Mic indreptar privind cele mai frecvente greseli de limba.

Abrevieri (X)

Dan Caragea,

Image not found

http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2016/03/25/56f5146d5ab6550cb8

Nevoia de a prescurta scrisul este veche si pare sa fi fost, la inceputuri, legata de

textele ce urmau sa fie gravate pe monede. In mod riguros, distingem astazi intre
abrevieri, acronime, sigle si simboluri, prezentate, in ortografie, sub numele generic de
abrevieri. Noi le vom trata insa pe rand, pentru o mai riguroasa informare a publicului.

ABREVIERI

Abrevierea (din lat. brevis, ,,scurt") este o prescurtare, adica reducerea unui cuvant,

sau a unui grup de cuvinte, la cateva litere, considerate suficiente, dar fara sa se piarda
intelesul. In general, nu se folosesc abrevieri in scrierile literare, dar ele sunt frecvente
in textele stiintifice si in cele administrative. Va trebui, de la inceput, sa distingem intre
abrevierile dictate de diverse imprejurari si de uz propriu (notitele luate de un student
la un curs) si abrevierile conventionale, recomandate de autoritatile competente si care
sunt, in majoritatea cazurilor, internationale.

Exista diferite feluri de a abrevia, fapt care impune reguli diferite de scriere. Astfel,
retinem:

Abrevierea prin litera initiala, majuscula sau minuscula, a unui cuvant, urmata de
punct: p. = pagina); v. = vezi; I. L. Caragiale = Ion Luca Caragiale, M. Preda = Marin
Preda.
NOTA: Fac exceptie abrevierile punctelor cardinale: N = nord, S = sud, E = est, V =
vest, care nu sunt urmate de punct.

Abrevierea prin eliminarea literelor finale, urmata de punct: acad. = academician, arh. 

= arhitect, art. = articol, cap. = capitol., ex. = exemplu, ing. = inginer,  lt. =
locotenent, prof. = profesor, serg. = sergent, str. = strada; Al. Bratescu-Voinesti =
Alexandru Bratescu-Voinesti, St. O. Iosif = Stefan Octavian Iosif. Abrevierea prin
eliminarea literelor interioare, urmata de punct: bd. = bulevard; dr. = doctor.

NOTA 1. Substantivele domnul, domnului; doamna, doamnei; domnisoara, domnisoarei;

domnii, domnilor, cand preceda nume de persoane, de functii etc., se scriu fara cratima
si neurmate de punct: dl, dlui; dna, dnei; dra, drei; dnii, dlor.

NOTA 2. Cratima se foloseste in abrevierea pronumelor personale de politete: d-lui=

dumnealui; d-ei = dumneaei; d-ta, d-tale = dumneata, dumitale; d-sa, d-sale=
dumneasa, dumisale; d-lor= dumnealor; d-voastra = dumneavoastra etc. In cazul formei 
dumneavoastra, DOOM recomanda si scrierea dv. sau dvs. datorita largii lor raspandiri.
Ortografierea cu majuscula Dv. sau Dvs. este permisa, fiind dictata de ratiuni personale
de stil reverentios.

NOTA 4. In cazul termenilor si expresiilor imprumutate din latina, abrevierile se vor

scrie in italic (cursive), cu exceptia formei etc. = et cetera / et caetera (,,si celelalte"): ,
cf.= confer ,,compara", f. sau f=. = folio, ib. sau ibid. = ibidem, id. = idem, op.cit. = 
opere citato ,,opera citata", pass. = passim ,,in locuri diverse", rb = recto, vp = verso.

NOTA 5. In abrevierea unor termeni compusi sau ai unor expresii latinesti, nu se lasa
spatiu intre cuvintele abreviate: a.c.=anul curent, d.a.= dupa-amiaza, i.e.n.= inaintea
erei noastre, s.m. = substantiv masculin; N.B.= nota bene (,,baga de seama"), P.S.= 
post-scriptum (adaos dupa semnarea unui mesaj).

NOTA 6. Daca unul sau toti termenii se scriu in mod obisnuit cu majuscula initiala,
majuscula se va pastra si in abreviere: d.H. = dupa Hristos, A.S.R. =Alteta Sa Regala, 
I.P.S =Inalt Prea Sfintitul.

SIGLE
O definitie specifica a siglei, in limba romana, o gasim in Dictionarul de termeni
lingvistici, 1998:

SIGLA s. f. (cf. fr. sigle, lat. sigla): prescurtare conventionala formata din litera initiala

sau din grupul de litere initiale folosite in inscriptii, in manuscrise etc. pentru a evita
cuvintele sau titlurile prea lungi, ca de exemplu ArhO (Arhivele Olteniei), RRL (Revue
Roumaine de Linguistique), SG (Studii de gramatica) etc.

Asadar, adaugam noi, sigla (lat. sigla ,,semne prescurtate") este o prescurtare formata
din ,,litera initiala sau din grupul de litere initiale" pronuntate cu numele literelor din
limba romana sau din limbi straine. Daca o abreviere (S.S. = Sfintia Sa) nu se poate citi
decat in extenso, adica ,,S.S. = Sfintia Sa", o sigla (SS = Schutzstaffel, ,,esalonul de
protectie", organizatie paramilitara nazista) se va pronunta doar prin citirea literelor
(,,es-es", in exemplul nostru). De asemenea, la sigle, punctul de abreviere este
facultativ, tendinta actuala fiind omiterea lui. Nu se lasa spatii intre literele siglei.

Astfel, sunt sigle: ANAF (pronuntat: ,,anaf") = Agentia Nationala de Administrare

Fiscala; C.F.R. sau CFR (pronuntat: ,,cefere") = Caile Ferate Romane; IBM (pronuntat:
,,ibeem" sau ,,aibiem") = International Business Machines; UNESCO (pronuntat:
,,unesco") = United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization.

ACRONIME
Ce este un acronimi Iata o definitie specializata din acelasi Dictionar de termeni
lingvistici (1998):

ACRONIM s. n. (< fr. acronyme): cuvant format din prima sau din primele litere ale
cuvintelor care compun o sintagma, o expresie, un titlu etc., ca in O.Z.N. (Obiecte
zburatoare neidentificate).

Trebuie sa precizam, pentru o corecta intelegere, ca, in comparatie cu sigla, acronimul

se comporta ca un nume comun: laser, lasere (,,Romania are cel mai puternic laser din
Europa.", Internet); ozene, ozeneuri (,,Dar sa vedeti cum le-a fost concertul... [] Cu un
start de concert de parca chemau ozeneurile - desigur, m-am simtit chemata, am luat o
gura de cafea rapid sa alunec mai usor pe raza si m-am lasat rapita pana in ultimul
moment.", Internet); radar, radare (,,Noile radare ale politiei rutiere i-au speriat de
moarte pe trei olteni.", Internet).

Alte acronime: (iesit din uz) aprozar, aprozare, ,,unitate comerciala pentru produse

agroalimentare" (apro[vizionare] cu zar[zavat]), CV, CV-uri, ,,curriculum vitae"; PR, PR-
ul, ,,public relations, relatii publice"; TBC, TBC-ul ,,tuberculoza".

SIMBOLURI
Simbolurile sunt invariabile, nu se scriu niciodata cu punct dupa abreviere si pot fi
reprezentate prin:

o litera: C = carbon; h = ora; K = kelvin; l = litru; m = metru; V = volt.

NOTA 1. Simbolurile chimice se scriu totdeauna cu majuscula initiala.

NOTA 2. Daca simbolurile unitatilor de masura provin din substantive comune (litru,
metru), acestea se scriu cu litera mica. Daca simbolurile provin din nume proprii (K =
kelvin < Kelvin, V = volt < Volta), atunci ele se scriu cu majuscula.

un grup de litere: nC = grade Celsius; dal = decalitru; EUR = euro; km = kilometru; kW 

= kilowatt; min = minut. un grup de litere si cifre: H2O = apa; m3 = metru cub. un
semn conventional: @ = ,,a rond", folosit indeosebi la adresele curierului electronic; (C)
= copyright (,,drepturi de autor"); & = ,,et", si; EUR = euro; $ = dolar; = paragraf; + =
mort, decedat; + = plus; < = mai mic ca; t = pi; % = procent. o pictograma: simbol de
pericol etc.