zzo Tsueo - puNcTE \irrALE ii'i reneplA oRIENrru-n

flI

ili G-21 [Chten-ring) G-zO (Par-ftui)

Un sun pi cinci bu in fafa in punctul de interseqie a unei
ir--
puncrului G-20. linii ce utre$te urechile, trecflnd
lil .t prin cregtetul capului, cu o linie ce
porneEte in sus, cfltre cregtet, de la
I

I
I
mijlocul distangei dintre omopla$.

i1

; :i
I Fis. 3o5 VII-7 (T'ung=tten)
Un sun pi cinci bu din vflrful capu-
lui, in lateral.
i
I

VIJ-58 (Fei-ycag)
Partea din spate a gambei infe-
rioare, Ia gapte sun deasupra
I
pflrpi externe a gleznei.
-60 (Ifun-lun)
Partea pos terioar[ a pE4ii exter-
'-4+Br x':t]'
ne a gleznei.

Fig. 3OT
TnatnNaENTE SPECIFICE 227

Durerea de cap pi senzatria de greutate la nivelul capului acompaniazt

adeseori obstrucfia nazalf,; aceste nepltceri pot fi tndepErtate cu ajutorul pre-
siunii shiatzu la nivelul punctelor G-20 pi G-21 (fig. 306). Presiunea shiatsu pe
meridianul vezicii Ia nivelul gambelor aduce ameliorEri [n cadrul acestor sufe-
rin;e. Consecutiv, eu recomand presiunea shiatsu pe punctele V[J-58 gi W-60
(fig. 307) penrm a lnlHtura durerea de cap ;i senzafla de greutate de la nivelul
capului ce apar adeseori simultan cu obstrucEia nazalE. Moxibustia pe punctele
VU-l-0, VB-20, G-20, G-Zl, VU-7 pi VU-60 este, de asemenea, eficientH.

Sffngerarea [a nivelul nasului*

Rinile provocate din exterior de unele obiecte, fllm ar fi unghiile, produc
uneori sflngerHri la nivelul nasului prin rf,nirea mucoasei nazale. Dar epistaxisul
este adeseori corelat cu o afeqiune general[; in multe cazuri, cauza o reprezintt
situatii cum ar fi consumul unor alimente puternic excitante, leucernia, #ecEiuni
ale trombocitelor**, ateroscleroza, hipertensiunea gi multe altele. tn astfel de
situafii, este imperios necesar sH trataqi tntf,i afecfiunea de haz[.
S-3 (Chri-liao)
in depresiunile aflate sub po-
mefii obrajilor, la cinci bu
lateral de fiecare parte azo-
nei c5.rnoase a nflrilor.

Fig. 308

,BEfil' .'"4fq W-10 {Tien-chu)

-qE -{.*q Pe marginea extemH a celor
--L doi muqchi mari ai cefei, in
L-*-l punctele in care se prind de
osul occipital; sau pe paftea
posterioard a liniei de inser-
1ie a pErului.

..
".._.r.ii_,.. .

** HflT#:* ftx*,, de hematii si Ieucocits reprezinta compone,t*r*+"r,rlai-"ib]an

I;i,l:
figuraie ale sflngelui; au rol in .riu.giu deoprireT rangir5rilo?. (n. tradJ': .
 Fi'
*t:
tril
t':
'I
I
!

222 Tsuno - pUNCTE vrrALE tru rrmprA ozuENTATA

I,
I

lG-7 (Wen-Liu)
Pe antebrat pe partea dinspre degetul x
mare, la jumf,tatea distan;ei dintre arti-
culapia mAinii gi cot.

IG-4 (Ho-ku)
Punctul de pe dosul rnAinii situat exact
intre degetul mare gi degetul arfltfltor.

!
t

Fig. 3o9
G-14 (Tq-ch'ui) T'
t-
La baza cefei, in dreptul punctului dinre apofiza
spinoasil a celei d+.a ;aptea vertebre ceruicale qi
apofiza spinoasd a primei verrebre toracale.
G-12 (Shen-chu)
Sub nivelul apoflzelor spinoase ale celei de-a neia
vertebre toracale. r

*-+$+
I
r-

JJT

lr

t e
a a
I c
t I

Fig. 31o
-
I
 'TnaIAUENTE SPECIFICE
223
Nu rareori epistaxisul apare in situa;ia in care nici o maladie nu afecteazE
pacientul gi c6nd acesta ilu a suferit nici o rEnire de la exrerior. Stresulreprezintfi
cau?,a obignuitE a unei astfel de sffngerdri. Sisremul nervos vegetativ este hereglat
dintr-un anumit motiv gi cel mai slab srimul provoacE o sflngerare Ia mvehl
nasului. Prima mf,surH pe care uebuie s-o ia cel care suferf, un astfel de incident
este de a se intinde gi de a rflmflne liniptit. Dact sflngerarea de la nivelul nasului
reapare din cffnd tn cflnd, este tn;eleaptd consultarea unui med.ic. -

Dar pentru a vindeca epistaxisul cu aparitie accidental5, aparent neprevflzut5,

lncercaqi acest tratamenr. Aplicagi masajul shiatsu pe urm5toarele put.t* tsubo:
S-3,V[J-10 (fig.3oB), IG-7, IG-4 (fig,309), G-14 Eic-rZ (fig.3t0).
Pacientul trebuie s[ rHmf,nHintins sau afezat, deoarece rnipcareava determina
reaparilia hernor$iei $i i,i va line capul cflt mai sus posibil. Pute;i contribui Ia
ufurarea respiragiei prin l5rgirea nodului cravatei sau deschiderea gulerului.
Introducep un tampon de vatfi sterild in nara din care curge sAngelelDacfl nu
aveli la tndemdn5 vatfl sterilH, folosip altceva similar. neiigur, iraterialul de
HrrlPorare rebuie sE fie curat. Rncigi nasul cu ajutorul unei co*pr"re cu gheagil.

Deficienfa auzukd
Deficienfa^auditivE poate merge de la imposibilitatea de a auzi zgomotele
foarte joase pf,nf, la surditatea totald. Afecfiunea poare fi divizati in do-ud grupe
mari, in funqie de partea afectatf, a urechii. Transmiterea defecruoasfl a sunetotui
este o situafie tn care sunt afectate urechea externf, gi mijlocie pi este determinatt
de un obsracol extern sau de o eventualt inflamatie. A doua categorie de
probleme implicfi pierderea capacitf,gii de perceppe a sunerelor pi #ecteazl
urechea internd. Aceasta poate ti dererminat5. de leziunile provocate de zgo-
rnotele intense, de sindromul MdniEre, de isterie sau de unele ifeqiuni generale.
Terapia tsubo, mai ales acupunctura, este eficientH tn cea mai mare masuri in
deficien;efe de auz cauzate de isterie, de sindrornul Mdni&re, de afecgiunile
generale pi de dificult[Fle
{e percepfie care suntin general de origine psihoiogic[
sau nervoasfl- Prinrre deficiengele cauzate de o obstrucfie la nivelul ,r"-.hii
ex[erne, cele in care leziunile organice sunt implicare in cea mai rrici m5sur5
rilspund gi eel mai bine la rerapia tsubo.
Nu toate cazurile de defici*ttga auditivfl au cauze unice. Unele sunr rezulmrul
perturblrilor apirute atet la nivelul urechii interne, cflt ryi la nivelul celei externe.
In timp ce. malformafiile pi obstrucpiile urechii exrerne redug de ohicei, capa,
'citatea auditivflpentru
sunetele joase, iarmalformafiile apfirute lanivelul urechii
mijlocii gi interne pe cea Pentru zgomotele inalte, existd pi cazuri de deficienf6
combinarH. in care percepFa ambelor tipuri de sunete este perturbarf,. perirnr a
putea preciza dacE deficienqa auditivH a unui pacient esre corelard cu transmisia'
(urechea externfl) sau cu perceptia (urechea internfr gi mijlocie) efecrua;i acesr--
I -
 22+ Tsugo - pUNCTE vITATE iru rsnqplA oRIENreirE

experiment simplu. LoviEi un diapazon pi agezafl-l pe cregtetul pacientului. O

persoanH cu auzul normal percepe sunetul diapa2onului la nivelul amhelor urechi
cu aceeaqi intensitate. ln cazul unei persoane ce suferfi din pricina unei obsurrcgii
a urechii externe, aceasta percepe sunetul cu o intensitate mai mare cu urechea
afectat5, tn timp ce o persoanH care sufer[ de o afectare a urechii medii sau
interne aude sunetul mai bine cu urechea sHndtoasf,.
Potrivit invHgHturii clasicilor chinezi, gi anume e5. rinichii sunt corelagi cu
auzul, terapia tsubo pentru problemele de auz incepe cu invesrigarea meri-
dianului rinichilor, Intfli, incepegi cu masajul shiatsu al punctelor VU-23, W-47
(flg. 311), VB-25, R-16 (fig. 312). Toate aceste puncte tsubo sunt foarte im-
portante. Pentm a vindeca pacienEii de senzagia de r[ceali a picioarelor care este

r-
vu-47 (Chih-shih)
I

!
Trei sun lateral, de fiecare parte a coloanei
I
vertebrale, trb nivelul apofizelor spinoase
ale vertebrei a doua lombare; lateral de punc-
i--
tele denumite VU-23.
YLI-23 (Shen-yri)
lr- Un sun Ei cinci hu lateral, de fiecare parte a
-/ftd coloanei vertebrale, trb nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
bare, care este localizat[ Ia inE\imea ultimei
perechi de coaste.
I o

r I
t
c
0
t C

0\
d

Fig. SII
VB-25 (Ching-men)
La extremit{ile coastelor peredrii a douf,-
sprezecea. Pentru a le evidenfia, ageza;ipaci-
enrul in genunchi, cu corpul drept, sau intins
cu fa;a in jos, in timp ce examinali coastele,
Coastele perechii a doufisprezecea sunt scur-
te Ei mobile.
R-I-6 (Huang-yii) \
'!- Punctele siruate Ia cinci bu larcral, de fiecare I

parte a ombilicului. Fig. 372

t-
,l

'-'
 TnereuENTE sPECIFTcE 2?.5

obiEnuirE la persoanele ce suferf, de deficiente audirive, aplicaqi masajul shiatsu

pg pt"qele s-41-, vu-50 (fig. 313), R-3 (fig. 314), vc-14, vc-12, vc-4 pi s-27
ffig. 315). Acest tratament ajut[ la ameliorarea stdrii generale a organismului. in
sffirgit, tratamentul direcr al uredrii impune masajul shiatsu aI urmdtoarelor
puncte pubo: TF-20, TF-21, TF-18, \IB-11, vB,lz, TF-lT,ls-1r7,rc-]rr qi s-11
(fig. 316). Dac[ durerile de cap acompaniaz5. deficien;a auditiv[, aplicaEi masajul
shiatsu pe G-20, W'10 gi VB-20. Arderea de moxa brutfl poare fi folosirE in
rratamentul adu[ilor ce suferf, de aceastf, afec{iune, dar in cazul copiilor se va
folosi moxa cu granula;ie medie.
.;j

s-41 (Chieh-tui)
Pgnctul din centrd pe4ii anrerioare a gleznei.

Fig. 373
.i:

VIJ-60 (I{'un-lun)
Fig, 374
Partea posterioarE a laturii externe a gleznei
R-3 (Tht-hsi)
Partea posferioari a laturii interne a gleznei.

VC-14 (Chii-ch'iieh)
Imediat sub nivelul diafragmului; la doi sun sub
nivelul extremitf,$i inferioare a sternului.
VC-L2 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; Ia jumfltatea
ombilic Ai diafragm.

Doi sun dedesubtul punctelor aflate la doi sun

Iateral de fiecare pafte a ombilicului.
VC-4 {Rusrl-yiig:n)
Trei sun dedesubtul ornbilicului, sau Ia jumE-
tatea distan;ei dintre ombilic pi pubis.

Fig. 3I5 -. i
. :..... ._ i
ffi 226 Tsueo - pUNCTE vrTArE tru rrRaprA ozuENrerA
[Iillilr
VB-fz (Wan-ku)
unei Depresiunea de pe marginea
rfl , ii. tre- posterioarf, a apofizei mastoi-
cflnd prin creqtetul capului, cu Fig, 316 de, in spatele urechii. in de-
I o linie ce pornegte in sus, c5.tre
distan-
presiunea care este agezatf, la
aproxirnativ o li1ime de deget
deasupra vff rfu lui apofizei mas-
TF-20 toide ;i Ia aproxirnativ patru
Imediat deasupra urechii. bu distangE de linia de inse4ie
I
TF-21 (Erh-men) a pdrului.
Chiarin fapa orificiului auditiv. VB-20 (Feng-chth)
\IB-11 (Chtao-yin) Depresiunile aflate dedesubtul
I Punctul din spatele urechii marginii inferioare a osului oc-
aflat in partea opusE fa$ de cipital, lateral, la doi sun dis-
orificiul'auditiv. ranlE de punctele W-1O.
TF-LS (Chth-mei) W-10 (Tiea-cltu)
Po4iunea de dedesubtr:I punc- Pe marginea extemi a celor
tului tn care se fixeazH lobul doi mugchi mari ai cefei, tn
urechii. punctele in care se prind de
osul occipital.
IF-17 (Y?-fens)
In depresiunea dinre lobul ure-
chii gi apofiza mastoidi.
IS-17 (ItenTung)
Dedezubtul urechii, la nivelul unghiului mandibulei. Imediat in
faga mugchiului srernocleidomasioidian.
IG-17 {T'ten-ttng)
Lffngf, vf,rfill depresiunii triunghiulare forrnate de mugchiul
sternocleidomastoidian (mugchiul ce se intinde de la'baza
gdtului cEtre ureche; devine vizibit in momentul in care capul
este complet intors intr-o parte), mugchiul trapez (mugchiui
mare triunghiular ce se intinde de la ceafH cflrne varful'umE-
rului) pi claviculfl.
S-11 (Ch'r-she)
u+ r1n gi cinci bu lateral, de fiecare parte a punmului din centrul
p[4ii anterioare a gf,tului. Extremitatea internf, a claviculei gi
extremitatea superioari a sternului.

Durerea de urechi
Majoritatea durerilor de urechi se plAng pacien[ii implic[ o inflamagie
fe_ca19
a urechii externe sau mjilocii qi pot fi dasificatl in douf, categorii-: inflama;ii acute
sau cronice. InflamafuE acxle debuteazf, brusc pot fi atAt de dureroaru, incf,t
Ai
pacienhrl este incapabil si doarmfl. Infeqiile cauzate de rdceli sau ake irnbol-
nf,viri de la nivelul canalului de legHture dintre gflt pi urechi creeazf, premisele
acestei imbolnEviri. Acestga aPar gi la adu[i, dar sunt mai obi,;nuite Ia copii, la
care aceste canale de leg[tur5 sunt scurte pi groase. DacH afecEiuneu ,rri
"rtu
tl

I
'
TnETENAENTE SPECIFICE 227

ffatatE, ea poate recidiva frecvent, pffnf, ce devine cronic[. Mai ales cflnd
inflama;ia urechii este de origine toxict, in cazurile [n care pacientul sufer5 de
afecgiuni care scad mult rezistgnga-organismului, ori de afecfiuni ale gArului pi
nasului, durerea de urechi poate fi deosebit de intensE. DacI exist[ weo bEnuial[
ci este vorba de o inflamagiea urechii interne, consulta;i imediat un specialist.
Dacd durerea de urectre tncepe u$or gi cregte in intensirate gradat phn[ eflnd
mestecarea mf,ncirii devine dureroast, probabil este vorba de o inflama;ie a
urechii externe. Pentru paciengii care sufer5 de aceaste afecEiune, calmul gi liniptea
sunl esenfiale. Ei trebuie sd evite efornrrile fizice gi s[ se abEinfi sE fac[ baie.
In cazul in care nu existE nici un fel de inflamafie gi nu a fost evidenfiat[ o
cauzi organicd, durerea de ureche este de origine psihologict, deEi ii provoacd
pacientului tot ateta suferinf6; acesta va semnala zone din jurul urechii ce sunt
sensibile la presiune- Pentrr a aplica terapia orientalHin cazul acestor paciengi, la
Incepugjolosilimasajul shiatsu pe puncrele TF-20, VB-ll, VB-20, TF-17, s-6 qi
TF-21 (fig. 317). Aplicali apoi masajul shiatsu pe R-16 (fig. 318). Punctul Vu-Zg
[fig. 319) este imporrant pentru traramenrul durerii de ureche.
Trebuie sE masagi pacientul flnflndu-vf, corpul tn urmitoarea pozigie: lnge-
nuncheafl pe dnul dintre genunchi, cu Breutatea proiectatl anterior gi cu ambele
brage intinse, pi exercitalr o presiune egalH cu ambele mf;ini. in afara punctelor
enumerate mai sus, sunt importante pffitru ffatamentul durerilor de cap, de urechi
gi de dinf gi punmele tsubo R-7 gi R-3 (fiS. 310). Folosifi pe ele masajul shiarsu.

TF-20 (Chiieh-hsun)
Imediat deazupra urechii.
VB-ll (Ch'iao-ln)
Pqctuf din spatele urechii, aflat in parrea opusfl falH de
orificiul auditiv.
IIB-20 (Feng-chth)
Depresiunile aflate la dreapta gi la stflnga, h doi sun
dedezubtul depresiunii centrale de la marginea infE-
rioarf, a osului occipital.
Fis. 31.7 TF-LZ ffi-Jens)
In depresiunea dintre lobul urechii gi apofiza mastoidf,.
5-6 (Chia-ch'e)
Depresiunea care se formeazE intre
unghiul mandibulei Ei lobul urechii
cflnd gura este larg deschis[, In mo- *
mentul in care gura este astfel des- I I
.:q
chisE, mandibula gi maxilarul se de- -{
plaseazd in sus gi in jos, determi-
.\j
n{nd apar4ia unei proeminen;e in
fala urechii Acest punct tsubo este
localizat pulm spre ureche, lateral
de aceastE proeminenli,
TF-21 (Erh-men)
Chiar tn fa;a orificiului auditiv.
i t',-

228 Tsueo - pUNCTE vITAtE iu rsnnpm orurruteLA

t.
I

R-16 {Huong-yii)
Punctele situate la cinci bu lateral, de
fiecare parte a ombilicului.
d\ \rtJ-23 {Shen-yii)
d Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare
\ parte a coloanei vertebralg sub nivelul
apofizelor spinoase ale celei de-a doua
vertebre lombare, care este localizatE la
inf,l;imea ultimei perechi de coaste,

a ,
Ftg.3I8 \Ja.
II

-rlh.

t +
Ir T

l- I t
I a
I

(}
tf
It
I I
!

T-
Fig. 379
I

l-

t-
l

Fig. 320

R-7 (Fu-liu)
Doi sun deasupra p[4ii in-
terne a gleznei.
R-3 (Thi-ftsi) ,i

I
ParLea posterioari a laturii
interne a gleznei.

I
TnaTenNENTE SPECIFICE 229

9. AFECTTT,JNT ArE DrNTIOR gI cuRrr

Inflarna$i la nivelul gurii

Gura este colonizatf, cu bacterii, dar acfiunea salivei gi competi;ia dintre
germeni previne, de obicei, proliferarea exacerbatH a acestora gi aparipa imbol-
nHvirilor. Totupi, existf, situapii c6nd pot apdrea inflamut, lu nivelul gurii. Unele
dintre cauze sunt reprezentate chiar de bacterii, de infecfli virale, de deficite de
vitamine, de prohleme hernatologice, de materiale protetice dentare, de tartrgl
dentar, de r5nile produse de oasele din alimente gi aga mai departe. Termenul
inflama;ie bucald. include orice tip de inflama;ie a memhranelor de la nivelul
grngiilor, limbii, buzelor;i de la colqurile gurii. Anemia, perrurbfirile de la.nivelul
sistemului rierwos vegetativ, tmbolnHvirile stomacului qi ale intestinelor, febra
flrare, perioadele menstruale gi sarcina pot crea premisele acestei afeqiuni.
Formele de bazil se pot clasifica in trei categorii; aftoase, catarale pi ulceroase.
Inflama;ia aftoasf, are aspectul unor puncte pe mucoase, de formf, rotundd sau
oval5. gi de culoare albicioasE sau g6lbuie. Aceste puncte sunf dureroase. Daci
S-4 (Ii-rsh*s)
Patm bu lateral, de fie-
care parte a col;urilor
gurii.
VC-23 (Iien-chtian)
Parrea superioarfl a pf,r-
;ii anterioare a gfltului,
in plica de lingE m5ru1
lui Adam.
Frg. 32I
VC-12 {Chung-wtn)
Patru sun deasupra ombilicului; Ia jumEtarea dis-
taqei dintre ombilic Ai diafragm.
S-25 (T'ien-shu)
Doi sun lateral, de o parte gi de alta a ombilicului.
Se identificf, uqor prin apezarea degetului marer a
ardtltoruluiqi a degetului rnijlociu de arnbele p[4i
ale ombilicului.
VC-4 (Kuan-yrian)
Treisun dedesubrul
@
ombilicului, sau la
jumitatea distan- !
geidintre ombilic pi
pubis.

'p Fig. 322

 230 Tsueo - puNcrE vITAtE iN TERAPI,A ORIENTAI
sunt lasate netratate, ele sevorvindeca
-;,. ' de obicei pe cale naturalf,, depi pot deve.
, I r' uneori atflt de SraYe incfft mf,ncatul este -*-*?-.-r*-";io"*.
ele pot genera o afecgiune mai serioasfl. ou.a recidiveaz
In cazul unei inflamagii bucale_catarale
apar arii intinse, albicioase sau rosj
inflamate gi senzagia uror asperitfi;i
in c#tatea bucarf,. ciogiile inflamaL-,
respiragia rau mirositoare pi senza6i"
,,*pH.r;;; #rrili'r, nivelul gurii sur
semnele unei inflamapii bucale ulc*roast-pii*,rr
tratamentul ac+stor afecpuni este si consultapi lucru ce trebuie facut perrr
stabileascf, un diagnostic gi s[in.**pe
ul medic, purroo ca acesta s
o*r*ent al areipiunii de bazf, ce
dintre ""
provocat inflamagia. Dar, tn murte
.r;i;;;;;; de eviden;ia:
d*$', de obicei, stomacul este cel implicar. p;;orrele
bucale trebuie:tuu
"";* "gor
la care au ap6rut inflama;.
lbpra de la consumul baururilor alcoolice,
la mdncarul gi baurur "vtr'l*Ej de la fumat sau d
oricf,rui aliment
Pentm a aplica terapia orientalE, .ur"
pr.;;;il;;.
indu-se sH amelioreze tt r*u generald
[ateazfl afeqiunile bucale str5du
de sandtate, pentru inceput, efectual
masajul shtarsu y" a, vc-z=, vc
-s
efectuafi masajur shiaisu 11 t+t gi vc_ + triguril. 821 gi szz).d;l
pe G-14, v[J-lg;tEr-zo, vu:zg, IG_l1, s-86
(figurile de Ia 323-326) i; timpui sp_r
*rrarii punctelo, r*rrbo de pe spate,Ei
brapele tntinse pi exerciiatr o presiune
egalfl tinet
cir ambe]e mf,ini.

G-14 (Ta-ch 'uf)

La baza cefei, in dreptul punctului
dintre
apofiza spinoasE a celei de-a gaptea ver-
tebre cervicale SI, apofiza spinoati a pn-
rnei vertebre toracale.
--1
vU-18 (Iranyti)
i'

Y^r1
r:l+j .*.i bu lareraf de fiecare parre a
:
coloanei vertebrale, sub nivelul apohzelor
,*.
spinoase ale celei de-a noua-r.rtJbr*
tora_
CAIE-
VU-zo (Pi-yu)
I Unsunfl cincibulateral, de fiecare parte
I
a
coloanei vertebrale, subnivet"t .-*tei
a*-a
a
-iJ\
vtI-23

rt I
!
t I
i c
t C

I
Fig. 3ZS
TnETNNAENTE SPECIFICE 23t

Ic-l1 (Chti-ch'rh)
La extremitatea lateralfl a plicii co-
tulur, situat[ cltre degetul mare.

5-36 (Isu+an-lf)
PeJatura externe a gambei, Ia trei
sun dedesubtul genunchiului. in
dreptul marginii erteme a tibiei.

Fig. 324
:

h
s
Fig. 325 Sp-6 (Son-yin+hiao)
Trei zun deasupra gleznei, pe
partea interni a gambei. Fig. 326
Durerea dentarf,
Cea mai obiEnuitE cauzf, a durerii dentare - o durere pe care a resimgit-o
practic oricine la un moment dat -
esre caria dentari; aceasra reprezintE.
distrugerea provocatfl de hacterii la nivel dentar. tn plus, durerea dentard poate fi
produsfr de inflamagia sau infeqia gingiilor gi, in egalH mfisurf,, de erupgia dentarE
incorecti sau de apariEia unor dingi, cum ar fi mf,selele de minte! mai ales de pe
mandibuli.
Mai mult chiar, durerea la acest nivel poate fi rezultatul unei exuaclii dentare,
al unei inflamaqii a alveolei sau a pulpei dentare, ce poate migra spre periodonfiu
gipoate duce la aparifia supuraliei. Desigur, cancerele giulceraflile pot determina
dureri dentare puternice. Mai mult driar, slHbirea generalf, a organismului
agraveazE uneori o inflama;ie latent[, care poate deveni acut[ pi poate genera
dureri mari in regiunea dentard. Aceasta este adeseori acompaniati de nevralgia
trigeminalii (vezi pagina 153).
Desigur, pentru caria dentarH sau pentnr orice altH afecliune organicE dinrre
cele descrise mai sus consultatri imediat un stomatolog $i ratagi cauza problemei.
Pentru genul de durere dentarf, de naturf, psihologtce, ce apare aldturi de
newalgia trigeminalil, folosi;i urmHtoarele puncte ale terapiei orierrtale tsubo.
Penfftr durerea dentaril de la nivelul mandibulei, masajul shiatsu pe punctele S.3
pi S-5 {fig. 327) este eficient. 'i - -'-- -:'
 ii
r!

I
l- 232 Tsuno - pUNCTE vmALE iru rrnepm orurrrrreffi
rl,
:i,

I
Adeseori, durerea dinlilor de pe maxilarul inferior este o consecinff, a lipsei de
soilrn gi a durerilor de cap; in aldel de situagii, masajul shiatsu pe S-5 este eficient.
Penuu tratarea durerii dentare de Ia nivelul maxilarului superior folosi;i masajul
shiatsu pe S-2 (fig. 328), $i masqiul shiatsu cu ajutorul degetelor mari pe 5-6 este
eficient, ca qi tratamentul pe S-7. Pentru mai multe detalii despre durerea dentar[
consulta;i capirolul despre nevralgia trigeminalt, Reginegi ci acest tratament nu
are nici un efect asupra durerilor provocate de cariile dentare. Moxa, datoritd
fapnrlui c[ procedeul in sine implicH arderea, este foarte pufin recomandatE
pentru folosirea la nivelul fefei, degi moxa blflnd5. pe 5-6 de la nivelul fmntrii 4iutf,
la vindecarea durerilor dentare.

t
.l==-\
dH:i +j#+

,fr (*,*)
ryJr'
t
w"
116-
!+{F J
i
l-
t
t 1
Il tI I

I t

S-3 (Chri-hso)
Fig. 327 opt bu lateral, de fiecare parte a ndrilor.

/-tsa\F
.tffir ffi,
*lt

.*rP

S-5 (Tq-ying)
Depresiunea de pe mandibulil aflat[ la un sun Ei
cinci bu distanlfi de unghiul acesteia; sau, de-
presiunea de la nivelul mandibulei situatf, jos, in
diagonalE, pornind de la colpurile gurii.

!...
TMTAUENTE SPECIFICE 233

S-2 (seqpaf)
Chiar pe Iaturile nasului,la aproxi-
mativ r.ul strtr mai jos de marginea
osului aflat suh ochi-

S-7 ${sia-kuan)
Depresiunea care se forrneazE
inue unghiul mandibulei ,;i 1o-
bul urechii cffnd gura este larg
deschisfl. in momenzul in carE
gura este astfel deschis6, marl-
dibula gi maxilarul se deplasea*
I zE in sus pi in jos, determinf;nd
apari;ia urreiproeminenge in fap
TrratL
urechii. Acest prrnct tsubo este
M Jocalizat pufin spre ureche, lare-
Fis. 328 ral de aceaste proeminengd.

T - tr.:i-

**fttffr-i;:hl ^

.ffi} @
**5.ir'

{-qa.i+.:r'

5-6 (Chio-ch'e)
Depresiunea din fala acelei pfirgi a man-
dibulei care se afl6tn dreptul conductului
auditiv. Marginea inferioarf, a arcadei
zigomatice. Depresiunea de sub osul
obrazului (arcada zigomatic5) aflatd in
partea opust nfrrilor.
 tT.

r,i 234 Tsueo - puNcTE vITAtE iw runeplA ozuENr,qti

j'l
I

Pioreea
ir
t:
I
Respiragia urf,.t mirositoare gi o senzatie vflscoasfl in gurd sunt dou[ dintre
semnele incipiente ale pioreei. Atflt ti*p cflt, de obicei, aceastH afecgiune nu este
1

I
acompaniat[ de genul de durere intensfi care apare in cazul durerii dentare,
I

I rnulte persoarre au tendinga sh o neglijezefdrd, a se conuola medical. Dar aceasta

este o atitudine periculoas5., din moment ce pioreea afecteazE organele din jurul
dintelui - gingiile, periodonfiul, osul alveolar, cimentul - qi, in cazul in care este
ltsatE sE evolueze Ia stadii mai avansate, poate determina ctderea dintelui.
Pioreea este rareoriintfllnit5lacopiii mici, dar apare la persoanele care au depfiqit
vf,rsta de paisprezece sau cincisprezece ani. La persoanele mai yArsfirice, frec-
venta de aparilie a pioreei are o mai micf, legflrurfl cu sexul; 1a persoanele mai
tinere, afe{iunea pare sf, tie mai frecvente in rAndul femeilor decflt al bf,rbagilor.
Urmf,rorii factori joacd un rol in apari;ia bolii. (1) [esuturile pi organele din
t, jurul dintelui sunt predispuse la pioree. (2) Elemente din exterior au o influen;d
nefastfl asupra gingiilor; de exemplu, afecgiunea poate fi determinatd de tartrul
I
dentar, resturile alimentare, alimentele cu temperaturi extreme, fierbinqi sau
foarte reci, infecgiile bacteriene. [3) Afec$unea poate fi determinati de o per-
turbare a mediului intern al organismului: diabetul sau o altfi afeqiune corelatfi
t cu metabolismul, disfunc;ionalitfl;i in cadrul secre;iei glandei tiroide, deficienge
vitaminice, perturbHri ale sistemului neruos vegetativ, alergii gi apa mai depane.
Exist5.multe probleme neexplicate legate de posibilele cauze interne ale pioreei.
IG-2O (Yrng-hsicng)
in ambele pf,4i ale laturilornasului.
IG-19 (I{o-liao)
Chiar dedesubtul nlrilor. Cinci bu
lateral, de fiecaie parte a pangului
de sub nas. =\
S-5 (Taying) $F \b/'rr
rr-ri
Depresiunea de pe mandibulf,, r 5iI
aflatfl la un sun gi trei bu distanl5 Lr ,

de unghiul acesteia; sau depre-

siunea de la nivelul osului situatE
in jos, i1 diagonal5, pornind de la
I
co$urile gurii.
il
I

vc-24 (Ch'eng-chtang)
l'ir
i. centrul cutei care se formeazi Fig. 329
I

I
intre buza inferioar6 pi mandibul5.
i
I

I V[I-10 (I'ien+hu)
I
I Pe marginea externE a celordoi mupchi mari
I
ai cefei, in punctele in care se prind de osul
I
occipital; sau pe partea posterioart a liniei
I
I
de inse4ie a pflrului.
:
i

tl
I

lt
I

i i..,
TnATaiUENTE SPECIFICE 235

Fig. 330

VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la jumdtatea
distanlei dinrre ombilic gi diafragrn.
R-16 (Huang-yri)
Punctele situate la cinci bu lateral, de fiecare
pafte a ombilicului.

W-18 (I(an-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, d* fiecare parre a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofi zelor spi-
noase ale celei de-a noua vertebre toracale.
W-23 (Shen-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a co-
loanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a doua vertebre lombare,
care este localizatfl Ia inil;imea ultimei p"-
rechi de coaste.
-*'/-L'1, -,-

1,u-,*

a
-r.A'
{b

f' o !
F
\ lr C
I c
IG-LI (Chti-ch'rh) I C

La extremitatea lateralE a plicii co-

tului, situati cfitre degetul mare.
IG-10 (,San-li)
Punctul aflat pe antebraf, pe par-
tea degetului mare, pe aceeagi linie I

cu degenrl arEtfltor, Ia doi sun de la

Fig, 332 arriculalia cotului. Fig. 337
 236 Tsugo - pLTNCTE vrrArE iu runepm ozueNTAtfr.

tn momenrul in care a apf,rut afecgiunea, trebuie consultat imediat un stoma-

I tolog pentru a examina pacientul gi pentru a-i prescrie cEile de prevenire a
evolugiei cdtre stadii mai greu de controlat. Pe lAng[ respectarea sfaturilor
I
acesruia, masaf regulat in manieri clasicH pi in manier[ shiatsu punctele tsubo
enurnerafe mai jos pentru a ajuta la consolidarea fratamentului stomatologic.
Tratamentul combinat va vindeca afecliunea Ei va preveni recidivele.
Pentru inceput, tratati IG-20, IG-19, S-5, VC-24 A W-10 (fi9. 329). Apoi,
tratafiVC-12, R-I6 (fig. 330) tn manierf, shiatsu, Sunt eficiente masajele clasice gi
ln manierS. shiatsu pe VU-18, VU-23, IG-11 gi IG-I-O [flgurile 331^pi 332).
Simptomele de pioree sunt persistente gi pur ri reziste la tratament. in conse-
cinEH, efectuagi rrammentul menfonat aici cu regularitate, zilnic.

Erupgii in jurul gurii

Atunci cf,nd o persoanfl are o asperitate la colEurile gurii gi o erupfie Ia nivelul
fe;ei, aceasta resimte de obicei o greutate in zona diafragmului, lipsa apetitului,
rflgflie frecvent gi are o senzatie generalfi de epuizare. Toate acestea se datoreazi
faptului cf, atflt asperitatea de Ia colgurile gffiii cflt pi eruplia sunr serlne ale unei
disfuncfii gastrice- Ceea ce este important este sf, stimulHm zonele in care se
dezvoltd. erupfia: masagi S-4 gi VC-24 (fig. 333). Cu mult timp inainte, medicina
orientalt a sus+inut cH localizarea lui S-4 este tn sfif,nsE legfiturH cu starea
stomacului pi cH, pentru acest motiv, acesta este locul in care erupfiile de acesr fel
apar cu predilec;ie. Efectuali un masaj shiatsu insistent pe S-4 pi VC-24. Apoi,
pentru areface funqionalitatea orgarrelor digestive, efectuagi urrmasaj (shiatsu)
,l-
cu ajutorul degetelor mari pe urmf,toarele puncte rsubo: VU-l-8, V[J-20 pi
Y[.J-zl(fig. 334), pe direcgia sf,gefllor.
Completa;i acest tratament cu masajul simplu al punctelorVC-l4, S-19, F-14,
VC-12 gi S-25 (fig. 335). Folosind cele patru degete ale fiecfirei mflini, masagi tn
direcgia sS.gegilor; apoi efectuafi masajul shiatsu pe aceleagi locuri. Acesta va
cre$te muh eficacitatea tratamentului. in sfflrpit, efecrua;i masajul shiatsu pe S-35
(fis. 336).
Multe persoane tind sf, considere cd alifiile gi ungdentele din comerf sunt
suficiente pentru a vindeca'erupr.iile pi cogurile de pe fagH, dar nu aceasta es[e
realitatea in cazul leziunilor inestetice ap[rute din cauza unor perturhSri
- lt digesrive. tn asemenea situagii, pentru a curf,qa fa;a, pentru tnceput, este
necesar s[ fie restahilitE mai intfli funcpiona]itatea stomacului gi a intregului
sisrem digestiv.
'TnETEUENTE SPECIFICE 237

S-4 (Tr-tshng)
Parubu lateral, de fiecare
parte a collurilor gurii.

Fig. 333
yC-24 (Ch'eng+hiong)
in centrul cutei care se formeazf; intre
buza inferioarf, pi mandibulf,.

A*,-

W-18 (I(sn-yu) u
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub ni-
U
velul apofizelor spinoase ale celei
de-a noua vertebre toracale. u
VU-20 (P't-yri)
Un sun gi cinci bu latgral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub ni- A
velul celei de-a unsprezecea veftebre
toracale. {r-
W-21 (Wet-yu) -tF
Un sun qi cinci bu lateral,. de fiecare 'tjft
pafte a coloanei vercebrale, sub nive-
lul apofizelor spinoase ale celei de-a ,fr.r.
dou[sprezecea vertebre toracale.
It I c
I
{t a
r,
a a
t I it

Fig. 334
 t
'tl
lt I

lr
'.t
Tsuno - puNcrr vrrAtE
1

,_i'
I
238 iru rnnapm, orunrurru,A
f

L4 (Chri-chtieh)
Imediat sub nivelul diafragmului; la doi sun
sub nivelul extrernitf,gii inferioare a sternului.
(Pu-yung)
^S-19
In ambele piqi, lateral, sub nivelul diafrag-
mului, 1flng[ marginile anterioare ale pere-
chii a opta de coaste, numfirate de sus injos.
F-14 (Ch\-men)
ExtremitHlile coastelor peredrii a noua. Sau
locul situat la limita dinre coastE gi ahdo-
men, pe o linie ce coboarfi de la mamelon.
Zonadinme marginea coastelor pi diafragur.
VC-LZ (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la jurnfl-
tatea distangei dinue ombilic Ai diafragm.
S-25 (T'ien-shu)
Doi sun lateral, de o parte gi de alta a ombi-
licului. Se identiEcE ugorprin agezareadege-
tului mare, a arf,tf,torului gi a degetului *rj-
lociu de ambele p[4i ale ombilicului.
I

:.1r c
T-
Fig.335

s
..;;j
.trg;'

o
#
i.!E

S-36 (Tsu-san:fi)
@ Pe partea extemE a gambei, la
trei sun dedesubrul genunchiu-
lui. tn dreptul marginli externe a
tibiei.

.-8.
6i:,

Fig. 336
I

.TnETAMENTE
SPECIFICE 239

1 O. AFECTIUNT DERMATOLOGTCE

Eczema
PacienEii cu eczeme se plf,ng
de o minclrime general[ a pielii
care nu le permite sil doarme. Ei
ipi pierd apetinrl gi suferd de con-
c)
stipa;ie. Adeseori, pe suprafaga
pielii, ei prezintd leziuni sffnge-
rAnde pe care pi le-au produs sin-
guri, scErpinAndu-se. Pielea de
pe suprafa{a intregului corp esre
asprt pi de culoare inchisfl. Zona
dintre ceafi givArfulumerilor este
rigidf, datoritt contracturii rnus-
culare. Ganglionii limfatici de la
nivelul gflnrlui sunt, de obicei,
VC-14 (Chri-ch'[eh)
Imediat sub nivelul diafragmului; Ia doi sun
sub nivelul extemitfl$i inferioare a sternului.
h.
.' F-14 (Ch'i-men)
ExtremitHlile coastelor perechii a noua. Sau
locul sihrat la limita dintre coasti ryi abdo-
rflenr pe o linie ce coboarf, de Ia mamelo[.
Zona dintre marginea coastelor gi diafragnl
VC-12 {Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la jumf,tatea
pi diafragm.

Punctele situate la cinci bu lateral, de fiecare

parte a ombilicului.
S-25 (Tten-shu)
Doi sun lateral, de o parte pi de alta a ombi-
licului. Se identifici ugorprin agezarea dege-
tului mare, a arf,tf,torului Ei a degerului mij-
lociu de ambele pf,4i ale ombilicului,
(Ta+hri)
Doi sun dedesubtul punetelor aflate la doi sun
lateral, de flecare parte a omhilicului; ceea ce
inseamnf, doi sun dedesubtul lui S-25.
ri
I VC4 (I(uan-yrianJ
Trei sun dedesubtul ombilicului, sau lajumf,-
Fig. 337 tatea distanpei dintre ombilic Ai pubis.
--__._:=.
i
 240 Tsupo - pUNCTE vrrAtE iru rsnapra ozunmrarA
I'ti'

mHrifi in volum. Cauzele eczemei sunt incerte. Ea poatp apflrea in orice regiune a
I

[i]r
It'.'
l:lr corpului, iar in forma ei acutd este aproape invariabil caracterizate prin mf,n-
cdrime, o colorapie rogiaticE qi formarea devezicule* gi scuame ale pielii. Ea poate
I

I
i:'
fi locali qi se poate rispflndi prin contact. in forma sa cronicE, eczema este
caracteriz"atd,prin sirnptome mai pufin severer dar pielea devine groasd pi prezintE
zbf,rcituri evidente.
I

VB-21 (Chien-chrng)
: La jum[tatea distangei dinme baza gatu-
I lui gi exffemitatea umErului.
W-13 (Fei-yu)
Un sun Ei cinci bu lateral, de flecare parte
a coloanei vertebrale, sub nivelul apo-
fizelor spinoase ale vertebrei a treia tora-
cale.
VI.I-22 (San-chiao-yri)
Un sun gi cinci bu lateraf de fiecare parte
a coloanei vertebrale, sub nivelul primei
vertebre lombare.
W-23 (Shen-yt)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte
a coloanei verrebrale, sub nivelul apo-
fizelor spinoase ale celei de-a doua ver-
\.Ir. tebre lombare, care este localizatH la in[I-
lr
lirnea ultimei perechi de coaste.
-rftr W-25 (Ic-chhng-yri)
Un sun gi cincibu lateraf de fiecare parte
a coloanei vertebralg sub nivelul apo-
.J I
fizelor spinoase ale celei de-a patra ver-
I tebre lornbare.
W-31 (Shang-liaoJ
1/[J-32 (Tz'u-Ltao)
VU-33 (Chung-lfao)
VLI-34 (Hsia:lfao)
Cele cinci vertebre sacrale sunt sudate
pentru a forma peretele posterior al cavi-
tt;ii pelviene. Cele patru puncte tsubo
VU-31, VU-32, W-33 pi W-34 sunr loca-
lizate al[rrrri de gfiurile aflate de o parte
a

i
gi de alta a apofizelor primelor patru
l-r-l, vertebre sacrale. Perechea de puncte de-
I
! semrate cu denumireadeVU-3l se afldla
nivelul primei vertebre sacrale iar ce-
lelalte urmeazi dedesubt, in ordine cres-
cH.toare.
Fig. 338
* B[picule cu lichid. (n. mad.)

lt.
.l

I LIr.
 I

Tnnr*tnENTE sPECrFrcE 24L

AtAt timp cAt aceas[a este in corela$e strflnsf; cu starea generald a orga-
nismului) eczema se poate vindeca doar prin asigurarea unei st[ri de funqionare
normalH a intregului organism. Pentru a contribui la aceasta, efectua;i urmEtorul
tratament. Folosind moxa cu granula;ie fint disponibilt in comer;, aplicayi
moxibustia de rrei pAnE la cinci ori pe fiecare dintre urmHtoarele puncte tsubo:
vc-14, F-74, vc-12, R-16, s-27, s-25 pi vc-4 (fig, 337). Apoi masafi pe meri-
dianele reprezentate in figura 337; masati in direcfia sdge;ilor.
Puteqi crepte eficacitatea tratamenhrlui prin completarea acestuia cu moxi,
bustia pe urmf,toarele puncte tsubo: 1IB-21, VU-13, VU-22, VU-23, VIJ-25, VU-31,
VU-32, W-33 pi W-34 (fiS. 338). Din nou, masajul trebuie cenffat pe aceste
puncte tsubo gi trebuie sH urneue direqiile sf,.gegilor. Cf,nd mflncErimea este
intensd iar rugozitatea pielii avansate, moxibustia aplicati la nivelul zonei
afectate - fie cf, acestea suntsau nu localiz5ri ale unor puncte tsubo -poate aduce
amelioriri.
Terapia tsubo practicatE regulat, un interval mare de timp, prin declanparea
mecanismelor de echilibrare a intregului organism, este calea cea mai buni de
abordare a eczemei cronice gide inl5turare a zonelor de ingropare apielii pi a altor
rnodificEri pe care le produce aceasta. in uhimul ti*p, gtiinga medicalH atnceput
sd foloseascfl hormonii corticoizi in tratamentul eczemei, care r5mAne, cu toate
acestea, o afecgiune greu de vindecat. Nu este mai pugtn adevHrat cE perseverenfa
pacien;ilor in efectuarea terapiei tsubo a vindecat, tn trecut, multe cazuri. CAnd
rerapia tsubo lncepe sE aibE eficienli - aga cum se va gi intf,mpla dac[ este
efectuatf, cu fidelitate - ganglionii limfatici ipi micgoreazf, volumul iar pacien;ii
vor deveni surprinz[tor de sHnHtoryi gi vigurogi.

Urticaria
Afecgiunea cunosc:uti ca urticarie este cirracterizatH. de o mflncErime insu-
portabilil pe suprafaga lntregului corp gi de apariEia unor placarde proeminente,
ce se extind fteptat. Urticaria acutH poate dura doar cfrteva minute, ore sau zile;
urticaria cronicf, poate sfi dureze perioade de luni sau ani de zile. CAnd urticaria
l:--
I'
i
i,
242 Tsueo - pUNCTE lTrArE iru renqpn orugvrrui
cedeazt, pielea revine la aspectul sEu normal. tn general, cauza urticariei diferl
t de la o persoanE la alta gi poate implisa o gamE foarte largfl de factori, tncepflnd cu
;

:
cei externi cum ar fi fricgiunea, temperaturile scflzute, cHldura gi folosirea uror
substanfe chimice sau medicamentoase aplicate pe piele gi terrnin6nd cu factorii
interni, cum ar fi alimentele, substan;ele medicamentoase administrate pe gur5
t_ sau injectabil, afecgiuni organice saumetabolice, afecliunipsihice sau isteria. Deqi
afeqiunile gastrice gi intestinale pot genera uticaria, in majoritatea cazurilor ea
este produsfl de alergii ce predispun pacientul la o sensibilitate exagerat[ fa;f,. de
anumite situalii sau substaqe. Cflnd alergiile se manifestfi la nivelul Eesutului
Ii subcutanat, apar deficienle de vedere, persoana obosegte u$or gi poate deveni o
victiml a guturaiului sau a afecgiunilor gastrice sau intestinale. Dac[ alergia se
manifest[ la nivelul mugchilor ce inconjoarH. organele krterne, pot apf,rea astmu]
brongic pi crampele. Vindecarea manifestf,rilor afecgiunii se realizeazl doar prin
t_
vindecarea alergiei.
G-L4 (Ta-ch'uD YU-I3 (Feiyii)
litt
l|.
La baza cefei, in dreptul punctului Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare
l'il
dintre apofiza spinoast a celei de-a parte a coloanei ve*ebrale, zub ni-
faptea vertebre ceryicale pi apofiza velul apofizelor spinoase ale vertebrei
tr spinoasfi a primei vertebre toraca]e. a treia toracale.
t.'

,
VI,J-I-8 (I{an-yri)
I

lr Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare

!i, parte a coloanei vertebrale, sub nive-
,l FrB:. 339
I

lul apofizelor spinoase ale celei de-a

noua verreb re toracale.
I

lll'

lli.
l',1,
t.i,

=ll

:il F--
,*
-{

nr
i}- t.

-,a=iA{,t
rl il
I i'
T_\
I
'i Vt]-23 (Shen-Fi) [a'
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
lin bare, care este localizatE Ia infllfimea ulti-
I
rnei perechi de coaste
ytl'\
W-25 (Ta-ch'ang-yil)
Un sun Ei cincibu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
:r I spinoase ale celei de-a patra venebre lom-
bare.

\
TnETNUENTE SPECIFICE 243

tn mod caracteristic, persoanele care suferf, de alergii au pete, zone proe- I

minente ale pielii sau zone cu asperitilgi in regiunea de la baza gfftului pAnE la
vfuful umerilor. La aceste persoane, comprimarea zonei de la baza cefei, acolo
unde se evidenflazE proeminenfa apofizei celei de-a Faptea vertebre cerwicale,
determinf, aparigia unei dureri intense. Moxibustia aplicatl la dreapta, la stflnga,
deasupra gi dedesubtul puncrului C-14 (fig. 339) va reduce mult frecrrenla
ffizelor de urticarie. Tratali in continuare prin masaj clasic sau prin aplicarea de
rnasaj shiatsu pe urmdtoarele puncte tsubo: G-14, VU-13, VU-18, VU-23, W-25
(fig. 339), VC-17, VC-12, VC-4 pi TF-4 (figurile 340 gi 341). Continuafi prin
aplicarea insistenti a unei presiuni shiatsu asupra punctului R-3 (fig. 342). Acest
ffatament are in mod cert eficien[e, degi motivele rezultatelor sale sunt incerte.
Alfituri de masajul acestor puncte tsubo, moxibustia pe spate, abdomen $i pe TF-4
cregte eficacitatea acestui tratament. Folosind moxa cu granulagie fin5. sau medie,
arde;i-o de uei pflnd 1a cinci ori pe punctele tsubo. Facefi un tratament moxa mai
blflnd penrru copii. Continuagi acest tritament filril intrerupere timp de trei
sf,ptflmflni. DacE rratamentul se potrive$te cu tipul constirugional al pacientului,
va avea efecte surprinzitoare. Poate fi avantajoasE asocierea acupuncturii sau
folosirea bilelor magnetizate fixate cu ajutorul unei benzi adezive.

(}}

t!+
-J-.
ffi*,t,-.;,
H(SrTjrE,1:-.-:.
*ffiti[+Eur:r
Ei_q*

VC-17 (Shang+hung)
In centrul p[4u anterioare a sternului,la mijlocul
distanlei dinue rnameloane.
VC-L2. fChung-waa)
Patru sun deasupra ombilicului; la jumf,tatea dis-

VC-4 (I(uan-yrian)
Trei sun dedesubtul ornbilicului, sau la jumfltatea
distanqei dinue ombilic ai pubis.
Fig. 340
 244 Tsueo - pUNCTE vrrArE tru runapn ozurhrrAli

TF-4 {Yang-ch'ih)
Pe dosul palmei, cAnd aceasLa
este intinsf, la maximum, se evi-
den;iaz5 un mufchi puternic,
rnasiv. Acest punct tsubo se afli
tl
pe marginea tendonului" in cen-
I trul articulaflei mAinii, pugin de-
,r plasat cf,tre degetul mic.

R-3 (f'ni-hsr)
!
Partea posterioarf, a laturii interne a gleznei.
!

':

,t- I
Fis. 341

Fis. 342

Degerf,turile
Aceasti afecliune, caracterizatd prin
^**t" umflEturi dureroase pi modificfrri de
culoare ale rnflinilor iau picioarelor, cauzate in mod firect du la
r "*prrrerea
frig; totugi, cauza realH o reprezinti circula[ia proastf,. in clinica noastrE punem
un accent deosebit pe problemele de circula;ie gi, la prescrierea fatamentului,
m5surlm intotdeauna temperatura pacientului la nivelul frunlii, mflinilor pi
picioarelor. La persoanele normale, temperatura corpului la nivelul tegumen-
tului, tn acele zone oscileazfl intre valori de treizeci gi patru pflnfl la treizeci pi gase
de grade Celsius, in timp ce, la persoanele cu o proaste circula6ie, aceasta este de
obiceimultmai scf,zutil. Guturaiul giriceala deterurin[ o incetinire a circulafiei Ia
nivelul capilarelor din sistemul circulator, aceast5. situa;ie creAnd prernisele unei
anemii sau a unei congestii la nivelul mflinilor gi picioarelor. Iar aceasta este
explicagia edemelor vinegii tipice penrru degerEruri.
Tsubo-terapia folositfr pentfl.l vindecarea acestei afecgiuni urm[regte redarea
sterii de sf,nttate generale pi ameliorarea circula[iei sanguine. Penbrr efectuarea
acestei terapii, este foarte importantf, tratarea urrnflto arelar puncte tsubo : VU- 1 4,
W-15 (fig. 343), VC-17, VC-14 gi SP-12 (tig. 344). Masagi clasicmeridianele O, @
T- pi 0 gi apoi efectua;i un masaj shiatsu intens pe punctele W-23 pi W-25, care
sunt puncte centrale pentru meridianele recomandate pentru masaj. Pentru
,t.i
iri
1.
;

r.lr,
TnETEUENTE SPECIFICE 2+5

ameliorarea circulaf,ei de la nivelul mAinilor, tratafi TF-4, IG-4 (fig. 345) gi I-7
(fig. 346). Pentru arneliorarea circulaqiei de Ia nivelul picioarelor, masagi 5-36
(fig. 347), SP-9, SP-6 pi R-1 (fig. 348 gi 349), Insistaqi asupra structurilor
circulatorii care se gflsesc de-a lungul meridianelor @, @, @ $i @. Masajul shiatsu
pi masajul clasic efectuate in maniera descrisf, aici, incepflnd din a doua parre a
toamnei, vor preintflmpina apariEia degeriturilor. Firegte cE este mai ugor sE
previi afeqiunea la persoanele care au o predispozi;ie pentru aceasta, decAr sH o
tatezi dupt instalarea ei. tn mod surpii.rzf,tor, in momentul in care terapia
orientalfl a inlf,turat pericolul degerH.turilor, starea generali a pacientului se
amelioreazfr simgitor.

(Cliieh-yin-W)
1rU-1-4
I
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloaneivertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale vertebrei a patra toracale.
vU-15 (Ilsin-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloaneivenebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a cincea vertebre toracale.

l,

v
J

A
.-tl.r

,4,L

.rfu
l, t a
o .t
a a
t T
Vt'I-23 (Shen-yri)
\ Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare pafte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a doua vertebre lornbare,
care este localizati Ia lnE$imea ultirnei pe-
rechi de coaste
Fig. 343 VII-25 (Ia-chhng-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare paft€ a
coloanei vertebralg sub niveh.rl apofizelor spi.;
noase ale celei de-a pana vertebre lombare-. ,
 It
ii;

246 Tsueo - pUNCTE vrrAtE tru runapra oRrnrurmA

lili
i
S-12 (Chiiefup'en)
Ir lmediat deasupra punctelor de la jurnHtatea cla-
lr
viculelor.
yC-17 (Shang-chung)
In centrul pf,4ii anterioare a sternului, Ia mijlocul
disunlei dinre mameloane.
VC-14 (Chri-ch'rieh)
Imediat sub nivelul diafragmului; la doi sun sub
nivelul exremitEgii infurioare a sternului.
SP-12 (Ch'ung-men)
Cinci qun dedesubtul purrctelor aflate la patru sun
de o parte pi de cealaltH a ombilicului. Aceste
I
puncrc se aflE la baza articula;iilor poldului.
I

rT TF-4 (Yang-rh'th)
,.1 Pedosulpalmei, aceas-
ta este intinsE la
il' se evidenfazf, un
ll puternig masiv, Acest puncf
tsubo se aflf, pe marginea
i-I,
'I
tendonului, in centrul arti-
';.
t. \ culaliei mflinii, pufm depla-
.i
I ;-
a sat cEtre degearl mic.
E. ,,i
ili i :+ IG-4 (FIo-ku)
Iii
F Punctul de pe dosul mf;inii
I
t. situat exact intre degetul
fi, Fig. 344 mare gi degetul arfitfitor.
,"1.
!l I-7 (Shen+nen) Fis 345
j; Extremitatea internf, de pe
iri S-35 (Tsu-san-li) partea interioarf, a arEiflr-
I'
rl ir

I
Pe latura externE a
gamhei, la trei sun
laflei mffinii.
Ir-, r

dedesubnrl genun-
Ir:i,
chiului. in dreprul Fig. 346
li' marginii externe a
tibiei sau osul gam-
ll'
I
bei.
I

It
Fig, 347
l!
(Partea etcternd)
I

I_
li SP-9 (Yrn- Iing-ch' ilan)
i Imediat dedesubtul protuberangei
: R-1 ffuqg+h'rian) osoase de suh genunchi, in dreptul
in centrul scobinrrii (bol-
I

capului tibiei.
gii) piciorului, imediat 5B-6 (San-yin-clrtao)
:
:
tnapoia proeminenlei Fig; 349 Trei sun deasupra gleznei, pe par-
l' de sub degetul rnare. tea intern[ a gambei. Ftg. S48
;
i-
lr
t..
l,
[,
TnETEUENTE SPECIFICE 247

CEderea p5mlui
Sunt mai tipuri de chelii, fiecare fiind determinat[ de cauze diferite. Cea mai
obiqnuiti este cea ereditarE, care afecteazt bErbafi de vflrstil medie. O alta, este
cea care se manifestil sub forma unor insule rotunde (alopecio areota),care apare
uneori la persoanele tinere. tn cazurile ugoarer situafia r* o, rezolva de la sinJ, iar
p5rulva crefte din nou pe zonele respective. Sifilisul secundar determinf, o cEdere
a plrului pe suprafefe imprecis delimitate. Permanentul Ia cald determin[ uneori
cEderea pirului la femei, ca pi coafurile ce implicd manewe brutale de tagere gi
legare a pErului. Pentru toate aceste forme de chelire (alopecie), fie consultaEi un
medic, fie renun;agi la orice manerrE ce produce aceastH. problemfl. Torupi, inft-o
anumitflform5.'de alopecie, gi anume in cea provocatE de stres, terapia tsubo poate
fi de ajutor. .Pentru a preveri aceastd afecgiune, folosili masajul clasic, masajul
shiatsu, acupunchrra sau moxibustia pe punctele ilustrate in figurile de la 350-354.
Uneori in dinica noastr5., s-au inregistrat succese in tratamentul pentru cazurile de
alopecianreata cu ajutorulmoxibustiei pe G-zO,VU-10, VU-23,VC-12, VC-4 giIG-4.

P-1 (Chung-Jtu)
Extremitatea superioarH a pE4ilor laterale
ale toracelui anterior, la nivelulceluide-al
doilea spaliu intercostal. $ase sun lateral
f
fu;d de o linie mediani, pe ambele pErF
ale toracelui.

&

IE

VC-12 (Clrung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la jumE-
Fig. 350 tatea distanlei dintre ombilic gi diafragm.,
VC-4 (I(uan-yrian) : :

Trei sun dedesubtul ombilicului, saulaju-

mf,tatea distanlei dintre ombilic Ai pulis.
 248 Tsueo * puNcTE vITAtE ttl TEHApm ozunuratA

c-20 (Pat-hui)
tn puncrul de intersecgie a unei
linii ce une$te uredrile, ffe-
cind prin creptetul capului,
cu o linie ce ponrefte in sus,
cEme creftet, de Ia mijlocul
,I
I distangei dinue omoplafl .
i
VU-IO (?"ien-chu)
Pe marginea externi a celor
doi mugchi mari ai cefei, in
t.*t ;-
rr punctele in care se prind de
osul occipital.
Fig. 35I VE-20 (Feng-ch'th)
Depresiunile aflate dedesuh-
tul marginii inferioare a osu-
G-1-4 (Ta-ch'ui) 1ui occipital, la doi sun lateral
La baza cefei in dreptul punctului dintre de fiecare pafte a punctelor
apofiza spinoasE a celei de-a paptea ver- w-10.
ir
tebre ceryicale piapofizaspinoas5 a primei
vertehre toracale.
G-L2 (Sheru-chu)
rr. Sub nivelul apofizei spinoase a celei de-a
1,,
t: treia verEebre toracale.
li
VU-13 (Fet-yri)
i'::
t, Unsun pi cincibulateral, de fiecare pafte a
i
coloanei vetebrale, sub nivelul apofizelor
I
spinoase a1e vertebrei a treia toracale.
-,
lr:
ti

lr !
lll
,li'

i-
t;

Ir-
il

ff
a
r.lfq

I
I

1
I ?
? a
I E
W-23 (Shen.yri) ,. E

t- Un sun Ei ciucibu Jateral, de fiecare parte a

coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
I spinoase ale celei de-a douavertebre lom-
bare, care este localizatE la in6lfimea ulti- Fig. 352
t-
:
mei perechi de coaste.
I
I

i: ,:
I

l:
i
.

Tn,qTAft{ENTE SP ECIFIC E 249

IG-1l (Ch?-ch'ih) P-6 (I{'ung-rsut)

La extremitatea late- Pe partea interioari a an-
ralf, a plicii cotului, tebraplui, inspre degetul
situati cf,tre degetul marer intr-un punct situat
m,zrre. la treirnea distanlei dintre
cot pi articulagia mflinii.

P-9 (T'ai-laian)
IG-4 (Flo-ku) Cf,nd degetele de la mdnd
sunt intinse cornplet, se evi-
Punctul de pe dosul
dengiazd un tendon gros la
mtinii situat exact baza degetului mare. Acest
tntre degetul mare pi
puncttsubo este localizat pe
degetul ardtdtor.
tendoq in panea dinspre de-
Fig. 353 getul mare. Fis. 354
I. I.. AFECTIIINI PEDIATRICE
Irascibilitatea
Unii dintre copiii mici sunt predispugi cf,.tre o newozfl infantilf, ce determind
aparifia unor crize de plf,ns excesiv, a unor crize de furie Ei un comportament
instabil gi obositor. Manifestflrile acestei afecgiuni includ suptul degetului mare
dupil perioada de sugar gi, ulterior, rosul unghiilor, Terapia medicinei orientale a
prescris de mult timp tratamentul prin acupunctur5. al acestei tulburflri. $i in
clinica noastrd folosim o metodologie bazatfl pe insrmmente metalice cu desti-
nafie pediatricE. Totugi, nu aveli nevoie de un echipament special penfru a
efecrua acesttratament cu succes, la domiciliu*. Folosind un obiect de genul unei
scobitori fasonate Ia unul dintre capete, putefi stimula filrfl nici un pericol gi
eficientpielea sensibilH aunui copil gi putegi ohqine efecte tot atet de puternice ca
gi cele pe care le produce unui adult inserfia unui ac de acupuncrurE. Dup[ o
uqoar[ tapotlue cu ajutorul vflrfului bont al unei scobitori a zonei din junrl
punctelor tsubo enumerate in continuare, masa$ clasic sau efectuafi tratamentul
shiatsu pe punctele: G-14, G-12 pi W-L8 (fig. 355).
* Manerrrele terapeutice efectuate la domiciliu asuprir copiilor trebuie sE primeaseE - --
acordul prealabil al medicului pediatru. (n. red,)

l. ' r. .i .-.1 .

:+jf,S,F*+fe+{fi!:Ei:' _
 250 Tsueo - pUNCTE vrrALE iu rnnnph ozuEr{TArA
[Ii

Efecruagi acelagi gen de tratament pe

l.!;

liii
VC-ls, VC-12 9i VC-7 (fig. 356), Esre im-
portant de reginut cH modul de folosire a
scobitorii este prin lovirea ugoart pi rapidd
a pielii. Pentru sugari, shiatsu trebuie efec-
tuat cu blfindeqe.
T Tratamentul descris {ci, dacE este efec-
tuat cu regularitate, va calma hipersensi-
I biliratea nervoasf, a sugarului, ii va ame-
liora digestia gi va inl5rura oricare dinte
tulburflrile digestive de care acesta ar pu-
I tea sil sufere.
'i

G-14 (Ta-ch'ui)
t,; La baza cefei in dreptul puncrului dinte
apofiza spinoasf, a celei de-a gaptea vertebre
:,
ll' cervicale pi apofiza spinoasf, a primei ver-
ll tebre toracale.
c-I2 (5hen-cfur)
Sub nivelul apofizei spinoase a celei de-a
li
treia vertebfe toracale. Aceste puncte tsubo
.,t,
ll
Jr. sunt dificil de localizat pe copiilor. tn
il,t "orpulrnanevre de
cazul tratHrii copiilor, efechrafi
ll.',
i l, ugoar5 frEmflntare a pielii comprimallo gi
rl
cHuttrfi punctele care reaclioneazf,.la pre-
trli siune.
u
ir
rl
VU-18 (I(an-yri)
u
Tt i
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
llll
l,i
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a noua vertebre tora-
A cale. t

.4F
lri
-tI.
-t\
i,ll I

^rt
trla
o a
t
a I
I t, ':aJr

Fig. 355
,.I
.;l
ri'.
TnETMAENTE SPECIFICE 257

d\
d b
VC-15 {Chiu-wei) \
La nivelul diafragmului.
VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la
jumitatea distan;ei dinre omhilic
qi diafragrn.

VC-7 (Yrn-chfao)
Un sun dedesubtul ornbilicului.
Ffg. 356

# {;
,f
\# ld.{.

*i

\
-**'\
*^#
r
I,

I
?q1 Tsuso - pUNCTE vrrArE iiu rsnepn orurruretA
i'
Enurezisul-.
i'
Degi viteza cu care obiceiul se dezvoltil variazH de la un copil la altul pi este in
r
funcgie de metoda de educa;ie, majoritatea sugarilor fnva1fl sH-gi controleze
sfinmerul urinar tnaintea vf,rstei de trei ani. Copiii care ud6 frecvent hainele sau
patul dup[ aceastE vf,rst5. au o problemi deosebitfl. In oragele moderne, mulfl
iopii faiastm brongic, afecqiune ce are ca efect secundar enurezisd. tn afara
acestei afeqiuni, pernrrhf,rile apf,rute la nivelul rinichilor, vezicii ;i canalelor
urinare pot crea premisele pierderii controlului urinatului la copil. Daci pare a fi
vorba de aceasti siruagie, consultagi imediat un medic. Dar mai existil pi alte
motive care determinE copiii s[ piardi urina. De exemplu, un copil care a avut un
comportament normal ln aceastf, prirrinfH poate tncepe sf, ude paftl la scurt timp
dupf,. napterea unui frEtrior sau a unei surioare. Motivul este psihologic pi se
coreleazi cu o modificare brusc6 pi importante apirutt in rnodul de vialf, al
copilului, Rficeala poate determina enurezisul; tntr-adevEr, majoritatea copiilor
predispupi aparifiei acestei pernrrbHri au pielea pieioarelor gi a feselor rece la
atingere. Pentru a vindeca r5ceala pi enurezisul in acelapi ti*p, masajul shiatsy,
*uriirrl clasic pi moxibustia pe VC-4 gi VC-3 (fig. 3 5 7) sunt *xr.em de eficiente. in
I
plus, trebuie tratate punctele VU-23, J,-+7,W-28 (fig. 358), 5-36, SP-6 gi R-3
(figurile 359 gi 360).
-r

,7

t
i

VC-4 (I{uan-yrian)
Trei sun dedesubtul ombilicului,
\ VC-3 (Chung-cht)
il Patru sun dedesubrul ombilicului,
Fis. 3s7
* Termen medical prin care se denumeqte pierderea necontrolatE a urinei, ce apare mai
des la copii in timpul somnului; incontinenlH urinar5. (n. trad.)

llr
iil
lr
 .
TnATEUENTE SPECIFICE 2ss

W-23 (shen-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare pafte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a doua verrebre lombare,
care este localizatE la infllfl mea ultirnei perechi
de coaste
Vru47 (Cftrft-shih)
Trei sun laterd de fiecare parte a coloanei
vertebrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale
veftebrei a doua lombare; lateral de punmele
denumite W-23.
VU-28 (Phng-kuan-yii)
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare parre a
-f.i+. coloanei venebrale, sub nivelul apofizelor ce-
{D. lei de-a doua vertebre sacrale.

t I
?. a
t t
t E, SP-6 (San-yin-chieo)
Trei surr deasupra gleznei, pe
paftea internH a garnbei.
R3 (?"ar-hsf)
Partea posterioar[ a laturii
interne a gleznei.

Fig. 358
I
!

Fis. 359
5-36 (Tsu-san-li)
Pe partea externfl a gambei, la
trei sun dedesuhnrl genunchiu-
lui. in dreptul marginii externe
a tibiei.
F-L (?"at-run)
Pe degetul rnare, la baza un-
ghieU spre degetul mic.

I
Fig. 36o

l:.
t,,,
l:,
t,,

Tsuso - puNCTE YITALE iN TSRAPIA oRIENTAI-A.

I

rr' 2s4

in mod tradi;ional, punctul F-1, localizat lfingf, unghia degetului mare de la

picior, a fost considerat un punct tsubo excelent pentru moxibustie in protilaxia
enurezisului. Acest fapt nu este surprinzdtor, din moment ce punctul tsubo
respecti1r este in corelafie cu controlul ficatului, care genereaz[ cfildurE. Pe scurt,
*oiihortia pe aceste puncte^tzubo indepirteazi rHceala care genereazfi pierderea
controlului asupra urinErii. tn loc sE certagi flr se pedepsif copilul, vindeca;i-l de
enurezis cu ajuionrl moxibustiei, apa flrm am reugit gi noi i:r cadrul clinicii noastre
Ia cinci dintre treizeci de copii, provenigi de la un mare leagHn de copii din Tokyo,
gi care prezentau o astfel de problemil. DacH. terapia moxa obipnuitE este prea
neplEcutE pentru copii, folosili moxa bIflndil.

Poliomielita
Poliomielita, o afe4iune acutil, extrem de contagloase, cauzatH de un virus
care invad.eazfl substanfa cenupie a m5duvei spinErii, a fost in trecut extrem de
temute, dar, din fericire, mulgumitfl vaccinului descoperit de Salk, fur prezent nu
rnai este tot atet de infricogiltoare cum era odinioari. Aproximariv 90o/o dintre
cazuri, care apar cel mai frewentvara sau la tnceputul toamnei, sunt subclinice*-
Aceasta inseamnH. ct dupfl doufi sau trei zile de febrf,., dureri de cap Ei diaree,
boala este vindecatfi. in cazurile mai grave, dup5 ce aceste prime simptome au
dispdrut, pacientului ti paralizeazil mflinile sau picioarele, deoarece inflama$a
virila de li nivelul mfiduvei spinfrrii blocheazl trecerea impulsului nervos pornit
de la creier. Deoarece segmentele imobilizate datoritfi. poliomielitei sunt.foarte
reci, ele rebuie rratate cu comprese calde inainte de efectuarea masajului. Cilnd
tegumenrul devine suficient de cald, masafi de-a lungul meridianelor inf[lipate in
imagine. Acordali o atenfie special[ masajului feselor pi al ornopla;ilor, pentru a
tonifia musculatura din aceste zone'
Folosind cele patru degete gi degetele mari ale ambelor mf,ini, masali de-a
lungul mugchilar sternocieidomastoidieni gi de-a lungul claviculelor in direqia
s6ge$lor din figua 361. Masafi de-a lungul coastelor, abdomenul, genunchii 9i
picioarele in aceeapi manieril ffig. 362). Continuatri s[ freca1i meridianele de pe
spare {fig. g63} pi pe cele de ie ,mUeie braEb gi picioare (figurile 364-356). t"
timpul masajului trebuie insistat pe urmHtoarele puncte tsubo: G-14, IS-14,
VU-25, IG-14, IG-11, IG-10, P-9 gi tG-4. tn afara aces[ora, mai sunt eficiente in
ilr tratamenrul paraliziei spinale infantile urmHtoarele puncte tsubo: 1ru-22, V[J'23,
S-34 pi S-35. tn timpul efectuf,rii masajului nu lf,sapi copilul sH stea nemigcat.
incercafl, atflt cflt este posibil, sE-l mipcafi permanent.

i'
l',
rt Nuprezintf, aspectul uneiimbolnf,viri clasice, cu toate simptomele clinice. (n' trad.)
i

T-..
ti
l;ri
t.'r
lr
ll
'Tn TNUENTE sPECIFTCE 2ss

R-15 {tluang-yii)
Punctele situate Ia cinci bu lateral, de fie-
care parte a ombilicului.
S-25 (T'ren-shu)
Doi sun lateral, de o parte gi de alta a
ombilicului. Se identificE upor prin aqe-
zarea degetului trrare, a ar[titorului pi a
degenrlui mijlociu de ambele plrlt ale om-
bilicului.

\ {
Fig. 36I

FiE. 362
g
S-34 (Lfang-chtu)
Doi sun deasupra marginii superioare a rohrlei.
Acesta poate fi ugor dg lsgalizatprin extensia com-
pletE a genunchiulur, reperAnd extremitatea su-
perioaril a depresiunii formate pe marginea externf,
a rotulei, Cu alte cuvinte, el se afl[ pe partea
anterioarfl a coapsei, la doi sun deasupra maqginii
superioare a rotulei, spre e:(terior.
 I

256 Tsueo - puNCTE vITALE im rnnnptn onrslffAl;'

G-14 (Ta-ch'ut)
p{r. iu U*, cefei, in dreptul punctului dinme apo-
fizu spiuoasil a celei de-a papt"avertebre cervi-
irf* fi apofiza spinoasH a primei vertebre tora-
cale.
IS-14 (Chien-waiYu)
iub nivehrl primii verrebre toracale' Aproxi.
mativ doi sun lateral, de fi'ecare parte a coloanei
,*neUrate, la nivelui un ghiului zupero-inrcrn aI
omoplarului.
VU-22 (San-chiao-Yti)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
colo anei verteb rale, sub n ivelul prim ei ve rteb re
lombare.
W-23 (Shen-Yii)
Un sun gi cinci bu lateral, d-e parte a
-flecare
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelol spi-
ale celei de-a doua vertebre lombare,
raJhr
"trt"
care este localizatE la infll1imea ultimei perechi
de coaste.
W-25 (Ta-ch'ong-Yri)
c
Un zun gi cinci bu lateral, de-fiecare Parte .a
G

I !
t I coloanei rrerrebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a patra vertebre lombare'
i G

Fis. 364

P-9 (Thiyrian)
f t Cf,nd degetele de la mAn[ sunt
intinse complet, se eviden;iazE
un tendon gros la baza dege-
Fig. 363 zului mare. Acest Punct tsubo
este localizatpe Endon, Pe Par-
tea dinspre degetul mare.
I

I
.

TnATANAENTE SPECIFICE 2s7

IG-14 (Pr-nao)
La aproximativ qapte sun deasupra
punctului IG-11, pe partea dinspre de-
getul mare a bra;ului; in locul aflat in
regiunea superioarf, a brafului tn care
mugchiul trieeps se ingusreazfi treptat ii'

intr-un tendon.
IG-II (Ch"[-cfuth)
la extremitatea lateralfl a plicii cotu]ui
situatf, citre degetul mare.
IG-lo (Sqn-li)
Puncnrl aflat pe antebmg pe partea din-
spre degetul rnare, pe aceeagi linie cu
.i:
degetul aritfltor, la doi sun de la arti-
culafia cotr-tlui.
Ic-4 (Flo-kn)
Punctul de pe dosul m6inii situat exact
intre degetul rtrare gi degetul arf,tdtor.
5-36 (Tsu-san-li)
Pe partea externE a gamhei, la rrei sun
365 dedesubtr:l genunchiulul in drepnrl mar-
FlB:.
ginii externe a tibiei.

Fig. 356
Paralizia cerebralf,
Spre deosebire de paralizia infantilH, care suruine dup[nagtere gi care poate fi
prevenitd cu ajutorul vaccinurilor, paralizia cerebralfl este fie ereditarE, fie
rezultatul infectflrii cu un virus ce atace ferusul sau nou-nlscutul in rnomentul
nasterii. Nu se cunoagteniciunfel de tratamentpentnr aceast6 afeqiune fli, in zilele
noastre, in muhe locuri din lume, facilitfiile pentru tratamentul gi ingrijirea celor
afectafi, ce nu au control muscular al migcdrilor gi uneori sunt retarda;i mintal, sunt
departe de a fi adecvate. Degi nu poatevindeca paralizia cerebralf,, terapia tsubo, in
cazul in care este efectuate regulat gi pe o perioadi de timp indelungarf,, poate
reduce spasmele gi rigiditatea de la nivelul membrelor pacienEilor.
Tratamentul se aplicE la nivelul capulur, bra1elor, abdornenului, spatelui gi
picioarelor tn maniera ilusftatH in figuri.
Din moment ce problema este localizatE lanivelul capului, incepe$ cu tratarea
lui G-20 gi VU-10 (fig. 367). Continua[i prin efectuarea manevrelor de masaj
clasic sau masaj shiatsu pe urmEtoarele puncte tsubo: G-14, IG-15, VIJ-17, VU-21,
VU-23,W-25 (fig, 368); IG-l1 (fig. 369),VC-15,VC-14, F-14, VC-12, S-25,VC-{
F-11, F-9 (fig. 370), SP-g pi SP-6 (fig. 371).
 258 Tsueo - puNCTE vITALE iN TSRAPIA oRIENtru*.

Masajul clasic Ai masajul shiatsu, ca pi moxibustia moderat5. 9i ce.a ohignuit[ dau in

I rnod cert rezult# atflt *rp cAt sunt folosite regulat fi pe o perioadE tndelungatd de
timp. pe [flngil aceste traramente, puneF pacientul s[-pi uneascl rnffinile in spatele
I
capului gi sf, execute ridic[ri ln picioare dinpozitria ghemuitfl, Apoi trebuie sd execute
Jercfii'de relaxare pentru a lndepHrta tensiunea muscular[ gi s[ stea cu picioarele
incrucigate pe podeipentru a exersa susginerea capului in pozilie verticald.
9-20 (Paf-hut)
tn punctol de iuterse4ie a unei
linii ce une;te urechile, trecflnd
prin creftetul capului, cu o linie ce
po.ttegt* tn sus, cEtre cre$tet, {e la
mijlocul distanlei dinre omopla1i.
W-10 {T'ien-chu)
Pe marginea externfl a celor doi
jffi: muqchi mari ai cefei, in Punctele in
-*f
care se prind de osul occiPital.
T
.I Fig. 367
I
G-14 (Ta-ch'ui)
la haza cefei, in dreptr:lpr:ricn:lui dinue apofiza
I spinoasfl a celei de-a gaptea vertebre cervicale
rl I

gi apofiza spinoasE a prirneivertebre toracale.

IG-15 (Chien-yii)
rl
,!l
ln depresiunea dintre vf,rful um[ru1ui $
mugchiul triceps cf,nd brapl este menfinut
a tntins, intr-o pozife orizonta]E' Pe partea
il dinspre degetul mare a bra;ului, in regiunea
superioarfl, Ia vflrful acromionului.
-- I
W-17 (I(e-yti)
I
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare_parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul celei de-a
gaptea verrebre toracale.
VI.I-21 (Hreiyii)'
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare Partg a
1-;
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
!: spinoase ale celei de-a dou[sprezecea ver-
tebre toracale.
VLI-23 (Shen-yti)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare Parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
I spinoase ale celei de'a doua vertebre lom-
I
blre, care este localizatilainfi$imea ultimei
perechi de coaste.
1IIJ-25 (Ta-ch'ang-yii)
Un sun qi cinci bu 1ateral, de fiecare parte a
Fig. 368
:'
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor sp i-
I
i
noase ale celei de-a paua vertebre lombare.

t.
il
I
TnnreuENTE sPECrFrcE 2s9

Ic-ll {Ch'ii-clt'ih)
La extremitatea lateralfi a plicii cotului
sizuatfl cf,tre degetul mare.

VC-15 (Cfuu-wei)
La nivelul diafragrnului.
YC-14 (Chii-chlteh)
Imediat sub nivelul diafragmului; la doi
sun dedesubtul exuemitillii inferioare a
Flg. 369
sternului.
F-11 (Yin-IienJ F-14 (Ch'r-men)
La aproximativ ExremitHflle coastelor perechii a noua.
doi sun dedesub- Sau locul siEuatla limita dinue coast[ pi
rul liniei inghina- abdornen, pe o linie ce coboaril firect
le, pe paruea in- de la mamelon. Zona dintre marginea
ternf, a coapsei. coastelor gi fiafragm.
F-9 (tstn-pao) VC-12 (Chung-wan)
Pe partea internE Patru sun deasupra ombilicului; la ju-
a coapsei, patru mfltatea distanqei dintre ombilic Ai dia-
sun deasupra frag4.
ad6ncituriicate se S-25 (T'ien-shu)
formeazd. cflnd Doi sun laterat de o parte gi de alta a
genunchiul este ombilicului. Se identificH qor prin aqe-
indoit. Sau patrr zarea degetului mare, a ardtfitorului pi
sufl deasupra a degetului mijlociude ambele p5rliale
unui punct din ombilicului.
dreptul margi- VC-4 (Kuan-yfranJ
nii interne a Trei zun dedesubtul ombilicului, saula ju-
rotulei. m[tatea disungei dinre ombilic gipubis.
Fig. 37o

SP-g (Yiru-ltng-ch'iian)
Imediat dedesubrul protuberangei osoase
de sub genunchi, in dreptul capului tibiei.
SP-6 (San-yrn-chiao)
Trei sun deasupra gleznei, pe partea
i
!

internf, a gambei
Fig. 371
 i
260 Tsueo - pr.INcTE vrrArE tru runnpre orumrrata
I'
Plffnsul nocftrrn
t Pentru a calma copilul care plflnge noaptea, deranjf;ndu-Ei pdrinfii pi tre-
zindu-gi probabil vecinii, masaqi punctul G-12 {frg.372). Trupugoarele sugarilor
r-
sunt suficient de mici penuu a face dificil5 localizarea unora dintre punctele
tsubo. Puncrul acesta poate fi localizal efectuflnd un masaj u.;or incepflnd cu zona
: de inserpie a pdrului de la nivelul cefei c5.tre umeri. CAnd se aplicE o presiune in
locul unde se aflfl G-12, copilui se rra smuci sau va reacfionJ t
utt iel tn rnod
rafi;ional, in Orient, moxa - foarte bHnde - se arde pe acest purct. Totugi,
pentru tratamentul la domiciliu este mai recomandabil masajul clasic sau masajul
shiatsu centrat pe G-L2, incluzf,nd V[J-18 gi W-23. Masapi cu blflndete fi cu
rf,bdare cu vflrfurile degetelor mari. Presiunea ffebuie s5. fie redusE fnu mai mult
de 500 de grame pflnH la un kilogram).

Fig. 372

c-L2 (Shen-chu)
T- .llr. Sub nivelul apofizei spinoase a celei
de-a treia vertebre toracale.
VtI-18 (I(anyri)
c
I Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare
t parte a coloaneivertebrale, sub nivelul
t a
I C apofizelor spinoase ale celei de-a noua
TI l
vertebre toraeale.
VU-23 (shen-yfi)
Un sun gi cinci hu lateral" de fiecare
parte a coloaneivertebrale, sub nivelul
apofizelorspinoase ale celei dea doua
vertebre lombare, care este localizatfi
I la inil$imea ultimei perechi de coaste.
.I

l'l
til I
i
I
 .TRATAUENTE
i SPECIFICE 26L
t
I

I
l:
I t.

VC-15 (Chiu-wei)
La nivelul diafragnrului.
S-25 (T'ren-shu)
Doi sun lateraf de o pafte pi de
alta a ombilicului. Se identiflcil
qor prin a$ezarea degetului rtare,
a ariltf,torului pi a degetului mij-
lociu de ambele pe+ ale ombi-
licului.
\
i.+
Continuagi cu masajul punctelor VC-15
Fis. 373'
gi S-25 (fig. 373). Pentru a produce un
efect calmant asupra unui copil care p16n-
ge mai pot fi folosite gi bilele magne-
tizate fixate cu bandi adezivE.

#
 262 Tsugo - puNcTE vITALE tru rrnepn oRrErurerfr
i..
I
t.
:,
ir
12. AFECTTUNT SPECIFICE FEn{EILOR
l!
i.
I
Durerile men$truale
Unele femei nu au niciodatH dureri menstruale, unele au dureri de intensitate
redusE, iaraltele au dureri atf,.t de intense, incflt trebuie st le calmeze cu
rnedicarnente gi st stea la pat pentou a putea suporta criza dureroasH. in foarte
pu,tine cazuri, durerile sunt u9oare la inceput gi se intensificf, pe parcurs; sirualia
inversfl este rflr1t mai freeventE. Aproximativ jumf,tate dintre femei au dureri
t
suportabile, in prima zi a perioadei menstruale- Unele femei au dureri tn regiunea
I

abdomenului inferior, cu dou5. pene la trei zile tnainte de inceputul acestei

t perioade. Durerile pot dura cu douf,
pene la trei zile mai mult decflt peri-
oada menstrualE gi pot obliga femeia
I
s[ r[mflnfl la pat. In rnod frecvent,
femeile au dureri de cap, silni dureropi
1i gi o stare de anxietate cu o sflptdmflnd
inainte ca perioada menstruaH si de-
ti' buteze. Durerile sunt generate de con-
li
:
tra{iile muychilor din uter in timpul
efornrlui pe care il fac penffr: eliberarea
il.i

VtI-22 (San-chiao-yri) Fig. 374

ii Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a coloanei
vertebrale, sub nivelul primei vertebre lombare.
t:
VtI-23 (Shenyri)
liri Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a coloanei
vertebrale, sub nivelul apoflzelor spinoase ale celei
de-a doua veftebre lomhare, care este localizatf, la
ii tn[lfimea ultimei perechi de coaste.
VU-3L (Shang-lioo)
VI,I-33 (Chung-liao)
;l V[J-34 (Hsis-liao)
t

I
CeIe cinci vertebre sacrale sunt sudate pefltru a forma t
I
I
,i' peretele posterior al cavit[$i pelviene. Celepab:u puncre
tsubo VU-31, VU-32, Vu-33 gi W-34 sunt localizare
.l- aIflturi de gdurile aflate de o parte gi de alta a apofizelor ll
primelor patru vertebre sacrale. Perechea de puncte
desemnate cu denumirea de \ILI-31 se aflh la nivelul
I.
primei vertebre sacrale, iar celelalte urmeazE dede- \'
,I subq in ordine crescE.toare.
VI.J-48 (Pao-huang)
I Trei sun lateraf de fiecare parte a coloaneivertebralg ;
i

l,r sub nivelul celei de-a doua vertebre sacrale.

r:
ll
t,t. I

lil l
I I
1
I