsurile ecologice - implicând disparițiile și migrațiile atât ale speciilor de
plante, cât și ale animalelor, precum și schimbarea dinamicii bolilor și
dăunătorilor - vor perturba funcția de susținere a vieții ecosistemelor actuale,
afectând productivitatea agriculturii, pescuitului și pădurilor

Proiect derulat de: Parteneri:

Impactul global al schimbărilor climatice

- Schimbările climatice vor exacerba provocările de dezvoltare existente și vor

avea implicații critice asupra sărăciei, securității alimentare, sănătății, calității
vieții și productivității economice
- Un exemplu actual este oferit de lăcustele din deșert care amenință recoltele și
exacerbează nesiguranța alimentară pentru cei săraci din Cornul Africii, Peninsula
Arabică și sud-vestul Asiei
- Condițiile legate de schimbările climatice au permis insectelor să se înmulțească
exponențial
- Pandemia COVID-19 împiedică, de asemenea, controlul lăcustelor din cauza
întreruperii lanțurilor de aprovizionare, blocajelor și restricțiilor de călătorie.

Proiect derulat de: Parteneri:

 2050 - 4 Mega tendințe în dezvoltarea globală

1. Populația
- Până în 2050, populația lumii se estimează că va ajunge la aproape 10
miliarde.
- 68% din populația lumii se estimează că va trăi în mediul urban
- Creșterea populației se va concentra în Africa subsahariană și în Asia de Sud
- Populația Africii subsahariene va fi mai mult decât dublă până în 2050,
ajungând la 2,2 miliarde.

2. Sărăcia
- Ponderea populației globale care trăiește sub limita de sărăcie este în scădere
- Numărul total de persoane care trăiesc în sărăcie extremă este în creștere în
Africa sub-sahariană urmând ca până în 2030 să reprezinte aproape 90%
dintre cei care trăiesc în sărăcie extremă
- Până în 2030, schimbările climatice ar putea împinge încă 100 de milioane
oameni în sărăcie extremă
Proiect derulat de: Parteneri:
2050 - 4 Mega tendințe în dezvoltarea globală

3. Urbanizarea
- 90% din creșterea populației urbane a lumii, se va realiza în țările în curs de
dezvoltare
- India, China și Nigeria vor reprezenta 35% din creșterea populației în mediul urban
la nivel global
- Se estimează că 50% din zonele ce urmează a fi folosite ca spațiu urban, nu au fost
încă dezvoltate

4. Digitalizarea
- Interconectivitatea, inclusiv internetul obiectelor (IoT) - case inteligente, transport
inteligent, afaceri inteligente - și inteligența artificială, vor fi factori cheie în
dezvoltarea de retele inteligente
- Îmbunătățirea conectivității de date livrate cu acuratețe va susține masiv atingerea
obiectiveloor
- Până în 2030, sectorul TIC va genera beneficii economice de peste 11 trilioane USD
Proiect derulat de: Parteneri:
 2050 - Progrese sectoriale estimate în dezvoltarea globală

1. Sectorul energie
- Până în 2050, ponderea energiei electrice în consumul final va crește la
aproximativ 50%
- Consumul brut de energie electrică mai mult de dublu
- Opțiunile de aprovizionare cu energie vor include noi soluții regenerabile
- Schimbările intersectoriale includ creșterea mobilității electrice, afectând
cererea de energie

2. Sectorul transport
- Până în 2050, mobilitatea globală a pasagerilor va fi de trei ori mai mare
decât în 2015
- Transportul rutier global se va dubla până în 2050
- Energia globală pentru transport va crește cu 80-130% până în 2050

Proiect derulat de: Parteneri:

 2050 - Progrese sectoriale estimate în dezvoltarea globală

3. Sectorul apă
- Până în 2050, cererea globală de apă va crește cu 20-30%
- Până atunci, 45% din PIB-ul global și 40% din producția globală de cereale sunt
expuse riscului din cauza creșterii cererii de apă menajeră și industrială
- Se estimează că nivelurile de stres fizic al apei să crească pe măsură ce crește
cererea de apă

4. Sectorul păduri
- Suprafața totală a pădurilor din lume scade, iar în Afrtica într-un ritm
accelerat
- Suprafața forestieră primară și stocul total de arbori în creștere scad la nivel
global
- Factorii cheie ai pierderii pădurilor sunt degradarea, conversia pe scară largă
a terenurilor pentru agricultură, specii invazive și dezvoltare (atât
rezidențială, cât și comercială).
Proiect derulat de: Parteneri:
 2050 - Progrese sectoriale estimate în dezvoltarea globală

5. Sectorul hrană
- Până în 2050, cererea de alimente va crește cu peste 50%
- Până atunci, cererea de alimente de origine animală va crește cu 70%
- Decalajul dintre necesitățile alimentare și nivelurile de producție va crește cu
56% din 2010 până în 2050

Proiect derulat de: Parteneri:

2050 - 4 direcții strategice la nivelul economiei globale

- 1. Încorporarea priorităților climatice pe termen lung în cadrul macroeconomic

al țărilor, pentru a se asigura că aceste cadre, care ghidează politica fiscală și
investițiile naționale majore, țin cont în mod corespunzător de riscurile climatice
și de beneficiile acțiunilor climatice ambițioase

- 2. Încorporarea planificării pe termen lung a urgenței climatice în bugetele

naționale și în cadrele de cheltuieli, pentru a oferi un sprijin bugetar adecvat
pentru acțiunile climatice, pentru a optimiza alocarea generală a resurselor
publice și pentru a debloca fluxurile financiare private

Proiect derulat de: Parteneri:

2050 - 4 direcții strategice la nivelul economiei globale

- 3. Încorporarea obiectivele pe termen lung privind schimbările climatice în

reglementările și stimulentele sectorului financiar, pentru asigurarea că sectorul
este rezilient atât la impactul schimbărilor climatice, cât și la riscurile tranziției
la generarea de emisii reduse de carbon și la mobilizarea finanțării pentru
acțiuni climatice.

- 4. Încorporarea obiectivelor climatice pe termen lung în planificarea sistemelor,

pentru a integra urgența climatică cu incluziunea economică, socială și alte
obiective, evaluarea legăturile intersectoriale și impactul regional și
identificarea compromisurilor și sinergiile.

Proiect derulat de: Parteneri:

Sectoare prioritare de dezvoltare în corelare cu schimbările climatice

- Transformarea sistemelor alimentare, recunoscând că sistemele de producție și

aprovizionare cu alimente trebuie să crească dramatic în următoarele decenii,
dar că acestea sunt, de asemenea, o sursă majoră de emisii și foarte vulnerabile
la schimbările climatice
- Protejarea ecosistemelor terestre și a bazinelor de carbon, inclusiv a pădurilor,
care sunt esențiale pentru susținerea vieții umane, dar sunt surse în creștere de
emisii de GES din cauza schimbării utilizării terenului și a degradării solului
- Transformarea sistemelor energetice, cu accent pe decarbonizarea și
descentralizarea sectorului energetic, asigurarea unei surse suficiente de
energie electrică cu emisii reduse de carbon pentru a satisface cererea în
creștere, îmbunătățirea eficienței resurselor pentru producția și utilizarea
energiei și alinierea investițiilor din sectorul energetic cu obiectivele climatice.

Proiect derulat de: Parteneri:

Sectoare prioritare de dezvoltare în corelare cu schimbările climatice

- Transformarea mobilității, prin reducerea necesității de a călători printr-o mai

bună planificare teritorială și alte strategii, schimbarea modurilor prin care
oamenii călătoresc, în special folosind alternative la utilizarea vehiculului privat
și reducerea emisiilor din toate modurile de transport prin inovație tehnologică
- Clădiri cu emisii reduse de carbon, mai rezistente în zone urbane , care sporesc
gradul de confort de locuire, recunoscând că până în 2050, mai mult de două
treimi din populația globală va locui în orașe, care sunt surse majore de emisii și
extrem de vulnerabile la impactul schimbărilor climatice
- Transformarea sistemelor de apă, care sunt deja sub presiune crescândă din
cauza schimbărilor climatice, joacă un rol central în multe sectoare și reprezintă
o sursă tot mai mare de emisii

Proiect derulat de: Parteneri:

Sectoare prioritare de dezvoltare în corelare cu schimbările climatice

- Transformarea economiei oceanelor, recunoscând că oceanele susțin în mod

direct milioane de mijloace de trai, asigură servicii vitale ale ecosistemelor și
absorb o mare parte din emisiile de GES

- Transformarea digitală, pentru a descătușa puterea transformatoare a

tehnologiilor digitale atât pentru reducerea emisiilor, cât și pentru asigurarea
rezilienței în toate sectoarele și pentru a reduce emisiile în creștere generate în
sectorul digital.

Proiect derulat de: Parteneri:

Concluzii

Ce fac guvernele?
- Țările sunt de acord că schimbările climatice pot fi abordate numai lucrând
împreună și prin Acordul de la Paris, în 2015, s-au angajat să încerce să mențină
încălzirea globală la 1,5C.
- Scoția găzduiește un summit pentru liderii mondiali, numit COP26, în noiembrie
2021, unde țările își vor stabili planurile de reducere a emisiilor de carbon
pentru 2030.
- Multe țări s-au angajat să ajungă la zero net până în 2050. Aceasta înseamnă
reducerea pe cât posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră și echilibrarea
emisiilor rămase prin absorbția unei cantități echivalente din atmosferă.
- Experții sunt de acord că acest lucru este realizabil, dar va necesita ca
guvernele, întreprinderile și persoanele fizice să facă mari schimbări.

Proiect derulat de: Parteneri:

Concluzii

Ce pot face indivizii?

- Schimbări majore trebuie să vină de la guverne și întreprinderi, dar oamenii de
știință spun că unele mici schimbări în viața noastră pot limita impactul nostru
asupra climei
- Exemple:
- Efectuați mai puține zboruri
- Trăiți fără mașină sau folosiți o mașină electrică
- Cumpărați produse eficiente din punct de vedere energetic, cum ar fi
mașinile de spălat, atunci când trebuie înlocuite
- Treceți de la un sistem de încălzire pe gaz la o pompă de căldură electrică
- Izolați-vă casa.
- Presați guvernele, companiile și persoanele fizice pentru a face schimbări
mari.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26)

Proiect derulat de: Parteneri:

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP)

- Conferințele Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice

(UNFCCC) au avut loc în fiecare an din 1995.
- Summiturile anuale de două săptămâni reprezintă un spațiu important pentru
părțile interesate (lideri mondiali, oameni de știință și grupuri ale societății
civile) de a discuta criza climatică la nivel global.
- Aceste conferințe anuale îi reunesc pe cei care au semnat Convenția-cadru a
Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), un tratat internațional
de mediu care abordează schimbările climatice.
- În mod efectiv este implicată fiecare națiune, țară sau stat din lume, oferind în
total 197 de părți semnatare.
- Cea de-a 26-a COP a avut loc la Glasgow, Marea Britanie în noiembrie 2021.

Proiect derulat de: Parteneri:

Ce este UNFCCC?
UNFCCC = United Nations Framework Convention on Climate Change
(Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice).
- UNFCC coordonează acorduri, pentru ca aceste părți să acționeze în
privința schimbărilor climatice.
- Părțile se intâlnesc anual la Conferința Părților (COP).
- https://unfccc.int/

Proiect derulat de: Parteneri:

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26),

- Există două motive principale pentru care summitul din 2021 este atât de
important.
- În primul rând, COVID-19 a reorientat prioritățile și a determinat indivizii și
guvernele să acorde o atenție sporită mediului. Întrucât multe țări încearcă
să își reconstruiască economiile în urma pandemiei, s-a pus un accent major
pe „reconstruirea mai bună” printr-o redresare ecologică.

- În al doilea rând, COP26 este privit ca succesor al COP21 unde a fost semnat
Acordul de la Paris, probabil cel mai mare succes al UNFCCC din ultimii ani.
COP26 este văzut ca summitul care va aborda atât ceea ce s-a realizat, cât și
nu s-a realizat din 2015, stabilind în același timp planuri concrete pentru
atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.

Proiect derulat de: Parteneri:

Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) - Principalele
rezultate

- Mai mulți poluatori mari au anunțat noi obiective de reducere a emisiilor

- Peste 100 de țări au aderat la Angajamentul global privind metanul, o inițiativă
UE-SUA
- Au fost create noi parteneriate pentru a sprijini țările în tranziția lor către o
energie curată
- S-au înregistrat progrese în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor
climatice. Cu cele mai recente angajamente, obiectivul de 100 de miliarde USD
ar trebui atins cât mai curând posibil
- Avem acum un set de norme care vor stimula piețele internaționale ale
carbonului
- Țările dezvoltate s-au angajat să mobilizeze o sumă totală de 100 de miliarde
USD pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în perioada 2020-
2025 pentru a ajuta țările cele mai vulnerabile și, în special, statele insulare
mici,
Proiect Parteneri: și adaptare. Uniunea Europeană este cel mai
înde:eforturile lor de atenuare
derulat

mare donator, contribuind cu peste o treime din valoarea angajamentelor

actuale în materie de combatere a schimbărilor climatice, care s-au ridicat în
2020 la 23,39 miliarde EUR (27 de miliarde USD).
Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26) - Principalele
rezultate

- Țările dezvoltate s-au angajat să mobilizeze o sumă totală de 100 de miliarde

USD pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în perioada 2020-
2025 pentru a ajuta țările cele mai vulnerabile și, în special, statele insulare
mici, în eforturile lor de atenuare și adaptare.

- Uniunea Europeană este cel mai mare donator, contribuind cu peste o treime din
valoarea angajamentelor actuale în materie de combatere a schimbărilor
climatice, care s-au ridicat în 2020 la 23,39 miliarde EUR (27 de miliarde USD).

Proiect derulat de: Parteneri:

 Ce este IPCC-ul?

UNFCCC-ul primește îndrumare științifică din partea Inter-governmental Panel

on Climate Change (Grupul Inter-guvernamental Privind Schimbările Climatice)
– pe scurt IPCC, ce prezintă un Raport de Evaluare o dată la 5 ani.
Peste 800 de oameni de stiință de pe glob au participat la scrierea ultimului
raport IPCC.
Cel de al șaselea raport (AR6) a apărut in 2021.

www.ipcc.ch

Proiect derulat de: Parteneri:

 Protocolul de la Kyoto: Kyoto, 1997

o A fost primul acord internațional creat sub egida UNFCCC; a specificat ținte pentru
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, într-o abordare de sus in jos, pe care multe
țări au încercat să o amâne.
o Țintele se aplicau de asemenea țărilor industrializate. Fără aportul țărilor in curs de
dezvoltare sau nou-industrializate, protocolul nu a avut impactul dorit.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Summit-ul de la Copenhaga: Copenhaga, 2009

o Negocierile au esuat iar COP a fost numit atunci “un dezastru.” Multe țări au plecat pline
de frustrări de la negocieri.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Acordul de la Paris: Paris, 2015

O abordare de sus în jos a fost propusă, împreună cu introducerea unor indici; fiecare țară să
decidă ce măsuri să ia și ce ținte iși va seta pentru a reduce emisiile de carbon. Așa au fost aduse
la masa negocierilor cu succes. De aici s-a negociat câte o înțelegere separată pentru fiecare țară.

Proiect derulat de: Parteneri:

 COP26: Glasgow, 2021

Țările auraportatprogresulpecare l-au realizatde la Acordulde la Paris încoace. Acesteași-au asumatțintenoi,

într-un efortde a reduce emisiilepânăîn 2030.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Răspunsul Uniunii Europene la schimbările climatice

Proiect derulat de: Parteneri:

 Răspunsul Uniuniii Europene la schimbările climatice
(sursa: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/climate-change/)

- UE a adoptat o legislație ambițioasă în mai multe domenii de politici, pentru a-

și pune în aplicare angajamentele internaționale privind schimbările climatice.
- Stateme membre UE au stabilit obiective obligatorii privind emisiile pentru
sectoarele-cheie ale economiei, în vederea reducerii substanțiale a emisiilor
de gaze cu efect de seră.
- Până în 2017, UE și-a redus emisiile cu aproape 22% față de 1990, atingându-și
obiectivul de reducere a emisiilor pentru 2020 cu trei ani înainte de termen.
- În decembrie 2020, având în vedere angajamentul UE de a-și spori nivelul de
ambiție în materie de climă în conformitate cu Acordul de la Paris, liderii UE
au aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă cu cel puțin
55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 comparativ cu 1990, o
creștere semnificativă față de obiectivul anterior al UE pentru 2030 de
reducere a emisiilor cu 40%.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Răspunsul UE la schimbările climatice

- În aprilie 2021, Consiliul și Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu

privire la Legea europeană a climei, care vizează transpunerea în legislație a
obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030. Acordul a fost adoptat de
miniștrii UE în iunie 2021.
- Acest obiectiv climatic mai ambițios va necesita transformarea industriei UE;
Cu toate acestea, el va:
- stimula creșterea economică durabilă
- crea locuri de muncă
- aduce beneficii pe planul sănătății și al mediului pentru cetățenii UE
- contribui la competitivitatea la nivel mondial pe termen lung a economiei
UE prin promovarea inovării în tehnologiile verzi

Proiect derulat de: Parteneri:

 Viziune pe termen lung: o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050

- Ca urmare a aprobării bugetului pe termen lung al UE pentru 2021-2027 și a

Next Generation EU, cel puțin 30% din cheltuielile totale ar trebui să fie
direcționate către proiecte legate de climă.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Viziune pe termen lung: o UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050

Pactul verde/ecologic european: transpunerea obiectivului în acțiuni

- Pactul verde european oferă planul și foaia de parcurs pentru ca UE să își
concretizeze obiectivele ambițioase în materie de climă. Acesta recunoaște
necesitatea ca toate acțiunile și politicile UE să joace un rol în realizarea
neutralității climatice și stabilește o foaie de parcurs pentru inițiativele
legislative și nelegislative care vor ajuta UE să atingă acest obiectiv. Aceste
acțiuni vizează sectoare precum industria, transporturile și mobilitatea,
energia și finanțele.
Legea europeană a climei
- Legea europeană a climei, care este un element central al Pactului Verde
European, va transpune angajamentele politice ale UE cu privire la climă într-
o obligație juridică. Acest act legislativ va stabili cadrul pentru acțiunile care
urmează să fie întreprinse de UE și de statele sale membre în vederea
reducerii treptate a emisiilor și, în cele din urmă, a atingerii neutralității
climatice în UE până în 2050.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Pactul Verde/Ecologic European (European Green Deal)

- Pactul Verde European - noua strategie de creștere a UE - publicat de

Comisia Europeană (COM) la 11 decembrie 2019, este în conexiune cu o
serie de inițiative legislative și non-legislative din domenii multiple, precum
mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură,
digitalizare și sectorul financiar.
- Pactul Verde European propune o nouă strategie de creștere care are drept
scop transformarea UE într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie
modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050
și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.
- Pactul urmărește, de asemenea, să protejeze, să conserve și să consolideze
capitalul natural al UE, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea
cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pactul Verde/Ecologic European

- În același timp, tranziția trebuie să fie echitabilă și favorabilă incluziunii,

trebuie să pună oamenii pe primul plan și să acorde atenție regiunilor,
industriilor și lucrătorilor care se vor confrunta cu cele mai mari dificultăți.
- Pactul ecologic european este o parte integrantă a strategiei Comisiei
Europene de punere în aplicare a Agendei 2030 a Organizației Națiunilor
Unite și a obiectivelor de dezvoltare durabilă

Proiect derulat de: Parteneri:

Proiect derulat de: Parteneri:
 Pactul Verde/Ecologic European - obiective

- Sporirea nivelului de ambiție al UE în materie de climă pentru 2030 și 2050

- Furnizarea de energie curată, sigură și la prețuri accesibile
- Mobilizarea sectorului industrial pentru o economie curată și circulară
- Construirea și renovarea clădirilor într-un mod eficient din punct de vedere
energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor
- Accelerarea tranziției către o mobilitate durabilă și inteligentă
- „De la fermă la consumator”: conceperea unui sistem alimentar echitabil,
sănătos și ecologic
- Conservarea și refacerea ecosistemelor și a biodiversității
- Reducerea poluării la zero pentru un mediu fără substanțe toxice

Proiect derulat de: Parteneri:

Exemple de proiecte verzi - Pactul Verde European (1)

Decât să facem un produs de sinteză din petrol,

precum polistirenul, pentru a izola casa, putem
utiliza, cu tehnologia de care dispunem acum, o
resursă naturală.
LânaTerm este o firmă românească ce izolează casele
folosind lână 100% naturală. Dincolo de un climat
sănătos al camerei, protecţie la foc şi o izolare
acustică de înaltă calitate, materiile prime naturale
regenerabile contribuie în mare măsură la protecția
climei și la reducerea emisiilor de CO2 datorită
consumului lor extrem de redus de energie primară
în faza de producție. Nu în ultimul rând, izolarea pe
bază de lână reduce în mod semnificativ pierderile de
căldură şi va coborî costurile cu energia.
 Exemple de proiecte verzi - Pactul Verde European (2)
Un nou trend printre cetăţenii preocupați de sustenabilitate este cumpărarea de
haine reciclate. Ai auzit bine. Se pot concepe haine din plasticul reciclat, spre
exemplu. Poliesterul, cutiile de suc şi chiar şi pânzele de pescuit pot fi
transformate într-o ţinută fashion şi deja există branduri mari ce urmează această
cale pentru a promova conceptul sustenabilităţii şi protecţia mediului.
Producătorul de lux Gucci, spre exemplu, a lansat platforma Equilibrium, prin care
îşi propune să producă haine create din cât mai mult material reciclabil. Până în
prezent, Gucci a lansat o gamă de lenjerie masculină ce are în componenţă 100%
nailon regenerat din pânze de pescuit reciclate.
În Europa, H&M a lansat deja apeluri către cetăţeni să îşi doneze hainele vechi pe
care nu le mai poartă către reciclare la centrele amplasate de către companie.

Noi trenduri în modă

 Exemple de proiecte verzi - Pactul Verde European (3)
Vince, fondatorul Ecotricity, un mare furnizor de energie regenerabilă de pe piaţa
Britanică, susţine că a descoperit tehnologia necesară pentru a realiza cele mai eco-
friendly diamante ce au existat vreodată, asta în condițiile în care în mod normal,
pentru a realiza un diamant de un singur karat sunt emise în atmosferă 108
kilograme de dioxid de carbon.
Dale Vince explică: “Luăm dioxidul de carbon direct din aer, folosim apă de ploaie,
prin procesul de hidroliză producem hidrogen și apoi folosim acest hidrogen și
dioxidul de carbon, pentru a produce metan. Apoi punem metan și hidrogen în
fabricile de diamante și le fierbem în bile de plasmă păstrate la aproximativ 8.000°
C. Durează două săptămâni pentru a crește diamantul.”
Extragând CO2-ul din atmosferă, afacerea nu doar își procură unul din materialele
cheie, dar si curăță atmosfera de un element nociv, din care exista mult prea mult și
care contribuie la încălzirea globală.

Diamante din CO2

 Exemple de proiecte verzi - Pactul Verde European (4)

Utilizând exclusiv energie solară şi eoliană, Prometheus Fuels foloseşte

tehnologiile de care dispune pentru a capta CO2-ul din aer şi a îl transforma în
combustibil pentru autovehicule.
Procesul folosit de Prometheus este similar fotosintezei. CO2-ul este captat din
atmosferă şi transformat în hidrocarburi, materialul de bază pentru fabricarea
combustibilului. Practic, cei de la Prometheus recirculă CO2-ul, emițând în
atmosferă, prin folosirea carburantului lor, aceeaşi cantitate de CO2 pe care au
captat-o, având astfel 0 emisii.

Combustibili verzi
Exemple de proiecte verzi - Pactul Verde European (5)

Serviciul românesc CiyLink a apărut în 2019, punând la dispoziţia cetăţenilor şi

turiştilor marilor oraşe, maşini electrice pe care le puteau închiria cu ora.
De asemenea, CityLink a început şi un serviciu de bike-sharing.
Pe lângă maşini, aceştia au plasat în marile oraşe biciclete, al căror antifurt se
deblochează automat atunci când un QR code este scanat. Numărul mare de
utilizatori garantează că oriunde vei lăsa bicicleta după ce vei termina să o
foloseşti, cineva o va scana şi folosi mai departe în scurt timp.

Mobilitate verde
Exemple de proiecte verzi - Pactul Verde European (6)

Onyxsolar, cel mai mare producător mondial de sticlă transparentă fotovoltaică,

pentru clădiri.
Firma folosește sticla fotovoltaică atât ca material pentru construcții cât și ca
generator de energie electrică, dar are capacitatea de a construi structuri
complete din respectiva sticlă. Geamurile sunt realizate din straturi de sticlă
securizată tratată termic, care pot oferi aceeași izolație termică și fonică ca și
sticla convențională.
 Energie curată

Proiect derulat de: Parteneri:

Piramida energiei

La nivel global, reducerea

cu 50% a consumului de
energie conduce la o
reducere cu 80% a
emisiilor de CO2, pe când
asigurarea a 50% din
necesarul de energie din
surse regenerabile de
energie, reduce emisiile
de CO2 numai cu 10%.

Proiect derulat de: Parteneri:

Energie din surse regenerabile

- Sursele regenerabile de energie (eoliană, solar, hidro, valuri, geotermal, biomasă

și biocombustibili) constituie alternative la combustibilii fosili care contribuie la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la diversificarea ofertei de energie și
la reducerea dependenței de piețele volatile și incerte ale combustibililor fosili, în
special de petrol și gaze.
- Hidroenergia folosește puterea apei pentru a genera electricitate cu ajutorul
forței gravitaționale și a fenomenului de curgere a apei; este cel mai utilizat tip de
energie regenerabilă la nivel mondial.
- Energia eoliană sau energia vântului este o sursă de energie curată descoperită cu
peste 7000 de ani în urmă; în zilele noastre turbinele eoliene transformă această
energie în electricitate.
- Energia solară este reprezentată de lumina solară care poate fi convertită în
electricitate prin intermediul panourilor solare sau fotovoltaice.

Proiect derulat de: Parteneri:

Energie din surse regenerabile

- Energia geotermală este un tip de energie regenerabilă care se obține din căldura
ce se află in interiorul Pământului; elementele în care se regăsește sunt aburii,
apa fierbinte din zonele firerbinți ale Pământului, sau din zonele în care se află
vulcani.
- Energia din biomasă utilizează materia organică sub formă de combustibil; materia
organică poate fi reprezentată de orice element biodegradabil care rămâne în
urma descompunerii deșeurilor, a organismelor vii, sau a proceselor metabolice
ale acestora.
- Energia valurilor și a mareelor sau energia mareomotrică utilizează forța produsă
de mișcarea apelor mărilor și oceanelor

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică

- Eficienţa energetică poate fi înțeleasă ca fiind "utilizarea de mai puţină energie

pentru a furniza acelaşi serviciu".
- Exemplu: Când înlocuiţi un aparat, cum ar fi un frigider sau maşină de spălat
rufe, sau echipamente de birou, cum ar fi un computer sau o imprimantă, cu
un model mai eficient energetic, noile echipamente oferă acelaşi serviciu, dar
folosesc mai puţină energie. Acest lucru vă economiseşte bani la factura
energetică şi reduce cantitatea de gaze cu efect de seră în atmosferă.
Eficienţa energetică nu este același lucru cu conservarea energiei.
Conservarea energiei este reducerea sau neutilizarea unui serviciu pentru a
economisi energie.
Exemplu: dezactivarea unei lumini este conservarea energiei. Înlocuirea unei
- lămpi incandescente cu o lampă fluorescentă compactă (care utilizează mult
mai puţină energie pentru a produce aceeaşi cantitate de lumină) este
eficienţa energetică.
- Atât eficienţa cât şi conservarea REDUC emisiile de gaze cu efect de seră.
Proiect derulat de: Parteneri:
Eficiența energetică

Pierderile de energie în gospodărie

- Eficienţa instalaţiei de încălzire
- Pierderile prin:
- Pereţi
- Ferestre, uşi
- Acoperiş
- Podele

- Pierderile în reţeaua de apă

- (conducte, robineti etc)
- Rece
- CaldĂ

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică

Pierderile de energie în gospodărie

- Consumul de energie la
echipamente:
- Boiler
- Mașina de spălat rufe/vase
- Cuptor cu microunde
- Televizor, radio, calculator,
etc.
- Consumul becurilor
- Consumul de energie pentru racire
pe timp de vara
- Ventilație
- Aer condiționat

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Eficientizarea sistemului de încalzire cu aport de energie solară

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Izolarea termică a clădirii

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Inlocuirea ferestrelor

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Izolarea rețelelor și repararea echipamentelor cu pierderi

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Înlocuirea echipamentelor cu randamente scăzute

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Realizarea unor “bariere” în calea soarelui

Proiect derulat de: Parteneri:

Eficiența energetică - Soluții pentru reducerea consumurilor
- Instalarea termostatelor

Proiect derulat de: Parteneri:

Rentabilitatea eficienței energetice

- Reabilitarea termică a tuturor blocurilor de locuințe

poate reduce cu 85% importul de gaze naturale şi
generalizarea aplicării acestei măsuri poate asigura
un număr foarte mare de locuri de muncă.
- Energia consumată în clădirile rezidentiale și
comerciale reprezintă partea principală, circa 40%,
din totalul consumului final de energie și al emisiilor
de CO2 înregistrate în UE.
- Activitățile conexe sectorului clădirilor sunt un
element important al economiei UE, reprezentând
aproximativ 9% din PIB-ul acesteia și 7-8% din
locurile sale de muncă.
- Potențialul de economii de energie este substanțial,
ceea ce ar putea duce la beneficii economice,
sociale și de mediu semnificative.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Transport sustenabil/durabil

Proiect derulat de: Parteneri:

Transport sustenabil/durabil

- Transportul durabil reprezintă posibilitatea de a satisface nevoia de mobilitate

prezentă,fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface
nevoile lor.
- Termenul de transport durabil este folosit de asemenea pentru a descrie toate
formele de transport care minimizează consumul de combustibil, emisii de
gaze cu efect de seră şi poluanţi.
- Transportul durabil se poate referi la transportul public, “car sharing”, mersul
pe jos, ciclism, sau utilizarea de tehnologii precum motoare electrice sau
hibride, utilizarea biocombustibilului, sau alte forme de transport verde

Proiect derulat de: Parteneri:

Obiectivele unui sistem de transport sustenabil/durabil

- Accessibilitatea: posibilitatea ca oamenii să meargă în diverse locuri în diverse

moduri.
- Integrarea: asigurarea unei politici integrate de transport.
- Competitivitatea: maximizarea competitivităţii şi producţiei economiei
naţionale pentru a creşte PIB.
- Impactul de mediu: reducerea impactului direct sau indirect al sectorului
transport (zgomot, poluare atmosferică, viaţă sălbatică, monumente de
arhitectură sau istorice etc).
- Siguranţa: reducerea pierderilor de vieţi, injurii şi pagube datorate
incidentelor şi accidentelor rutiere (reducerea accidentelor şi îmbunătăţirea
securităţii).
- Economia: îmbunătăţirea eficienţei economice a transportului. Valorificarea
mai bună a banilor cheltuiţi pentru transport.

Proiect derulat de: Parteneri:

Obiectivele unui sistem de transport sustenabil/durabil

- Schimbări climatice: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul

transport.
- Sănătate: contribuie la o viaţă mai bună şi la o durată de viaţă mai lungă prin
reducerea riscului de moarte sau accidente şi promovează un mod de
mobilitate sănătos.
- Calitatea vieţii: îmbunătăţeşte calitatea vieţii atât pentru utilizatorii de
transport durabil, cât şi pentru cei ce nu il utilizează, prin înbunătăţirea
mediului natural, în dorinţa de mai bine pentru toată lumea.
- Egalitate: promovează oportunităţi de transport egale pentru toţi cetăţenii în
dorinţa realizării unei societăţi echitabile.

Proiect derulat de: Parteneri:

Transport
Ierarhia transportului sustenabil/duarbil

Proiect derulat de: Parteneri:

Transport

Eficiență energetică în transport

Măsurile de eficiență energetică în transport pot lua mai multe forme, inclusiv:
- gestionarea cererii de călătorie pentru a reduce frecvența și distanța, precum
și dependența de modurile cu intensitate ridicată a energiei (de exemplu,
mașină și aer)
- modificarea deplasării la cele mai eficiente moduri
- măsuri de eficiență la nivel de sistem și operațional
- implementarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic pentru
vehicule și combustibilii care le acționează (de exemplu, electrificarea permite
utilizarea motoarelor care sunt mult mai eficiente decât motoarele cu ardere
internă).

Proiect derulat de: Parteneri:

Transportul rutier

Avantaje:
- rapid,
- grad de confort sporit,
- flexibilitate,
- posibilitatea de a ajunge în regiuni mai puţin accesibile cu alte mijloace de
transport,
- răspunde unui trafic variabil şi divers.
Dezavantaje:
- nivel ridicat de emisii poluante (CO, NOx, SO2, NH3, etc.) care au efecte
negative asupra sănătăţii,
- poluarea chimică şi fonică care contribuie la scăderea calităţii vieţii,
- crearea ambuteiajelor,
- număr mare de accidente de circulaţie care se soldează cu pierderi de vieţi
omeneşti (în unele cazuri),
- consum mare de energie,
- infrastructura rutieră este costisitoare, uşor degradabilă şi greu de întreţinut.
Proiect derulat de: Parteneri:
Transport rutier
Măsuri pentru a determina oamenii să renunţe la maşini

- Reducerea nevoii de a călători- previziuni privind dezvoltarea unor zone

urbane printr-o planificare a dezvoltării infrastructurii necesare (incluzând
locuri de muncă, zone comerciale, agrement) care sunt aduse cât mai aproape
de cetăţeni, reducând astfel nevoia de a călători cu autovehiculul.
- Reducerea suprafeţelor de drum
- Experienţa ne arată că extinderea transportului tinde să ocupe suprafeţe
din ce în ce mai mari de teren. Acest proces funcţionează şi în sens invers,
respectiv dacă nu se alocă suprafeţe suficiente de teren pentru
infrastructura de transport, traficul se diminuează - acest fenomen se
numeşte “evaporarea traficului”.
- Transferul către transportul public se face daca există zone în care accesul
autovehiculelor este interzis.
- Zonele de promenadă contribuie la creşterea comerţului în zonele centrale.

Proiect derulat de: Parteneri:

Transport rutier
Măsuri pentru a determina oamenii să renunţe la maşini

- "Car-pooling" este un termen ce descrie călătoriile obişnuite în comun ale mai

multor şoferi, de obicei spre locul de munca şi de la locul de munca. Aceasta
conduce la reducerea numărului de maşini în centrul oraşului şi este şi un mod
mai economic de a călători.
- Taxe de drumuri şi de parcare
- Acesta este un mod de taxare ce acoperă unele costuri sociale şi de mediu
ale utilizarii maşinii, ce nu se reflectă în costurile cu combustibilul sau cu
întreţinerea.
- Costurile pot varia cu “vârful” de utilizare. Costurile mari de parcare în
centrul oraşului pot determina şoferii să renunţe la autovehicul şi să
utilizeze transportul in comun.
- Îmbunătăţirea transportului public - trecerea de la automobil la transportul
public se va produce atunci când acesta din urmă este de calitate
(infrastructură, servicii). Preţul transportului public il poate face pe acesta
atractiv în condiţiile asigurării calităţii.
Proiect derulat de: Parteneri:
Transport rutier
Măsuri pentru a determina oamenii să renunţe la maşini

- Ciclismul poate fi adesea cel mai rapid mod pentru traseele scurte. De
asemenea, pentru a încuraja ciclismul este nevoie de a se dezvolta
infrastructura necesară (piste de biciclete, parcări, service, locuri pentru
închirieri etc).
- Mersul pe jos este un mod durabil de transport la îndemâna oricui şi fără
costuri. Cu cât zonele de promenadă sunt mai sigure şi cu cât zonele destinate
mersului pe jos se înmulţesc, numărul celor care vor folosi acest mod de
deplasare va creşte.

- Mersul pe jos ca şi ciclismul va conduce la un mod de viaţă mai sănătos.

Proiect derulat de: Parteneri:

Transportul feroviar

Avantaje:
- Oferă siguranţă mai mare comparativ cu alte mijloace de transport, transportul
de mărfuri este mai ieftin şi oferă posibilitatea transportului unei cantităţi mai
mari, generează o poluare a mediului mai scăzută, cantitatea de emisii poluante
ale aerului fiind aproximativ10% faţă de celelalte moduri de transport; eficienţa
energetică: consumul de energie pe unitate transportată este de 6 ori mai mic
decât în transportul rutier şi de 3 ori mai mic decât în cel naval
- oferă acces tuturor persoanelor, nu doar posesorilor de autoturisme, către
majoritatea localităţilor dintr-o ţară, conform unui grafic prestabilit,
- căile ferate înregistrează un număr mai redus de accidente pe pasager-km şi
respectiv tonă-km faţă de celelalte moduri de transport
Dezavantaje:
- probleme de confort si acces la o serie de localităţi, sursă de poluare fonică
(zgomot de rulare, zgomot de locomotivă, zgomot de frânare),
- eficienţă energetică scăzută a trenurilor de mare viteză (cu cât viteza este mai
mare cu atât consumul de energie este mai mare)
Proiect derulat de: Parteneri:
Transportul fluvial

Avantaje:
- posibilitatea de a realiza şi facilita legături ieftine între diverse regiuni
- are un caracter prioritar în ceea ce priveşte transportul de mărfuri voluminoase
la distanţe mari în interiorul continentelor
- mai puţin poluante
Dezavantaje:
- poluarea chimică a apelor datorată unor accidente
- durata de parcurs este de 3-5 ori mai mare decât transportul rutier
- atragerea unor investiţii financiare mai reduse în vederea dezvoltării acestui
sector comparativ cu altele
- rol minor în transportul pasagerilor din cauza vitezelor reduse.

Proiect derulat de: Parteneri:

Transportul maritim

Avantaje:
- asigură legătura între diverse regiuni ale Globului (unde nu există altă
posibilitate de comunicare)
- importante în transportul de mărfuri
- masă şi volum mare ale produselor transportate la un preţ redus (cost minim)
Dezavantaje:
- poluarea apelor datorate unor activităţi de reparare a navelor, operaţiuni de
curăţare a navelor, deversării de produse petroliere
- timp mare de transport (de aceea se evită transportul unor produse
perisabile).

Proiect derulat de: Parteneri:

Transportul aerian

Avantaje:
- cele mai rapide
- confort sporit
- favorizează legătura cu exteriorul a unor regiuni lipsite de alte mijloace de
transport
Dezavantaje:
- costisitor
- produce numeroase efecte asupra mediului, atât la nivel local, prin poluare
fonică şi a aerului, cât şi la nivel mondial, prin contribuţia la schimbările climatice
prin arderea unor cantităţi foarte mari de combustibil fosil şi emisii de gaze cu
efect de seră şi alţi poluanţi

Proiect derulat de: Parteneri:

Biocombustibilii – hrană, sau transport?

- Majoritatea studiilor citează biocombustibilii ca fiind printre factorii cheie ai

creșterii prețurilor la produsele alimentare
- Achiziționarea masivă a terenurilor
- Sunt cazuri în care terenurile utilizate în mod tradițional de către
comunitățile locale sunt arendate sau vândute - adesea fără consimțământ
prealabil sau compensații adecvate - unor investitori străini (de multe ori din
țări occidentale ori din China, atît corporații cât și guverne)
- Accesul la terenuri oferă hrană și mijloace de trai pentru miliarde de oameni
din întreaga lume, iar aceste achiziții de terenuri, dictate de cererile tot mai
mari pentru resurse naturale, inclusiv pentru biocombustibili, au loc pe
fundalul creșterii prețurilor la alimente.
- Proprietatea și drepturile de exploatare a terenurilor
- Sunt multe cazuri de abuzuri și încălcări ale drepturilor omului care au fost
semnalate pe plantațiile de ulei de palmier în Indonezia, pe plantațiile de
jatropha din India și în multe zone cu diferite tipuri de recolte din America
Latină
Proiect derulat de: Parteneri:
Biocombustibilii – hrană, sau transport? Riscuride înfometare 2020

Proiect derulat de: Parteneri:

Transport = Mobilitate = Accesibilitate = Avantaj Competitiv = Creștere economică

CREŞTEREA CERERII DE
CREȘTEREA CERERII
INFRASTRUSCTURĂ DE
DE TRANSPORT
TRANSPORT

IMPACT ASUPRA MEDIULUI

DECUPLAREA TRANSPORTURI – CREȘTERE ECONOMICĂ

Proiect derulat de: Parteneri:

 Managementul integrat al deșeurilor

Proiect derulat de: Parteneri:

Resursele naturale

Proiect derulat de: Parteneri:

Deșeurile

- Trendul nesustenabil al generării deșeurilor poate fi privit ca un semn al

utilizarii ineficiente a resurselor
- Gestionarea deșeurilor generează emisii în aer, poluează apa și solul, produce
zgomot și alte inconveniente care contribuie la problemele de mediu
- Deșeurile generează costuri
- Deșeurile sunt privite de către industrie ca o resursă valoroasă
- Deșeurile răman o problemă datorită creșterii cantităților generate

Proiect derulat de: Parteneri:

Ciclul de viață al unui produs

Proiect derulat de: Parteneri:

Economia circulară

- Majoritatea organizațiilor de astăzi funcționează într-un mod liniar. Acest

model funcționează ca și cum ar exista resurse infinite și generează multe
deșeuri.

- O economie circulară, pe de altă parte, tratează resursele ca și cum ar fi

finite și se bazează pe un model de marcă, utilizare și returnare.

- Modelul circular se bazează pe trei principii:

- Proiectați deșeurile și poluarea
- Păstrați produsele și materialele utilizate
- Regenerați sistemele naturale

Proiect derulat de: Parteneri:

Economia circulară

Proiect derulat de: Parteneri:

Economia circulară - exemple

Mâncare/băuturi
- Folosirea de noi tehnologii pentru a optimiza stocarea alimentelor și eficiența
lanțului de aprovizionare, potrivind oferta cu cererea mai precis și minimizând
riscul expirării mărfurilor.
- Utilizarea schimbului de date pentru a permite industriilor să găsească
subproduse agricole pentru reutilizare.
- Folosirea senzorilor pentru a monitoriza cu precizie schimbările în calitatea
resurselor naturale.

Proiect derulat de: Parteneri:

Economia circulară - exemple

Modă/textile
- Utilizarea de materiale sigure și regenerabile
pentru haine/
- Încurajarea oamenilor și industriilor să
găsească și să cumpere haine uzate sau
materiale second-hand.
- Gestionarea și monitorizarea „sfârșitul vieții”
îmbrăcămintei și textilelor.
- Utilizarea de standarde de etichetare de
mediu și evaluarea impactului asupra
mediului al sectorului textil
- Utilizarea de noi tehnologii pentru a reduce
cantitatea de apă și substanțele chimice
necesare în procesul de fabricație.
Proiect derulat de: Parteneri:
Economia circulară - exemple

Viața urbană - Utilizarea soluțiilor tehnologice cu capacitate digitală pentru a

activa / îmbunătăți:
- o economie colaborativă - crearea de rețele și piețe descentralizate pentru a
debloca valoarea activelor subutilizate
- O economie de partajare - partajarea utilizării activelor care au o capacitate
neexploatată sau neutilizată
- Consum colaborativ - reinventarea comportamentelor tradiționale ale pieței,
cum ar fi închirierea, împrumutul și schimbul prin puterea tehnologiei digitale,
de exemplu schemele de partajare a bicicletelor
- Economie la cerere - modele care se potrivesc direct nevoilor clienților cu
furnizorii pentru a livra bunuri și servicii
Toate acestea joacă un rol în extinderea timpului de utilizare a unui produs.

Proiect derulat de: Parteneri:

Economia circulară - exemple

Managementul deșeurilor
- Economia circulară își propune să transforme deșeurile în fluxuri de venituri și
să minimizeze eliminarea deșeurilor acolo unde este posibil. Dacă eliminarea
acestora este inevitabilă, trebuie controlată în mod adecvat pentru a fi sigură
pentru sănătatea umană și pentru mediu.
- Transformarea deșeurile în resurse
- Asigurarea că atunci când deșeurile nu pot fi reciclate, energia potențială pe
care o conține este recuperată prin incinerare, digestie anaerobă și
combustibili derivați de deșeuri
- Utilizarea cartografierii și urmăririi pentru a proiecta sisteme de colectare a
deșeurilor menajere, astfel încât reciclarea să fie maximizată
- Utilizarea de tehnologii și mașini inovatoare pentru a separa materialele
organice și pentru a recupera nutrienți valoroși sau pentru a genera energie din
deșeuri
- Urmărirea produsele de la fabricare până la demontare
Proiect derulat de: Parteneri:
Economia circulară
Sisteme circulare de deșeuri

Proiect derulat de: Parteneri:

Piramida gestionării deșeurilor

Proiect derulat de: Parteneri:

 Reducerea deșeurilor - prevenire

- Pentru a atinge obiective propuse si prin

urmare a asigura un nivel ridicat de
protectie a mediului, o soluție de
prevenire este de a moderniza cadrul legal
existent (ex: introducerea analizei ciclului
de viață în luarea deciziei și clarificarea și
simplificarea legislației)
- Prevenirea cantitativă vizează decuplarea
creșterii cantității de produse de cantitatea
de deșeuri generată
- Prevenirea calitativă privește o serie de
aspecte complexe sși anume evitarea
utilizării de substanțe periculoase,
utilizarea de materiale reciclate sau
reciclabile, limitarea emisiilor de CO2, etc.
Proiect derulat de: Parteneri:
 Emisii din deșeuri

- Emisile de metan de la depozitarea deseurilor datorita deseurilor

biodegradabile (hartie, alimente si deseuri din gradini – deseuri putrescibile);
- Emisii de dioxid de carbon de la procesele de combustie (incinerare) ale
maselor plastic si deseurilor textile;
- Emisii de protoxid de carbon de la incinerarea deseurilor;
- Emisii de dioxid de carbon rezultate in activitatea de colectare, transport si
procesare a deseurilor datorita conbustibililor fosili utilizati in cadrul acestor
operatii;
- Emisii de compusi halogenati cu un potential de incalzire globală ridicat,
rezultate de la utilizarea de echipamente electrice si electronice (ca agenți de
răcire și spume izolante de la frigidere și congelatoare)

Proiect derulat de: Parteneri:

 Deșeuri – emisii GES evitate

Emisiile GES evitate care s-ar fi produs în alte procese ca de exemplu:

- Energia recuperată de la incineratoare evitând astfel utilizarea utilizării de
combustibil fosil pentru producerea de energie
- Reciclacrea – evitând emisiile generate de procesarea materilor prime
neprelucrate
- Compostarea deșeurilor – evitând emisiile asociate utilizării de fertilizatori
- Carbonul sechestrat în sol datorită:
- Stabilizării deșeurilor biodegradabile prin tratare mecano – biologică
- Carbonul din compost care este încorporat în mod stabil în sol

- Un studiu al Comisiei Europene a aratat ca cea mai buna opțiune, care

generează cele mai reduse emisii GES, este separarea la sursă a deșeurilor
urmată de reciclare (pentru hârtie, plastic, sticlă, metal și textile) și de
compostare (pentru deșeurile biodegradabile)

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pădurile și schimbările climatice

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pădurile, mediul şi biodiversitatea

Pădurea îşi exercită influenţa

asupra:
- formării şi modelării scoarţei
terestre (rol geomorfologic);
- climei (marile călduri de vară şi
frigurile de iarnă sunt diminuate);
- solurilor (prin putrezirea litierei
se formează solul);
- apelor (pădurea favorizează
formarea izvoarelor şi le asigură
un debit constant şi regulat);
- culturilor agricole (câmpurile
agricole protejate cu perdele
forestiere dau culturi mai mari);
- sănătăţii oamenilor
Proiect derulat de: Parteneri:
 Pădurile și schimbările climatice

- Păduri cu funcţii speciale de protecţie:

- funcţii de protecţie a apelor
- funcţii de protecţie a terenurilor şi a solurilor
- funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători
- funcţii de recreere
- funcţii de interes ştiinţific
- Păduri cu funcţii de protecţie şi producţie.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pădurile și schimbările climatice

Referitor la schimbările climatice, pădurea

trebuie privită din două perspective:

- Factor stabilizator (producţia enormă de

oxigen, capacitatea de asimilare a dioxidului
de carbon şi de stocare a carbonului în
diferite componente ale arborilor şi în
humus)

- Parte vătămată (modificări la nivelul

compoziţiei arboretelor, favorizarea
înmulţirii unor insecte dăunătoare,
dezechilibre la nivel fiziologic, incendii de
pădure)

Proiect derulat de: Parteneri:

Pădurile și schimbările climatice

- Pădurile susțin lupta împotriva schimbărilor climatice: copacii absorb dioxidul de

carbon pe măsură ce cresc prin procesul de fotosinteză, transformându-l în oxigenul
de care toți avem nevoie pentru a trăi; de fapt, nu există o tehnologie de captare a
carbonului mai mare decât fotosinteza – care se întâmplă să fie atât foarte eficientă
– cât și gratuită
- În ultimii ani, oamenii de știință și factorii de decizie au lucrat pentru a crește
gradul de conștientizare a publicului cu privire la modul în care defrișările
determină încălzirea globală: atunci când un copac este tăiat, nu numai că se pierde
potențialul său eficient de stocare a carbonului, dar tot carbonul care a fost stocat
în copac este eliberat în atmosferă — fie rapid, ca atunci când pădurile sunt arse, fie
mai încet, pe măsură ce resturile din pădurile distruse se descompun.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Harta pădurilor la nivel global

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pădurile și schimbările climatice – context general

- 2021 trebuie să fie un punct de cotitură pentru păduri!

- Pierderea pădurilor, care este vizibilă și din satelit, are un impact negativ
profund asupra oamenilor și comunităților, care depind de păduri pentru
sănătatea, siguranța și mijloacele de trai
- Peste 12 milioane de hectare de păduri au fost pierdute la tropice doar în
2020
- Conform datelor din 2020, a crescut numărul și varietatea cazurilor în care
pădurile au avut de suferit în cazul unor fenomene meteorologice extreme
- În Amazon, arderile au avut loc în interiorul pădurilor tropicale, mai degrabă
decât de-a lungul marginilor recent doborâte. Chiar și zonele umede ard!
- Încălzirea globală și pierderea pădurilor crează condiții de climă mai caldă și
mai uscată, care, la rândul ei, face ca pădurile să devină mai vulnerabile la
incendii și dăunători; arderea și degradarea ulterioară a pădurilor eliberează
mai multe emisii de carbon, alimentând un cerc vicios

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pierderile globale de păduri

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pădurile și schimbările climatice – context general

- Pădurile reprezentau 38% din suprafaţa Uniunii Europene în 2020, iar în cinci
state membre mai mult de jumătate din teritoriu era acoperit de păduri:
Finlanda (66%), Suedia (63%), Slovenia (61%), Estonia (54%) şi Letonia (53%),
arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat)
- Se estimează că UE avea anul trecut 159 de milioane de hectare de păduri, iar
suprafaţa acoperită de păduri a crescut din 1990 cu aproape 10% (145 de
milioane de hectare).
- În cazul României, cu 29% din suprafață acoperită de păduri, suprafaţa
împădurită a scăzut de la 7,048 milioane de hectare în 2016 la 6,929 milioane
de hectare în 2020, conform estimărilor Eurostat.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Pădurile și schimbările climatice – context general

Proiect derulat de: Parteneri:

 România - suprafaţa fondului forestier pe judeţe, la sfârşitul anului 2020

Proiect derulat de: Parteneri:

 Sfaturi utile pentru diminuarea presiunii asupra pădurilor

Evitaţi risipa de hârtie!

- Un cetăţean european utilizează aproximativ 20 de kg de hârtie lunar
- 1 t de hârtie = 2 t material lemnos + 420 mc de apă + 720 kW energie + 180
kg calcar + 87 kg sulf + 6 t aburi + 60 kg clor

Proiect derulat de: Parteneri:

 Sfaturi utile pentru diminuarea presiunii asupra pădurilor

Colectaţi şi reciclaţi hârtia!

- O tonă de hârtie reciclată se obţine din circa 1,15 tone hârtie, 300 kW
energie, 100 mc apă şi 3 tone de aburi.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Sfaturi utile pentru diminuarea presiunii asupra pădurilor

Cumpăraţi produse certificate de/din lemn!

- În România, cele mai răspândite sunt:
- FSC (www.fsc.org) şi PEFC (www.pefc.org).

- Consumatorii sunt din ce in ce mai interesați de proveniența produselor pe

care le cumpără și de procesul prin care au fost create
- Aceștia vor sa ia decizii responsabile atunci cand fac o achiziție, cântărind în
egală măsura atât acreditările sociale cât și de mediu, ale produselor.
- Acest comportament este reflectat din ce în ce mai mult în reglementările
guvernelor privind operațiunile de afaceri

Proiect derulat de: Parteneri:

 Sfaturi utile pentru diminuarea presiunii asupra pădurilor

Plantați cât mai mulţi puieţi!

Proiect derulat de: Parteneri:

 Sfaturi utile pentru diminuarea presiunii asupra pădurilor

Nu rămâneți indiferenți la distrugerea pădurilor!

- Orice suspiciune de tăiere ilegală trebuie raportată autorităţilor responsabile.

Doar împreună putem schimba soarta pădurilor româneşti.

Proiect derulat de: Parteneri:

 Concluzii

Proiect derulat de: Parteneri:

 Sunt necesare transformări sectoriale majore pe termen lung pentru a atinge
emisiile de GES net-zero la nivel global (sursa: https://www.unep.org/emissions-gap-
report-2020)

- Energie: decarbonizarea completă a sectorului energetic, bazată pe energie

regenerabilă și electrificare între sectoare, inclusiv eliminarea treptată a
centralelor electrice pe cărbune
- Transport: decarbonizarea sectorului transporturilor în paralel cu transferurile
modale către transportul public, mersul cu bicicleta și mersul pe jos
- Industrie: cchimbări în procesele industriale către electricitate, carbon (aproape)
zero, înlocuirea produselor cu consum intens de carbon, circularitate și eficiență
a utilizării materialelor
- Clădiri: decarbonizarea sectorului construcțiilor, inclusiv electrificarea și
eficiența sporită
- Agricultură: gestionarea îmbunătățită a sectorului agricultură, precum și măsuri la
nivelul cererii, cum ar fi schimbările dietetice către diete mai durabile, bazate pe
plante și măsuri de reducere a risipei alimentare
Proiect derulat de: Parteneri:
 Sunt necesare transformări sectoriale majore pe termen lung pentru a atinge
emisiile de GES net-zero la nivel global (sursa: https://www.unep.org/emissions-gap-
report-2020)

- Păduri: defrișări zero net și adoptarea de politici de conservare și restabilire a

stocurilor de carbon terestre și protejarea ecosistemelor naturale, care vizează o
absorbție netă semnificativă de CO2 în acest sector

Proiect derulat de: Parteneri: