Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS
LIMBA COREANĂ
MANOLACHE MARIOARA
1
RENTZI 2
Ordinea cuvintelor
In locul prepozitiilor din romana, coreeana are particule care se pun întotdeauna
după substantiv. Datorita particulelor, frazele coreeană nu urmeaza întotdeauna
formula Subiect+Complement+Verb
Substantivele coreene ( subiecte sau complemente), pot fi aranjate în mod liber intr-o
propoziţie.Faptul că substantivele coreene pot fi aranjate liber diferă de limba
2
RENTZI 3
Ordinea cuvintelor afectează limba coreeană numai atunci când anumite particule
lipsesc în propoziţiile date..
propoziţiei. Cu cat cuvântul este mai indepartat de finalul propozitiei, cu atat este mai
puţin important şi mai probabil sa fie omis. Cu alte cuvinte, elementul care apare la
sfârşitul propozitiei (de exemplu, verbele) este cel mai important element din
propozitie.
/expresiile de mai sus nu conţine pronumele de prima sau a doua persoană. Ceea ce
determină omisiunea este contextul.
Coreeana este o limba "de la general la specific" sau "de la mare spre mic". Cu
alte cuvinte, coreenii scriu sau spun unitatile generale sau mai mari, înainte de
unităţile specifice sau mai mici. De exemplu, coreenii spun sau scriu numele de
familie înainte de prenume (
Atunci când scriu o adresă, ei scriu numele ţării, urmat de provincie, oraş, strada,
numărul casei, şi numele destinatarului.
când se scrie o dată, anul este pe primul loc, urmat de lună şi zi.
O limbă onorifica
sunt folosite pentru a indica sensurile sociale implicate în context, cum ar fi atitudinea
vorbitorilor (de exemplu, respect, umilinţă, formalitate) faţă de cine vorbesc sau
despre cine vorbesc. De exemplu, coreenii utilizează termeni ierarhici de
adresare de referinţă ale titlurilor precum şi diferite niveluri de vorbire pentru a indica
politeţea, intimitatea, şi
3
RENTZI 4
După cum s-a văzut mai sus, semnificaţia celor doua propozitii este aceeaşi. Cu toate
acestea, semnificaţia lor sociala e diferita. De exemplu, la propozitia (a), utilizarea
pronumelui simplu persoana intai, (uri), lipsa sufixului onorific -시, şi utilizarea unui
nivel de discurs intim - 어 indică faptul că vorbitorulse adresează probabil unei
persoane, fie egala (= putere) sau cu un statut inferior(-putere), şi pe care el / ea o
cunoaste bine (-distanţă). Deoarece îi lipsesc elementele onorifice potrivite,
exemplul (a) ar fi nepoliticos
într-o situaţie formală, daca ar fi folosit de către o persoană cu un statut inferior (de
exemplu, un student la colegiu) care se adreseaza unei persoane cu un statut superior
(de exemplu, un profesor). Pentru ca exemplul (a) sa fie adecvat intr-o situaţie de
(+putere), (vorbindcu cineva de statut mai înalt), ar trebui sa schimbam 우리(uri),
pronumele genitiv persoana intai plural, cu 저희(jeohui), pronumele genitiv umil de
persoana intai plural, cum se arată în exemplul (b). În plus, ar trebui să adăugaţi
sufixul onorific -시 (si) la verbul gerundiv 주어서 (jueoseo) "dandu-mi",
transformandu-l in 주셔서(jusyeoseo), un verb onorific, şi sa folositi sufixul de
politete de final de propoziţie 습니다(seumnida) pentru a schimba 고마워(gomawo)
"mulţumit (tie)" cu 고맙습니다(gomaseumnida), la nivel de vorbire formal
respectuos.
LECTIE INTRODUCTIVA
Limba coreeana este o limba din familia limbilor asiatice vechi, alaturi de japoneza.
Este limba oficialã in Coreea de Nord si Coreea de Sud.
Limba coreeanã este o limba aglutinanta, adicã cuvintele mai complexe se formează
alipindu-se la radacina cuvantului diferite afixe(particule), astfel încât limitele dintre
morfeme să rămână clare și ca fiecare morfem să corespundă unei singure trăsături
semantice sau functionale.
Sintaxa frazei coreene este S+O+V, adica, primul loc il ocupa subiectul urmat de un
complement (direct, indirect, circumstantial de loc, mod, timp etc), iar pe ultimul loc
se plaseaza verbul.
SCRIERE SI PRONUNTIE
VOCALE SI DIFTONGI
ㅏ = "a"
4
RENTZI 5
ㅑ = "ya"
ㅗ = "o" romanesc
ㅜ = "u"
ㅣ = "i"
CONSOANE
ㅂ - b/p
ㅃ -bb
ㄷ -d/t
ㄸ -dd/tt
ㄱ -g/k
5
RENTZI 6
ㄲ -gg/kk
ㅅ -s
ㅆ -ss
ㅁ -m
ㄴ-n
ㅇ -ng
ㄹ -r/l
ㅎ -h
ㅇ [ng] se citeste numai cand se afla in pozitie finala. Cand il gasim inaintea
consoanelor si a mono/diftongilor este suport consonantic NU se citeste/pronunta.
Pronuntia consoanelor :
ㅂ - b/p
ㅃ -bb
ㅈ -j
ㅉ -jj
6
RENTZI 7
ㄷ -d
ㄸ -dd
1. La inceput "D"
ㄱ -g/k
ㄲ -gg
ㅅ -s
ㅆ -ss
ㅁ -m
- se pronunta "M"
ㄴ-n
- se pronunta "N"
7
RENTZI 8
ㅇ -ng
1. La inceput NU se pronunta
ㄹ -r/l
1.Inceput "R"
ㅎ -h
1. Inceput "h"
ㅋ - k'
ㅌ -t'
- "T" aspirat
ㅊ -ch
ㅍ -p'
- "P" aspirat
OBSERVATII!
- "N"
"NG"
Daca silaba are trei sunete, ultima consoana se scrie sub primele doua sunete
8
RENTZI 9
Exemplu: 믹 (MIN)
Silabele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta ㅇ“ng” care
nu se citeste daca ocupa primul loc.
Exemplu : 아 나 ( A-na)
Daca o silaba incepe cu o vocala, se pune consoana muta NG (ㅇ) intotdeauna in fata
vocalei cu care incepe silaba.
Exemplu: 안녕 (an-nyeong)
LECTIA 1
SÃ NE PREZENTÃM
PRONUNTIE
TRADUCERE
Transcriere Romana
Annyeonghaseyo
Buna ziua,
9
RENTZI 10
저 jeo Eu (umil)
나 na eu
Ramai cu bine.
GRAMATICA
Exemplu:
이다 ->이+ㅂ니다->입니다
Exemplu:
이+ㅂ니다->입니다 (a fi)
10
RENTZI 11
Meokdaàmeok
먹 + 습니다->먹습니다 ( a mânca)
Meok+ seumnida->meokseumnida
Exemplu:
Exemplu:
Yunseol imnida.
LECTIA 2
TRANSCRIERE
11
RENTZI 12
TRADUCERE
Vocabular
영어 yeongeo Englezã
사전 sajeon dictionar
소설 soseol roman
Propozitii cu vocabular
12
RENTZI 13
yeongeo mollayo
Gramatica
Pentru a arata posesia, putem folosi 있다 (itda) pentru a spune "a avea".
De exmplu:
Formare
coreeană romanizare
13
RENTZI 14
Intim 있어 isseo
Alte utilizări pentru 있다 (itda)În plus faţă de utilizarea 있다 (itda) pentru posesie,
putem folosi 있다 (itda) pentru a exprima şi locaţia, precum si existenţa.
De exemplu:
De exemplu:
1. 한국어 사전 있어요?
2. 영어 사전 있어요.
3. 추리 소설 있어요?
4. 판타지 있어요?
LECTIA 3
CE NATIONALITATE ESTI?
14
RENTZI 15
Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram-imnida. Ana ssi-neun hanguk saram imnikka?
TRANSCRIERE
Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram- ieyo . Ana ssi-neun hanguk saram-ieyo ?
TRADUCERE
Cheonhong: Bună ziua. Eu sunt Park Cheonhong. Imi pare bine de cunoștință.
VOCABULAR
15
RENTZI 16
도 do De asemenea, la fel
(arata similitudinea)
나라 nara țară
네 ne da
아니오 anio nu
미국 Miguk America
영국 Yeongguk Anglia
인도 Indo India
일본 Ilbon Japonia
중국 Jungguk China
독일 Dogil Germania
GRAMATICA
16
RENTZI 17
Ø Sufixul onorific 씨 (ssi)- se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul
fata de persoana respectiva. Se foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru
propria persoana.
Sufixul 씨 (ssi) se plaseaza fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar
dupa numele de famile. Numele de familie in limba coreeana este cel de pe prima
pozitie.
Exemplu:
Nerespectuos: 이씨 (Lee-ssi)
Exemplu:
Ø Radacina in vocala:
!!!!! Dupa cum ati observat in dialog, pentru verbul 이다 (ida), la forma
interogativa la nivel standard politicos, forma verbului este 이에요?( ieyo)
Ø Radacina in consoana:
Exemplu:
Exemplu:
Ø Descrierea nationalitatii
Exemplu:
한국 + 사람 -> 한국 사람 àcoreean
Exemplu:
18
RENTZI 19
SCRIEREA HANGUL
VOCALE
Pentru majoritatea oamenilor cel mai simplu mod de a învăţa Hangeul este prin
practica, în scris, în timp ce citesc cu voce tare.
Tabelul de mai jos arata ordinea liniilor pentru a scrie toate vocalele Hangeul,
prezentate în ordine alfabetică coreeană.
CONSOANE
Fiecare vocală Hangeul constă dintr-o linie de bază verticala sau orizontala, din
care sunt trasate alte linii mai scurte. Pe baza formelor lor, putem grupa toate vocalele
Hangeul în
Verticale ㅏ ㅓ ㅣ ㅕ ㅑ ㅐ ㅔ ㅒ ㅖ
A EO I YEO YA AE E YAE YE
orizontale ㅡ ㅜ ㅗ ㅛ ㅠ
EU U O YO YU
mixte ㅢ ㅚ ㅘ ㅙ ㅟ ㅝ ㅞ
UI OE WA WAE WI WO WE
Gruparea este important deoarece atunci când consoanele şi vocalele sunt plasate
împreună pentru a forma o silabă Hangeul, marimea lor în patrat variază în funcţie de
forma vocalei. Principiul de bază este acesta: o silabă Hangeul începe întotdeauna cu
o consoană. Cand silaba incepe cu o vocala, se plaseaza in fata vocalei consoana
19
RENTZI 20
muta ㅇ. Când vocala din silaba data este verticala, este scrisa in dreapta consoanei
iniţiale din silaba, iar când vocala este orizontală, este scrisa sub consoană. În cazul în
care vocala este una mixta, este scrisa în aşa fel încât să se încadreze sub şi la dreapta
consoanei initiale. Este important să se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate
apărea foarte nefiresc şi dificil de citit. Să ne uităm la câteva exemple.
아시하세서히
a si ha se seo hi
오요토으 우료휴
Ø CONSOANA+VOCALA MIXTA
워 의 쇄 뒤 뭐 궤
O silabă Hangeul poate avea până la două consoane după vocala.Poziţia pentru
consoana finala din silaba este partea de jos a pătratului, sub combinaţia dintre
consoana initiala si vocala mediana. Iată câteva exemple:
Ø C+Vocala verticala + C
(SA)- RAM
ALTE EXEMPLE
인 상 반 갑 앉 찮
20
RENTZI 21
Ø C+ Vocala orizontala+ C
(HAN)- GEUL
ALTE EXEMPLE
들 늦습올 존뵵
Ø C+ Vocala mixta+ C
Gwaen-(cha-na)
ALTE EXEMPLE
괄 왼 될 권 웬윈
LECTIA 4
EU NU SUNT AVOCAT
TRANSCRIERE
21
RENTZI 22
Yohan : Geureyo?
TRANSCRIERE
Yohan : Geureyo?
Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga aniyeyo. Baeu- yeyo. Jihyeon ssi-neun ilbon saram-
ieyo?
Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i aniyeyo. Hanguk saram- ieyo. Yohan ssi-neun
kaenada saram- ieyo?
TRANSCRIERE
Yohan : Geure?
Jihyeon : Ani. Na-neun ilbon saram-i aniya. Hanguk saram-iya. Yohan-eun kaenada
saram-iya?
TRADUCERE
Yohan : Nu. Eu nu sunt cântãret. Sunt actor. Drã Jihyeon, sunteti japonezã?
Jihyeon : Nu. Eu nu sunt japoneza. Sunt coreeancã. Dle Yohan, sunteti canadian?
가수 gasu cantaret
GRAMATICA
Constructie
23
RENTZI 24
Ø Copula 이다(ida)- a fi
예요 [yeyo] /
cuvant in consoana+
야 [ya]
cuvant in consoana+
이야 [iya]
cuvant in vocala+
야 [ya]
cuvant in consoana+
이야 [iya]
Exemplu:
Exemplu:
LECTIA 5
TU AI UN IUBIT?
TRANSCRIERE
TRANSCRIERE
25
RENTZI 26
TRANSCRIERE
TRADUCERE
PRONUNTIE
Cand litera ㅅ(s) e pe ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu alta
consoana, alta decat ㅅ(s) sau ㅇ(ng), aceasta se pronunta [t]. Cand litera ㅅ(s) ocupa
ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu ㅅ(s) sau ㅇ(ng), aceasta
se pronunta ca atare, adica [s].
Exemplu
있다 -> a exista
itda
isseumnida
VOCABULAR
친구 chingu prieten
26
RENTZI 27
GRAMATICA
· Pentru a exprima existenta unui lucru se foloseste verbul 있다(itda)- vezi lectia 2.
Exemplu:
돈+이+있습니다 ->돈이 있습니다.- > Exista bani (Sunt bani, Avem bani)
· Verbul 있다(itda) poate exprima si posesia, sau cã un lucru exista pentru cineva.
Exemplu:
NIVEL INFORMAL
ALTE EXEMPLE:
27
RENTZI 28
Pentru a exprima inexistenta sau absenta unui lucru se foloseste verbul 없다(optda).
CONSTRUCTIE
Eoptda->eops+seumnida->eopsseumnida
Exemplu:
저+는+여자친구+가+ 없습니다
Jeo+neun+yeojachingu+ga+eopsseumnida
(eopsseumnida) 없습니까
(eopsseumnikka)
NIVEL INFORMAL
28
RENTZI 29
ALTE EXEMPLE:
Exemplu:
Chaeg-i eopsseumnida.
Cand cineva pune o intrebare negativa, in limba coreeana raspunsul este afirmativ, ca
o confirmare a intrebarii puse anterior.
Exemplu:
LECTIA 6
~NIVEL FORMAL~
29
RENTZI 30
~NIVEL STANDARD~
~NIVEL FORMAL~
TRADUCERE
VOCABULAR
전화 jeonhwa telefon
번호 beonhonumar
영~공 Yeong~gong 0
일 il 1
이 i 2
30
RENTZI 31
삼 Sam 3
사 Sa 4
오 Oh 5
육 Yuk 6
칠 Chil 7
팔 Pal 8
구 Gu 9
십 sip 10
PRONUNTIE
GRAMATICA
In limba coreeana exista douã sisteme numerice, unul sino-coreean, provenit din
limba chineza si unul nativ coreean. Folosirea unui sistem sau al altuia depinde de
context. De exemplu, sistemul numeric sino-coreean se foloseste pentru numerele de
telefon, numararea banilor, exprimarea minutelor si a secundelor.
Mai intai, voi prezenta sistemul sino-coreean, care e foarte usor de invatat. Daca stiti
numerele de la 1 la 10, veti putea numara pana la 99 deoarece numerele se construiesc
adaugand unele langa altele.
21=2+10+1 ->이십일(i-sip-il)
32=3+10+2 삼십이(sam-sip-i)
31
RENTZI 32
40=4+10 ->사십(sa-sip)
43=4+10+3 ->사십삼(sa-sip-sam)
50=5+10 ->오십(oh-sip)
54=5+10+4 ->오십사(oh-sip-sa)
60=6+10 ->육십(yuk-sip)
65=6+10+5 ->육십오(yuk-sip-oh)
70=7+10- >칠십(chil-sip)
76=7+10+6 ->칠십육(chil-sip-yuk)
90=9+10 ->구십(gu-sip)
99=9+10+9 ->구십구(gu-sip-gu)
100 ->백(baek)
1000 ->천(cheon)
10.000 ->만(man)
LECTIA 7
UNDE TE DUCI?
Conversatie formala
32
RENTZI 33
Yohan: A, geuraeyo?
Conversatie standard
Yohan: A, geuraeyo?
Conversatie informala
Yohan: A, geurae?
TRADUCERE
33
RENTZI 34
Yohan: A, serios?
PRONUNTIE
VOCABULAR
오랜만이에요~
오레간만이에요 Oraenmanieyo ~
지금 jigeum acum
어디 eodi unde
약속 yaksok promisiune
학교
학생 hakgyo
haksaeng scoala
student
GRAMATICA
! AMINTITI-VA!
34
RENTZI 35
NIVEL INFORMAL
Ø Copula 이다(ida)- a fi
consoana+ 이에요[ieyo]
Consoana + 이야[iya]
a se duce
Verbul 가다(gada) este precedat de obicei de particula ce indica directia sau timpul,
adica particula 에(e).
CONSTRUCTIE
EXEMPLU:
35
RENTZI 36
! AMINTITI-VA !
Verbele care au radacina in vocala primesc sufixul ㅂ니다(mnida), iar cele care au
radacina in consoana primesc sufixul 습니다(seumnida).
RADACINA IN VOCALA
RADACINA IN CONSOANA
EXEMPLU:
36
RENTZI 37
Jeonggyeong-eun meokseumnida.
Jeonggyeong-eun meokseumnikka?
Particula 에(e) poate fi folosita pentru a indica timpul, directia sau o activitate statica.
In aceasta lectie, particula 에(e) este folosita pentru a indica directia. Cand este
atasata unui substantiv ce indica locul (scoala, cinema, casa) si este urmata de verbul
가다
(gada-a merge) sau de verbul 오다(oda- a veni), particula 에(e) indica directia unde
se duce sau de unde vine subiectul. In acest context, particula 에(e) se traduce in
limba romana cu prepozitia “la”.
EXEMPLU:
LECTIA 8
~Nivel formal ~
37
RENTZI 38
~ Nivel informal-intim ~
TRADUCERE
38
RENTZI 39
VOCABULAR
여기 yeogi aici
저기 jeogi acolo
어디 eodi unde
어느 Eoneu? Care?
함께 hamkke impreuna
학생 haksaeng student
GRAMATICA
Se foloseste pentru a indica posesia sau relatia. Se plaseaza dupa posesor si este
urmata de obiectul sau persoana posedata.
CONSTRUCTIE
A+ 의 + B + 은/ 는
39
RENTZI 40
EXEMPLU:
l l
\l/ \l/
Ø Obiectul posedat este urmat de particula 은/ 는(eun/neun) care arata despre cine
este vorba in propozitie.
EXEMPLU:
Se folosesc pentru a indica locul impreuna cu particula 에(e) care arata destinatia.
Exemplu:
Yeogi-e mwomnikka?
40
RENTZI 41
de vorbitor ( acolo).
Exemplu:
Exemplu:
Jeogi-e mwomnikka?
EXEMPLU :
(저는) 선생님 이에요. ->( Eu) sunt profesor. - Subiectul "eu" este subinteles.
In anumite contexte, totusi, se pot creea ambiguitati atunci cand se renunta la anumite
parti de propozitie. Chiar si coreenii fac uneori presupuneri incorecte, trebuind sa
clarifice despre ce vorbesc, asa ca nu va faceti probleme.
LECTIA 9
NIVEL STANDARD
41
RENTZI 42
Yunseol: Se si-yeyo.
Yunseol: Ne si-yeyo.
Yunseol: A, jinjja...
NIVEL FORMAL
Yunseol: Se si-imnida.
Yunseol: Ne si-imnida.
Yunseol: A, jinjja...
NIVEL INFORMAL-INTIM
Yunseol: Se si-ya.
Yunseol: Ne si-ya.
Yunseol: A, jinjja...
TRADUCERE
42
RENTZI 43
VOCABULAR
진짜 jinjja Intr-adevar
Numerele de la 1 la 19
Numerele de la 20 la 99
하나 ~ 한 Hana ~ han 1
다섯 Daseot 5
여섯 Yeuseot 6
일곱 Ilgop 7
여덟 Yeodeolp 8
아홉 Ahop 9
열 Yeol 10
43
RENTZI 44
열하나 Yeol-hana 11
열둘 Yeol-dul 12
스물 Seumul 20
스물 하나 Seumul-hana 21
서른 Seoreun 30
서른하나 Seoreun-hana 31
마흔 Maheun 40
쉰 Swin 50
예순 Yesun 60
일흔 Ilheun 70
여든 Yeodeun 80
아흔 Aheun 90
백 baek 100
PRONUNTIE
GRAMATICA
Limba coreeana are doua sisteme numerice: unul sino-coreean si unul nativ-coreean .
44
RENTZI 45
Si pentru ca acest sistem numeric se foloseste pentru a numara obiecte intr-o ordine
succesiva, este neobisnuit ca cineva sa numere pana la numere mai mari de 30. Din
acest motiv, numerele nativ-coreene mai mari de 30 nu prea se folosesc. Pentru
numere mai mari de 30 se foloseste sistemul sino-coreean in schimbul sistemului
numeric nativ-coreean.
Ø Exprimarea orei
Constructie:
Exemplu:
ATENTIE!!!
Exemplu:
오전 (ojeon) – dimineata AM
오후 (ohu) – dupa-amiaza PM
저녁 (jeonyeok)- seara PM
밤 (bam) – noapte PM
Exemplu:
1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.
45
RENTZI 46
LECTIA 10
CE VREI SA MANANCI?
~NIVEL STANDARD~
~NIVEL FORMAL~
~NIVEL INFORMAL-INTIM~
TRADUCERE
VOCABULAR
46
RENTZI 47
먹다 Meokda A manca
나 Na Eu (nivel intim)
뭐 Mwo? Ce?
GRAMATICA
EXEMPLU:
아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim
şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe),
precum si pentru alte câteva constructii gramaticale.
47
RENTZI 48
ㅏ요(ayo) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in
radacina verbului.
ㅓ요(eoyo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala
in radacina verbului.
De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina
verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau sau contractii).
EXEMPLE:
Ø 1. Radacina in ㅏ(a)
ㅏ + ㅏ -.> ㅏ(a)
사다(sada)- a cumpara
사+ㅏ -> 사(sa) [se elimina vocala ㅏ care se repeta] - nivel intim/informal
2. Radacina in ㅗ(o)
ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)
오다(oda) – a veni
하다(hada)
싫어해요(silheohaeyo) -Mie nu-mi place, tie nu-ti place etc.- nivel standard politicos
4.Radacina in ㅓ(eo)
48
RENTZI 49
ㅓ + ㅓ -> ㅓ(eo)
서다 (seoda) – a sta
5. Radacina in ㅜ(u)
ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)
주다 (juda) - a oferi
6. Radacina in ㅡ(eu)
ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)
7. Radacina in ㅣ(i)
ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)
8. Radacina in ㅐ(ae)
ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)
49
RENTZI 50
Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului
la nivel informal/intim.
Se foloseste doar la nivel intim/ informal pentru a face referire la propria persoana.
Folosirea lui in fata unui superior in rang, a unei persoane in varsta sau a unui strain, e
considerata ca fiind nepoliticoasa. In aceste contexte, se foloseste pronumele 저- jeo.
Ø Nivelurile de politete
1.Terminatia- ㅂ니다[ㅡ mnida] = onorific, cel mai politicos, cel mai formal
În general, nivelul informal este considerat a fi modul cel mai intim si cazual de a
vorbi cu alţii în coreeană. Prin urmare, acest nivel nu contine niciun fel de formalitate.
Puteţi utiliza nivelul informal numai cu cineva care este, evident, mai tanar decat voi,
cu cineva de aceeaşi vârstă, sau (daca cealaltă persoană este mai în vârstă decât voi)
cu cineva cu care ati cazut de acord sa folositi conversatia informala.
Dacă nu cunoaşteţi vârsta celeilalte persoane sau statutul social, nu trebuie să utilizaţi
nivelul informal in niciun caz. Odată ce ştiti vârsta celeilalte persoane şi aflati ca el
sau ea este mai tanara decat voi, puteti folosi nivelul informal, dar este un gest frumos
şi politicos să intrebati mai intai persoana respectiva, dacă puteţi utiliza sau nu nivelul
informal cu el sau ea.
50
RENTZI 51
1. Sunteţi mult mai in varsta decât alte persoane şi ştiti sigur că cealaltă persoană nu
se va simţi jignita dacă utilizaţi nivelul informal.
2. Sunteţi mai în vârstă decât o altă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi
nivelul informal.
4. Sunteţi în şcoala primară, gimnaziu sau liceu şi ştiţi că toţi colegii vostri sunt de
2. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este clientul dvs. de
afaceri.
3. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar vorbiţi cu persoana într-un cadru
oficial, cum ar fi seminarii, lecţii, etc
7. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este seful tau sau soţul /
soţia fratelui/ surorii voastre mai în vârstă.
LECTIA 11
CE ESTE ASTA?
51
RENTZI 52
Ttal: Umm...masitgetda.
TRADUCERE
~Nivel formal~
~Nivel standard~
TRADUCERE
아빠 appa tata
52
RENTZI 53
맥주 maekju
손님
직원 maekju
sonnim
jigwon bere
client
angajat
GRAMATICA
si adjectivele demonstrative 이, 그, 저
이거 [i-geo] este forma vorbita a lui 이것 [i-geot] şi este o combinaţie din 이 [i]
("acesta") şi 것 [geot] ("lucru"), dar este adesea folosita doar forma 이거 [i-geo]
pentru uşurinţa pronunţiei.
53
RENTZI 54
Exemplu :
것(geot)- lucru
것(geot)- lucru
54
RENTZI 55
Exemplu:
VORBITOR----------------------------------INTERLOCUTOR
apropiat de
interlocutor)
저 [jeo] ACELA
Exemple:
Constructii verbale
밝다 (balkda) – a fi luminos
밝아 (balka)- E luminos
Substantive
55
RENTZI 56
EXEMPLU:
LECTIA 12
~ Nivel formal ~
~ Nivel standard ~
56
RENTZI 57
~ Nivel informal ~
TRDUCERE
VOCABULAR
57
RENTZI 58
알다 Alda A sti
잘 jal bine
GRAMATICA
Exemplu:
Exemplu:
Exemplu
58
RENTZI 59
Jeogi-e isseoyo.
Exemplu:
여기에 있다 여기 있다 여깄다
거기에 있다 거기 있다 거깄다
저기에 있다 저기 있다 저깄다
Particula 에(e) se foloseste pentru a indica directia, timpul (ora) sau locatia statica
unde are loc o actiune. Se poate traduce in romana cu “la” sau “in”.
Particula 에(e) se poate folosi pentru a arata ca o actiune statica are loc intr-un anumit
loc. Pentru aceste actiuni statice, se folosesc verbe inactive precum 있다(itda-a
exista), 없다(optda- a nu exista), 살다(salda- a locui), 많다(manta- a fi multi/multe).
Exemple:
59
RENTZI 60
Ø Adverbul 잘(jal)
Exemplu:
Mollayo.
B: 잘몰라요.- Nu stiu prea bine./ Nu stiu exact.( stil mai putin direct)
Jal mollayo.
LECTIA 13
~Nivel formal~
Tom: Ne...
~Nivel standard~
Tom: Ne...
NOTA !!!
TRADUCERE
60
RENTZI 61
DIALOG 2
~Nivel formal~
~Nivel standard~
~Nivel informal~
TRADUCERE
61
RENTZI 62
싸다 ssada A fi ieftin
안 an Adverb de negatie
„Nu”
직원 jigwon Angajat
돈 don bani
GRAMATICA
Exemplu:
Jeo-neun haengbeokhaeyo.
Ø Omiterea particulei
62
RENTZI 63
Cuvantul 네 (ne) este unul dintre cele mai de baza cuvinte in coreeana de zi cu zi. Se
foloseste ca un raspuns pozitiv la intrebarile de tip DA sau NU, cu sensul de “Da”. In
afara de raspuns la o intrebare, acest cuvant se foloseste si in alte contexte, cel mai
frecvent pentru a recunoaste pe cineva sau ceva.
Iata cateva exemple in care 네(ne) este folosit pentru a recunoaste pe cineva sau
ceva:
EXEMPLE:
1.Seful ii inmaneaza angajatului niste documente. Primul cuvant care poate fi auzit
din partea angajatului este 네(ne). In aceasta situatie, angajatul l-ar recunoaste pe sef
sau sarcina care i-a fost incredintata.
싸다 (ssada) inseamna “ieftin”, iar 비(bi) inseamna “nu”, deci, 비싸다 (bissada)
inseamna literal “neieftin” adica “scump”. Aceste adjective in limba coreeana se
comporta ca niste verbe, ele putand constitui singure un predicat. Ele se conjuga la fel
ca si verbele. Astfel de adjective mai sunt numite si verbe descriptive, care descriu
lucruri fara ajutorul copulei IDA.
63
RENTZI 64
CONSTRUCTIE:
1. VERBE DESCRIPTIVE
64
RENTZI 65
Exemplu:
LECTIA 14
~Nivel standard~
TRANSCRIERE
~Nivel formal~
TRANSCRIERE
~Nivel informal~
65
RENTZI 66
TRADUCERE
DIALOG 2
~Nivel standard~
TRADUCERE
66
RENTZI 67
공부 gongbu Studiu
시작 sijak inceput
집 jip acasa
GRAMATICA
Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si
verbe, ci mai degraba ca substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca
cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb. Aceste cuvinte nu functioneaza
niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat nativ
coreean.
CONSTRUCTIE
Exemplu:
(sijak+ hada)
(Gongbu+ hada)
Exemplu:
(il+ hada)
(Sarang+ hada)
Verbele de tip 하다(hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement
direct (obiect). In acest caz, intre substantiv si verbul 하다(hada)se lasa spatiu.
Substantivul care insoteste verbul 하다(hada) este insotit de obicei de particula 를/을
(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul
colocvial (formal).
Cand verbele de tip 하다(hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult
accentul asupra substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele 하
다(hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul asupra unui
substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe
post-nominale inlaturand pur si simplu particula 를/을 (reul /eul)
Exemple:
68
RENTZI 69
Cand verbele de tip 하다(hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ 안(an),
verbul 하다(hada) trebuie folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula 를/을
(reul /eul).
Exemplu:
하나 ~ 한 Hana ~ han 1
다섯 Daseot 5
여섯 Yeuseot 6
일곱 Ilgop 7
여덟 Yeodeolp 8
아홉 Ahop 9
열 Yeol 10
열하나 Yeol-hana 11
열둘 Yeol-dul 12
Constructie:
69
RENTZI 70
Exemplu:
ATENTIE!!!
Exemplu:
오전 (ojeon) – dimineata AM
오후 (ohu) – dupa-amiaza PM
저녁 (jeonyeok)- seara PM
밤 (bam) – noapte PM
Exemplu:
1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.
70
RENTZI 71
Particula 에(e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc
o actiune. Aceasta particula se ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul,
ziua, data. In functie de context, particula 에(e) se poate traduce in romana “la”, “in”,
sau „pe”( pentru data), sau in unele contexte nu se traduce (pentru zi).
Exemple:
In ultimul exemplu, particula 에(e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica
ziua ( 월요일에) si o data pentru a indica locul (학교에).
LECTIA 15
CE FACI ACUM?
~Nivel standard~
TRANSCRIERE
71
RENTZI 72
~Nivel informal~
TRADUCERE
PRONUNTIE
Cuvantul 뭐(mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea
pronuntat 머(meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati 뭐(mwo).
하다 hada A face
책 chaek carte
읽다 Ilkda A citi
맥주 maekjuBere
내일 naeil maine
72
RENTZI 73
친구 chingu Prieten
GRAMATICA
아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim
cat şi standard de politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de
politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale.
ㅏ(a) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in
radacina verbului.
ㅓ(eo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in
radacina verbului.
De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina
verbului se termina într-o consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii).
EXEMPLE:
1. Radacina in ㅏ(a)
만나다(mannada)- a se intalni
2. Radacina in ㅗ(o)
ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)- [are loc contractia vocalei ㅗ(o) cu vocala ㅏ(a) rezultand
diftongul ㅘ(wa)]
보다(boda) – a privi
73
RENTZI 74
하다(hada)
4..Radacina in ㅓ(eo)
서다 (seoda) – a sta
5. Radacina in ㅜ(u)
ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)- [are loc contractia vocalei ㅜ(u) cu vocala ㅓ(eo) rezultand
diftongul ㅝ(wo)]
주다 (juda) - a oferi, a da
6. Radacina in ㅡ(eu)
ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)
7. Radacina in ㅣ(i)
ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)
74
RENTZI 75
8. Radacina in ㅐ(ae)
ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)
먹다(meokda)- a manca
읽다(ilkda)- a citi
Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului
la nivel informal/intim.
Exemplu:
In aceasta propozitie, complementul direct este 책(chaek), care este urmat de particula
을(eul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (k). In limba
romana complementul direct nu este marcat de o particula.
75
RENTZI 76
76