I

l:i
I
l'l
;

.I
150 Tsuso - puNCTE vITATE itl tERAPm oRrmrrgG

s-35 (rupi)
Depresiunea formatE intre rotulE pi protub eranta ,
tibiei in momenrul in care genunchiul este indoit,
5-36 (Tsu-san-li)
Pe latura externf, a gambei, la trei sun dedesubnrl
genunchiului. in dreptul marginii externe a tibiei.
S-41 (Chieh-hsi)
Puncrul din centrul pe4ii anterioare a gleznei.
'. tr

sP-8 (Ti-chi)
tn dreptul marginii interne a tibiei, la nivelul
gamhei, la cinci sun dedesubtul genunchiu-
lui. Acest.punct tsubo este riai inddpirtat
f,aqfl de laba piciorului decflt SP'6, care este
situat la rei sun deasupra gleznei.
SP-6 (5gn-ytn-cliao) Fig. 79o
Trei sun deasupra gleznei Pe Partea internfi
a garnbei.

Fig. 1,91

!
5. AFECTILINI ALE STSTEMUIIII NERVOS
.t '

Newalgii [a nivelul brafelor

l
Nervii hrafelor coboard de la nivelul coloanei vertebrale, din spaqiile inter-
vertebrale cuprinse intre cea de-a cincea vertebr[ cervicalE ;i prima toracalfl qi
.
trec apoi prin zona subsuoarei cfitre bra;e, antebrafe gi mflini. De la nivelul
antebrafului, ciltre degete pornesc trei trunchiuri nerr/oase: nenrul radial cdtre
degerul maie, nerrrul median cHtre degetele din mijloc gi nenrul ulnar cfrtre
I
'i

degetul mic. De obicei, durerile vii, acute, resimqite de-a lungul acestor nenri, nu
- au o cauzf, organicE. Aceste dureri pot fi declangate de frig umezeal[, expunere la
curengi, suprasolicitare qi constipafie. Persoanele de vfirstd medie gi vArstnicii
prezintH. astfel de dureri tn cadrul aterosclerozei. La femei, ele pot apf,rea in
timpul sarcinii sau lainstalarea menopauzei. Persoanele newotice, cele isterice pi
i
I

fetele aflate la vf;rsta pubertf,gii sunt predispuse Ia aceast[ afec;iune. Durerea se

manifest[ fie la nivelul braplui drepr, fib la nivelul bra;ului stAng, dar niciodatd la
ambele bra;e simultan. Afeqiunile care genereazfl durere gi slflhirea fo4ei in
ambele brale simultan sunt fie reumatismul, fie o formi gravf, de newalgie
ceruicald. Inflamagiile musculare, toxiinfecqiile alimentare, guta gi diabetul pot
produce simptome foarte asemflnhtoare cu cele de newalgie brahialt, cu deose-
t-
birea c[ ateste afecgiuni vor fi tnsogite de febrH., iar pacientul va avea un aspect
congestionat alfe;ei. CAnd se manifeste aceste simptome sau cf,nd apar semne ale

l,l
'TnareueNTE
spECIFICE 151

unei imbolnEviri grave, consulta;i imediat un specialist- in funcgie de nenrul

afectat, newalgia se numepte radiale, medianf, sau ulnarf,. Pennu tratament,
folosindu-vfl de degetele mari pentru a efectua mipchri scurte, circulare, masafi
dinspre bra; cf,ue antebrag de-a lungul nervului dureros. in cazul unei newalgii de
radial, durerea apare pe un traseu ce porneqte de la nivelul vertebrelor cervicale-Ei
de Ia baza gfltului gi coboar[ c[te subsuoarfl, braE, antebra; gi degenrl mare. in
cazul unei newalgii de median, durerea are acelapi traseu, iar de la nivelul
antebrapului pornegre c5.rre zonamijlocie a palmei. DacE, de la nivelul antebraEului,
durerea porne$te cltre degenrl mic, este vorba despre newalgia ulnar5.
IG-15 (Chien-yii)
In depresiunea dintre vf;rful umtrului gi
muEchiul triceps, cf,nd brayul este menfinut
intins in pozilie orizontalt. Pe partea din-
spre degetulmare abragului, in regiunea lui
superioarE, la v6rftrl acromionului.

€:d'
r.arr

{
otr

Fis. 192
tn cazurile u$oare, trata.mentul prin aplicatii de cS.ldurE esre suficient pentru
indepdrtarea durerii. Impachetafl gfltul intr-ul prosop gros tnmuiat in ape
fierbinte pi bragulintr-un altprosop gros, aplica;i apoi un curent de aer cald cu un
uscf,tor de pdr. DacE ve;i apHsa pe traseul nervului dureros pi vegi gdsi punctele
care sunt hipersensibile la presiune, veF localiza, de fapt, punctele tsubo ce
trebuie tratate cu masaj clasic sau masaj shiatsu penffu indep5rtarea simpto-
melor: IG-15 (fig. 192), IG-14, IG-11, IG-10, IG-4 (fig. 193), P-4, I-3, P-5, Pc-4
I-7, Pc-7,P-9 (fiS. 194). Masajul dasic sau shiatsu pe aceste puncte determin6
cre$terea eficienlei terapiei cu cHldurd. Acupunctura es[e, de asemenea, un
tratament excelent pe acesLe puncte tsubo, dar este necesarh prezenta specia-
lisrului pentru aplicarea ei.
 752, Tsuso - pUNCTE vITAI-E in rgnepm oruemrrua

IG'I+ (Pi-noo)
La aproximadv papte sun deasupra
punctului IG-11, pe Partea dinsPre
degetul m.are a brafului; in locul din
Fig. L93 regiunea superioarfl a brafului in care
mupchiul riceps se ingusteazi trep-
tat intr-un tendon.
IG-ll (Clt\t-rh\h)
La extremitatea laterali a plicii co-
tului, spre degetul mare.
IG-IO (San-lfl
Punctul aflat pe antebraf, Pe Partea
dinspre degetul mare, pe aceeagi 1i-
nie cu arf,tf,torul, Ia doi sun de la
€r plica cotului.
Ic-4 (Ho-ku)
Puncnrl de pe dosul mf;inii situat
exact inte degetul mare pi degetul
arltitor.
Fig. L94
P-4 (Hsis-pai)
Partea muscularf, a bralului sinrati la inE$i-
trr.ea mameloanelor cflnd corpul se aflfl in
pozigie de drepli
%**,%
I

I-3 (Shfco-hor)
=r
Exrremitatea internf, a proeminengei osoa$e
:l
I de la nivelul cotului, pe partea dinspre dege-
tul mis
l:- P-5 (Chi-rse)
Ir
il Tendonulvoluminos ce se evidenliazflpe par-
tea interioarf, a articula$ei cotului, cf,nd mf,na
este indoitfl din incheieturfl, sau locul in care
:"1 poate fi observat pulsul in depresiunea inte-
rioarfr a articulaliei cotului.
Pc-4 (I{s[men)
Punctul central de pe partea anterioarE. a
antebraprlui la jum5tatea distanlei dintre arri-
culafla comlui gi articulafia mflinii.
I-7 (Shen-men)
Extremiatea intemfl de pe paftea interioarf, a articula;iei m6inii.
Pc-7 (?a-ltng)
Pnnctul situat intre cei doi mupchi mari ce se evidenpazt in
t.r
mijlocul pe4ii interioare a articula;iei mf,inii,
..l
P-9 (Pat-yiian)
Cfud degetele de la mflnf, suffi tntinse compleg se evide4iaz[
-
1,. un tendon gros la bazadegetului mare. Acest punct tsubo este
t: localizat pe tendon, pe partea dinspre degenrl mare.

:tli
:lll,
)
I

l
TnereuENTE spECIFrcE 153
Newalgia de trigemen
Nervii trigeminali - trei ramuri din aceeapi origine - se afl[ pe marginile laterale
ale fegei. Fiecare dinte acegtia se ramificfi in trei: o ramurfl urct spre frunte, una la
obraz cHtre partea superioarfl a maxilarului pi alta cEte mandibulE-La persoanele de
vArstd mijlocie ;i mai ales lafemer, apar Ia nivelul acestornerui dureri care, tn cazul in
care surttviolente, afecteazf, regiunea ochilor, a obrajilor, zorla maxilamlui, ceafa pi
umerii. in cazurile ugoare, sunt dureri fulgurante de cflteva secund.e, in iegiunea
fefei. Durerea poate dura insE minute gi chiar ore lnffegr. trt' cazurile se,rer", ctriar
dacf, pacientul stE perfect linigtit, el resimte dureri sub formf, de arsuri sau de
impunsEtur5 de cufit i:r zona fegei, a capului gi a umerilor, El este incapabil s[
vorbeascd, s[ mHnf,nce sau sil doarmil. Pe m[suril ce afecliunea progreseazh, atAt
nervii hipersensibili cflt pi organismul ajung inm-o stare de epuizare.
Degi situa;ii de natur5 diferitil - rlceli, grrp4 dureri de odri, dureri de urechi,
afeqiuni ale nasului toxiinfecgii alimentare, diabet pi sifilis - por-derermina newalgia
trigeminalA in mqioritatea cazurilor cauza este necunoscuti. in consecinffi, medi-
cina modernd nu are nici un leac dovedit eficient penrru yindecarea acesteia, iar
persoaxa ce suferfi un astfel de puseu poate deveni newoticf, datoritf, incerti-
tudinii date de o afecgiune aparent incurabilf,. Atf,.t timp cAt, in afara cauzelor
organice, factorii psihici par sH. joace un ro1 important in desfS.gurarea acestor
crize, persoanele predispuse la nernalgii trebuie s[ ducE ovia;d cAt mai linigtitfi.

l-.
Fig. L95 b,;
f.; La
rli i
t
!
VB-14 (I{ang-par)
Un sun deasupra punctelorde
la jumf,tatea sprf,ncenelor.

$-2 (Sau-psi)
Chiar pe laturile nasului, la aproxi-
mativ un sun mai jos de marginea ffi,i 'ffi"
osului aflat sub ochi,
S-3 (Chri-liao)
Opt bu lateral, de fiecare parre a
n{rilor.
S-4 (ri-Ehng)
Patm bu lateral, d* fiecare pafte a j T

Fig. 1.96 co$urilor gurii. l

 I r--
ll,l
rll

1s4 Tsueo - pUNCTE vITATE iN rgRApIA ozuENTAri

t.
DacH atacul este de intensitate mare, apelagi Ia serviciile unui specialist in
acupuncrurS. e4perimentat. DacH este de intensitate redusi, se poate ob;ine
tndepfrrtarea durerii prin rnasaj dasic sau rerapie shiatsu. Ramurile nenmlui
trigemen sunt reprezentate explicit irr figurile 195-198. Masajul clasic pi masajul
shiatsu trebuie efechrate in zona punctelor tsubo de pe aceste ramificafli nervoase.
La inceput, folosindu-vi de buricele degetelor mari sau arfltf,toare, masaqi ugor pe
\B-14 (fiS. 195) deasupra ochilor, tn direcgia sHgefilor. Nervii se ramificil sub ochi.
Urmf,rind sflge[ile, aplica;i masajul shiatsu, punfind un accent deosebit pe punctele
tsubo din figurile 195 $1,97 -Masa;ipe mandibulE de la TF-17Ia IG-17 (fig. 198).
IS-18 (Ch'rian-liso)
Pomep ohrajilor, imediat dedesubnrl
unghiurilor exterrrc a1e odrilor.
S-7 (Ilsia-k4on)
Depresiunea din faga acelei p[4i a
manfibulei care se aflt in dreptul
conductului auditiv. Marginea infe-
rioar[ a arcadei zigomatice. Depre-
siunea de sub osul obrazului (arcada
zigomaticE) aflatE in partea opusil
il
n5.ri]or.
l'
5-6 (Cfuiq-clt'e)
Fis. 1.97 Depresiunea care se forrneazd intre
li unghiul mandibulei gi lobul urechii
cflnd gura este larg deschisf,.

li
Fig. 798 fF-17 (Yi-feng)
In depresiunea dintre lobul urechii
I, pi apofiza mastoidi.
li;
T IG-17 (T'ten-ting)
S-5 (Ta#nS) Trei sun lateral, de o parte gi de alta
Depresiunea de pe mandibu- a mErului luiAdam gi un surrinjos,
,
lH,la un sun Ei trei bu distang[ sau pe marginea externl a muf-
de unghiul acesteia, chiului s ternodeidomastoidian.

rE\'.R
'1.\.
-!{ in final, freca;i ugor intreaga
fa[H cu palmele.
't- .d.di. , +r\\ , \ '-f\
r:\

jlir.t:
Tratamentele cu comprese calde sau cu jet de aer cald
I , i.'j '
de la uscdtorul de pHr sunt eficiente in aceste cazuri.
i.=*.; -,*" .,
di*t---) {.
.i
'!
#:"r '.
'ir
I
t,
I

r
t,.
t!.:
1.,:

rTrr
Iil I

ll,li
Tn TAUENTE SPECIFICE 155
Spasmele faciale
Doi nervi cranieni connoleazE mipcf,rile muqchitor fefei, sensibilitatea dure-
roasd $i pe cea termicf,. Aeeptia sunt nerrrul trigemen gi nervul facial. in capitolul
precedent am discutat despre nevralgia trigeminalt. Cdnd sunt afecta;i nervii
faciali, faga palalizeaz{ in intregime, iar contracfii ale fe;ei determind aparigia
unor spasme. Ins[, deoarece, spre deosebire de pielea de pe restul suprafeEei
corpului ulnan, cea de pe fa$. este strf,ns arlcoratfl de musculahrra fegei, hiper-
sensibilitatea de la nivelul fegei determind contracfii simultane ale mugchilor pi
pielii. Uneori, aceste spasme iau forma unor contracFi localizate in jurul ochilor gi
gurii. Este, mai ales, cazul persoanelor irascibile gi cu instabilitate emogionalfl.
Aparipa unei astfel de situagii este rezultatul hiperreactivitefii nervului facial gi o
consecingf. a pierderii controlului asupra musculaturii dinjurul ochilor Ei al gurii.
Pentrrr a arneliora aceastE situagie, aplica;i masajul shiatsu pe TF-17 (tig. 199).
Rugagi pacientul sH inchidE ugor ochii In timp ce comprimagi cu degetele mari pi
arEtitoarele. Apoi folosigi masajul shiatsu pe TF-23 qiVB-1 (fig.2o0); W-z gi
VU-1 (fig. 201). Pentru spasmele gi contra4iile din jurul gurii, aplica;i masajul
shiatsu pe TF-17, S-2,
_S -a !i
VC-24 (fig. 203). Pentru indepflrrarea spasmelorqi
contractiilor de la nivelul obrajilor, aplica;i masajul shiatsu pe S-18 (fig. 202). irt
afara masajului shiatsur compresele calde, moxa cu usruroi sau rfld5cinf, de
ghimbir pi moxibustia blendA vor indepErta spasmele faciale.

IT-17 (Yi-fens)
In depresiunea dintre lobul urechii
gi apofiza mastoidi.

1T'23 (Ssu-chu-k'urg)
Depresiunea din capf,tul extern aI
sprflncenei.
Fig. L99
lil''. IrB- I (1"ung'rsu-liao)
In depresiunea situatf, la cinci bu dis-
tanl[ de unghiul extern al ochiului. -fd at

Fi& 2Oo

I
ts&rr'. 1'rIB

{*,.*J
 l

1s6 Tsuso - pUNCTE vITATE iru mneplA oRIENrru"E.

-a 1i
1l ipr'. t
V[]-2 (Isusn-chu)
Depresirrnea sinratf, la extremi- ,+.F4. "

,i
tatea internE a sprf,ncenei. 't!ili4 i1

Iru-1 (Ch'rng-ming)
ti
':

Intre rld5cina nasului Ei unghiul

intern al ochiului. Depresiunea hfJ=n4
hrC
aflatf, la unbuin fala unghiului (

intern al ochiului.
[:i I
t

..l
I

Fig. 2o1 !

ilit
il
tr-l
I,
t; IS-18 (Chtian-liao)
i

Pe pornsgii obrajilor, imediat sub

unghiul extern al ochiului.
il

Fig. 2OZ
S-2 {Sru-parl

+
j
I

rl Chiarpe laturile nasului, Ia aproxirnativ un sun mai

jos de marginea osului aflat sub octri.
S-4 (fi-fs'sng)
ir l.* }Eltf bu lateral, de fiecare parre a colprilor gurii.
_P_atru
yC-24 (Ch'eng-chtang)
In centrul cutei care se formeazl intre buza infe-
I rioar5. gi mandibulf,.
ri
Fig. 2oS
1

in majoritatea cazurilor, newalgia de trigemen,

-c#L:*+i
reac$iIe reflexe datorate perrurbdrilor de la nivelul
.l*-.
----rffi.
rir
organelor de reproducere, tensionarea nervoasil pi
t
sih:afiile generatoare de emo$i determin5 contrac-
i
{*t fiile gi spasmele faciale. Cend afecfiunea reprezinr5
un reflex al unei alte imbolnflviri, este bine sf,
efectudm tratamentul pentru ambele problernb si-
mulran. Spasmele de la nivelul musculahrrii din
I jurul ochilor (orbicularrs oculi) pot fi de dout feluri:
rl
t.
situagia unei contracfii rigide cu ochiul inchis pi un
spasm care determin[ un clipit al ochiului. Cea de-a
t',
ll doua situaqie poate deveni habituali.
,

lil
:
t..
.TngTguENTE
sPECIFICE ts7
Paralizia nervilor faciali
+..
In verile toride, expunerea un timp prea indelungat tn faga unui venrilator
poate
-d-etermina
aparilia unei paralizii a musculaturii fegei, ducffnd. la
irnposibilitatea zflmbituld, n incruntatului sau a exprirn[rii orichrei ernofli prin
-c
mimicfr. In cazurile grave, ochii rdmf,.n deschigi cu privirea fixE, iar gura este itflt
de moale pi incontrolabil5., incflt hrfinirea este imposibilf,. Bineingeles, din motive
estetice, oricine este afectat de.o astfel de situagie dorepte o refacere rapida. tn
cazul in care ambele,jumfltf,gi ale fefei sunt tntr-o stare de paralizie rigidi, cauza
poate fi o afecFlune cerebralfl. in astfel de situapii, trebuie solicitatfl imediat
Ingrijirea unui medic. Pot fi enumerate multe cauze pentru paralizia facialf,, dar
cea treciltoare, care afecteazf, doar o parte a fegei, rEspunde cil mai bine la terapia
tsubo. Cazurile ce sunt rezultatul unui sifilis, al urrei meningite, al hemorafiei
cerebrale sau al altor afecpiuni grave necesitE tratamentul unui speciaHst. ntat
timp cflt paralizia facial[ poate face ca inchiderea ochiului sfl ne aficitH. sau
imposibilfl, ea Poate fi cauza indirectl a unei conjunctivire sau a unei corneite".
DacH apare acest pericol, odriul nebuie spfllat cu grijd.**

G-24 (Shen-t'rng)

tr
fr
Pe linia re trece prin centruIfrunfli,
la cinci bu de la linia de insertie
anterioarE a pErului.
wl
'i

S-8 (T'ou-wef)
La patru sun gi cinci bu lateral, de
fiecare parte a unui punct aflat la
rr€4
'cinci bu sub Iinia
iillrf de inse4ie a pA-
Fig. 204 rului, in centrul frunlii.
vB-14 (Yang-pai)
vU- 1 (Ch'rng-mtog) Un sun deasupra punctelor de la
intre rf,dEcina nasului gi jum fltatea sprfl acenelor.
unghiul intern al ochiului.
Depresiunea aflatf, la un bu
in fap unghiului intern al
ochiului.
lts-t (Tung-tru-liao)
in depresiunea situatE la
cinci bu distan;[ de unghiul
extern al ochiului.

VtI-z (Tsuan-chu) Fis. 205

a5
A.
Depresiunea situatH la extremitatea intemE a sPrancenel.
TF-2 3 (,5su-chu-k'ung)
Depresiunea din capEtul extern al sprEncenei.

Termenii denumesc inflaurarea segmentelor anatomice respective, conjunctiva sau

cortreea.ln. trad.)
*{. Se pot folosi solufli tip colir sau ser fiziologic. (n. trad.)
I

Tsugo - puNCTE vITAtE tru renepre onmruret A

1s8

S-2 (Sru-pai)
Chiar peiaturile nasului, 1a aproximativ un sun mai jos de
marginea osului aflat sub ochi.
IS-19 (T'ing-kung)
Imediat dedesubtrrl proeminenlei moi din fala urechii.
TE-17 (Yi#ns)
in depresiirnJi dintre lobul urechii gi apofiza mastoidfl.
5-6 (Chia-ch'e)
Depresiunea iur" se formeazd tntre unghiul rnandibulei 9i
lobul urechii, cflnd Sura este larg deschisfl.
S-5 fTa-ytng)
Depresiunea de pe rnandibul5 sinratE la un'sun 9i trei bu
Fis. 2o6 distanlE de unghiul acesteia.
-?.2 (Son-chiao-yii)
\
S-4 (Tf-tshng)
Patnr bu lateral, de fiecare Un sun gi cinci bu lateraf de
a

parte a colprilor gurii. fiecare parte a coloanei ver- "r+Tt+ "xosr,.

tebralg sub nivelul primei ver- 44L {*,
tebre lornbare.
Vt.I-23 (Shen-yti)
Un sun pi cinci bu lateraf de i
fiecare parte a coloanei ver-
tebrale, sub nivelul aPoflze- I

,u
t- lor spinoaseale celei de'adoua I T

iu vertebre lornbare, care este

I lr localieatil Ia inE\imea ulti-
tt
mei perechi de coaste.
/rt\
{.b

tta
t t
I o
t a.

Fis. 2oT

VC-12 (Cftung-wan)
Pauu sun deasuPra ombilicului; la jutttfl-
tateadistanfei dintre ombilic Ai diafragm'
VC-4 (I(uanYiian)
Trei sun dedesubtul ombilicului, saulaju- \ j
i

I
mEtatea distanfei dintre ombilic Ai pubis.
I Fig. 2OB

t;
TnaTgUENTE SPECIFICE 159

in cazurile cu paralizie facialfl upoarfl, pentru inceput, aplicagi qn prosop cald

pe fa6.Apoi, folfisindu-vE de degetele mari gi de celelalte patru degete, rnasa|l
meridian"Iu r"pr*zentate in figurile 204, 205 gi 206, pe direcgiile indicate de
s6geEi. DupH. cJmasajul a fost efectuat, pacientul trebuie sf, se a$eze in fafa unei
ogti*i $i se exerseze toate expresiile faciale exagerate cire_ ii vin tn minte, pentnt
al,h.rd,musculatura facialf,. Dacf, acest tratament esre efectuat cu regularitate,
ziinic, dimineaqa gi dupfl amiaz4 un caz de paralizie de gravitate medie poale fi
vindecat in trei sf,ptEmf,ni.
in unele cazuri, alfituri de punctele tsubo deja men+ionate, este necesar
fi ammentul pe VC- 1 2, VC -4, VU-22 gi VIJ-2 3 (figuril e ZO7 pi208) . Un pacient care
a venit tn liboratorul meu dupl ce a suferit qase luni'de parez[ facial5-, s-fl
vindecat tn trei siptf,mflni cu ajutorul tratameutului descris mai sus. Cel mai
important ehte sH *e persevereze in efectuarea masajului pi in exersarea expre-
siiltor faciale exagerate. Un tra[ament reupit nupoate fi ob;inut intr-o o singurE zi-

Nevralgia occipitalf, I
Durerile din sparele capului (regiunea occipitale), redoarea" de ceafd 9i de It
urneri, durerea di Ia nivelul feqei qi hipersensibiliratea la atingere in aprop-ierea
Iiniei de inse4ie a ptrului pot fl rezultanrl unei afeqiuni a sistemului circulator. I
Dacf, sflngele este ii exces tranivelul creierului, afecgiunea este denumit5. cefalee*. I
hiperemicE; dacE sflngele este insuficient, este cunoscute ca cefalee anemic5'- In
caiurile foarte ugoure, migc6ri moderate cum ar fi cele de rflzucire a capului spre
srflnga pi spre dreapta gi de aplecare tnainte gi inapoi pot indepfirta durerea' Multe
p*r.Iurr* preferd, hai degrabfl, sH suporte durerile u$oare dec5t s[ consulte un
medic. Aclste persoane vor gH.si i:r masajul pe meridianele reprezentate in figUri
un Eatament cu mare eficacitate gi foarte convenabil.
pentru inceput, folosind palmele, masali meridianele de Ia G-20 Ia G-16 9i
W-10 (fig. 209-). Apoi este necesar un masaj conptiincios de laW-7 laVB-ZO 9i
apoi de 1a lIB-4 hVe-fZ {fig. 210). Apoi, un masaj insistent inapoia urechilor
[f,ngfi VB-12, Toate aceste masaje ffebuie efecruarc'cu mipcfiri uqoare, din
vfianta de frilmflntare. Aplicaqi masajul shiatsu insistent pentnr punctele G-20,
VU-10, VB-20 ;iYB-L2. Pentru a indepHrta durerea de la nivelul liniei de inse4ie a
pflrului se efectueazt un masaj prin frf,m&ntare,
- tn cazul in care afecgiunea se cronicizeazfl, eu recom;lnd moxihustia pe
punctele,tsubo enumerate mai sus. Desfacepi pdruI q frii5 tr cErare, masap
iunctgl tsubo gi faceli un semn cu cerneali pentru a indica locul pe care aplicagi
*o*iUurria, semn care vf, va ajuta si regf,sifi punctul la urmf,toarea aplicalie
Aplicagi moxibustia pe G-20, VB-4 gi G-16 $i pe punctele emmerate mai sus.

* Dificuitatea de migcare. (n. trad.)

** Durere de cap. (n. trad.)
TnaTeTvTENTE SPE CIFICE 159

in cazurile cu paralizie facialf, ugoard, pertru tnceput, aplicali un prosop cald

pe faq[. Apoi, folosindu-vd de degetele mari pi de celelalte patru degete, masafi
meridianele repr*zentate in figurile 204, 205 pi 7,06, pe direcEiile indicate de
s6geEi. DupE ce masajul a fost efectuat, pacientul trebuie st se a$eze in fafa unei
oglinzi gi si exerseze toate expresiile faciale exagerate care_iivin inminre, pentnt
allucrd.musculatura facialil. Dacf, acest tratament esre efectuat cu regularitate,
zilnic, diminea;a pi dupfl amiaza, un caz de paralizie de gravitate medie poate fi
vindecat tn trei sf,PtdmAni.
tn unele cazuri, aldturi de punctele tsubo deja menfionate, este necesar
raramentul p* VC-12, VC-4, VU-zZqiVIJ-23 (figurile 2O7 qi208). Un pacient care
a venit tn tiboratorul meu dup[ ce a suferit pase luni de parezH facial5-, s-a
vindecat tn trei s[ptf,mflni cu ajutorul tratamentului descris mai sus. Cel mai
important ehte sH se persevereze in efectuarea masajului pi in exersarea exPre-
siilorfaciale exagerate. Untraramentreugitnupoate fiob;inutintr-o o singurH zi.

Newalgia occipitalf,
Durerile din spatele capului (regiunea occipitalE), redoarea" de ceafd 9i de
umeri, durerea de Ia nivelul fe;ei qi hipersensibiliratea la atingere in apropierea
liniei de inserlie a pErului pot fj rezultanil unei afeqiuni a sistemului circulator.
Daci sflngele este ii exces tranivelul creierului, afecgiunea este denumitE cefalee**
hiperemiiH.; dacf, sffngele este insuficient, este cunoscute ca cefalee anemicfi. tn
cazurile foarte ugoure, migcEri moderate cum ar fi cele de rtsucire a capului spre
srflngapi spre dreapta pide aplecare tnainte giinapoi pottndepf,rta durerea. Multe
p*rr6un" preferd, hai degrabi, sE suporte durerile upoare decAt sH consulte un
medic. Aclste persoane vor gEsi in masajul pe meridianele reprezentate tn figuri
un tratament cu mare eficacitate gi foarte convenahil.
pentru tnceput, folosind palmele, masali meridianele de Ia G-20 Ia G-16 9i
y1-1--10 (fig. 209). Apoi este necesar un masaj conptiincios de la W-7 la VB-20 9i
apoi de Ia VB-4 la VB-12 (fig. 210). Apoi, un masaj insistent inapoia urechilor
lf,ngfi VB-12, Toate aceste masaje trebuie efectuate .cu mipcflri ugoare, din
varlanta de frflmf,ntare. Aplicaqi masajul shiatsu insistent pentrr punctele G-20,
VU-10, VB-20 giYB-I2. Pentru a tndepHrta durerea de la nivelul liniei de inse4ie a
pfirului se efectueazt un masaj prin frdmAntare-
^ tn cazul in care afecfunea se cronicizeaz5., eu recomand moxibustia pe
punctele,tsubo enumerate mai sus. Desfacepi pdrul cr1 frije in cHrare, masagi
punctul tsubo pi facegi un semn cu ceilrealf, pentru a indica loeul pe care aplica;i
inoxibusria, semn care vi va ajuta si regf,sifi punctul Ia urmfltoarea aplicatrie.
Aplicafi moxibustia pe G-20, VB-4 gi G-16 Fi pe punctele enumerate mai sus.

* Dificultatea de migcare. (n. trad.)

** Durere de cap. (n. trad.)
h I
160 Tsugo - puNcTE vrrAtE tr*r TERApTR ozuunrreu,

Tratamentul trebuie continuar regulat pi cu fidelitate un interval de timp de cel

putin trei sEptdmAni dac5. dorim sE obpnem vindecarea. Atet timp c6.t redoarea de
l', umeri insofegte adeseori nevralgia occipital5., cf,utafi la pagina 191 pentru
indicafii privind aceastE afecgiune
G-20 (Psi-huiJ
in punctul de intersecgie a unei
linii ce une$te urechile, trecEnd
prin cregteL cu o linie ce pornes-
te in sus, cfitre crestet, de la mij-
locul distanfei dintre omopla;i.
c-16 (Fenr-fu)
I ! Un sun dedesubtul prcffberar- {
gei occipitale externe.
l
VtJ-lO (I'ien-chu) 4.i.;:.1\r-
C} Pe marginea extertrE a celor doi t +
mugchi mari ai cefei, in punc- I
tele in care se prind de osul
occipital.
Fig. 2O9

VB-4 {Han-yen) VU-7 (T'ung-r'ien)

Punctele situate in
spatele Un sun gi cinci bu din vArful
liniei de inse4ie a pflrului, capului.
lateral, de ambele p54i ale 1ts-20 (Feng-ch'th)
frunEii. Depresiunile aflate la'dreap-
ta gi 1a stflnga, la doi sun
dedesubtul depresiunii cen-
trale de la marginea infe-
rioarf, a osului occipital.

Fig. 21o VB-IZ (I4/an-ku)

T- Depresiunea de pe marginea
posterioarE a apo$zei mastoide,
tn spatele urechii. In depresiunea
care este situatfl la aproximativ o
l[fime de deget deasupra vf,r-
fului apofizei mastoide gi la apro-
ximativ patm bu distan;E de linia
de inse4ie a pirului,

t,

I
I
 I

TnarnuENTE sPEcrFrcE 151

I

Fig. 271

G-16
a
4/-t-i
.-

g7 Fig. 213

I
Fig. 272 I

f,
r T

{'
T
 1,62 Tsugo - puNCrE vITATE iN reRAim oruuurruj.

I ili
Epilepsia
l,l
MuIt timp considerati ca fiind o boalfl de origine fie divinf,, fie demonici, in
ii
rl

momentul d} fage epilepsia este tratabilH, cu speranfe considerabile de succes

deplin. Cu toate acest"u ea rdmflne o hoalfl grav5.. Simptomele sunt de douf,
feturi: convulsii gi rnodificEri de personalitate care sunt independente de_ con-
vulsii. Cflnd incepe o crizd epilepticfl, victima igi pierde cunoqtinta $i cade. in
prirnele *omurrt", corpul sEu va fi complet rigid. Apor, mf,inile^ qi picioarele sale
vor tncepe sd ftemure 91 sE prezinte spasme pi contracgii ritmice. In ultimele cflteva
I
minute ale aracului, eL sfoieie gi paie adormitH. Sunt necesare mai mult de zece
minute ca persoana s[ redevinfl complet conptientd. Uneori criza este bruscd gi nu
este prevestitH. de nimic. Alteori, pacientulpoate vedeapuncte luminoase ryi poate
ar*Jr*orfeli la nivelul mflinilor gi picioarelor; cu alte cuvinte, surt situa;ii in care
pacientul epileptic este avertizat cf, se afl5 tn preajma unei e;.ize.
Sunt doud feluri de epilepsie, epilepsia propriu-zis[ gi cea simptomaticil-
Cauzele epilepsiei propriu-zise au legf,tur5. cu creierul, dar sunt incomplet
elucidate. p* a* altfl pante, epilepsia simptomaticE este determinatfi de alte boli
care afecteazfl organismul in acelagi timp. Singuml fapt cunoscut cu certitudine
despre epilepsia propriu'zisil este acela cH. ea esre de naturil ereditari.

G-2L (Ch'ten-nng)
Un sun ;i cinci bu in faga punctului
G-20.
G+o fPai-hui)
in puncn t de intersecFe a unei linil
ce une$te urechile, trecAndprin creg-
tetul capului" cu o linie ce pornefte
E
in sus, c[tre cre$tet] de la m[jlocul
distanlei dintre omoplafi.
G-19 (Flou-nng)
r
La un sun pi cinci bu in spatele punc-
Fig. 2L4 trrlui G-20.

YtI-10 (?-ren-chu)
Pe marginea externt a celor doi
muqchi mari ai cefei, in punctele
in care seprind de osul occipital.
(
VR-20 (Feng-ch'th)
Depresiunea de la marginea in-
ferioarfl a osului occipital, la doi
sun lateral fagE de W-10, in am'
bele pE4i. )
Fig, 275
TneteNaENTE SPECIFICE 163

Epilepsia care afecteazfi copiii la scurt timp dup[ na$tere este de obicei
determinatE de traumatismele din cursul nagterii. Acestea pot deterinina paralizii
cerebrale, encefalite sau rneningite. Epilepsia care afecteazd copiii Ia vArsta
adolescenfei este de obicei cea adevf,rat5.. Cflndboala afecteazf, persoane aflate in
cea de-a ffeia decadi de viagil sau persoane mai vflrstnice, ea poate fi cauzat5. de
deficienge ale circula;iei cerebrale sau de o tumoare cerebralE.
Terapia tsubo poate fifolositHpentru reducerea frecyenpei gi scurtarea duratei
atacurilor de epilepsie propriu-zis[. Punctele tsubo majore folosite in terapia
epilepsiei suntcele folositeintratamentul durerilor de cap: G-21, G-20, G-19 (fig.
2L4) ,W-10 pilB-2O (fiS. 215). Pentru calmarea spasmelor de la nivelul m6inilor
gi picioarelor, trata;iw-63 (fig. 2u), vu-13, V[J-15, VtJ-22 giw-23 (fig. 219).
Pentnr inlEturarea frisoanelor care insolesc crizele epileptice, rraa[i IG-l1 (fig.
218), 5-36 gi SP-6 (fig. 216). Cel mai eficient tratament pe aceste puncte tsubo
este moxjbustia. Folosind moxa cu granulagie medie, insistali in efectuarea
tratamentului cu regularitate. Compresele calde pe punctele tsubo de pe spate,
coapse ryi picioare vor indepflrta senzalia de frig. Constipafia poare fi o cauzE
indirectf, de atac epileptic. Prevenigi aparitria acestei situagii prin masajul efemuat
pe VC-12 pi S-27 (fig. 220) tn mod regular.

SP-6 (5an-yrn-chrao)
Trei sun deasupra gleznei, pe partea
intemi a gambei.
:

*
*
d

Fig. 276
S-36 (Isu+an-li)
Pe lanrra externf, a gambei, la trei
sun dedesubtul genunchiului. in
dreptul marginii erterne a tibiei.
VtI-63 (Cfrin-men)
Depresiunea situatE tn faga gi mai
jos de latura externii a gleznei.

IG-II (Chti-ch'ih)
La extremitatealateralH a plicii cotu-
Fig. 277 lui situatf, cirre degetul mare.
Fis. 218
il
764 Tsuso - pUNCTE vrrALE tN rnnaFIA oRIENreu[
ffi
W-13 (Feiyti)
I Un sun pi cinci bu lareral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub nivelul
apofizelor spinoase ale vertebrei a rreia
- toracale.
:.

VIJ-15 (f{sin-yti)
i
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare
I parte a coloanei vertebralg sub niveh:I
apofizelor spinoase ale celei de-a cincea
vertebre toracale.
il W-22 (San-chiao-yli)
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub nivelul
primei vertebre lombare.
W-23 (Shen-:ni;
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub nivelul
apofizelor spinoase ale celei de-a doua
-"*r\ vertebre lombare, care este localizatE la
inHllimea ultimei perechi de coaste.

o o
{
t
I C
.t B

d\
d
d. \

Fig. 279

VC-12 (Chung-won)
Patrr sun deasupra ombilicului; Ia jumf,tatea
distanfei dintre ornbilic pi diafragm.
S-27 (Ts -chu)
Doi sun dedesubtul punctelor aflate Ia doi sun
lateral, de fiecare parte a ombilicului.

I #.

Fis. 220

i
I
TneTeNaENTE SPECIFICE 165

Hemipareza
Paralizia uneijum5t[fi de corp este rezultatul apoplexiei*, ce poate fi cauzat5
de hemoragia cerebralfl sau de infarctul cerebra]. Hemoragia cerebralE apare
frecrent la persoanele cu hipertensiune arterialE. tn timpul unei excita;ii brugte
sau a expunerii bruqte la frig, sflngele ajunge tn cantitate mai mare la nivelul
creierului; dar, Ia aceste persoane, vasele de s6lge s-pu ingropat gi au devenit prea
inguste pentru a putea suporta suprasolicitarea. In consecinff,, ele se sparg,
determinf,nd aparifia hemoragiilor la nivelul creierului. Cflnd un cheag sau o
substanld strtinE infundfi vasul de sflnge din creier pi, in felu] acesta, pericliteazfr.
funqionarea celulelor nervoase, situa;iapoart[ numele fie de infarct cerebral, fie
de trombozE cerebralt. Prima dintre situa;ii este mai frecventf, la persoanele
vflrstnice, iar cea de-a doua la persoanele mai tinere. tn ambele cazuri, un
obstacol blocheaz5 fluxu1 de sf,nge si substange nutritive ci.tre ;esurul cerebral,
care igi incetinegte func;iile ;i se atrofiazfi treptat.
Hemoragia cerehralE se instaleazf, brusc gi determin[ paralizia unei jumf,tfti de
corp. Paciengii consmte cE nu pot vorbi clar, cd au dureri de cap, prezintfi gre{t ;i
treptat ipi pierd cuno;tin;a sau intriin comd. Cend igirecapltfl curropring4 jumfitate
din corp poate fi paralizatd complet. Tromboza cerebralf. se produce peste noapte,
c6nd persoana este tn pat. Apar paralizia sau lipsa sensibilitd;ii intr-o jumfltate de
corp pi lipsa de claritate in vorbire. Uneori pacientul nu poate vorbi deloc.
Dacf, se tntflmplf, ca un membru din familia dumneavoastrE s[ sufere un
accident vascular cerebral, Idsafil sf, stea intins in pa! Iiniptit, ff,rH s[ ii migcagi
capul. Chemagi imediat un medic sau transportafl pacientul la spital cu o
ambulanpd. Cflnd igi va recfipHta cunoqtinga, pacienrul rrebuie si urneze un
tratament de recuperare, ce va include antrenarea migcErilor membrelor, mersul,
inotul, rEsucirile in pat gi alte m$cf,ri. Depi tratamentul paraliziilor iese din
limiteleterapieitsubo, aceasta poate inliltura cfltevadintre simptomele neplicute
ce apar ca o consecinf5 a imposibiliffiFi migctrii membrelor, tn cazurile upoare de
parezE, terapia tsubo poate fi eficienti ca tratament. Atflt timp cflt mipchtile
capului sunt de cea mai mare imporran+e, pentru inceput masali ariile tsubo de pe
cap pi de pe umeri. Statul in par timp indelungat, in aceeagi poziqie, reduce
circulagia sf,ngelui cEtre musculatura spatelui. De aceea, acefti mugchi vor fi
slf,bigi. Pentru a preveni aceaste eventualitate, masafi meridianele ilustrate in
figura 22L. Cend paciengii paralitici suferfl de constipagie, masagi meridianele de
pe stomac (fig. 222). DacE pacientul are dureri in brapl sau in piciorul s5nf,tos,
masafi zonele din jurul punctelor tsubo din figurtle 223-228. Migcafl frecuent
membrele paralizate penffu a preveni ingepenirea acestora**.
* Accident vascular cerebral (n. tad.)
** Atenpie! Nu le ruigcaqi inainte de a intreba un medic specialist care arputea fi migcdrile
pi pozigiile pe care sE le folosiqi in fiecare dintre stadiile de paralizie; existd mipciri gi
pozilii care, in anumite stadii, pot agrava situagia. (n. trad.)
 til
Il

i=r !66 Tsuso - pUNCTE rrTTAtE iru rrnapre ozugrurelI

VI.I-10 (Iten-chu)
Pe rnarginea extern[ a celor doi mupchi
mari ai cefei, in punctele in care se prind
de osul occipital.
lIB-21 (Chien-ching)
la jumEtatea distanlei dintre baza gf,tului
gi extremitatea umirului.
TF-14 (Cftien-liao)
Depresiunea aflatH sub marginea vflrfului
exterior al acromionului.
Vu-13 (Fer-yri)
Unsungi cincibulateral, defiecare parte a
coloanei vertehrale, sub nivelul apofizelor
spinoase.ale vertebrei a treia toracale.
W-14 (Chiieh-yin-ri)
Unsunqi cincibulateral, de fiecare parte a
coloanei vertebralq sub niyelul apofizelor
spinoase ale vertebrei a patra toracale.
IS-11 (Pfen-tsung)
In depresiunea aflatf, in urijlocul omopla-
tului. Un sun pi cinci bu dedesubtul cen-
tn:Iui spinei omoplatului.
W-38 (I{ao-huang}
I
Treisunlateral, de.Eecare parte a coloanei
verrebrale, sub nivelul celei de-a patra ver-
l..fL tehre toracale.
,I lr VtJ-18 (I{an-yri}
/dh Un sun gi clncibulateral, de fiecare parte a
*l.b coloanei vertebrale, suh nivelul apofizelor
.!
spinoase ale vertebrei a nouatoracale.
! C
wt-47 (Chrh-shih)
?.c Treisunlateral, de fiecare parte a coloanei
+E vertebrale, zub nivelul apofizelor spinoase
o'c
ale vertebrei a doua lornbare.
I
YII-23 (Shen-yri)
Un sun picincibu'lateral, de fiecarepafie a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
I
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
I
I
bare, care este localizatE la inf,llimea ulti-
Fig. 227 mei perechi de coaste.
lr VB-29 (Chri-liao)
Opt sun pi uei hu sub extremitatea coas-
:

telor perechii a unsprezecea.

:l
rl ]ru-so {Ch'eng-.fu)
I
In centrul adf,nciturilor ce se formeazE
i dedesubtul feselor cf,nd corpul se aflf, in
!r picioare, tn pozilie de drepgi.
il

I
1
Tn qIAL{ENTE sPEcIFICE 167

S-9 (Jen-ytry)
Punctele situate la un sun pi cinci bu lateral de
rnErul lui Adam.
IG-L (Churrs-fu)
Extremitatea superioarE a pi4ilor laterale
ale toracelui, in zona celui de-al doilea spagiu
intercostal.
VC-17 (Shang-chung)
In centrul p[4ii anterioare a steilrului, la
mijlocul distan{ei dinue mameloane.
-15 (Chiu-wei)
La nivelul diafragmului.
VC-12 (Churug-wanJ
Patru sun deazupra orrbilicului.
S-25 (T'ren-shu)
Doi sun lateral, de o parte gi de alta a ombi-
licului.
VC-4 (I(uan-yrian)
ilii
Trei sun dedesubtul ombilicului.
I
a-:

TF-10 (T'ien-chtng)
Pe dosul braplui, in dreptul humeru-
sului 1a aproxirnativ un sun deasupra
cotului.
Fig. 222 TF-4 ftsang-ch'ih)
Pe dosul palmei, cAnd aceasta este
intinsd la maximrm, se evidenfiazfi
un mugchi puternig masiv, Acestpunct
tsubo se afli pe marginea tendonului,
in centrul articulaliei mflinii, pugin
deplasat c5.tre degetul mic.

Fig. ZZ4
P-5 (Chi-rse)
Fig. 223 Tendonul voluminos ce se evi-
-i
den;iaz[ pe partea interioarfi a
s-35 (Tu+i) .7- articulafiei cotului cflnd m6na
Ii.
este indoitf, din incheienrfl, sau
Depresiunea formatil iutre rotuli gi
pronrberanqa tibiei, in momentrrl
r
locul in care poate fi simlit pul-
sul, in depresiunea interioarE a
in care genunchiul este iudoit. articula$ei cotului.
Pc-7 (Ta-ling)
Punctul situat intre cei doi
mugchi mari ce se evidenliazE Pe
partea interioari a articulafei
Fig. 225
 lil

,t
l
170 Tsugo - puNCTE vTTAtE tr'l runepm ozuEnrrnrJ.
:f

G-20 (Pai-hui)
I
i,, p unctul de interseclie a unel
linii ce unegte urechile, trec&nd
i
prin cregtetul capului, cu o linie ce
pornegte ln sus, c5.tre cregtet, de la
lr
I mijlocul distanlei dintre omopla$. /^^,*

()
d,i&- .#ffi-
HJ ti

Fig. 230 '\.,F

lrB-zl (Chten-chrng)
La jumfltatea distanlei
dintre baza gfltului pi
extremitatea umfirului. J--

Fig. 237

P-l (chung-ft)
Extremitatea superioari a pfl4ilor laterale alh tora-
celui anterior, la nivelul celui de-al doilea spa+iu
intercostal. $ase sun lateral fap de o linie medianfi
pe ambele pe+ ale toracelui.
yC-17 (Shcng-chung)
In centruI pil4ii anterioare a sternului, la mijlocul
distanlei dintre rnameloane.
VC-14 (Chri-chtieh)
t
Imediat sub nivelul diafragmului; la doi sun dede-
subrul extremitfigii inferioare a sternului.
I
F-14 (Ch'i-men)
Extrernitf,$le coastelor perechii a noua.
I

VB-25 (Ching-men)
La extremitatEgile coastelor perechii a doudspre-
I
zecea. Pentru a le evidengia, agezapi pacientul In
li genunchi, cu corpul dr*pt, sau intins cu fafa in jos,
i
l-
in timp ce examinali coastele. Coastele peredrii a
I

I
douf,sprezecea sunt scurte pi mobile.
I
I
I
R-15 (Huary-yii)
t,
\ Punctele situate Ia cinci bu lateral, de fiecare parte
tt
a ombilictlui.
,l
ll
Fig. 232
,l

lr
II
rl
.t
L
TnernnnENTE sPECrErcE L7L

5-36 (Isu-ssn-li)
Pe latura externE a ga.rnbei, la trei sun dede-
subrul genunchiului. in dreptul marginii ex-
terne a tibiei.
SP-6 (San-yin-chfao)
Trei sun deasupra gleznei, pe Partea internf;
a garnbei.
R-3 (Tat-hsf)
Partea posterioarf, a laturiiinterne a gleznei.

Fig. 233
Teama obsesivi
Teama excesivH de alte persoane este o newozt ohsesivfr corelat[ cu ceea ce
Sigmund Freud a nurnit nevroza metastaticd gi cu ceea ce Pierre Janet a denumit
neurasrcnie. O persoanf, care suferil de aceastf, afeqiune este obsedatfi de acgiuni
qi atinrdini despre care gtie cil nu au o bazf, realH sau sens, dar de la care nu se
poare ab;ine de a Ie desftigura sau susgine. AIHnrri de obsesia propriu-zisf, existfi,
de obicei, gi un grad de spairnd. De exemplu, o persoanS. poate fi obsedatH de
pericolul pe care il reprezint5. cugitele qi de posibilitatea ca, avflnd un cufit in
mAnE, s5. poatE face.r[u cuiva. Aceast5. obsesie induce pacientului o spaimE fa;d de
cu;ite. Unele dintre simptomele acestei afeqiuni indud: ideile obsesive, a{iunile
obsesive, frica ohsesivE, tearna de murdHrie, frica de arf,mf,ne singur, teamafaff, de
spafii deschise, frica de obiecte ascugite, erirrofobia* Ei teama de algi oameni.
Acgiunile - de exemplu, spf,larea repetatf, a rnflinilor - pe care le efechreazfl cei
obseda;i sunt de naturf, simbolicf, piLHbereazi nipte tensiuni create de obsesie. in
ceea ce priveqte sirnptomatologia psiho-somaticE, obsesiile genereazfi adeseori
tulburEri ale sistemului neruos vegetativ, palpitapi, dispnee, rilcirea mflinilor pi
picioarelor, perturbdri ale somnului, conuacnlri musculare gi apa mai departe.
Pentru indep{rtarea acestor simptome este necesarf, instaurarea unui climat de
via;d sEnfltos. tn plus, au eficacitate masajul clasic saumoxibustiape urmH.toarele
putrcte tsubo: VU-15, W-23 (fig. 235), VC-17, VC-12 giVC-4 (fig. 236). Masajul
ihiasu pe punctele tsubo marcate in tigurile 234-238 este de rnare ajutor.
* Spaima de sflnge (n. uad.)
il
l-72 Tsugo - pUNCTE vrrAtE iN rsRApm orugurerA
I
(Par-hui)
ff ^G-20
In punetul de intersec;ie a unei linii ce uneqte
urechile, trecflnd prin cregtetul capului, cu o
tr Iinie ce pornepte in sus, cire crepet, de ta
rnijlocul dis tanlei dintre ornoplapi.

II
-.1
rI
Fig. 234

il
'tJ
VU-IO (T'ien-chu)
ill
tl I Pe marginea externd a celor doi
mugchi mari ai cefei, inlrunctele
iu care se prind de osul occipital.
I:
il:

ill

I
lr

lll, G-14 (Ia-ch'ui)

La baza cefei, in dreprul punczului
dintre apofiza spinoasH a celei de-a
lil
faptea vertebre cerrricale gi apofiza
spinoasH a primei vertebre toracale.
G-12 (Shen-chu)
iii
Sub nivelul apofizei spinoase a celei
\x, lr
de-a treia vertebre toracale.
-{Jl
!lr
Ii
VtJ-15 (^E[sinyri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub nive-
I
li lul apofizelor spinoase a1e celei de-a o o
cincea verEebre toracale. trt
a.c
VU-23 fShen-yri) ,a s
i Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare
pafte a coloaneivertebrale, sub nive-
lul apoflzelor spinoase ale celei de-a
I doua vertebre lombare, care este Io-
calizatf, Ia inillimea ultimei perechi
ll de coaste.
I Fig. 235

II
 'TnereuENTE spECrFIcE 17s
,tu-

I
I
I

17 (5hang-chung)
in centrul pfut1i anterioare a sternului, la
mijlocul distan;ei dintre mameloane.
12 (Chung-wan)
Patru surr deasupra ombilieului; la jum6-
tatea distangei dintre orrbilic qi diafragm.
R-16 (Huang-yri)
Punctele situate la cinci bu lateral, de fie-
care parte a ornbilicului.
VC-4 (Kuen-yrian)
\ i
Trei sun dedesuhtul ombilicului.
I il

Fig. 236

IG-4 (FJo-lcu)
Punctul de pe dosul mf;inii situat
exact tntre degenrl mare gi dege-
tul arltEmr.

$-9 (Chu-pin)
In mugchiul gambei situat in
profunzime, la o distanlf, fa15
de creasta tibiei egal5 eu lE;i-
mea degerului aritEtor, intr-un
punct situat la cinci sun dea-
supra p[rFri inteme a gleznei.
SP-6 (Son-yrn-chiao)
Trei sun deasupra gleznei, pe
Fig. 237 partea internE a gambei.
R-3 (Par-tui)
Partea posterioarl a larurii ir-r-
terne a gleznei.

Fig. 238
 774 Tsuso - puNCTE vTTAIJ iu runeprn bzuuvrarA

Bfllbffial.a
Dintre numeroasele probleme de vorbire - unele de cauzE organicfl, altele de
origine psihologicE, iar ilt*t* reeultflnd, nici mai mult, nici mai pufin, decflt
din
urul*it* regioialisme lingvistice - bebaiala dii celui afectat cea mai mare
r"f*ri"ga ptlt i.e pi jenf, de-exprimare. Se estimeazH. c[, in Japonia, aproximativ
Fig. 239 G-20 (Psi-hui)
in poo-.tul de intersecfie a unei linii ce unEte urechile, trec6nd
p.i* *.ugtezul capului, sll o linie ce pom5tt in sus, ciltre
iregtet, de la mijlocul distanlei dintre'omoplagi.
VB-3 (Ke-cltu-jen)
Depresiunea sitrratfi pqin deasupra mijlocului arcadei zigomatice.
S-7 (Flsia-kuan)
Depresiunea din fala acelei pHrgi a mandibulei care se aflfl in
drdpurt conductuhii auditiv-. I#iarginea infefgaf a arcadei
zig6mafice. Depresiunea de sub osul obrazului (arcada zigo-
rnaticf,) aflatE tn panea opusfl nf,rilor.

W-10 (T'fen-chu)
Pe marginea exterllf, a ce-
lor doi rnugchi mari ai ce- IFF

fei, in punctele in care se F

prind de osul occipital.
23 (I,ien-chtian)
Parrea superioarE a PE4ii
anterioare a gf,tului, tn Pli-
ca de lf,ng[ mdnrl lui Adam.
VC-22 (Pten-t'u)
Depresiunea aflati chiar deasupra sternului, Sau depre'
siG*, situat[ deasupra punct,lui aflat la mijlocul dis-
tangei dintre clavicuie.
P-l (ChunS-F)
Extrerritatea superioar5. a pdL4ilor laterale ale toracelui
anterior, la nivelul celui de-al doilea spaqiu intercostal.
S, ase sun lateral f,agE de o linie medianS, pe ambele pe4i
ale toracelul.

a sternului, la mijlocul dis-

Patru sun deasuPra ombilicului; la jumitatea distan;ei

dintre ombilic gi diafragm.
S+5 (Tien-shu)
Doi sun lateral de o Parte 9i de alta a ombilicului. Se
identificf, up or prin agezarea degerului mare, a ardtH- \ a
I
ton:lui gi a degenrlui mijlo ciu de ambele pfl{i ale Fig. 24O
ombilicului.

I
.TneTeuENTE
SPECIFICE 175

VI']-13 (Fei-yri)
Un sun pi cinci bu latera\ de fiecare pafte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale vertebrei a treia toracale.
V[I-20 (P't-yil)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare Parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul celei de-a
unsprezecea vertebre toracale.
YtJ-23 (Shen-yti)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare Parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
bare, care este localizatE lain[l1imea ultimei
perechi de coaste. rU

a
unu la sute dintre copii se bf;lbffie gi cil
numlrul bfuba1ilor afectati este mai mare
decf,.t numf,rul femeilor. Depi cauzele afec- I
+

fiunii nu sunt deloc cunoscute, acestea par a

t
t
e
sf, includil elemente psihice, obipnuinfe de l C

vorbire gi factori ereditari. Este deosebit de

semnificativ faptul cE bfllbfliala apare de
obicei inaintea vf,rstei de trei ani sau, cel
tf,rziu, inaintea vf,rstei de opt ani; acestea
sunt perioadele in care influenfele gi rela-
Fis. 241
giile sociale au o imporrantil major5..

S P-9 (frn- Iing- ch'iian)

Imediat dedesubtul proil-
beranlei osoase de sub ge-
nunchi, in dreptul capului
tibiei.

SP-6 (San-yin-chiao)
Trei sun deasupra glezngi,
pe parteaintern[ a gambei.

t
i

\*r*'

Fig. 242
 776 Tsuso - pLTNCTE vITALE fu reneplA oRIENrat e

BAlbAiala este rezultatul unor spasme ale organelor de vorbire. Potrivit

interpret5rilor acceptate in prezent, condiliile sociale pi mediul de dezvoltare, ca
gi capacitatea copilului de adaptare 1a acestea, determinfl aparifia unui fenomen
ce poate fi numit disfunqionalitatea c5.ilor de ransmitere a informa;iilor de-a
Iungul sistemului neruos cenrral. Aceastd disfuncflonalirate se manifest[ sub
formabfllbfrielii. Supratensionarea organelordevorbire genereazfibfllbAiala pi, in
acelagi timp, determinE tensionEri ale musculaturii membrelor gi ale fegei.
lI Intrebarea este: ce aflume genereazfl tensionarea?
tn multe aspecte de vialH, stresul - solicitarea peste ceea ce este necesar in
lli cadrul activitf,gilor obipnuite - poate deveni un obstacol. De exemplu, multe
persoane se simtca gi paralizate in momentul in care sunt invitate st presteze tn
ffi
public o parte dintre activitdgile zilnice obipnuite. Dar, in ciuda faptului cd
majoritatea am avut o experienfe a apa-zisului trac, doar pufini dintie noi se
bfllbAie. Acest fapt este un indiciu clar cd existE un factor special generator de
lli stres ce ?mbracf, aceast[ formf, particularH la anumili indivizi. Din punctul de
vedere al obsenratomlui neafectat, bf,lbfliala este o problemS. minori; cu toate
af,

lil
acestea, este rnotiv de rnare suferin;E penftu cel in cauz5., ceea ce duce la crepterea
stresului psihic care pune in prim plan infirmitatea.
Relaxarea rnusculaturii implicate tn bfllbffialt reprezintf, solufia penftu vinde-
lr carea afecEiunii, iar acesr deziderat este in intregime fezabil cu ajutoruI acupunc-
hrrii, moxibustiei pi aI masajului. Punctele tsubo indicate tn acest trarament sunr
lli marcate in figuril e 239-242. Cele din figura 239 s'unt localizate la nivelul capului;
tratamentul lor este destinat relax5rii muscularurii capului pi fegei. Traramentul
punctelor tsubo din figurile 240 pi247 indepErteazd,tensionarea musculaturii de
Ii
la alte niveluri ale corpului, Terapia orientalfl a prescris tradigional moxihustia pe
VC-12, W-23 giW-13 pertru relaxare. Pentru a trata bAlbAiala, aplicapi rerapia
II tsubo punctelor marcate pe desene.
F
,i:

6. AI"ECTIT]NI MUSCUIARE $I ARTICTJIARE

jr-
':i

Reumatismul
.i:
t,
Unele dintre cele mai frecvente acuze dureroase de la nivelul aniculagiilor
sunt rezultatul unor suprasolicitfiri sau al uiror exercifii neobignuite. pe de alt[
il
Paltei c5nd Pe_rloana care se plflnge acuzE dureri dimineaqa la ftezire, aceasra
:l
suferf, probabil de reumatism. Durerile arriculare matinale insogite de inilamarea
articulagiilor de la jumdtatea degetelor mijlocii sunt caracteristice acesrei afec-
I fiuni. Manifestf,rile incipiente sunt lipsa forfei, slf,birea, molegeala gi anemia. pe
mdsuril ce afec;iunea progreseaz5., articulapiile mici ale mf,inii aevin dureroase;
ulterior, durerea pi redoirea cuprind gi airiculaliile mai mari ale picioarelor,
lii

l,I
lll
TnnrnuENTE SpECIFICE L77
gelulchil_or, goldurilol, brafelor gi palmelor. tn unele cazuri, durerea cuprinde
qticulagiile gf;tului. Frisoanele, febra pi umflarea bruscfi a afiiculagiilor u.t*pu-
niazi uneori aceastf, afecfiune. Pe mEsurH ce afeqiunea se cronicizeazH, articu-
lapiile funcqioneazdmai greu Ei apar nodulii care sunt caracteristici pentru reuma-
tisrn-Arcicu1a;iile afectare sunt acoperite de o piele cu aspect deosebit de fin gi lucios.
Virusurile gi alte microorganisme sunt citate printre cauzele care pot sta la
originea reumatismului, al[turi de alergii*; totupi, cauza realf, nu a fost stabiliti
cu precizie. Vflntul, temperaturile sc5.zute, umezeala pi vremea rea agraveazi
afeqiunea sau fac individul mai sensihil fagH de aceasta. Femeile, lncepflnd din
decada a doua de vArstE, sunt cel'mai frecvent victime ale ac€stei afeqiuni. De
fapt, dintre paciengii cu reumatism, rrei sferturi sunt femei gi doar un sfert -
bf,rba;i.. Simptomele de reumatism la copii necesitE cea mai mare arenfie gi
Precaufie intrucAt, cel mai adesea, acestea suflt rezultatul unui reumatism
articular acut, ce apare ca urmare a infectflrii cu streptococul hemolitic. Aceastfi
afec[iune derermin5. inflamarea miocardului.

P-5 (Chi-tse)
Tendonul voluminos ce se evidenpaz[ pe partea ante-
rioarf, a articulagiei cotului, cffnd mf,na este indoiri din
incheieturf;.
Pc-3 (Chri-rse)
P.e partea dinspre degetul mic a tendonului ce se evi-
denliazf,in mijlocul arriculaliei cotului in momentul in
care cotul esre indoit.

I-7 (Shen-men)
Bctremitatea internil de pe partea interioarH a articu-
la;iei mf,inii.
Pc-7 (Ta-ling)
Punctul situat intre cei doi rnugctri mari ce se evi-
denliazE pe partea interioarE a arriculatriei mf,inii.

P-9 (Ihi-yrian)
Cf,nd degetele de la mfln6 sunt intinse eomplet, se
evidenfiazf, un tendon gros la baza degetu]ui mane.
Acest puuct tsubo este localizat pe tendon, pe parrea
dinspre degerul mare.
Fig. 243
* tntre alte cauze citate runt perffirbtrile imune, expunerile la radiaflile uluaviolete,
stresul psihic. (n. trad.)
 1-78 Tsugo - PUNCTE vITATE it*I tERAPm orumme#'
poate
Depi cauzele reumatismului sunt neprecizate, terapia oriental[ tsubo
ameliora simptomele dureroase ce apai datoritfl fapurlui cE acest gen de rrata-
punctele
menr irnbunflled$rc circulafia sflngelr.ri in corp. Pentm inceput, masagi
P-9 (fi8'
rsubo dinvecinirur*u celor mai duieroase aniiutagii: P-5, Pc-3, l-7,Pc'7,
nivelul
248), TF-10, IG-il, tc-s gi rF-4 (tig. z4a). Pentru a trata durerea de la
gleznelor, masafiip-s, nls (tis.24E), S'41 qiw-60 (fis.246).tn plus, masa;i
ionel_e din jurul'articulagiilor dureroase. Este imporlan[ shefectuali
zilnic masa-
benefice tn reumatism. De
;.ri co*prlsele calde gi blile cu parafinil au acfiuni fo4[.
'
aser*ene4 moxibustia este efici*nte, dartrebuie sH evita|imasajul shiatsuin
IT-1O (T'ien-ching)
Pe dosul bralului, iu drepEul humerusulur, la
I aproximativ un sun deasupra cozului.
IG-II (Chti-ch'th)
La extrernitatea laterali a plicii cotului, sinra-
I
tE cEtre degetul mare.

l:

I
IG-S (Yang-hs0
Puncn:l siruatintre cele doufl tendoane masive
I ce ap ar pe dos ul mf; inii, la baz a degetul ui Elarer
cflnd acesta este comPlet intins'

ll

Fig. 244
lr

TF-4 (Yang-ch'ih)
Pe dosul palmei, cflnd
I
aceasta este intinsf, la
maximum, se evidenfiazd
un rnugchi puternic, ma-
I
siv. Acest punct tsubo se SP-S (,9hang-chtu)
aflfr pe marginea tendo- Pe larura internfl a
I- gleznei.
I nului, in centrul articula-
I

;iei mflinii, pulin dePlasat Fig. 245

cfitre degetul rnic.
T R-B (Thi-hst)
Partea posterioarE a laturii interne a gleznei'

I
 TnarauENTE spECTFICE 779
J

,i

s-41 (Cldeh-fts[)
Punctul din centrul pErgii anterioare a
gleznei.
VU-6O (Ifun-lun)
Partea posterioarE a laturii externe a
gleznei.

Fis. 246

Amorfeala la nivelul mflinilor

tn perioada sezonului de ascensiuni montaner persoanele neobignuite sE
care greut5.Fi mari pe spate se pl6ng de aparigia unui tip de paralizie u,poari,
cauzate de purtarea bagajelor pe care trehuie si.le transporte in cursul traseelor
montane lungi. Paralizia apare ca urmare a compresiunii aplicate cib bagaj gi
baretele rucsacului asupra nervilor ce pornesc de la baza gfltului, pe deasupra
claviculelor qi apoi pe Ia nirlelul subsuorilor, c5.tre membrele superioare. Din
moment ce aceastE afecgiune este rareori atflt de grav[ incAr si determine o
lezare definitivd a nenrilor, ea nu este o surs5 de tngrijorare. Paralizia poare
afecta douf, zone: paralizia de tip superior, care afecteazf, urnerii, omoplapii pi
musculatura bragului, qi paralizia de tip inferior, ce afecteazf, coatele, mAinile,
I
pumnii pi degetele. Atf,t rimp cAt situa;ianu este gravd, tratamentul cu prosoape
calde sau curenfi de aer cald de la usc[toml de pHr va restabili mobilitatea
musculaturii afectate.
Eupi ce compresele calde igi vor fi ftcut efectul inigial, masafi tn direcgia
sEge;ilor pe meridianul 0 pe ceafi gi extremitflpile umerilor, pe meridianul @ p*
marginea internE a omoplagilor fi pe meridianul @ sub vffrfurile omoplafllor
(fig. 2a7). Continuafi cu masajul urrnEtoarelor meridiane: meridianul @ in fafa
bazei brapelor (fig. 248), meridianul @ pe mupchiul triceps, la baza bragelor,
meridianul @ pe muqchiul biceps al bralului (fiS. 249), meridianul @ pe fa;a
interioarE a mugchiului triceps, meridianul @ ce coboard de la cot la degetul
mare (fig. 250), meridianul.@ pe masele musculare aflate pe antebraf, de partea
degetului mare (tig. 249) pi meridianul @ pe grupele superioare de muscu-
laturi de la nivelul antebra;ului (fig. 250), Efectuafi acest masaj prin migcdri de
tapotarnent, fricliune sau stoarcere cu ajutorul palmelor. DacE acest tratament
nu rezolvE afecfiunea, s-ar putea ca nerr/ulsd fi fost lezar. In aces[ caz consultaqi
medicui.
lr
I

180 Tsugo - pUNCTE vTTALE tu runspta ozueN'r,qlj.

l
I
I

i G-14 (Is-ch'ui)
La baza cefei, in dreptul punctului din-
tre apofiza spinoasi a celei de-a paptea
vertebre cervicale si apofiza spinoasfi a
H prirnei vertebre toracale. I

7: t VB-21 {Chien-chrng)
I La jum[tatea distanqei dinue haza gfl-
u
tului Ei extremitatea umilrulul
u
TF-14 (Chfen-lioo)
v Depresiunea aflati zub marginea v6.r-
ftrlui exterior al acromionului. Locul
unde osul braplui se arriculeaz[ cu
A omoplatul, la baza um5rului.
JrF IS-11 (7"fen-tsung)
-r-ts
In depresiunea aflati in mijlocul omo-
plamlui.
-
!
I

r u .l .c
{I u
I
I 0 a
I
a I ,i, ,
I

)
{

Fig. 247

Vt.J-23 (Shen-yri)
Un sun pi cinci bu lareral, d* fiecare \
pafte a coloanei vertebrale, sub nivelul
apofizelor spinoase ale celei de-a doua
vertebre lombare, care este localizat5 la i-

in6l;imea ultimei perechi de coaste.

{
.l

'
I

TnermrENTE spECrFrcE 181

t
i

Ftg. 24s
d\
r'4\ P-2 (Pun-men) d b
tn mijlocul depresiunii d \
aflate dedesub n:l exuemi-
tfrfli externe a daviculei.

P-I (Chuns-fu)
Extremitatea superioaril a pfl4ilor laterale
a1e toracelui anterior, la nivelul celui de-al
doilea spaqiu intercostal. $ase sun lareral
falE de o linie median[ de ambele pf,4i ale
toracelui.
\
Y..,

IG-14 (Pt-nao)
L,aaproximativ gaprc sun deasupra lui IG-11, pe partea dinspre
degetul mare a bralului; in locul din regiunea superioarf, a
bra;ului in care mugchiul triceps se ingusteaz[ treptatintr-un
tendon.
I-3 (Shao-haD
Extremitatea inrernfi a proeminen]ei osoase de la nivelul
cotului, pe paftea dinspre degetul rnic.
P-5 {Chi-rse)
Tendonul voluminos ce se evidenliazE pe parrea interioard a
articulaflei cotului, cf,nd mf;na este indoit[ din incheieturf,.
Pc4 (Ifsi-men)
Puuctul central de pe partea interioarE a antebralului, la jurnf;-
tatea distangei dinte articula$a cotului pi articul atria purnnului-
l-T (Shen-men)
Extremitatea internfr de pe partea interioarf, a a:ticula;iei mf,inii.
Pc-7 (Ia-ling)
Punctul siuratintre cei doi mupchi ce se evidengiazt pe partea
inrerioari a articulagiei mflinii.
P-9 (Taiytian)
Cind degetele de la mf,nfl suntintinse complet, se evidengiaz[
un tendon gros la baza degetului marE. Acest punct tsubo este
localizat pe tendon, pe partea dinspre degetul mare.
(Fa,tc tnrerfosrd)

Fig. 249
I
.'r

182 Tsugo - PUNCTE vrrALE Iu tEnepIA oRIENTAl,n'

IG-ll (Chti-ch'th)
lu *#**itatealiteral[ a plicii cot,lui situat5 clre degetul
mare.
IG-15 ffang-tui)
I pe
Punctui sitrlat intre cele doufl tendoane masive ce aPar
este
I
dosul mflinii, Ia baza degetului male, cflnd acesta
complet tntins.
TF4 (Yang-ch'th]
p. ao*"t pilmei, cflnd aceasta este intinsfi Ia maximum, se
*via*"6"i[ un mugchi puternic, masiv. Acestpuncttsubo se
uflep.' *arginea tlndonulu! in centml articulafiei mfl inii,
puqin deplasat cHtre degetul mic-

(Partea externd)

Fig. 25o

Amorfeala degetelor
ExistE o tendin;5. generalH. de ingrijorare in legflturfl cu
amo+eala 9i discon-
interPretat ca
fo.trLapftrrrte la nivJlul degetelor, deoarece acest simptom este
iii"d pri*"rgator unei siruafii mulrmai grave. Este adevErat cd pareza-giparalizia
se manifest5. uneori prin aceste s"*.in stadiile incipiente; dar, in gengt*I,
ale oaselor de la
,*"if-rfa degetelor poate -avea trei cauze. Upoare deformel determina,
nivelul gflrului pot comprima rf,dicinile nervilor ce ajungla_ degere gi
verrcbre
tn aceasre sltualie, u*&1*8. Nervii ce se ramific6 Ia nivelul celor $aPte
de la
cervicale pleacE din regiunea cervicald a milduvei spinflrii' Cti care Pornesc
cefei,
nivelulvertebrelor cerrTicale trumerotate de la patrula papte ajung lanivelul
il.{;[, fi -ai"ifor. compresiunea - de ohicei tn veciniltatea vertebrelor -
dur*rilor gi a amor[elilor Ia pJ*lrl degetelor- Dacf,
neruilor dercrminfl aparifii
vertebrelor a
d.eformarea care g"ri*r*ur[ compresiunea este situatf, la nivelul
este siruatfl la
cincea sau a p.r"i cervicale, degltur afectat va fi cel rnare; dact
iar-daci
nivelul celei de-a Fasea sau a g"!t*u, degenrl afectat va fi cel mijlociu;
cervicale,
fenomenul .o*ffii"nii are loc la nivelul celei de-a $aptea vertebre
degetele afectate vor fi inelarul 9i cel mic'
-
TneTeUENTE SPECIFICE 183

Cea de-a doua cauz[ posibild de amo4ealE 1a nivelul degetelor o reprezintf,

circula;ia deficitarf, determinat[ de o obstruqie arteriald la niv^elul mugchiului
sternodeidomastoidian, arterH ce vine de la inimi cf,tre mAini. [n aceste cazuri,
pacienqii vor prezeflta gi o contracruri importantf. a mugchiului scalen, care se
afli dedesuhtul muEchiului sternocleidomastoidian. Cea de-a treia cauzfl posibilfl-
ce se aseamdnfl celei de-a doua - este reprezentatfi de o situagie de anemie localE
care #ecteazfl circula;ia de la nivelul degetelor. Simptomele acestei afecfiuni
sunt redoarea bazei cefei pi a regiunii cuprinse tntre gflt pi umeri, inso;iti de
rEcirea degetelor gi sciderea forfei undei pulsatile Ia nivelul incheieturii mflinii in
momentul in care braful este ridicat.
Pentru tratamentul primei situalii, urmafi indicaEiile de la tratamentul umerilor
Ei braqelor;
cu alte cuvinte, aplicaqi o compresfi caldE la nivelulverrebrelor cersicale
$i ln regiunea cuprinsf, inrre baza cefei givf,rful umerilor
(fig. 251). Masali apoi
u$or masele musculare situate lateral de vertebrele cervicale. In cea de-a doua
situagie, trataqi redoarea gAtului gi a umerilor cu ajutorul unei comprese calde sau a
unui prosop gros. Folosind apoi cele patru degete, masaEIG-77,5-72, I-1, S-11 (fig.
252). tn acelapitimp, punegi pacientul sil efecrueze migcdride extensie pi contracfie
ale musculaturii braqelor gi sE le roteascE de jur imprejur. Pentru a trata amo{eala
de la nivelul degetelor determinatfl de cea de-a ffeia situa;ie, este necesar sf, tratem
anemia care este c^heia problemei. Folosind degetele ambelor mAini, masa;i
meridianele tnHl$ate tn figura 253, Apoi masa;i in intregime toatf, suprafaga de la
degete panH Ia nivelul articulajiilor mfiinilor. Masaf bazele brafelor cu ajurorul
palmelor. in sfArgit, stirnula;i circulafia de la nivelul degetelor cu ajutorul unei b5i
ahernante calde qi reci, Ia nivelul m6inilor.

i
Fig. 257 i
I
' .f4

4
-tjE
 F

184 Tsueo - pUNCTE vrrALE iN rrnqpln oRmnrrRrA

I

IG-17 (Tten-ting)
tflngf, vflrful depresiunii triunghiulare
t
I formate de mupdriul sternocleidomas- S-12 (Chiieh-p'en)
toidian (mugdriul ce se intinde de Ia Pugin de4supra
baza gfltului cltre ureche; devine vizi- puncrului de la ju-
bil in momentul in care capul este com- mS.tatea distan;ei
plet intors inrr-o parte), mugchiul tra- dinue extremitfi;ile
pez (mugchiul mare triunghiular ce se daviculei.
tntinde de Ia ceaH citre vf;rful umil- I-1 (Chf-chtian)
rului) Ei clavicul5. Sau trei sun lateral, Fis. 252 In partea anterioarE
de o parte ;i de alta a mfirului lui Adam a subsuoriirla nivelul
pi un sun in jos; sau pe marginea exrer- artlcula$ei hra;ului.
n5 a mugdriului stemodeidornastoidian.

S-11 (ChT-she)
db Un sun pi cinci bu Ia-
d b teral, de fiecare par-
d \ te a punctului din
centrul pfirlii ante-
rioare a gf;tului. Ex-
tremitatea internl a
claviculei gi extre-
mitatea superioarf; a
sternului.
J
i

ll
I
:

I
fig. 2s3
 'TnerauENTE sPECIFIcE 185
Durerea moderatf, in regiunea lombarfr.*
rlatoritd faptului ci merge gi stE i:r picioare pe douE membre tn loc de patru,
omql for[eaz[ regiunea inferioard a spatelui pi regiunea bazinului perirru a
susqine inueaga Breutate a capului, trunchiului gi a membrelor superioire, ca gi
pe cea a organelor digestive pi de reproducere, ih consecing[, nu este de mirare cH
aceste perF ale corpului pot deveni sediul unor dureri fi al disconfortului.
Durerea din zona lombaril poate fi generatfl de multe cauze diferite. Afeqiuni ale
stomacului, ale intestinelor sau ale vezicii urinare pot sE fie cauza acestora.
Femeile care suferd de afecgiuni ale organelor de reproducere por avea frecvent
dureri lomhare. Durerile in[ense de la acest nivel pot fi cauzate de hernia de disc
intervenebral [in astfel de cazuri pozigia culcat, intins pe o parte, aduce o oarecare
ameliorare). Spondilita supurativE poate determina dureri vioiente Ia nivelul
zonei lombare, insoqite de febri. Cancerul produce dureri la nivelul coloanei
lombare, dureri ce nu se calmeazd prin repausul la pat. Diferite dureri ale
sciaticului se extind de la nivelul spatelui, de-a lungul traseului, pAnH Ia nivelul
degetelor picioarelor. Cf,nd discurile intervertebrale se deformeazd, ele com-
primf, nervii de la nivelul picioarelor pi determinE dureri, amoqealfl pi contacturi
musculare ale spatelui pi picioarelor. Osteoporoza** sau distmcgiile osoase for-
geazE persozrnele vf,rstnice sil adopte o poz{ie caracterizatE prin curbarea tn fatf, a
coloanei Ei a umerilor. Uneori, durerea de spate este foarte intensd gi locatizati cu
precizie la nivelul tnf,llirnii centurii sau la nivelul protuberanfelor superioare ale
oaselor hazinului. Dacd nu se evidenpiazfl Ei alte simptorne specifice, pacientul
poate suferi datorit5. unei perflrrbfui ce afecteazH fascia*n* musculaturii spatelui.
Aceastf, sihrafie apare, de obicei, ca urrnare a oboselii, frigului sau a unei migclri
deosebit de energice.
Chiar $i un medic ftrtAmpinfl dificultigi in diagnosticarea cauzelor durerilor de
spate de felul celor menlionate pe scurt mai sus. Un amator are cu atet mai pugine
Fanse de succes intr-o asffel de incercare. De aceea, pentru folosirea terapiei
tsubo, mE voi rezuma doar la a discuta despre indepHrtqrea durerii de spate, pe
care o voi dasifica tn dou5. tipuri: ugoari gi intensE. ln acesr subcapitol, voi
prezenta tratamenrul durerii de spate de intensitate ugoarE, ce apare la unele
persoane dimineaga,latezire, gi la care nu a fost depismtH nici o modificare vizi-
bilE radiologic pAnf, in momentul respectiv gi nici o modificare circulatorie. Bf,ile -
mai ales cu sare sau sfiruri minerale de.sulf - pot indepfina aceste simptome; dar,
in cazul in care astfel de bEi sunt imposibil de realizar, o compresi caldE aplicaril
Pertru circa douilzeci de rninute piurmatE de masaj este la fel de eficientE. Pentru
-
inceput, cu ambele mAini dreapra deasupra pi stffnga dedesubr - comprimagi
* Zona $a14or, regiunea infurioard a spatelul (n. trad.)
*rr Demineralizareasau pierderea de [esut osos organic, frecventfl Ia persoanele v6rstnice.
tra4)
(n.
*** O foi$ elasticf, ce imbracH mupchti. (n. trad.J

,l
 -_---

186 Tsugo - PUNCTE vTTAI,E iw rtnspn'orumrratA

palmele, masali
meridianut @ (fis. 25+). Apoi, executflnd mipcdri circulare 9u
p* direcqiile sig-egilor qi,
meridianete @ pi @ (fig. 255). Apoi, masali meiidianul @ pe direc;iile
in final, folosind palma ar*^pi'a +i pu cea -stangH simultan, lnasagi
;;;;il.*u.iai"ri"i o, to."uzat ia-nivelul feselor. pentru a intiri musculatura
pe punctele tsubo inf[[i-
abdomenului, masali clasic sau aplicafi masajul shiatsu
gate in figura d;. i";r"r, r""rr* i*porranr masajur itasic sau masajul shiatsu
"ri. (figurile 257 qi2!8). r.
i;p;".,;te tsubo de pe picioarepJpT,,',.t*1e tsubo deia nivel lombar, afimci cf,nd
Dac5. folosigi moxa, aplicaFi-6
considerali cE frigul sau rf,ce"t" tu*t cauzele posibile' Ilffup LA*l:t^"-^':Xb"
reprezentate in imagine in carr-rr in care considerali
ct problema es[e generatf, de
afecfiuni ale stomicului sau intestinelor tu, d" afecfluni
ale organelor de
de cincipf,nfl la gapte ori
reproducere la femei. Folosi;i moxa cu SranutuFtt mgdr-e,
p" fi*.ure punct tsubo, o datf, pe zi, timP de trei stpt[mani.

lW-2;2 (Ssn'chtso-Yti)
U Un sun Ei cincibu lateral, de fiecare Partq
U a coloanei vertebrale, sub nivelul primei
u vertebre lombare.
W-23 (Shen-Yfi)
Un sun si cinci bu lateral, de flecare Parte
A a coloahei vertebralg sub niveiul apo-
fizelor spinoase ale celei ds'a doua ver-
-4F i"U* lombare, care este localizati lainEl-
-f.F timea ultimei Perechi de coaste.
,tF Vu-zs (Ta-chhng-Yu)
Un sun pi cincibu lateral, de fiecare Parte
a coloanei vertebralg'sub nivelul apo-
d/!
, fizelor spinoase ale celei de-a patra ver-
u I o tebre lombare.
t} u ll.flU-?;I (Hsiso-chhng-Yd)
o a Verte,brele sacrale sunt sudate Pi for-
meazf, peretele Posterior al cavitfl;ii pel-
a t it

viene. Acest Punct tsubo este situat la un

\ sun $r cinci bu lateraf de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul aPofize-
lor spinoas e ale primei vertebre sacrale,
V[}-28 (P'ang- kuan-yri)
Un sunqi CINCT bulaterat de fiecare Parre
I
a coloanei vertebrale, suh nivelul aPo-
Fig. 254 fizelor spinoase ale celei de-a doua ver-
rcbre sacrale.

t-
I
.TNRr,qnrrnrrE
SpECIFICE -787

rru-+7 (Chih-shih)
Trei sun lateral, de fiecare parte a co- u
loanei vetebrale, sub nivelul apofizelor u
spinoase ale vertebrei a doua lombare,
Iateral de punctele W-23.
VB-29 (Chri-Iiao) A-
Opt sun gi trei bu sub extrernitatea coastei
a unsprezecea. Exact in mijloc, dar oare- -4fr
cum posterior, in dreptul osului goldu-lui. -tI*
.1J\
VC-12 (Chung-wanJ
Patru sun deasupra ornbilicului; la jumH-
tatea distanlei dintre ombilic qi diafragm.
u a
r| {
o it
C J
db
n b
\
@

Fig. 255

S-25 (I'ren-shu)
Doi sun lateral, de o parte pi de alta a
ombilieului. Se identifici uqor prin a,pezarea
degetului mare, a arititomlui pi a degetului
, mijlociu de ambele perfi ale ombilicului.
R-L6 (Huang-yri)
Punctele situate la cinci bu lateral, de fie-
care parte a ombilicului.
F-l1 (Yin-lien)
La aproximativ doi sun dedesubtul liniei
I
inghinale, pe partea internf; a coapsei.
$P-10 (Hsrieh-hqi)
Doi sun pi cinci bu deasupra rotulei, pe
partea internE a coapsei.

Fis. 256
 188 Tsueo - puNcrE vTTATE in renepre ozuEmre#.

S-36 (Tsu-san-li)
Pe paftea externi a gambei, la tlei
sun dedesubtul genunchiului. iin
dreptul marginii exrerne a tibiei

sP-9
dedesubtul berange I
osoase de sub genunchi, in dreprul
capului tibiei.
SP-6 (5an-yin-chiao) !
II
Trei sun deasupra gleznei, pe par- tI
Fig. 2s7 tea internl a gambei,
Fis. 258

Durerea de spate severi

Fe mflsurfl ce vflrsta tgi pune amprenta asupra corpului uman, discurile
interverrebrale se pot deforma, tasa ori se pot produce hernieri. Persoanele care
au ghinionul sE devin[ victime ale aces[ei afeqiuni prezintil riscul de a suferi de
dureri intense, chiar infirmizante, fo regiunea spatelui, in cazul tn care se
angajeazfl in mipcf,ri brugte sau mai deosebite, mai ales tn activit[;i ce implict
ridicarea ohiectelor grele, Acestea sunt situa;iile tn care apar, de fapt, intinderi ale
musculaturii spatelui. Am afirmat cf, aceast[ afecgiune predominH printre vf,rst-
nici, dar, in zilele noastre, ctr-iar gi tinerii, care se bazeazilpreamultpe automobile
gi in acest fel nu reu$esc sf, facH. suficientH miqcare, devin victime ale durerilor
intense de spate in momentul in care se, angajeazfi tn activit[fi mai intense decAt
cele obignuite.
In cazul in care un pacient suferh o astfel de crizf;, tn primul rf,nd atingeli
Partea dureroas[ pentru a verifica dacf, temperatura este mai ridicatfl sau daci
erist5 o inflamare local5.. DacE zona este cald[, aplicali o compresE rece. DacH nu
es[e, aplicaqi o compresd caldH. Agezagi pacienrul intins inr-o pozigie perfect
relaxatf,. penfix aproximativ douflzeci de minute. Apoi aplicali rratamentul prin
masarea puncrelor tsubo de pe picioare (S-41, fig. 259). Aceast[ manewl trebuie
efectuatd cu preeizie, exact pe punctei cu cele dou[ degete mari, in acelagi timp.
Pacientul trebuie s[ stea culcat, cu picioarele intinse, labele picioarelor apropiate
pi bragele pe lAng[ corp, Apoi, aplica;i masajul shiarsu pe 5-36,.VU-57 (fig. 260)
+i
S-34 (fis. 261).

I
 TnereuENTE spECIFICE 189
I

s-41 (Chieh-tui)
Punctul din centrul pE4ii anterioare a gleznei.
5-36 (Tsu-san-li)
Pe partea externl a gamhei, la rrei sun
dedesubtul genunchiului. in dreptul
marginii externe a tibiei.

Iru-57 (Ch'eng-shqn)
In punctul in care mupchiul
gambei se rne$te cu tendonul
i lui Ahile.

Fig. 259

Fig. 26O

.t:
;!'

S-34 (Iiang-chfu)
Doi sun deasupra marginii superioare a rotulei.
Acesta poate fi upor de localizat prin extensia corn-
pletE a genunchiului, reperAnd extrernitatea supe-
rioarH a depresiunii formate pe marginea externi a
rotulei.
Fig. 267
t
-T
I

Tsueo - pUNCTE vrrALE tu rsneplA oRtENtruA

r.90

DupE terminarea acestor manewe, apezagi pacientul cu fafa in jos Penffu a

purea efectua masajul pe zonele punctelor tsubo reprezentate in figura 262:
1u4;,-Z2,VU-23, VU-25, WJ-47,\IB-29,W-32 giW-31. Cu alte cuvinte, cu degetele
mari ale ambelor mflini aplicali compresiunea shiatsu pe spate, de sus in jos,
incepAnd de la nivelul coatelor. Marcagi sf,gegi pe corp in locurile dureroase la
nivelul cflrora compresiunea aduce o senzagie de u$urare. Aceste purcte sunt
punctele tsubo din zonE. Continuafi tratamertul prin aplicarea de moxa cu
granulaEie fint pe aceste puncte tsubo, de trei pene la cinci ori pe fiecare Punct,
timp de trei zile. Apoi, cregteqi numflnrl de aplicagii pAnt Ia de f apre ori pe fiecare
loc, zilnic. Acupunctura ajutf,, de asemenea, la tndep5rtarea acestui tip de dureri
de spate,
W-22 (San-chra+'yu)
Un sun .pi cinci bu lateral, de fiecare pate a
coloanei vertebrale, suh nivelul prirnei ver-
tehre lombare.
W-23 (Shen-yti)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertehralg sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a doua vertebre lombare,
care este 1o cal izatl Ia in f,l1ime a ultirnei perechi
de coaste.
rl W-25 (Ia-chhng-yri)
II
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebralg sub nivelul apofizelor spi-
u noase ale celei de-a patra verrebre lornbare.'
VtI-47 (Chth-sftth)
u Trei sun lateral, de fiecare parte a coloanei
u vertebrale, sub nivelul apofizelor spinoase ale
vertebrei a doua lombare; lateral de punctele
denurnite W-23.
,A VB-29 (Chri-ltoo)
{ Opt sun gi trei bu sub extremitatea coastei a
-tF ulsprezecea. Exact in mijloc, dar oarecum spre
spate, in dreptul osului poldului.
W-31 (Shsng-liao)
VtI-32 (Ts'u-liao)
e a
Cele cincivertebre sacrale suntzudarcpentru a
I forma peretele posterior aI cavitElii pelviene.
I a
a t t Cele patru punf,te tsubo YU-31, VU-32, W-33
giW-34 sunt situate alEnrri de giurile aflate in
ambele pfr4i ale apofizelorprimelor patruver-
tebre sacrale. Perechea de puncte desemnatf,
cu denumirea de VU-3 1 se aflE 1a nivelul primei
vertebre sacrale, iar celelalte urmeaz[ dede-
subt, in ordine ctescEtoare.
Fig. 262
lr-
TnetNnnENTE SPECIFICE 191

Redoatea de umeri
Redoarea gi durerea umerilor ce apar cel mai frecvent ca serul al inaintdrii In
vflrstH reprezintf,, de fapt, un fel de inflamafie a aniculapiilor umerilor gi a zonelor
ce le inconjoarH. Afecgiunea incepe, de obicei, cu o tngreunare a miqclrii sau o
durere surdfl Ia nivelul umerilor, care treptat devine mai intens5. Durerea este
evidenti mai ales in momenhrl in care pacientul incearcf, sH-gi duc[ mAna spre
spate (aga cum fac femeile in timpul pieptfinahrlui sau cind iqi descheie fermoarul
de la spate al rochiei). Balansul mAinilor in oricare dintre direcfii determinE
aparilia durerilor. Sunt cazuri in care durerea esre atet de sup[rHtoare, incf,.t
pacientului ii este imposibil s5. mai doarmi noaptea. Treptat, disconfortul se mai
reduce, degi umErul se poate subtia Si la nivelul sEu pot ap[rea zone care sunt
sensibiie Iaorice fel de .^o*pr*riune. t rm-o lunf, sau doufl, drr.r".poate regresa
compleq iar articulajia umHrului igi poate recipEta integral funcfionalitatea. Se
tntflmplf,, uneori, ca aceast5. afecgiune sE se cronicizeze. Prininflamagiamoderatf,
a musculaturii, a ligamentelor qi a tendoanelor din junrt articulafiei umf,rului,
I
fenomenul de imhfrtrflnire determini apari;ia acestei afecgiuni la persoanele
vArstnice. La tineri, aceasta poate fi rezultarul raumatismelor.

P. 2 (fun-men)
fut mijlocul depresiunii aflate dedesub-
tul extremitHgii externe a claviculei. I

q '.1-

IG-I-S (Chien-yri)
In depresiunea dintre vf,rfu1urn[rului pi mugchiul
triceps, cf,nd brapl este menlinutintins intr-o pozrpe
orizontald. Pe partea dinspre degetul mare a brap-
lui, in regiunea lui superioarf,, la vffrfi.rl acromionului.
P-l (Chung-Jtu)
Extremitatea superioar5. a p[r;ilor laterale ale to-
racelui anterior, la nivelul celui de-aldoilea spagiu
intercostal. $ase sun lateral faga de o Iinle median[,
pe ambele pery ale toracelui.

::j
'
\
#
Fig, 263 \ #

t
792 Tsueo - puNCTE vITALE im rnnepu onrelrrAlA

VB-20 (Feng-ch'rh)
Depresiunile afl.aEe la dreapta 9i la stf;n-
gaf dedesubnrl depresiunii cenrale de
Ia marginea inferioarH a osului occi'
@ pital.
VII-IO (T'ien-chu)
Pe marginea externd a celor doi mupchi ,l
mari ai cefei, in Punctele in care se I
prind de osul occipital.
If-15 (T'ieru-lfao)
Pe spate, La aproximativ un sun in spa-
tele punctului de la mijlocul distanlei
dintrl gflt gi exrremitatea umErului.
IS-1B (Chti-ytian)
Partea internE a unghiului superior al
omoplatului; sau aproximativ un sun 9i
cinci bu dedesubtul punctului TF-15.
TF-14 (Chien-liao)
Depresiunea aflati sub rnarginea v6'r-
fului exterior al acromionului. Locul
II unde osul bralului se articuleazfi cu
Ji,fr. omoplatul, Ia baza umErului.
IS-11 (T'ien-tsutrg)
in depresiunea aflati in mijlocul orno-
platului.
a
YtI-37 (P'o-hu)
?t t
t c Trei sun lateral, de fiecare Parre a cdloa-
l C nei vertebrale, sub nivelul celei de-a
ueia vertebre toracale.
YtJ-23 (Shen'yti)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare
parte a coloanei vertebrale, sub nivelul
ipofizelor spinoase ale celei de'a doua
vEnebre lom.bare, care este localizatH la
Fig. 264 inf,l$mea ultimei perechi de coaste'

@ {r
it
t

TnaTnUENTE SPECIFICE 193

Regulile enumerate in continuare sunt reguii generale ale medicinei orientale

ce pot fi aplicate pa4ialin cazul acestei afecqiuni. Daci zouaeste rece, incdlzigi-o.
DacH este caldH, rdcifi-o. Dact umdrul este dureros, efectuafi manevre de
compresiune cu ajutorul mflinilor gi degetelor. Dac[ este amorfit, stimulagi-l cu
ajutorul moxei. Cf,nd umerii sunt tngepenip, este mai probabil ca aceptia s[ sufere
din pricina unei rEceli. tn consecinff,, potrivit regulil,or pe care le-am enumerat,
terapia medicald orientalE prescrie o compresd caldf, confecgionatd dintr-un
pro;soP gros.
[n momenrul tn care rf,ceala a fostrezolvatt, folosindu-v5.de cele patru degete
ale ambelor mAini, masafi meridianele 0, @ gi @ pe direcgiile sigegilor (fig. 263).
Apezflnd apoi pacientul cu fala in jos, masapi meridianele de Ia @ la @ (fig. 264).
Folosifi migcEri de frecare upoari cu palmele pe meridianele de la @ la @. Cflnd
durerea va fi dispf,rut - aqa cum se va intflmpla dupil tratarnenrul descris mai sus -
aplicap moxa cu granulafie medie pe punctele tsubo marcate fur figurile 263 gi 264.
Moxa trebuie aplicati de trei ori pe fiecare punct Bubo, zilnic, cel pu;in trei
sdptlmAni. Acupunctura este eficientH in aceste cazuri, in egal[ mEsur[ cu
urmfltoarele exercigii efectuate cu ajutorul fierului de c6lcat: punefi pacientul sf,
flnfi un fier de cElcat obipnuit ln mflna de pe partea corespunzEtoare umflmlui
dureros, si stea aplecat pufur tnainte gi st balanseze fierul inainre gi tnapoi*.

Dureri la nivelul genunchiului

-
Persoanele - mai ales femeile supraponderale de vflrst5 medie sau mai
vflrstnice se plflng frecvent de dureri la nivelul genunchilor, dureri apflrute la
ridicarea sau a$ezarea pe scann, la urcatul pi coborflrul scirilor. Cauza acestei
nepl5.ceri o reprezintfl deformarea arriculaliei. Aceast[ deformare apare o datH. cu
vArsta. La inceput, suferinfa este uqoarfl; dar, pe m[sur5. ce persistE, aceasta
genereaz6 o inflamafie, o durere SsculiH care cre$te in intensitate pi o acumulare
de lichid la nivelul genunchiului. [n cazurile severe, tntregul genunchi'este cuprins
in aceastd acumulare de lichid. Deforrnarea ajunge adeseori pflnd.la dezvoltarea
unor suprafe;e ascugite sau unghiulare intr-o articulafie tn care acestea sunt in
mod obignuit rotunjite. In cazurile ugoare, durerea este resimgit[ pe fafa internfi a
genundriului in timp ce pacientul urcf, pi coboarH scHrile, Atf,t timp cflt durerea de la
nivelul genundriului, determinfl pacientul s[ fo4eze suplimentar coloana, coapsele
gi gambele, aceste pdry ale corpului pot fi puse in situalia de a iepi din parametrii
normali de funqionare. Modalitatea de a u$ura suferinla constil tn indepErtarea
durerii de la nivelul genundrilor cu ajutorul uatamenrului descris in continuare. Pe
scurt, indepHrtarea durerii Ei inflamagiei de la nivelul genunchilor va duce la
indep5narea aceloraqi simptome gi semnul de la nivelul spatelui qi picioarelor.

tr Mflsa sdnfltoasf,, flectat5, trebuie sprijinitf, de marginea unei mese, in timpul efec-
tu[rii exerciliului. (n. trad.)
 -!

194 Tsueo - puNCTE vITALE h{ reRAPre orumurnrA

primul pas ce trebuie tf,cut in cadrul tratamentului este aplicarqa compreselor

calde confiqionate dintr-un prosop gros. LEsagi compresa pe loc timp de dou[-
zeci sau treiaeci de minute sau pflnf, cflnd articula;ia este complet incflhit[- Apoi,
efectua;i urmEtonrl masaj de rutind, zilnic, dimineafa, la prfinz 9i seara, dmp de
cinci pAnf, [a gase minute pe gedi4fl'
Foiosind degetele *r.i pi celelalte patru degete, de Ia una sau de la ambele
mflini, masafi ir.eridianele @, @, @ Fi @ (fiegrile 265 Ei ?6O1. Apoi, folosind
palmele, masaqi meridianul @ pe gambe. Folosind metoda de stoarcere prin
masajul
i."riunea palmelor, masati meridianut @ tfig. 269). Continuagi apoi cu acest
ihiutro al punctelor tsubo marcate in figurile de la 267-270. Efecrua[i
tratamenr fll regularitate, timp de doufr sau trei sflptamani. Moxa cu Sranulafe
finfi, aplicatfi in apropierea punctului S-35 (fig. 270), de trei pflnf, la cinci ori pe
fiecare puncr zilnic, dmp de dou[ pffni la trei siptf,mAni, cregte eficien[a acestui
tratament.
Chiar gi dupH ce durerile au cedat, pacientul trebuie sE fie atenf, deoarece
migcf,rile exagerate ale articulaqieivor deforma definiriv articulafia givorprovoca
reaparigia durerilor. Dacil sunt necesere deplasfrri pe q1?nge- m1i mari- sau
urcitgl gi coborflnrl scflrilor, pacienrul care suferfl de o asdel de afec;iune trebuie
s6-qi asigure o odihn6 suficientfl pi trebuie s[ aibt grij[ s[ menqinfi genunchiul la
clldur[.

:i:ii

.irU-54 (I#ai-chung)
in centnrl depreiiunii ce se formeazE in dosul
genunchiului.
W-57 (Ch'eng-shan)
in punctul in care mugchiul gambei se continuf,' cu
tendonul lui Ahile.

,rui'-:

Fis. 265
Fig. 266
---
l'1-

TnNTEUENTE SPECIFICE 19s

F-8 (Chli-ch'rian)
In depresiunea de pe partea in-
ternH a articula;iei genunchiului.
Extremitatea pliului care se for-
meazf, cflnd genunchiul este in-
doit
W-53 (t[er-yang)
Doi sun lateral depunctulW-S4.
R-l (Fung-clfitan)
In centrul scohiturii (bolfli) pi-
ciorului, imediat inapoia pmemi-
nen;ei de sub degetul mare.

Fis. 267
Fig. 269

11 :
t:
{
:

Fig, 268 *
*

SP-6 (San-3run-cfuao) Fig. 27o

Trei zun deasupra glez.nei, pe
partea internf, a gambei.

S-34 (Lrang-chiu)
Doi sun deasupra marginii supe-
rioare a rutulei. Acesta poate fi
ugor de localizat prin extensia
completfi a genunchiuluL repe-
rflnd extremitatea superioari a
depresiunii formate pe marginea
exteme a rotulei.
SP-IO (Hsueh-hai)
Doi sun Ei cinci bu deasupra ro-
tulei, pe partea internfl a coap-
sei. Incul in care se formeazfi o
depresiunq la doi sun Ei cincibu
deasupra genunchiului, cflnd pi-
ciorul este in extensie.
S-35 (Tu-pi)
Depresiunea formatf, tntre rotul[ pi
protuberanfa tibiei in momennrl in
care genunchiul este indoit. Punctul
aflat exact in mijlocul zonei dintre
roule gi tibie.
5-36 (Tsu-san-li)
Pe latura externe a gambei, la trei
sun dedesubnrl genunchiului. in
drepnrl marginii externe a tibiei.
t96 Tsugo - PUNCTE vlrArE iru rgnaplA oRIENrmn

Newalgia intercostalf,
pe
Durerile care coboarf, de-a lungul nervilor ce pornesc de la nivelul spatelui,
de chinuitoare'
,rrU Uirl*, de-a lungul coastelor, .etr" zora sternalfl, pottiextrem
asculite ce apar
cauzate de rEceli, Ibosealfl excesivf, sau suprasolicitHri, durerile
cum ar fi
in aceastfi afecqiule se rrarsmittnintregut cirp chiar gila srirnuliminori,
greu de
vorbitul su voce tare. Degi expira;ia nu este dureroasi, inspirafia este
suportat irr crizele de newalgie inter-
coitall. Poate afecta ambele jumitEgi ale
corpului, degi este mult mai obiqnuitfl
prind*rea centrului regiunii superioare f'r
?

I
-t

din partea stAng5. a toracelui pi regiunea tt

aflaia in jurul subsuorii stangi. La paci- I i'
,_:-"-t-\ all'

enfii suferinzi de nevralgie intercostale,

punctele aflate in imediata apropiere a i-.*Jr
ioloanei, a subsuorii 9i a sternului sunt
17 (Shan8-chung)
in centnrl pS4ii anterioare a sternului, la
mijlocul distanlei dintre mameloane
Pc-1 (T'ren-ch'ih)
Pe partea anterioarf, a toracelui, in zona
sp"]iuhi intercostal patru, la aproximativ
un sun lateral de mamelon.
VC-14 (Chri-chtieh)
Imediat sub nivelul diafraguului; la doi
sun de- desubtrrl extremitftii infrrioare a
stenrului.
F-14 (Ch'r-men)
ExtremitS;ile coastelor perechii a noua' Sau
locul situat la limita dintre coastfi ;i abdo-
' men, pe o linie ce coboarE de la mamelon'

VC-12 (Chung-wan)
Patru sun deasupra ombilicului; la jumd-
taEea distanlei dinue ombilic Ai diafragm'
VC-g (Shut.fen)
Un surr deasupra ombilicului.

{lr

\
I
Fig. 277
 I

.Tn
TEUENTE SPECIFICE t97
exfiem de sensibile la presiune. Chiar gi o ugoarf, inclinare c[tre partea slndtoasfi
este extrem de supf,r5toare. Deoarece osteoporoza, fracturile de'caaste gi neo-
plasmul de la nivel toracic pot determina aparifia unor simptome foarre asem5-
n[toare, oricine se afl5- in situagia de a resimgi acest tip de durere trebuie s[ se
adreseze unui specialist - neurolog .. imediat. Dar, in cazul in care nu apare febri
gi radiografiile nu prezint5 nici un fel de anomalii, newalgia intercostalt repre-
zinrd. un diagnostic corect. Deoarece perechile de coaste a ursprezecea gi a
douisprezecea nu sunt prinse de stern, presiunile mari sau rf,sucirea zonelor din
apropiere pot determina newalgia intercostali. Pacientul trebuie sE stea pe o
parte - bineinleles pe pafiea nedureroasf, - in intervalul de timp cflt se aplicfi o
compresE caldf, 1a nivelul coastelor. Masagi meridianele reprezentate in figura 271
pi folosigi cele patru degere ale ambelor-mflini pentru a aplica presiunea shiatsu
ufor, pe direqia coastelor. Apoi, cu cele patru degete, masati meridianele indicate
in figura 272pe direcgia s5.gegilor. Tratagiin ordine VU-J.S, Vu-17, VtI-18, VU-20,
w-22 gi w-23 (figr 272J,. Apoi tratafi vc-17, pc-1, vc-14, F-14, vc-12 gi vc-9
(f\g.277). In acest caz folosipi atf,t degetele mari, cflt pi celelalre parru degete
pentru a exercita o presiune de aproximativ trei kilograme.
VU-15 (I{srn-yril
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
uoase ale celei de-a cincea vertebre toracale.
VI,I-17 (I(eyri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloaneivertebrale, sub nivelul celei de-a pap-
tea vertebre toracale.
VtI-L8 (I(an-tni)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parre a
coloanei vertebrale, zub nivelul apofizelor spi-
noase ale vertebrei a noua toracale.
u
VLI-ZO (P'i-yri)
{& Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
IL coloanei vertebrale, sub nivelul celei de-a
un^sprezecea vertebre toracale.
1rtJ-22 (San-cfuao-W)
I Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
, I
I
a
coloanei vertebralq sub nivelul primei ver-
I t
t a tebre lorrrbare.
+ t_
VU-23 (Shen-yri)
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a doua vertebre lornbare,
calt este localizatt la inEl;imga ultimei pe-
rechi de coaste
Fig. 272
I

198 Tsuno - puNCTE vITAtE tu rEruptn ozurmretJ.

pacienrul tn gezut $r,^ln timp ce respirE profun$, rjdicllii 9i coborflli-i

I

A,gezaqi
bragele ae iinci sau fase ori. tn acest mod este posibile intiriderea u$oarf, a
neryilor intercostati qi, astfel, indepf,rtarea durerilor, Compresele calde sau
aplica;iile de cHlduri cu ajutorul uscfitorului de pf;r strnt suficiente pentru a trata
ci.zuriie ugoare ale acestui tip de newalgie. De asemenea, sunt eficiente acuPunc-
flffa gi moxa, aplicate pe puflctele tsubo enumerate anterior.
:i
:*
!{ J

i;lt s

tit

Sindromul whiplash*
tn coliziunile nrtiere, capul Ei gfltul pasagerilor sunt uneori smucite lnrr-o
maniert asemlniltoare celei in care se migc5.vf;rful biciului cflnd este pocnit. Ca o
consecinld a acestei aga-zise ,,lovituri de bici", aceste persoane sufer[ o luxa;ie a
vertebrelor cervicale, ce determinE, ulterior, dureri de cap, redoare a urnerilor,
liuituri in urechi, amorfeli ale membrelor superioare_, molegeall mici +t dureri la
nivelul bralelor pi picioarelor. Luxagia intinde ligamentele gi ry}+chii afla;i in
vecinHtatea celor prpt* vertebre cervicale. PenE cffnd mu_qchii pi tendoanele iFi
revin la normal, in zona respectivf, temperatrra este mai ridicatf,, apar un edem 9i
o hemoragie localH moderute. Durerea de cap, redoarea de umeri, zgomotele din
urechi, molegeala ,pi amo4eala mernbrelor superioare ce -aPar dup5' un trauma-
tism de tip *iriplr.h sunt unnarea influengei pe care o are luxa;ia asuPra nervilor
care pornesc de la nivelul vertebrelor cervicale.
Dupe un ffaumatism de tip whiplash, pacienrul mebuie sf, stea linigtit timp de
patru iau cinci zile pf,nfl ce febra pi edemul local dispar. Dup5. aceea, aplicaEi o
.o*pr*rfi caldfl"* pe gAt pentru a relaxa tendoanele pi mupchii, Apoi, cu ajutorul
* tn romflneste. ..loviturE de biei". Termenul a fost adoptat ca atare in litera[ura de
-iiiiarom
;i*EiirriJ. caracterizat printr-o intrerupere tem^porarH a circuitelor neu-
HilG-d" ia nivet rnedular, in urma unui traumatism ce i-ntinde exagerat de mult
m[duva spinflrii. (n. trad.)
** et"rfill f,l'" **pi"se calde atf,u tirnp cflt existfi semnele de inflama;ie localfl-
(n- trad.) "pii.aii
,TneT*UENTE
SPECIFICE 199

degetelor mari, masali ufor ceafa. Pute|i crefte efectul acestui tratament combi-
nflndu-l cu masajul meridianului O pi manewe shiatsu pe G-14, \IB-21 pi IG-15
(tiF.273). Apoi, masafi meridianul @ (fiS. 274). Masajul meridianelor @ $i @
(figurile 275 Ei 276) indepfirteazildurerile dinbrage. Durerea de ceaf[ gi redoarea
de umeri sunt rezultarui efectului pe care il are luxagia pe primele pafru yertebre
cerrricale. Durerea de la nivelul bra;elor, amo4eala din degete gi palpitaliile sunt
generate de luxaEia vertebrelor patru, cinci, pase gi gapte. Pentru tratamentul
acestor afecqiuni, vezi capitolele ce le sunt consacrate in aceasti carte, in orice
caz, masajul shiatsu pe punctele din figurile27S-276, combinat cu masajul clasic,
determinil cregterea efectului Eatamentului. Moxibustia este ufile anrnci cflnd
simptomele traumatismului de tip whiplash tind sH se cronicizeze.

G-14 (Tu-ch'ui)
La baza cefei, in dreptul punctului dintre apo-
fiza spinoasi a celei de-a paptea vertebre cer-
vicale pi apofiza spinoasi a primei vertebre
toracale.
1A-21 (Chfen-chtng)
La jumfltatea distan;ei dintre baza gffnrlui gi
elftremitatea umirului.
IG-15 (Chten-yri)
In depresiunea dintrevArful umdrului gi mup-
chiul fficeps, cflnd brapl este men+inutintins
inff-o pozrtre orizontalf, .
t,

-+f r.

Fis. 273
t I I
I
I t
I o
I E

\ts-12 (Vl/an-ku)
Depresiunea de pe marginea posterioarf, a
apofizei mascoidg in spatele urechii.
1/B-20 (Feng-ch'th)
Depresiunile aflate Ia dreapta gila stflnga,
la doi s un dedesuhtul depresiunii centrale
de la marginea inferioari a osului occipital.
W-10 (T'ien-chu)
Pe marginea externt a celor doi mugchi
mari ai cefei, in punctele tn care se prind
Fig. 274 de osul occipital.
,

200 Tsuro - pUNCTE vtrALE iw renApra ozunNr.qlA

I

IG-11 (Chti-ch'ih)
La extremitatea lateralE a plicii co-
tului siruati cHtre degetuLmare.
IG-4 (Ho-ku)
Punctul de pe dosul mflinii situat
exactintre degetul mare pi degetul
arfitfltor.
Pc-B (Chti-rse) @
Pe partea dinspre degetul mic a tendonului
masiv ce se evidentiaze in mijlocul articula;iei
cotului, in mornentulin care cotul este tndoit.
I-3 (Shao-hai)
Exremitatea intemf, a proeminengei osoase de
la nivelul cotului, pe partea dinspre degetul mic,
P-5 (Chr-*e)
Tendonul voluminos ce se evidenliaz[ pe partea
interioarfl a articulagiei corului, cAnd mf,na
este indoitt din incheieturd

Fig. 275

Pc-4 (Flsi-men)
Punctul cenral de pe partea in-
terioaril a antehra;ului, la ju-
mfi.tatea distan;ei dintre articu-
lalia conrlui gi amiculalia rnflinii,
I-7 (Shen-men)
Extremitatea internil de pe pagteh interioarfl a
artimlaqiei m6inii.
Pc-7 (Ta-hng) Fis. 276
Punctul situat tntre cei doi mupchi mari ce se
evidenfiazd in mijlocul p[4ii interioare a arri-
culaliei mflinii.
.
TnarE}rghITE SPECIFICE 201
Sciatica
Sciatica se caracterizeaz5 prin dureri intense pe p6rfile dorsale ale goldurilor,
coapselor pi chiar la nivelul gleznelor. Depi, tn condilii ob$nuire de repaus,
pacientul poate s[ nu prezinte nici un fel de durere, totugi tusea, strinutul sau
inclinarea trunchiului pot declanga crizele. UneoripEr;ile laterale ale gambelor gi
marginile inrerne ale tilpilor sunt amorgite. in pozigia intins pe spare, ridicarea
piciorului (care rflmf,ne intins) determinE aparigia unor dureri intense pe parrea
posterioarE a coapsei. Durerea este rezultatul presiunii exercirate asupra nerrilor
sciatici - cei mai grogi nertri din corp - ce porresc de la nivelul goldurilor c[rre
coapse, gambe Ei labele picioarelor. Dar, atf,.t timp cAt afectarea coloanei verte-
brale, diabetul, afecgiunile regiunii pelviene pi cincerul pot fi acompaniate de
acdleaEi simptome, trebuie efecruate investiga;ii medicale amf,nunfite tnainre de
a pune tn diagttostic sigur. tnsi, tn cazul ir, .are se gtie cH vflrsta gi A*for*Erile
vertehrelor, frigul, rflcelile sau umezeala sunt cauzeie durerilor newalgice, care
sunt doar temporare, urmf,toarele manevre terapeutice vor aduce ameliorarea.
W-22 (San-chiao-yu)
Un sun qi cinci bu lateral, de .fi.ecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul primei ver-
tebre lombare.
W-23 (,9hen-yri)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei verrebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
bare, care este localizati lainfllgimea ultimei
perechi de coaste.
VtI-25 (Ta-ch'ang-yfi)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare palre a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a patra verrebre lom-
bare.
-/rJ\ VtI-28 (P'ang-kuan-yri)
Un sun Ei cinci bu lateral, de fiecare parte a
apofizelor celei de-a doua vertebre sacrale.
D ! Vertebrele sacrale formeazi peretele poste-
, a rior al cavitipii pelviene.
il t r{rd-47 (Chih-shrh)
t C

Trei sun lateral, de fiecare pafte a coloanei

verrebrale, sub nivelul apofizelor spinoase
ale vertebrei a doua lombare.
1ts-29 (Chri-hao)
Opt sun gi trei bu sub extremitatea coastelor
perechii a unsprezecea. Exact in mijlog dar
oarecum posterior, in dreptul osului goldului.
Fig. 277

.,,.': i :{ie.-{i$:l{iiffifri; ;.
 I t.
202 Tsuso - pUNCTE vITATE tu run-npre orueurmA
ti

I
lf
:
.i
Penrm tnceput, incElzili bine spatele cu o compresi caldil confeclionatd
I
dintr-un prosop gros. Lisa;i cofirpresa pe loc timp de aproximativ douHzeci de
minute. Efectuafi apoi urmf,torul masaj. Pacientul trebuie sH stea cu fafa in jos.
Pentru inceput, folosind palmele, masafi meridianele 0, @ 9i @ (h9.277). Apoi,
folosind degetele mari in aga fel incfft sH aplica;i o presiune de trei pffnE la cinci
kilograme timp de trei pflni 1a cinci secunde pentru fiecare punct, trataqi in
manierf, shiatsu fiecare punct tsubo din figur a 277 . Continua$ cu acelagi sistem
de tratament dublu - masaj clasic cu palmele, urmat de masaj shiatsu cu ajurorul
degetelor mari - pe meridianele @, @, @ +i 0 (figurile 278 gi 279). Masati pe
direcfia sEgefilor.
Cflnd durerea este upoarfi gi insolit[ de o senzafie de greutate, folosi;i
compresele cu prosop cald gi un uscdtor de p[r. $i acupunctura are efect asupra
sciaticii; iar moxibustia este un tratament bun pentru cazurile cronice. Trei pflnl
la cinci aplicaqii de moxa pe fiecare punct tsubo indicat mai sus, zilnic, tgi aratl
efecteie dupfl un tratament de trei sflptilmffni, dar Ei tratamentul cu ajutorul
uscf,torului de pir aclioneazd la fel de bine.
vtl-so (ch 'eng-fu)
tn centml adflnciturilor ce se formeazfi dede-
subtul feselor cflnd corpul se aflE in picioare, in
pozigie de drep$.
VU-SI ffin-men)
Exact la mfrIocul distanlei dinueVU-SO ;i W-54;
sau in mijlocul pE4ii posterioare a coapsei.
YIJ-54 (Wei-chung)
tn centrul depresiunii ce se formeazil. in dosul
genunchiului.
VU-s7 (ch 'eng-shcn)
in puncrul in care mugchiul
gambei se unegrc cu tendo-
nul lui Ahile.

Fig. 278
.
Tn TNNAENTE SPECIFICE 203

VT -3 4 ch'iian)
(Ya ng- Iurg-
Pe gamb6, pe partea dinspre degetul
mig Ia un sur dedesubrul genun-
chiului.
lIB-39 (Flsrian-churu)
Trei sun deazupra ptrfri externe a
gleznei-

S-36 (Tsu-san-li)
Pe latura externt a gam-
bei, la trelsun dedesubtul
genunchiului. in dreprul
I
marginii externe a tibiei.
S-41 (Chieh-hsi)
Puncrul din centrul pifrii
arterioare a gleznei.
Fig. 279

Defornrf,ri ale vertebrelor lombare

Femeile de vf,rstf, medie, victimele cele mai numeroase ale deformHrilor
oaselor din articulalia genunchiului, sunr gi victimele cele mai frecvente ale
deformf,rii vertebrelor pi ale discurilor cartilaginoase intervertebrale. Aceastf,
deformare determinii dureri intense gi amorfealf, la nivelul spatelui pi al picioa-
relor. Procentajulfemeilor care suferf, de aceastfi afecgiune se spune cf,il egaleazf.
pe cel aI bf,rhalilor care chelesc. Din moment ce cauza deformflrilor o r*piezintil
de obicei vflrsta, este practic imposibil sE se refacH forma in{ialf, a oaselor. De
aceea, este irnportant sE se trateze aceasta afeqiune de la primele semne de
durere sau ErnorpalE.
Pentru fnceput, aplicagi o compres[ caldE pe zona dintre prima pi a treia
vertebrf, sacratE pi tnte prima;i a cinceavertebrE lombar[, tn r"girrrr"*punctelor
tsubo rePrezentate in figura 28O. Dupd aceea, masagi meridianele O, @ pi @.
Acupunchrra gi moxibustia pe aceste puncte sunt de asemenea efi.ciente. Apoi
incillr,itr meridianele (D, @, @ p @ (figurile 280-283) cu ajutorul unui uscitofde
pf,r; dupE aceea, masaflJe bine pe direcgia sdge;ilor. $i in cazul acestor punue
tsubo, acupunctura gi moxibustia sun[ eficiente. Dac[ durerea este intense ln
apropierea genunchilor, aplicaEi o corrpres[ caldi gi apoi masa1i genunchii. ln
Enal, agelaS pacientul pe ceva suflcient de tnalt, in ipa fel incflr si-i arflrne
picioarele liber, ffirfl sH atingf, podeaua. Din aceasrH poziEie, trebuie si-pi lndoar__e _
il

?,04 Tsueo - puNCTE vITALE N rnnepte ozuexrAtA

gi sf,-gi intindf, genunchii uEor. Majoritatea pacie4ilor car: vin in clinica mea cu
aceastfi. afeqiune se vindecE - chiar pi in cazul in care ei suferH. db mai multi ani -
cu un rratament-de trei pedinle s6ptf,mf,nal, intr-un intenral de doud Pene h patru
luni. Chiar Ei arunci cAnd afeqiunea a fost vindecat[, pacientul rrebuie s[ aibfl
grijl sf, se fereascf, de temperaturile scf,zute sau de oboseala excesivf,, deoarece
astfel de situagii pot produce recidive ale afeqiunii.
VU-?2 (San-chiao-yu)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare Parre a
coloanei vertebrale, sub nivelul primei ver-
tebre lombare.
W-23 (Shen-yti) ,

Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a

coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
U spinoase ale celei de-a doua vertebre lom-
u, bare, care este localizatfl la in5llimea ultimei
u perechi de coaste.
u VIJ-24 (Cht-hai-Yti)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
,,l\
coloaneiverEebrale, sub nivehrl apofizelor spi-
roase ale celei de-a treia verEebre lombare.
{F
-t.l
W-25 (Ta-chhng-yri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloaneivertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a patra vertebre lombare.
Vu-31 (Shong-lioo)
VU-32 (Tz'u-liao)
a J
Cele cinci vertebre sacraIe s unt sud ate pentru
a forrna peretele posterior al cavit{ii pelvi-
ene. Cele patm puncte tsubo VU-31, VU-32,
\
W-33 pi W-34 sunt localizate alilturi de
gfiurile aflate de oparte gide alra a apofizelor
primetor pauu vertebre sacrale. Perechea de
pun.t" dlnumite W-31 se afl[ Ia nivelul
primei vertebre sacrale, iar celelalte urmeazd
Ffg. 28O dedesubg in ordine crescfitoare.
VB-29 (Chrt-liao)
Opt sun gi trei bu sub extremitatea
coasrelor perechii a unsprezecea.
Exact in mijlog dar oarecum Pos-
terior, in dreptul osului goldului.
IfIo-47 (Chrh-shih)
Trei sun lateral, de fiecare Parte a I
coloarrei vertebrale, suh nivelul apo-
fizelor spinoase ale verrehrei a
doua lombare; lateral de punctele
denurnite W-23.
 TnaTenaENTE sPECIFICE 205

vrJ-50 {Ch'erug-fu) EI
E
itt centrul adflnciturilor ce se formeaz5 dedesubtul ,

feselor c6:rd gorpul se aflil in picioare, in pozifie mili- u'a

tarfr de drepF. UJ
W-51 (Yin-men) .rJ

Exact la mijlocul distarfe i dintre VtJ-50 pi VtJ-54; sau

in mijlocul pe4ii posterio are a coaps EL
Yt]-s4 (Wei-rJrung)
fn centrul depresiunii ce se formeazi in dosul genun-
chiului.
vtl-s7 (Ch'eng-shen)
tn puncftl in care mugchiul gambei se uneFte cu tendo-
nul lui Ahile.
I

SP-g (Yin-Iing- ch'ii:oln)

Imediat de desubtul protuberanlei
osoase de sub genunchi, in dreptul
capului tibiei.
SP-6 (.San-yrn-chiao)
Trei sun deasupra gleznei pe par-
tea interni a gambei.

Fig. 282
(Partea internd)

Fig. 281

aJ.

5-36 (Isu-san-lD
Pe larura externl a gambei, la trei sun dedesubtul
genunchiului. tn dreprul rnarginii exrerrre a tibiei.
S-41 (Cllieh-hsf) Fig. 283
Puncnrl din eenurrl pd4ii arterioare a gleznei. (Partea uternd)
I

206 Tsuso - pUNCTE \rTrAtE iN rsRApn oruEl+ret-[

Torticolisul*
Torticolis este o afecfiune in care getul gi capul sunt inclinate intr-o direcfle
sau alta. Este o situagie extrem de dificili pentru persoana suferindE. Cauzele pot
fi muhiple. Torticolisul poate fi congenital. EI poate fi rezulratul scurtErii mug-
chiului sternodeidomastoidian datoriti unei manewe violente din cursul nap-
terii. Poate fi consecin;a unor paralizii sau a unor spasrne de Ia nivelul nervilor
care controleazE activitatea mupchiului sternocleidomastoidian. Sau se poate
datora unui obicei mai vechi de a inclina capul penrru a compensa un defect
auditiv sau vederea deficitarf,. Din moment ce oasele copiilor sunt moi, marnele
pot, din neatenfie, sd induc5 aparifia torticolisului permterrd copilului sH doarmfl

Fig. 284 V[I-10 (T'ien-chu)

Pe rnarginea extern[ a celor doi
mupchi mari ai cefei, in punctele in
care se prind de osul occipital.
VB-20 {Feng-ch'ih)
Depresiunile aflate la doi sun dede-
subtul marginii inferioare a osului
oceipital, lateral, de fiecare parte a
punctelor W-1O.
IF-u ffi-;e*)
In depresiunea dinue lobul
urechii gi apofiza mastoidfi.
IG-I7 (T'ren-ring)
Trei sun lateral, de o parte qide alta a mEruluilui
Adam Eiun sunin jos; sau pe marginea exfernd a
mugchiului sternocleidomastoidian.
S-1l (Ch't-she)
Un sun gi cinci hu lateral, de fiecare parte a
puncnrlui din centrul pfr4ii anterioare a gflnrlui,
Extremitatea internd a claviculei gi extremitatea
superioarf, a sternului.
VC,-22 (?"fen-r'u)
Depresiunea aflati chiar deasupra sternului, sau
depresiunea situatl deasupra puncnrlui aflat la
mijlocul distanfei dintre clavicule.
VC-1-2 (Chung-wan)
Parru sun deasupra ombilicului; la jumltatea
distan;ei dinue ombilic gi diafragm.
S-25 (T'fen-shu)
Doi sunlateraf de o pafte pi de alta a ombilicului,
Se identificfi ugorprin a+ezarea degetului mare, a
aritf,torului f,r a degetului mijlociu de ambele
peqi ale ombilicului. Fig. 285
* Popular, ,,gf,t de lup"; gflt in;epenit. (n. trad.)

I
.Tn
TAUENTE SPECIFICE 207

rnereu in aceeagi poziqie. Acest gen de

torticolis, care este cel mai freclrent
intAlnit, este numai temporar, dar tra-
tamentul lui este foarte dificil. Prin
uimare, mamele trebuie sE aibfl grijf, {@r
sf, sctrimbe pozigia copilului in timpul
alEptf,rii qi in timpul somnului.
Scurtarea mupchiului sternoclei-
domastoidian apare atunci cAnd co-
piii sunt trac;ionagi tn timpul nagterii,

G-14 (Ia-ch'ur)
La baza cefei, tn dreptul punctului dintre
apoflza spinoasd a celei de-a qaptea vertebre
cervicale gi apofrza spinoasfi a primei verrebre
toracale.
VB-21 (Chten-ching')
La jum5tatea distangei dintre baza gArului gi
extremitatea umf,rului.
Vu-Lg (F,er-yri;
Un sun qi cinci bu lateral, de fiecare parre a
coloanei vertebralg sub nivelul apofizelor spi.
noase ale vertebrei a treia toracale.
G-9 (Chrhynng)
Sub nivelul apofizei spinaase a celei de-a
gaptea vertebre toracale.
W-18 (I(an-yri)
!r
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
.t. coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale celei de-a noua vertebre toracale.
W-23 (Sftenyri)
Un sun gi cinci bu lateral de fiecare parte a
I ? coloanei venebrale, sub nivelul apofizelor spi-
? T
! c noase ale celei de-a doua vertebre lombare,
I C care este localizatfl la inHl;imea ultimei pe-
rechi de coaste
c-4 (Ming-men)
Sub nivelul apofizei spinoase a celei de-a
doua vertebre lombare.
I
\ItJ-26 (Ruan-yitanyri)
I
I
Un sun pi clnci bu latera], de fiecare parte a
! coloanei verrebrale, sub nivelul apofizelor spi-
I

t noase ale celei de-a cinceaverte'bre lombare.

Fig. 286

r'. T*l+:ligt*i.:,d..,
 I

l
208 Tsueo - pUNCTE vrrALE tu rrneplA oRIENrarA
ilti
rlil
ul
ll
I
a+a cum se gi intf,mpld cflnd pozifia in uter este irnrersatfl. Deoarece un lucru de
!
acest gen este rareori f5.cutpublic, acepti copii sunt consideragi adeseori ca avAnd
un torticolis congenital. Dac[ afeqiunea rf,mAne netrarati, scurtarea mupchiului
,i care duce la apariqia torticolisului poate genera gi deformHri ale fe1ei.
Torricolisul ce are cauze nervoase - durerea, rilsucirea capului pentru a
compensa vederea slabfl sau auzul deficitar, newalgla fi aga mai deparre - se
dezvoltil mai tflrziu decflt torticolisul de naftre muscular5 pi poate fi tratag depi
trebuie efecruatil o examinare medicalE cornpleta inainte de a incepe un trata-
ment Ia domiciliu. Terapia tsubo orientalf, poate ti folositi pentru a consolida
orice alt tratament pe care iI prescrie medicul.
Masajul clasic sau masajul shiarsu in apropierea punctelor tsubo marcate in
254-286 contribuie la eficacita[ea tratamentului. In timpul abordHrii punctelor
tsubo de la nivelul fefei, masafi-le numai pe cele de pe partea afectatd.

Cifoza*
Cele cflteva deforrnHri care pot apErealanivelul coloaneivertebrale ca rezultat
al osreoporozei, tumorilor gi al alror sinra;ii patologice, determinE modificlri ale
curburii coloaneivertebrale gi astfelfac imposibilE tndeplinirea func;iei de suport
al greut[fii corpului. La rf,.ndul lui, acest lucru tensioneazfl in mod suplimentar
mupchii, tendoanele gi gesuturile moi ale spatelui. DacE situagia persistd, aceasta
poate reduce mult din energia intregului organism. Solufia chimrgicalf, este
singura cale de coreclie a unora dinrre cifozele avansate. In aceste cazuri terapia
tsubo poate servi numai ca tratament suplimentar.
Anrnci cflnd cauza cifozei este de naturt muscular[ gi este corelatfr cu
tensionarea prelungitf, sau suprasolicitarea, terapia tsubo poate fi eficientfl. tn
Japonia, unde in mod trad[ional cultura orezului se face in terase inundate,
mecanizarea lucrf;rilor de cflmp a fost socotitt dificili. Ca urmare, tn campaniile
de r5.sidire pi recol[are, fermierii japonezi erau forfafi sd petreacfi ore intregi cu
spatele indoit, ceea ce, pe mlsur[ ce vflrsta tnainta, devenea cauzi de imboln5vire
qi provoca durere pi amo4ea15.. Uneori, aceast5 pozifie afecteaz[ gi funqionarea
intestinelor gi a stomacului, determinH dificulrdfl respiratorii, provoacE greap ,pi
induce chiar constipafie, Pentru a trata aceastfi afec;iune, pentru incepu! puneli
pacientul sf, stea intins cu o compresE cald[ confecfionat5 dintr-un prosop amplasatfl
sub spate. Apoi, masafi upor punctele tsubo marcate tn figura 287. Acupunctr:ra
superficiali qi masajul shiatsu sunt de asemenea eficiente. Apoi, intoarcegi pacientul
cu faga in jos, pentru a putea trata punctele tsubo de pe spate (fig. 288). Dac[ folosigi
meroda shiatsu, nu comprimaf, direct la nivelul coloanei vertebrale. Efecruend
migcilri circulare cu ajutorul palmelor, continuagi masarea meridianelor in ordinea
numericE darf,. Este foarte important ca palmele s[ vine in intregime in contafi cu
pielea pacienftlui pi sd vE migcafi umerii pi coatele o datE cu mf,inile.
* Termenul medical pentru ,,cocoag5.". (n. trad.)
.
TN,TAMENTE SPECIFICE 209

insf6rgit, punefi pacientul sil lucreze asupra coloanei vertebrale in urm6-

toarea manier5: sf,-pi puni o pernd destul de gioasE sub spate pi sE stea intins pe
aceasta, avf;nd bralele gi picioarele bine intinse; apoi, sE-pi punfl perna sub baza
cefei, sE stea intins pe ea unul sau douH minute; sH o mute din nou maijos gi sfr stea
inrins pe ea pentru i:ncd unul sau doui minute. Trebuie sfl continue si rnute perna
in jos pAnH cand aceasta ajunge la nivelul goldurilor. Tratamentul punctelor tsubo
de la nivelul picioarelor (figurile 289 gi 290) este bun arunci cf,nd este folosit tn
combinagie cu terapia descris[ mai sus.

P-l (ChunS-JtI)
Extemitatea superioari a pflrfr-
lor laterale ale toracelui anterior,
la nivelul celui de-al doilea spaiiu
intercostal. $ase sun lateral fu1E
de o linie medianH, pe ambele
pArfi ale toracelui.
vc-17 (Shang-chung)
in centrul pE4ii anterioare a ster-
nului, la mijlocul distangei dintre
mameloane.
VC-14 (Cldi-chiteh)
knediat sub nivelul diafragrnului;
Ia doi sun sub nivelul exuemitEgii
inferioare a sternului.
F-14 (Ch'r-men)
Extremitflflle coastelor perechii a
noua. Sau locul siruat la limita
dintre coaste gi abdomen, pe o
liuie ce coboard direct de la ma-
melon. Zona dintre marginea
coastelor gi diafragm.
VC-12 (Chung-wan)
PaLnr sun deasupra ombilicului;
la jumEtatea distan;ei dinue om-
bilie gi diafragm.
R-16 (Huang-yri)
Pr.rnctele situate Ia cinci bu late-
rat, de fiecare parte a ombilicului.
S-27 (Ta-chri)
Doi sun dedesubtul punctelor
aflate la doi sunlateral, de fiecare
parre a ombilicului. \ I
ri
Fig, 287

-:liii?FPfiE! j:'-
 lr
270
lir
Fig, ZsB
SP-10 (I{srieh-har)
Doi sun gi cinci bu deasupra
roflilei, pe partea interni a
coapsei.
S-34 (Iisng+hfu)
Doi sun deasupra marginii
superioare a rotulei.
5-36 (Tzu-son-li)
Pe latura externE a gambei,
la trei sun dedesubtul genun-
chiului. in dreprul mirginii
exteme a fibiei.
S-41 (Chieh-hsi)
Punctul din centrul p54ii an-
terioare a gleznei.
t'
i
Tsueo - pUNCTE vrrArE inr rgnepra orumrrru,A
VB-21 (Chrerr-ching)
La jumtatea distanlei dintre baza gf,rului pi
exfremitatea um[rulul
W-13 (Feiyri)
Un sun gi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor spi-
noase ale verrebrei a trela toracale.
vU-17 (Ire-yu)
Un sun qi cinci bu lateraf de fiecare pzrrre a
coloanei vertebrale, sub nivelul celei de-a
$aptea venebre toracale.
VI.I-18 Kan-;n;1
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare pafte a
coloanei verebrale, sub nivelul apofizelor spi-
floase ale celei de-a noua verLebre toracale.
VI.J-23 (ShenTri)
Un sun gi cinci bu lareral, de fiecare parte a
coloanei vertehralg sub nivelul apofi zelor spi-
noase ale celei de-a doua vertebre lombare,
care effe localizatE la infl$imea ultimei pe-
rechi de coaste.
V[J-2 7 (Ifsrao-ch hng-yri)
Vertebrele sacrale sunt sudate pi formeazl
peretele posterior al cavitillii pelviene. Acest
punet tsubo este situat la un suu gi cinci bu
lateral, de fiecare parre a coloaneivertebrale,
in ambele pil4i ale primei vertebre sacrale.
Fig. 289
SP-g gin-liag-chtisn)
Imediat dedesubtul prorube-
rantrei osoase de sub genunchi,
in dreptul capului tibiei.
Fig, 29O
$-9 (Chu-pfn)
In mugchiul gambei, siruat in
profunzime Ia o distanlt fa1[ de
:
r_
creasta tibiei egalf, cu lHlimea
t+
degetului aritfitor, intr-un punct
sinrat la cinci sun deasupra pIr-
lii interne a gleznei.
 ,!

TnATNUENTE SPECIFICE 2Lt

7. AtrECTIUNI Ar,E SISTEMTTLU URINAR +I ArE ANUSULUT
Hemoroizii
Asruparea mai mukor vase mici de sAnge* din junrl anusului poate bloca
circulapia pi poate determina dilataEia acestora gi umplerea lor cu sf,nge, creflnd
posibilitatea apariliei unei hemoragii in timpul defecaqiei. AceastE afeqiune este
denumitE boalE hemoroidalf,. Sf,ngerarea se oprepte, de obicei, dupfl defecaqie;
dar tn cazul in care afetgiunea nu este tratatS. se vor forma noduli pe anus. Spre
deosebire de aceasti afecgiune, mai existi o boalf, hemoroidaH in cire apar fiiuri
asemdnitoare tdieturilor de culit la nivelul sfincterului anal. Fistula anal-il are alte
cauze gi este, de obicei, supurativE. Aceastfl afecfiune - pi, tn cazul de fapf,, toate
'Terapia
-
afecliunile hemoroidale avarlsate necesitf, consulrul specialigtilor.
tsubo poate fi folositi pentru a frata stadiile in{iale ale himoroizilor in scopul
prevenirii agravlrii acestora.
(Pai-ftut)
^G-20
In punctul de intersecfre ::
unei linii ce une$te urechi-" $
I

le, trecf;nd prin crerytetul t

capului, cu o linie ce por-

nefte in sus, cf,.tre crepte!
de la mijlocul distan;ei
dinre omoplafl.

?+a
l-} r#*
-tif

Fis. 297
S'25 (T'ien-shu) I

Doi sun lateraf de o parte gi de alta a ombi- \.

licului. Se identifici ugor prin agezarea dege- i{
tului mare, a ar5.tfltorului gi a degerului mij-
lociu de ambele pd4i ale ombilicului. Fig. 292

* Vene. (n. trad.)

 2L2 Tsueo - prINcTE vITAIJ in reRAplR ozurhttAt,E.

Cele douf,, puncte tsubo majore in tratamennrl hemoroizilor sunt G-}O,

localizat pe cregtetul capului gi G-1, localizat pe osul coccis. Poate p5rea straniu cd
aceste douf, puncte tsubo sunt siruate la o asemenea distanlE ;i c5. unul dintre ele
este situat pe cap, dar radi$a rnedicalf. orientalH considerE aceste douf, locuri ca
fiind str6ns legate unul de celilalr pi de aceas[5 afeqiune, datorit5. meridianu]ui
pe care sunt localizate. tn afarfl de aceasta, existi'o veche credin;f, medical5.
orientalf, care sus;ine c[ afecliunile regiunilordinpartea de sus a corpului trebuie
tratate pe punctele tsubo locaiizate in regiunile de jos ale corpului pi viceversa.
Incep4i tratamentul cu compresiung shiatsu pe G-20 (fig. 291) apoi folosi$
acelagi tip de masaj $i pe S-25 (fig.292). in continuare, a$ezafi pacientul cu fala in
jos in timp ce aplicafi presiunea pe G-14 (fig.293). Moxibustia gi shiatsu sunt
eficiente pe urmitoarele puncte tsubo, degi accenrul trebuie pus pe masaj, care
are eficienfd maximE: YU-21, VU-22, G-1, W-35 (fig. 293), p-6 (frg.29q, [G-11
(fig. 29s), 5-36 (fi9. 296). j

G-14 (Ta-ch'ui)
La baza cefei in dreptul punctului dintre
apofiza spinoasf, a celei de-a gaptea ver-
tebre cervicale pi apofiza spinoasE a primei
vertebre toracale-
W-21 tWei-yil)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a douEsprezecea ver-
tebre toracale.
VU-22 (San-chtao-yfl)
Un sun pi cinci bu lateral, de fiecare parte a
coloanei vertebrale, sub nivelul primei ver-
tehre lombare.
JJ\ F-l (Chang+htang)
in dreptul vArfului osului coccis.
VLJ-35 (I{uiyung)
Lateral, de oparte pide alta apuncruluiG-l.
c
t
I
a

Fig. 293
.i
I
I
'TnermnENTE SPECTFICE 213

Pacienhrl trebuie sd-gi maseze singurpuncrele rsubo din zona inferioar{ a spatelui
pi de pe polduri de fiecare datE cAnd face o baie caldfl. EI ftebuie si aibf, grije sH nu ii
fie frigtn zona;oldurilor, la mflini yi Ia picioare. BEiIe calde de gezut sunt eficiente irr
uatamentul hemoroizilor. in fine, atfft timp cf,t constipaEia gi hemoroizii sunt in
strAnsi legiturE, tratamentul
punctelor tsubo folosit pentru IG-l1 (Chti-chth)
vindecarea constipa;iei (pagi- La exnernitatea lateralil a plicii conr-
na 131) trebuie combinat cu lui, situatf, cEtre degetul mare.
tratamentul pentm hemoroizi.
,

{Fgri[-. o

Fig, 294
P-5 (I('ung-rsuD
Pe partea interioari
a antebra+ului, spre S-36 (Tsu-san-li)
degetul mare, lntr-un Pe laruraexternh a gambei,la
punct sinrat la trei- trei sun dedesubtul genun-
mea distangei dintre chiului. in dreptul marginii
cotgiardcula;ia m5i- Fig. 295 externe a tiblei. Fig. 296
nu.

Hipertrofia prostatei
in cazul bf,rbagilor de peste cincizeci de ani, senzafia frecventfl de micgiune
imperioasi gi imposibilitatea de a o tndeplini sunt rezultatul hipertrofiei pros-
tatei. Cei care suferi de aceastfi afecf,urie se trezesc de cflteva ori pe noapte cu
senzafla necesit{1ii de a urina. Totuqi, cflnd ajung la toaletf,, ei elirnin5 doar
cantitiigi foarre reduse de urinE. Pe mdsurf, ce afecgiunea avanseazf,, tncepUhrl'
micfiunii va necesita un interval din ce in ce mai lung, jetul de urinfl se va micaofrf=
treptat, iar in final va fi neregulat gi inegal. $i persoanele cu insuficiengfl cdfdiifEd{
sunt uneori trezite in cursul nopgii de senzagia de a urina, dar, in aceste
elimint mari cantftefi de lichid :
 274 Tsugo - pUNCTE vITALE ihl rgnApra oruuurerrq
ti
VU-18 (I(sn-yril
Un sun pi cinii bu lateral, de fiecare parre a
coloanei vertebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a noua venebrdtoracale.
W-23 (Shen-yri)
Uq sun gi cinci_bu Iateral de fiecare pafie a
coloanei vercebrale, sub nivelul apofizelor
spinoase ale celei de-a doua vertebre lorn_
bare, care este localizatt la inilgimea ulri-
rnei perechi de coaste.
VtJ-33 (Chung-ftao)
Cele cincivertebre sacrale sunt sudate pen_
tT 1 fornra _peretele posrerior al cavitElii
t_.lEgog.Cele patru puncre tsubo YIJ_gi,
VU-32, W-33 qi W-S4 sunt 1ocalizate alE_
turi {e giurile aflate de o parte pi de alta a
apofizelor primelor parru vertebre sacrale.
Peredrea de puncte desemnate cu denu_
IT
mirea de W-Sl se afli la nivelul primei
/.fr\ venebre sacrale, iar celelalte urmeai[ de_
desubt, in ordine crescdtoare.
1/U-28 {P'ang-kuantil)
o
t
I
Un sungi cinci_bulateral, defiecareparte a
t
t coloanei vertebrale, sub nivelul apdfizelor
I celei de-a doua vertebre sacrale.
,l 3

Fig. 297

O hipertofie - ale cHrei morive nu

sunt d*1- apirutf, la nivelul prostatei,
care se aflH amplasatf, intre vizica uri_
narfr pi canalele urinare, preseazE asu_
pra acestora pi genereazi situagia pe care arn descris-o
anterior. Examinarea,
efectuatfl de obicei prin ru+eu refi;l pi palparea prosratel
eviden paz1irnediat
prezenfa hipertrofiei, in cazul in care aceasta exist8.
irr cazuri esre vorba de
hipertrofia propriu-zisH a glandei; in altele este vorba d; ""uil
;;;$r-*a numirului de
fibre musculare ce determind mirirea de volum. tn ambele
sinrapi, simptomele

,!

!'
 ENTE SPECIFICE 215

sunt aceleagi pi, ca in toate celelalte cazuri, abordarea adoptat+ de medicina

orientalE este aceea de a trata simptomele. Pentm tratamentul chirurgical al
afecgiunii prostatice este necesarf, interuengia speci aliptilor.
Totugi, penrru ftatamentul simptomelor in manier[ orientalfl, agezafi paci-
entul cu fafa in jos in timp ce aplicagi compresiunea shiatsu pe VU-18, VU-ZS,
VU-33,VU-28 (fi5-297), VC-g, R-16, VC-4, S-2B,VC-3 (fig.29B) piR-3 (fig.299).
Pentru masajul acestor puncte tsubo, folosigi ambele mflini. lhgenuncheagi pe
unul dintre genunchi pi aplecaqi-vf,. cu partea superioarfl a corpuluiin falE pentru
a avea posibilitatea de a exercita o
presiune egali cu ambele brage. FoIo-
presiunea shiatsu pe VC-3 pi W-28.
sigi
Exercita;i o presiune u$oarh asupra
acestor dou5. puncte tsubo. DacE paci-
entul resimte o durere sau dacH exis-
tf, o depresiune la nivelul punctelor
tsubo, persolma sufer6, probabil, de o
afecgiune avezicii sau a cf,.ilor urinare.

Vc-g (shutfen)
Un sun deazupra ombilicului,
R-15 (Ifuang-yri)
Punctele sizuate la cinci bu lateral, de fie-
care parte a ombilicului-
VC-4 (Kuan-yiian)
Trei sun dedesubnrl ombilicului, sau la ju-
rnfltatea d istanlei dintre ombilic gi pubis.
s-28 (Sh ui-roo)
Patru sun dedesubtulpunctelor aflate la doi
sun lateral de fiecare parte a ombilicului,
VC-3 (Chung-cht)
Paurr sun dedezubtul ornbilicului. \ ,l

Fig. 298

#
O

,i
 276 Tsuso - puNcrE vITALE fN rgRApIA ozuENrnrA
ll

(Ihr-hsi)
Panea posterioarE a laturii interne
a gleznei.

Fig. 299

8. AFECTTUNI ALE ocHILoR, uREcHnoR $I NAsutuI

Oboseala ochilor
Televizoruf reclamele luminoase, vehicutele in vitezfl gi alte aspecre ale viefii
moderne suprasolicitante pertu vedere determinf, ocazional, la majoritatea
persoanelor, ameleli, dureriin parrea posterioarfl a orbitelor, senza+ia de greutate
a capului gi alte simptome sup[rfitoare provocate de oboseala ochilor. Desigur,
trebuie s[ trf,imin societatea pe care o avem, dar nu trebuie s[ ne suprasoliciif,m
ochii, deoarece acegtia sunt de nelnlocuit. Mai rnult chiar, forfarea pi oboseala
excesivf, a ochilor pot avea un efect dEunf,tot asupra tntregului organism. Pentm
a revigora ochii dupfi perioade indelungate de muncf, sau de citit, eu recomand
masajul simplu sau masajul shiatsu. Persoanele care suferf, din cauza incordf,rii
vederii pot efectua singure acest ffatament,
Pentru inceput, aqezaSi-vEintins pe spate, gi, inchizend ochii u$or, cu ajutorul
degetelor mari sau al celorlalte patnr degete ale fiecErei rnf,ini, frecafi marginile
pleoapelor in direcgia sigepilor (fig. 3OO). Nu presagi direct asupra gloUilor
oculari. Presiunea exercitatE de degetele mari sau de celelalte patru degete
trebuie sE fie direcgionatf, cf,tre os, injurul orbitelor. LairrceputpresaEi uporintr-o
direcgie oblicd.
Apoi, executf,nd rnigcSri circulare cu cele patru degete ale fiecf,rei mflini,
masafi u$or tf,mplele, de la coada ochilor cfltre zonele anrerioare ale urechilor
,I (fig. 301). Mai departe, Iesend ochii inchigi, masagi u$or ochii cu parrea cHrnoasa
a degetelor de la fiecare mfln5. Presa;i intre zece pi cincisprezecJs*cunde gi apoi

l'l
TneralaENTE sPECrFrcE 2]-7

mutafi degetele. cu partea cflrnoasfl a v5rfurilor ambelor degete marr_, corn-

primagi aria cuprinsE intre faga lateralE a cefei pAnH in dosul urechilor (fig. 902).
Repeta;i aceaste migcare de trei sau de patru ori. Apoi, folosind fie degetele mari,
tie palmele, masafi aria cuprinsil intre partea posterioarf, a gfltului, vflrfurile
umerilor gi omoplafl, in direc;ia sdgefllor (fig. 303), Moxibustia pe punctele mubo
indicate in figuri este extrem de eficient5" pentru odibnirea ochilor-
Terapia rsubo poate duce lainliturarea simptomelor determinate de oboseala
nervilor optici, dar nu poate vindeca refracfia defectuoasf, de Ia nivelul lentilelor
ochiului*. Astfel de afecfiuni necesiti consultul unui specialist. Terapia tsubo
amelioreazd vederea irrcelopatE, dar tratamentul acesteia ca qi al oboselii muscu-
lanrriiintrinseci oculare, al neregularit[gilorretinei, al hipotensiunii arteriale pi al
disfuncEiilor digestive trebuie fnsofit de ffatamente specifice pentru acesre boli.
Traramenml rsubo nu este util in cazurile in care numai vederea Ia distan;d - dar
nu $ivederea de aproape - este tnce;opatd, sau invers, deoarece acestea repre-
zintfl rezultaftrl refrac;iei defecruoase prin lentile.

lGr
\(llra .fi
.1

\'*-J'J

Fig. 3OO

#r
,H}
I

1rB-7 (Chti-pin)
Un sun deasupra marginii )
superioare a maxilarului, in
fala urechii.

Fig. 3oI

* Partea anterioarfi a ochiului este alcituit[ dintr-o serie de structuri transparente, prtn
care lumina care le traverseazE suferi o serie de transform5ri asemEnfltoire cu cdl-e pe
care le suferd la Eecerea prin lentilele transparente; de aceea, sunt considerate - -
lentilele nahrrale ale ochiului. (n. trad.)

I i, " :''-

-:', ;i. iif;#iiiifliid##..&.t,'

 278 Tsugo - puNCTE vITALE ihl rgRAPn onrutvrgt,A

VB-20 (Fens-chth)
Depresiunile aflate la dreaPta
gi la stflnga, la doi sun dede-
iubtul depresiunii cenrrale de
la marginea inferioarfl a osului
occipital.
VIJ-10 (T'ien-chu)
Pe marginea extemfi a celor doi
mu$dri mari ai cefei, in Punctele t
in care se prindde osulocciPital,

Fig. 3O2

:- 5 (Chien-chung-Yti)
ffi -f
Doi sun lateral, de fiecare Parte a aPo-
fizelor ultimei vefiebre cervicale.
I

IIB-21 (Chien-chfng)
tr gfltului
La jumf,tatea distanEei dintre baza
gi extremitatea umdrului
I u

l,

A'

-{h

u I a
u d
a a
I i,

f*
Fig. 3oI
'
rl:
ti:
.
TnetnuENTE sPECIFICE
zLg
ObstrucEia nazalfl*
S]rualia banalfl a-obsrucpiei nazale, ce determin[ persoanele s[
-deschisE pi sf, respire intr-o manierH inesteticH,
Einf, gura
pe gur[, ori *a sforf,ie fu,
tirnpul somnului, poate avea consecin;e rnult mui grave. Aceast; sitrlaEie "g;*;t[=
poua*
genera dureri faciale 9i poate contribui la slEbirea memoriei. Se poare intf;mila
ca
o problemE patologicfl sil determine obstrucfia nazatf,. in aceastA siruapie, con-
sultap imediat un medic. Uneori, totugi, rflcelile, Iipsa de somn, alergiife ji *u
motive minore determinfi obstrucfia n-azali, producf,nd flggerea nisului sau
uscarea nefireascfi a mucoasei nazale. in aceste sinragii, inceriali terapia mubo
care urmeazt
CeIe mai importSnte puncte tsubo in cadrul aceshri ffatament sunt cele
-
de-a l*gul liniej de.inse4ie a pEnrlui
situate
de la nivelul cefei: W-10 gi VB-10 [fig.
3o1).
_Preliunea {errye cu degetele mari pe aceste puncte rsubo di claritat" prruirii
5i desfundE nasul. olgtrucgia nazali_gi tusea sup5r5toare sunr rreprat reduse prin
presiune shiatsu pe VtJ-4 gi IG-20 (fig. 305) pe VU-T (fig. 306j.
;i
Tffi-20 (Feng-ch'ih)
Depresiunile aflate la dreapta gi la
st6.nga, dedesubtul depresiunii ien-
trale de la marginea inferioarE a
osului occipital. Depresiunile de Ia /'\A--i
marginea inferioarf, a osului occi-
pital, la doi sun lateral de W-10.

Ftg. 304
W-10 (I'ren-chu]
Pe marginea externii a celor doi
a
Fu$chi mari ai cefti, in punctele
in care se prind de osul oicipital.
.Ai
r9r VU-4 (chli-chh)
Un sun gi ciuci bu lateral, de
fiecare pafte a punctului situat la
.&- cinci bu deasupra liniei de inser-
\lElr
pie a pflrului, in centrul frunp.

Fig. 3o5
\}}
IG-2O (Yfag-hsrang)
De o parre pi de alta a laturilor
nasului.

* Nasul infundat, (n. trad,)