Sunteți pe pagina 1din 96

SCRIEREA HANGUL

VOCALE

CONSOANE

Scrierea Hangeul n silabe


Fiecare vocal Hangeul const dintr-o linie de baz verticala sau orizontala, din care sunt trasate alte liniimai
scurte. Pe baza formelor lor, putem grupa toate vocalele Hangeul n trei grupe, dup cum urmeaz.

Verticale

orizontale

EO

YEO

YA

AE

YAE

YE


EU

mixte

YO

YU

WAE

WI

UI

OE

WA

WO

WE

Gruparea este important deoarece atunci cnd consoanele i vocalele sunt plasate mpreun pentru
a forma o silab Hangeul, marimea lor n patrat variaz n funcie de forma vocalei. Principiul de baz
este acesta: o silab Hangeul ncepe ntotdeauna cu o consoan. Cand silaba incepe cu o vocala,
se plaseaza in fata vocalei consoana muta . Cnd vocala din silaba data este verticala, este scrisa
in dreapta consoanei iniiale din silaba, iar cnd vocala este orizontal, este scrisa sub consoan. n
cazul n care vocala este una mixta, este scrisa n aa fel nct s se ncadreze sub i la dreapta
consoanei initiale. Este important s se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate aprea foarte
nefiresc i dificil de citit. S ne uitm la cteva exemple.
CONSOANA+ VOCALA VERTICALA

asihaseseohi

CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA

yo

tto

eu

ryo

hyu

CONSOANA+VOCALA MIXTA


wo

ui

swae

dwi

mwo

gwe

O silab Hangeul poate avea pn la dou consoane dup vocala.Poziia pentru consoana finala din
silabaeste partea de jos a ptratului, sub combinaia dintre consoana initiala si vocala
mediana. Iat cteva exemple:

C+Vocala verticala + C
(SA)- RAM

ALTE EXEMPLE


insangbangapanjchanh

C+ Vocala orizontala+ C
( HAN)-GEUL

ALTE EXEMPLE


deulneujseupoljonbyop

C+ Vocala mixta+ C
Gwaen-(cha-na)

ALTE EXEMPLE


gwaloendoelgwonwenwin

VOCALE SI DIFTONGI

= "a"
= "ya"
= "eo" ( se citeste precum un "a" spre "o" )
= "yeo"(se citeste "iao")
= "o" romanesc
= "yo" se citeste "io"
= "u"
= "yu" se citeste "iu"
= "eu" se citeste " "
= "i"

CONSOANE

- b/p
-bb
-j ( se citeste "dj" ca in englezescul John)
-jj (se citeste "j")
-d/t
-dd/tt
-g/k
-gg/kk
-s
-ss

[ae] se pronunta "e"


[yae] se pronunta "ie"
[e]
[ye] se pronunta "ie"
[wa] se pronunta "ua"
[wo] se pronunta "uo"
[oe] (se pronunta precum "ue")
[wi] se pronunta "ui"
[eui] se pronunta "i"
[wae] se pronunta "ue"
[we] se pronunta "ue"

-m
-n
-ng
-r/l
-h
- k' (se citeste ca un "c" aspirat)
-t' (se citeste "t" aspirat)
-ch (se citeste "tch" ca in englezescul "chese")
-p' (se citeste "p" aspirat)

[ng] se citeste numai cand se afla in pozitie finala. Cand il gasim inaintea consoanelor si a mono/diftongilor este
suport consonantic NU se citeste/pronunta.

Pronuntia consoanelor :
- b/p
1. - la inceputul cuvantului se va pronunta "P"
2. - la inceputul silabei/mijlocul cuvantului se va pronunta "B"
3. - la sfarsitul cuvantului sau silaba/pozitie finala se va pronunta "P"
-bb
= - se va pronunta ca un B spre P sau poate depinde de context
-j
1. - la inceputul cuvantului se va pronunta precum "" [ch] ca un "ce" sau ca in cuvantul "cheese"
2. - la inceputul silabei se pronunta "J"
3. - la sfarsit/pozitie finala se pronunta "T"
-jj
1. La inceputul cuvantului/silabei "J"
2. La sfarsit/pozitie finala "T"
-d
1. La inceputul cuvantului se pronunta "t"
2. la inceputul silabei "D"
3. La sfarit/ pozite finala "T"
-dd
1. La inceput "D"
2. La sfarsit/pozitie finala "T"

-g/k
1. La inceputul cuvantului "K"
2. La inceputul silabei "G"
3. La sfarsit/pozitie finala "K"
4. Intre 2 vocale "G"
-gg
1. Normal se pronunta "g"
2. Daca urmeaza o vocala se pronunta "k"
-s
1. la inceput "s" sau ""
2. pozitie finala "t"
-ss
1.la inceput "s"
2. pozitie finala "t"
-m
- se pronunta "M"
-n

- se pronunta "N"
-ng
1. La inceput NU se pronunta
2. Pozitie finala se pronunta "NG"
-r/l
1.Inceput "R"
2. Pozitie finala "L"
3. Intre 2 vocale "R"
-h
1. Inceput "h"
2. Pozitie finala nu se pronunta
- k'
- se pronunta "K" aspirat
-t'
- "T" aspirat
-ch
1. la inceput se pronunta ca in "Cheese"
2. Pozitie finala "T"
-p'
- "P" aspirat
OBSERVATII!
Unele consoane in pozitie finala pot sa isi schimbe pronuntia :
si se mai pot pronunta - "M" la sfarsit de silaba
, , , , , si se mai pot pronunta - "N"
, si se mai pot pronunta - "NG"
Daca avem si impreuna [ -pozitie finala; - inceput silaba] "N" -ul NU se pronunta, N-ul devine "L" in
pronuntie; daca mai este si urmat de "i sau Y" -ul se dubleaza in pronuntie.
Vocalele verticale se scriu dupa consoane.

(ma-ma)

Vocalele orizontale se scriu sub consoane. (mu-mu)


Daca silaba are trei sunete, ultima consoana se scrie sub primele doua sunete
Exemplu: (MIN)
Silabele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta ng care nu se citeste daca
ocupa primul loc.
Exemplu : ( A-na)
Daca o silaba incepe cu o vocala, se pune consoana muta NG () intotdeauna in fata vocalei cu care
incepe silaba.
Exemplu: (an-nyeong)

Particule

Particulele Sufixe ataate la cuvinte pentru a specifica ce functie sintactia are cuvntul n
propoziie. Particula este ataata la sfritul cuvntului, fr spaiu ntre cuvnt i particula.
Particulele mai sunt numite si sufixe cazuale, care indica cazul substantivului.

1.Particulele cazuale nominative pentru subiect (-i) i (-ga).


Una dintre primele i cele mai comune particule este particula ce marcheaza subiectul. n limba
romana, una dintre cele mai de baz parti ale unei propozitii este subiectul. Este o parte de propozitie
necesar n limba romn, dar nu este necesara n limba coreean. Subiectul ne spune cine face
aciunea, deci aceasta particula indica cazul nominativ.
Particula pentru subiect are dou forme. (-i) i (-ga). (-i) se plaseaza dupa un cuvnt ce se
terminntr-o consoan, i (-ga) dupa un cuvnt care se termin n vocal.
De exemplu, sa spunem Eunji mananca. (Eunji) se termin ntr-o vocal, asa ca vom ataa (ga) i vom obine (Eunji-ga). (Eunji-ga) inseamna ca Eunji este subiectul propozitieii. (ga) este ceea ce o face pe Eunji sa fie subiect. Atunci, putem pur i simplu sa adugam verbul
(meokda-a manca) la timpul corect i obtinem propozitiaa noastr.
Ex:
nivel standard politicos
Eunji-ga meokeoyo.- Eunji mananca.
-nivel informal/intim
Eunji-ga meokeo.
. nivel informal/intim (fara particula)
Eunji moekeo.
Dup cum observati, atunci cnd se vorbete la nivel informal, particulele sunt de obicei omise.

n lecia 2 am nvat verbul neregulat (itda- a exista- a avea).


Ex:
- ? ->Min, tu ai o geanta?
Min ssi-neun gabang-i isseumnikka? (Literal-Min, geanta exista pentru tine ?)
- . . ->Da, eu am o geanta.
Ne. Gabang-i isseumnida. (Literal- Da, geanta exista)
Substantivul (gabang) se termina in consoana, asa ca vom atasa particula (-i), si vom obtine
(gabang-i), care va fi subiectul propozitiei. Particula (-i) face ca cuvantul (gabang) sa fie
subiectul propozitiei.
2.Particulele cazuale de acuzativ pentru complementul direct (-eul) i (reul)

O alta particula foarte comuna este particula pentru complementul direct (obiect).
Acest sufix arata cine este obiectul propozitiei, sau asupra carui cuvant se rasfrange actiunea, deci
indica cazul acuzativ in limba romana. Aceasta are dou forme: (-eul) dup un cuvnt ce se
termin ntr-o consoan, i (-reul) dup un cuvnt care se termin n vocal.
Exemplu:
. Eu beau lapte
Uyu-reul masyeoyo.- (Literal- Laptele a bea)
.- Eu beau apa.
Mul-eul masyeoyo. (Literal- Apa a bea)

3. Particule locative( pentru complementul circumstantial de loc si de timp)


3.1 Particula (-e)
Particula locativa (-e) are valoare polisemantica. In afara de valoarea locativa de indicare
a directiei si de situare in spatiu, ea mai are si valoare temporala, precum si de marcare a
proportiei, a volumului.
a) Particula locativa (-e)- la, n
Particula locativa (-e)-la, n, indica faptul ca un anumit obiect sau o anumita persoana se afla intr-un
anumit loc, insistand asupra situatiei statice. Ea determina substantive care sunt urmate intotdeauna
deverbe statice sau descriptive cum ar fi (itda-a exista, a fi, a se afla), (a nu fi), ( a
fi in numar/cantitate mare),

(salda- a trai a locui).

Exemplu:

.- El este (se afla) in clasa.


Geu-neun gyosil-e isseumndida.
.- Ea locuieste la Seul.
Geunyeo-neun Seoul-e samnida.
b) Particula locativa (-e)- la, spre
Atunci cand particula (-e) insoteste un substantiv cu sens locativ sau un nume de loc (biblioteca,
scoala, spital etc.) si este urmata de verbe precum (oda- a veni), ( a merge, a se duce) sau
de compusi ai acestora, ea indica o directie sau o destinatie.
Exemple:

.- Ea merge (se duce) la Seul.


Geunyeo-neun Seoul-e gamnida.
.- El vine acasa.
Geu-neun jib-e omnida.
3.2 Particula locativa (-eseo)- la

Aceasta particula arata locul unde se desfasoara actiunea unui verb. Prin urmare, este urmata
intotdeauna de verbe de actiune.
Constructie

Substantiv + (-eseo) + verb de actiune


. -Ana mananca acasa.
Ana-ga jib-eseo meokeoyo.
- Eu studiez la coal.
Hakgyo-eseo gongbu haeyo.

4. Sufixul auxiliar (Particula tematica) /(-eun/-neun)


Se foloseste tot pentru a marca subiectul unei fraze, avand un rol emfatic , de scoatere in evidenta a
subiectului. Ea are, de asemenea, dou forme: (-neun) dup un substantiv terminat in vocal, i
(-eun) dup un substantiv terminat in consoan.
Spre deosebire de particulele nominative (-i) si (-ga), care marcheaza cazul nominativ la subiect,
sufixul auxiliar /(-eun/-neun) are rolul de marca tematica pentru subiectul frazei,

dandu-i acestuia intaietate ca importanta.


Exemple:
- ? Unde suntem aici?
Yeogi-ga eodi imnikka?
- . Aici, (nu in alta parte) este gradina zoologica.
Yeogi-neun bakmulgwan imnida.
. Stefan este student.
Seutepan-ga haksaeng imnida.
. Stefan este student. ( si nu altcineva)
Seutepan-eun haksaeng imnida.
Aceasta este, de asemenea, una din particulele cele mai dificile de invatat cnd veti ncepe
s studiati limba coreean. Adesea, veti fi confuzi cnd s folositi particulele nominative /(-i/ga) si cand sa folositi sufixul auxiliar /(-eun/-neun). Aa cum ai nvat mai sus,
(Eunji-ga meokeoyo) inseamna Eunji mananca. Dar ... (Eunji-neun meokeoyo),
nseamna tot Eunji mananca. n primul caz, Eunji este pur i simplu subiectul propozitiei. n al doilea
caz, Eunji este tema propozitiei. Sunt foarte similare. Sincer, de obicei, nu se face mare
diferen. Ambele propozitii sunt corecte.
Iata cteva exemple n coreean:
- . Eu (nu altcineva) ma duc acasa.
Na-neun jib-e gayo.

Aceast propozitie pur i simplu spune: "Eu, m duc acas." Dar dac v ajut s nelegei mai bine
particula tematica /(-eun/-neun), putem traduce propozitia "Cat despre mine, eu ma duc
acas."
Daca stiti gramatica, putei nelege orice propozitie folosind un dicionar. Dac nu titi gramatica,
sansele de a nelege o propozitie sunt mult mai mici, iar un dicionar nu va ajuta prea mult.

DIALOG 1

: ? .
.
: ? .
.
: . .
: . .

TRANSCRIERE
Yunseol: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yunseol imnida.Cheoeum boepkessseumnida.
Yeongdal: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yeongdal imnida. Cheoeum boepkessseumnida.
Yunseol: Geonganghaseyo. Annyeonghi gyeseyo.
Yeongdal: Gamsahamnida. Annyeonghi gaseyo.

PRONUNTIE
Expresia (imnida) se scrie cu (b) si nu cu (m) deoarece (b) se pronunta m cand urmeaza (n)
TRADUCERE
Yunseol: Salut! Eu sunt Yunseol. Imi pare bine sa te cunosc.
Yeongdal: Salut! Eu sunt Yeongdal. Imi pare bine sa te cunosc.
Yunseol: Ramai cu bine. La revedere!
Yeongdal: Multumesc! La revedere!

Vocabular
Hangul

Transcriere

Romana

Annyeonghaseyo
Annyeonghasimnikka

Buna ziua, Ce mai faceti? (politicos)


Buna ziua, Ce mai faceti? (formal)

Annyeong

Salut, buna. (familiar)

jeo

Eu (umil)

na

eu

-neun

Partcula ce marchaza subiectul

()

Ida (imnida)

a fi

Cheoeum boepgessseumnida

Imi pare bine sa te cunosc

Geonganghaseyo

Ai grija de tine. Ramai cu bine.

Annyeonghi gyeseyo

Gamsahamnida

La revedere (spune cel care pleaca) Literar:


Ramaneti cu bine
Multumesc

Annyeonghi gaseyo

La revedere (spune cel care ramane) Literar: Mergi


in pace

GRAMATICA
Identificarea persoanelor cu ajutorul copulei (ida)
Cand este conjugata la prezent, la nivel formal politicos, (ida) se transforma in
(imnida).
Pentru a conjuga (ida) se foloseste forma de dictionar (ida) inlaturandu-se terminatia
(da), rezultand radacina verbului (i). La radacina (i) se adauga expresia (mnida),
pentru nivelul formal politicos de conversatie.
Exemplu:
->+->
ida -> i + mnida -> imnida
Expresia (mnida)/ (seumnida) este folosita pentru a conjuga verbe la timpul prezent, la nivel
formal politicos.
Pentru radacinile verbelor terminate in vocala se adauga (mnida), iar pentru radacinile verbelor terminate in
consoana se adauga

(seumnida)

Exemplu:

->+ --> (a fi)


ida --> i +mnida --> imnida

--> radacina verbului


Meokda--> meok
+ --> ( a mnca)
Meok+ seumnida -->meokseumnida

Particula (neun)/ (eun) desemneaza subiectul sau topicul ( tema) propozitiei. Se alipeste unui substantiv
sau pronume care este subiectul propozitiei.
Particula (neun) se alipeste cuvintelor terminate in vocala, iar particula (eun), celor terminate in consoana.
Exemplu:

. -->Eu

sunt Yunseol. /(cat despre mine, eu sunt Yunsol)

Jeo-neun Yunseol imnida.


Pronumele

(jeo-neun) se poate omite.

Exemplu:

. ->Eu sunt Yunseol.

Yunseol imnida.
Expresia ? (Annyeonghaseyo?) se traduce literal Esti in pace?, dar se traduce cu Ce mai faci? sau
Buna ziua, sau Esti bine?. Se foloseste dimineata , la pranz si seara, pentru a saluta la nivel formal politicos.

? (Annyeonghasimnikka?) se foloseste pentru a ne adresa superiorilor


( unui profesor, sef) fiind la nivel formal de politete.
Expresia

Expresia (Annyeong) se traduce cu Buna, sau Salut, Pa si se foloseste la nivel informal sau intim, intre
persoane cunoscute, de aceeasi varsta sau din familie.
Expresia

(Cheoeum boepgessseubnida) se traduce literal Va intalnesc pentru prima

data, dar se traduce cu Imi pare bine sa va cunosc, atunci cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data.

DIALOG 2

:
: . .
: ?
: ? .
: ?
: . .

TRANSCRIERE
Sonnim: hangugeo sajeon isseoyo?
Jigwon: aniyo. yeong-eo sajeon isseoyo.
Sonnim : churi soseol isseoyo?
Jigwon: miseuteri? eopseoyo.
Sonnim : pantaji isseoyo?
Jigwon : aniyo. gongsang gwahak soseol isseoyo.

TRADUCERE
Sonnim: Aveti dictionare de coreean?
Jigwon: Nu. Avem dictionare de engleza.
Sonnim: Aveti romane de suspans?
Jigwon: Suspans? Nu avem.
Sonnim: Fantezie aveti?

Jigwon: Nu. Avem romane science-fiction.

Vocabular
Hangul

Transcriere

Romana

hangugeo

Coreean

yeongeo

Englez

sajeon

dictionar

soseol

roman

churi soseol

roman de mister

miseuteri

mister

pantaji

fantezie

gongsang gwahak

science fiction

Propozitii cu vocabular

1. . Sa inveti coreeana e foarte distractiv.


hangugeo gongbuga neomu jaemiisseoyo.

2. . - Eu pot sa vorbesc coreean.


na hangugeo hal su isseo.

3. . Nu stiu englez.
yeongeo mollayo

4. . - Nici macar nu e in dictionar.


sajeonedo an nawa isseoyo.

5. ?- Ce fel de roman iti place?


eotteon soseol johahaseyo?

6. .- Nu-mi plac romanele de suspans(mister).


chuli soseolleul silheohaeyo.

7. . Am cumparat un roman de suspans.


miseuteri soseol-eul sasseoyo

8. .

Stapanul Inelelor e un film de fantezie.

banjiui jaewangi pantaji yeonghwa imnida.

9. ? Citesti carti science fiction?


gongsang gwahagchaeg ilgeuseyo?

Gramatica

Verbul (itda) exprim existena. A nu se confunda acest lucru cu


copulacoreean (IDA), care exprim ecuaia. Putem folosi verbul (itda) pentru
a exprimaexistena, locaia, sau posesia. n aceast lecie, utilizam (itda) pentru
a exprimaposesia.
Pentru a arata posesia, putem folosi (itda) pentru a spune "a avea".
De exemplu:
1. . jeo-neun namjachingu-ga isseumnida."Am
un iubit."(literal, "Eu, iubit, exist" - "Un iubit exist pentru mine.")

Formare

Forma de dicionar: (itda)Radacina verbului: (IT)- se elimina terminatia (DA)


Formal
Standard
Intim

coreean

romanizare
isseumnida
isseoyo
isseo

Alte utilizri pentru (itda)n plus fa de utilizarea


(itda) pentru posesie, putemfolosi (itda) pentru a exprima i locaia, precum
si existena.
Putem folosi (itda) pentru a spune "a fi" (locaie).
De exemplu:
1. .jeo-neun hakgyo-e
isseumnida. "Eu sunt la coal." (literal, "Eu,scoala, la, a exista" - "Eu exist la coal.")
Putem folosi (itda) si pentru a exprima existenta.
De exemplu:
1. . yeogi goyangi-ga isseumnida."Aici este
o pisica." (literal, "aici,pisica, exista" - "O pisica exista aici.")
Exemple din dialog:
1. ?
hangugeo sajeon isseoyo?"Aveti dictionare de limba coreean?"

2. .
Yeong-eo sajeon isseoyo."Avem dicionare de limba engleza."

3. ?
churi soseol isseoyo?"Aveti romane de suspans?"
4. ?
5.

pantaji isseoyo?"Aveti romane de fantezie?"


.gongsang isseoyo gwahak soseol."Avem romane science-fiction."

DIALOG 3
NIVEL FORMAL POLITICOS

: ? . .
: ? . .
: ? .
: ?
: . ?
: . . ?
: . .
TRANSCRIERE
Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong imnida. Cheoeum beopkesseumnida.
Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin imnida. Cheoeum beopkesseumnida.
Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana imnida.
Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram-imnikka?
Sujin: Jeo-neun hanguk saram-imnida. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-imnikka?
Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram-imnida. Ana ssi-neun hanguk saram imnikka?
Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram-imnida.

NIVEL STANDARD POLITICOS

: ? . .
: ? . .
: ? .
: ?
: . ?
: . . ?
: . .

TRANSCRIERE

Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong ieyo. Cheoeum beopkesseumnida.


Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin ieyo. Cheoeum beopkesseumnida.
Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana ieyo.
Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram- ieyo ?
Sujin: Jeo-neun hanguk saram-ieyo. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-ieyo ?
Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram- ieyo . Ana ssi-neun hanguk saram-ieyo ?
Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram- ieyo.

TRADUCERE
Cheonhong: Bun ziua. Eu sunt Park Cheonhong. Imi pare bine de cunotin.
Sujin: Bun ziua. Eu sunt Han Sujin. Incntat s v cunosc.
Ana: Bun ziua. Eu sunt Ana Dinu.
Cheonhong: Dr Sujin, ce naionalitate suntei?
Sujin: Eu sunt coreeanc. Dle Cheonhong, dvs suntei coreean?
Cheonhong: Da, i eu sunt tot coreean. Dr Ana, suntei coreeanc?
Ana: Nu. Eu sunt romnc.

VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIER
E

ROMNA

ssi

do

Oneu

nara

Domn, doamna,
domnisoara
De asemenea, la fel
(arata similitudinea)
Care?(adjectiv sau
pronume interogativ)
ar

saram

persoan, om, fiin

ne

da

anio

nu

oegukin

strin

Hanguk/ Dae
Hanminguk
Rumania

Coreea

Miguk

America

Kaenada

Canada

Yeongguk

Anglia

Indo

India

Ilbon

Japonia

Seupein

Spania

Jungguk

China

Itallia

Italia

Peurangseu

Franta

Oseuteureillia

Australia

Poreutugal

Portugalia

Romania

GRAMATICA

Dogil

Germania

Sufixul onorific (ssi)- se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul fata de persoana respectiva. Se
foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru propria persoana.
Sufixul (ssi) se plaseaza fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar dupa numele de famile.
Numele de familie in limba coreeana este cel de pe prima pozitie.
Exemplu:
Nume complet -> ( Lee Suhan)
Respectuos: (Lee Suhan-ssi) sau (Suhan-ssi)
Nerespectuos: (Lee-ssi)

Copula (ida) se foloseste pentru a exprima definitia, identitatea sau descrierea. Nu se foloseste
pentru a exprima existenta. Pentru existenta se foloseste (itda). (VEZI LECTIA 2)
Conjugarea copulei (ida) la prezent afirmativ (vezi lectia 1)
Nivel formal politicos -> (imnida)
Nivel standard politicos->( ieyo)
Nivel intim (informal) sau familiar -> (iya)/ (ya)
Forma interogativa / (mnikka/ seumnikka) nivel formal politicos
Expresia / (mnikka/ seumnikka) se foloseste pentru a exprima interogatia la nivel formal politicos. Ea
se adauga la radacina verbului. Radacina se obtine inlaturand terminatia (da) de la forma de dictionar. Expresia
(mnikka) se adauga la radacina terminata in vocala, iar ( seumnikka) la radacina terminata in consoana.
Exemplu:
Radacina in vocala:
-> + -> ? Esti? Sunteti? Este?
Ida -> i +mnikka ->imnikka?
!!!!! Dupa cum ati observat in dialog, pentru verbul (ida), la forma interogativa la nivel standard politicos,
forma verbului este ?( ieyo)

Radacina in consoana:
-> + ->? Citeste?, Cititi? Citesti?
Ilkda -> ilk+ seumnikka -> ilkseumnikka?
Pe scurt, pentru a formula intrebari, inlocuiti terminatia (da) de la expresia pentru prezent afirmativ (mnida)
sau (seumnida) cu terminatia (kka).
Exemplu:

-> Cheonhong este coreean.


Cheonhong hanguk saram-imnida.
? -> Cheonhong este coreean?
Cheonhong hanguk saram-imnikka?
Particula augmentativa (do) ->de asemenea"
Se foloseste pentru a indica c ceva ce a fost exprimat inainte e valabil si pentru persoana sau lucrul in discutie.
( Echivalentul cuvantului din franceza aussi, sau engleza too)
Exemplu:

. -> Sujin este coreeanca.


. - Eu de asemenea sunt coreean./ Si eu sunt coreean.
Descrierea nationalitatii
Pentru a descrie nationalitatea se foloseste cuvantul (saram-persoan), care se adauga la numele tarii.
Exemplu:

+ -> ->coreean
Hanguk+ saram-> hanguk-saram
. -> Cheonhong este coreean.
Cheonhong hanguk saram-imnida.
Pentru a intreba despre nationalitate, se foloseste cuvantul ? (eoneu?- care?), care se plaseaza in fata
cuvantului (nara-tar) urmat de cuvantul (saram-persoan).
Exemplu:

? ->Ce nationalitate
Oeneu nara saram-imnikka? - (Care tara persoana a fi?)

sunteti?

. - Eu sunt romn.
Jeo-neun Rumania saram-imnida. - (Eu Romania persoana a fi).

DIALOG 4
Nivel formal politicos

: ?
: . . .
: ?
: ?
: . . . ?
: . . .
?
: . . .
TRANSCRIERE

Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-imnikka?


Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. Hoesawon-imnida.
Yohan : Geureyo?
Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-imnikka?
Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga animnida. Baeu-imnida. Jihyeon ssi-neun ilbon saram-imnikka?
Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i animnida. Hanguk saram-imnida.
Yohan ssi-neun kaenada saram-imnikka?
Yohan : Anio. kaenada saram-i animnida. Miguk saram-imnida.
Nivel standard politicos

: ?
: . . .
: ?
: ?
: . . . ?
: . . . ?
: . . .
TRANSCRIERE
Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-yeyo?
Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga aniyeyo. Hoesawon-ieyo.
Yohan : Geureyo?
Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-yeyo?
Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga aniyeyo. Baeu- yeyo. Jihyeon ssi-neun ilbon saram- ieyo?
Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i aniyeyo. Hanguk saram- ieyo. Yohan ssi-neun kaenada saram- ieyo?
Yohan : Anio. kaenada saram-i aniyeyo. Miguk saram- ieyo.

Nivel intim politicos( conversatie informala)


Cuvintele cu rosu marcheaza nivelul informal (familial)

: ?
: . . .
: ?
: ?
: . . . ?
: . . . ?
: . . .
TRANSCRIERE
Yohan : Jihyeon-eun byeonhosa-ya?
Jihyeon : Ani. Na-neun byeonhosa-ga aniya. Hoesawon-iya.
Yohan : Geure?
Jihyeon : Yohan-eun gasu-ya?
Yohan : Ani. Na-neun gasu-ga aniya. Baeu-ya. Jihyeon-eun ilbon saram-iya?

Jihyeon : Ani. Na-neun ilbon saram-i aniya. Hanguk saram-iya. Yohan-eun kaenada saram-iya?
Yohan : Ani. kaenada saram-i aniya. Miguk saram-iya.

TRADUCERE
Yohan : Dra Jihyeon, sunteti avocat?
Jihyeon : Nu. Eu nu sunt avocat. Sunt functionar.
Yohan : Chiar asa?
Jihyeon : Dle Yohan, sunteti cntret?
Yohan : Nu. Eu nu sunt cntret. Sunt actor. Dr Jihyeon, sunteti japonez?
Jihyeon : Nu. Eu nu sunt japoneza. Sunt coreeanc. Dle Yohan, sunteti canadian?
Yohan : Nu. Nu sunt canadian. Sunt american.

VOCABULAR

HANGUL
/

TRANSCRIERE

ROMANA

Geureyo/ geure

Chiar asa?/ Asa este.

byeonhosa

avocat

gasu

cantaret

Hoesawon~ jikjangin

Functionar de birou

baeu

Actor, actrita

anida

a nu fi ( copula negativa)

neun / eun

Marcator al subiectului

GRAMATICA
Copula negativa (anida)- a nu fi
Copula negativa (anida) se traduce in romana prin a nu fi. Aceasta nu este conjugarea la forma negativa a
copulei (ida)-a fi, ci un verb de sine statator.
Constructie
-> + -> ( a nu fi)
Anida -> ani+ mnida -> animnida
Conjugarea copulei (anida) la timpul prezent
NIVEL FORMAL

[animnida]

NIVEL STANDARD

[aniyeyo]

NIVEL INTIM (INFORMAL)

[aniya]

Copula (ida)- a fi
Prezent afirmativ

Prezent interogativ

NIVEL FORMAL

[imnida]

[imnikka]

NIVEL STANDARD

Cuvant in vocala+
[yeyo] /
cuvant in consoana+
[ieyo]

Cuvant in vocala+
[yeyo] /
cuvant in consoana+
[ieyo]

NIVEL INTIM
(INFORMAL)

cuvant in vocala+
[ya]
cuvant in consoana+
[iya]

cuvant in vocala+
[ya]
cuvant in consoana+
[iya]

Particulele (ga) si (i)

Se folosesc impreuna cu copula negativa (anida) pentru a marca numele predicativ(ceea ce nu este
subiectul). Particula (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula (i) se alipeste unui cuvant
terminat in consoana.

Exemplu:

. -> Eu nu sunt avocat


Jeo-neun byeonhosa-ga animnida.

. -> Eu nu sunt canadian


Kaenada saram-i animnida.

Particulele (ga) si (i) se mai folosesc pentru a introduce subiectul pentru prima data intr-o discutie.

Particula / (neun/ eun) marcheaza subiectul propozitiei. Particula se alipeste unui cuvant terminat in
consoana , iar se alipeste unui cuvant terminat in vocala.
Exemplu:

. ->Eu nu sunt japonez.


Jeo-neun ilbon saram-i animnida.

. -> Jihyeon este avocat.


Jihyeon-eun byeonhosa imnida.

DIALOG 5
Nivel formal politicos
:
:
:
:
:

?
. . ?
. .
?
. .

TRANSCRIERE
Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseumnikka?
Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseumnida.

Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka ?


Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopsseumnida.
Yunseol: Yeojachingu-ga eopsseumnikka?
Yohan: Ne. Eopsseumnida.

Nivel standard politicos


:
:
:
:
:

?
. . ?
. .
?
. .

TRANSCRIERE
Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseoyo?
Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseoyo. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo ?
Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopseoyo.
Yunseol: Yeojachingu-ga eopseoyo?
Yohan: Ne. Eopseoyo.

Nivel intim (familial)


:
:
:
:
:

?
. . ?
. .
?
. .

TRANSCRIERE
Yohan: Yunseol-eun namjachingu-ga isseo?
Yunseol: Eung. Na-neun namjachingu isseo. Yohan-eun yeojachingu-ga isseo ?
Yohan: Ani. Yeojachingu-ga eopseo.
Yunseol: Yeojachingu-ga eopseo?
Yohan: Eung. Eopseo.

TRADUCERE
Yohan: Yunseol, tu ai un prieten?
Yunseol: Da. Eu am un prieten. Dle Yohan, aveti o prietena ?
Yohan: Nu. Nu am o prietena.
Yunseol: Nu aveti prietena?
Yohan: Nu. Nu am.

PRONUNTIE
Cand litera (s) e pe ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu alta consoana, alta
decat (s) sau (ng), aceasta se pronunta [t]. Cand litera (s) ocupa ultima pozitie intr-o silaba, iar
urmatoarea silaba incepe cu (s) sau (ng), aceasta se pronunta ca atare, adica [s].
Exemplu

-> a exista
itda

-> a exista (nivel formal)


Isseumnida

VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

Namja ~ namseong

Barbat, baiat

Yeoja ~ yeoseong

Femeie, fata

chingu

prieten

Namjachingu~ namchin

Prieten, iubit

Yeojachingu~yeochin

Prietena, iubita

itda

A exista, a avea

eoptda

A nu exista, a nu
avea

GRAMATICA
Exprimarea existentei- verbul (itda)
Pentru a exprima existenta unui lucru se foloseste verbul (itda)- vezi lectia 2.
Exemplu:
SUBIECT+(neun)/ (eun) SUBST.1+ [ga]/ [i]+ [isseumnida]
++ -> .- > Exista bani (Sunt bani, Avem bani)
Don+i+ isseumnida -> Don-i isseumnida.
Verbul (itda) poate exprima si posesia, sau c un lucru exista pentru cineva.
Exemplu:
. ->Eu am un iubit.
Jeo-eun namjachingu-ga isseumnida. ->(literal: Un iubit exista pentru mine)
. -> Eu am o masina.
Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. ->(literal: O masina exista pentru mine)

Conjugarea verbului

(itda)
PREZENT AFIRMATIV

PREZENT INTEROGATIV

NIVEL FORMAL

(isseumnida)

(isseumnikka)

NIVEL STANDARD

(isseoyo)

(isseoyo)

NIVEL INFORMAL
(INTIM)

(isseo)

(isseo)

ALTE EXEMPLE:

- ? ->Min, tu ai o geanta?
Min ssi-neun ganang-i isseumnikka?

- . . ->Da, eu am o geanta.
Ne. Gabang-i isseumnida.

Exprimarea inexistentei- verbul (optda)- a nu exista, a nu avea


Pentru a exprima inexistenta sau absenta unui lucru se foloseste verbul (optda).

Verbul (optda) nu este forma negativa a verbului (itda), ci un verb de sine statator.

CONSTRUCTIE

->+ ->

Eoptda->eops+seumnida->eopsseumnida
Exemplu:
SUBIECT+(neun)/ (eun) OBIECT 1+ [ga]/ [i]+ [eopsseumnida]

++++
Jeo+neun+yeojachingu+ga+eopsseumnida

. -> Eu nu am o iubita.
Jeo-neun yeojachingu-ga eopsseumnida.->(literal: O iubita nu exista pentru mine)

Conjugarea verbului (eoptda)

NIVEL FORMAL

PREZENT AFIRMATIV

PREZENT INTEROGATIV

(eopsseumnida)

(eopsseumnikka)

NIVEL STANDARD

(eopseyo)

(eopseyo)

NIVEL INFORMAL

(eopseo)

(eopseo)

(INTIM)

ALTE EXEMPLE:

? ->Yerin, tu nu ai o carte?
Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka?

. . ->Nu, nu am o carte.
Ne. Chaeg-i eopsseumnida.

Particulele (ga) si (i)


Se folosesc impreuna cu verbele (itda) si (eoptda) pentru a marca ceea ce exista sa ceea

ce nu exista (ceea ce avem sau nu avem). Particula (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula
(i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana.
Exemplu:

. -> Eu am o masina.
Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida.

. -> Eu nu am o carte.
Chaeg-i eopsseumnida.

Raspunsul la o intrebare negativa


Cand cineva pune o intrebare negativa, in limba coreeana raspunsul este afirmativ, ca o
confirmare a intrebarii puse anterior.
Exemplu:

? ->Yerin, tu nu ai o carte?
Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka?

. . ->Nu, nu am o carte.(Da/Asa este, nu am o carte.)


Ne. Chaeg-i eopsseumnida.
Raspunsul (ne)-da, este confirmarea intrebarii negative anterioare.

DIALOG 6
~NIVEL FORMAL~

: ?
: ---------- . ?
: ---------- .
TRANSCRIERE
Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwomnikka?
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu-imnida. Jeonhwabeonho-ga mwomnikka?
Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- imnida.

~NIVEL STANDARD~
: ?
: ----------. ?
: ----------.
TRANSCRIERE
Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu ieyo. Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?
Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- ieyo.

~NIVEL FORMAL~
: ?
: ----------. ?
: ---------- .

TRANSCRIERE
Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoya?
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu -ya. Jeonhwabeonho-ga mwoya?
Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o-ya.
TRADUCERE
Yohan: Care este numarul tau de telefon?
Yunseol: Este 0-1-1-2-4-3-6-7-8-8-9. Care este numarul tau de telefon?
Yohan: Este 0-1-9-9-9-2-3-4-1-5-5.

VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

Mwo~mueot

Ce? Care?

jeonhwabeonho

Numar de telefon

jeonhwa

telefon

beonho

numar

SISTEMUL NUMERIC SINO-COREEAN

Yeong~gong

il

Sam

Sa

Oh

Yuk

Chil

Pal

Gu

sip

10

PRONUNTIE
Cand sunt pronuntate, numerele 1 si 2 sunt foarte asemanatoare. La fel si numerele 3 si 4 pot fi usor
confundate chiar si de coreeni, asa ca nu va faceti probleme. Cifra 10 se pronuta [ip] i nu [sip].

GRAMATICA
In limba coreeana exista dou sisteme numerice, unul sino-coreean, provenit din limba chineza si
unul nativ coreean. Folosirea unui sistem sau al altuia depinde de context. De exemplu, sistemul
numeric sino-coreean se foloseste pentru numerele de telefon, numararea banilor, exprimarea
minutelor si a secundelor.

Mai intai, voi prezenta sistemul sino-coreean, care e foarte usor de invatat. Daca stiti numerele de
la 1 la 10, veti putea numara pana la 99 deoarece numerele se construiesc adaugand unele langa
altele.

De exemplu, numarul 11 e format din 10+1


11= 10(-sip)+ 1(-il) ->(sip-il)
12=10(-sip)+ 2(-i) ->(sip-i)
Numarul 20 e format din 2+10
20= 2(-i)+ 10(-sip) -> (i-sip)
21=2+10+1 ->(i-sip-il)
30= 3+ 10- >(sam-sip)
32=3+10+2 (sam-sip-i)
40=4+10 ->(sa-sip)
43=4+10+3 ->(sa-sip-sam)
50=5+10 ->(oh-sip)
54=5+10+4 ->(oh-sip-sa)
60=6+10 ->(yuk-sip)
65=6+10+5 ->(yuk-sip-oh)
70=7+10- >(chil-sip)
76=7+10+6 ->(chil-sip-yuk)
80=8+10 -> (pal-sip)
87=8+10+7 ->(pal-sip- chil)
90=9+10 ->(gu-sip)
99=9+10+9 ->(gu-sip-gu)
100 ->(baek)
1000 ->(cheon)
10.000 ->(man)

DIALOG 7
Conversatie formala
: ? ? !
: ? ? ! ? !
: ! ! ?

:
:
:
:
:
:

! . ?
. .
.
, ? ?
. .
, ?

TRANSCRIERE
Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi!
Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo!
Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseumnikka?
Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseumnida. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng imnikka?
Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-imnida.
Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon imnida.
Yohan: A, geuraeyo? Jigeum eodi-e gamnikka?
Gyeong-hui: Geukjang-e gamnida. Deiteu yaksog-i isseumnida.
Yohan: A, geuraeyo?

Conversatie standard
:
:
:
:
:
:
:
:
:

? ? !
? ? ! ? !
! ! ?
! . ?
. .
.
, ? ?
. .
, ?

TRANSCRIERE
Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi!
Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo!
Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseoyo?
Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseoyo. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng ieyo?
Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-ieyo.
Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon ieyo.
Yohan: A, geureoseyo? Jigeum eodi-e gaseyo?
Gyeong-hui: Geukjang-e gayo. Deiteu yaksog-i isseoyo.

Yohan: A, geuraeyo?

Conversatie informala
:
:
:
:
:
:
:
:
:

? ? !
? ? ! ! !
! ! ?
! . ?
. .
.
, ? ?
. .
, ?

TRANSCRIERE
Yohan: Eo? Gyeong-hui? Gyeong-hui!
Gyeong-hui: Ne? Yohan? Yohan! Annyeong! Oraenmaniya!
Yohan: Eung! Oraenmaniya! Jal isseosseo?
Gyeong-hui: Eung! Jal isseosseo. Yohan-eun ajikdo haksaeng iya?
Yohan: Ani. Jigeum hoesawon-iya.
Gyeong-hui: Na-do hoesawon iya.
Yohan: A, geurae? Jigeum eodi-e ga?
Gyeong-hui: Geukjang-e ga. Deiteu yaksog-i isseo.
Yohan: A, geurae?
TRADUCERE

Yohan: Ei? Gyeong-hui? Gyeong-hui!


Gyeong-hui: Da? Yohan? Yohan! Buna! Nu ne-am vazut de mult!
Yohan: Da! A trecut mult timp! Ai fost bine?
Gyeong-hui: Da! Am fost bine. Yohan, inca esti student?
Yohan: Nu. Acum sunt functionar.
Gyeong-hui: Si eu sunt tot functionar.
Yohan: A, chiar asa? Acum unde te duci?
Gyeong-hui: Ma duc la cinematograf. Am o intalnire.
Yohan: A, serios?
PRONUNTIE

Numele (Gyeong-hui) se pronunta Gyeonghi . Chiar daca silaba este transcrisa


hui, in limba coreeana vorbita se pronunta mai mult ca un hi/ hee
VOCABULAR

HANGUL
~

TRANSCRIERE

ROMANA

Oraenmanieyo ~
oreganmanieyo

ajikdo

A trecut mult timp,


Nu ne-am vazut de
mult
inca

jigeum

acum

eodi

unde

Geukjangyeonghwagwan
Deiteu yaksok

Cinematograf, teatru

yaksok

promisiune

gada

A merge, a se duce

Jal itda
hakgyo

A face bine, a fi bine


(despre persoane)
scoala

haksaeng

student

GRAMATICA

intalnire

VERBUL (ITDA)-a exista, a avea, a fi


PREZENT AFIRMATIV

PREZENT INTEROGATIV

NIVEL FORMAL

(isseumnida)

(isseumnikka)

NIVEL STANDARD

(isseoyo)

(isseoyo)

NIVEL INFORMAL
(INTIM)

(isseo)

(isseo)

Copula (ida)- a fi

Prezent afirmativ

Prezent interogativ

NIVEL FORMAL

[imnida]

[imnikka]

NIVEL STANDARD

vocala+ [yeyo] /
consoana+ [ieyo]
Vocala+ [ya]
Consoana + [iya]

vocala+ [yeyo] /
consoana+ [ieyo]
Vocala+ [ya]
Consoana + [iya]

NIVEL INTIM
(INFORMAL)

Conjugarea verbelor la timpul prezent afirmativ - verbul (gada)- a merge,

a se duce
Verbul (gada) este precedat de obicei de particula ce indica directia sau timpul, adica particula

(e).
CONSTRUCTIE

-> + ->
Gada -> ga + mnida -> gamnida
EXEMPLU:

. -> Yohan se duce la scoala.


Yohan-eun hakgyo-e gamnida.

Acest model de conjugare a verbului la timpul prezent afirmativ, nivel formal, se poate folosi si
la alte verbe asemanatoare.

! AMINTITI-VA !

Verbele care au radacina in vocala primesc sufixul (mnida), iar cele care au radacina in

consoana primesc sufixul (seumnida).


EXEMPLU:
RADACINA IN VOCALA

-> + -> (a merge)


Gada -> ga + mnida -> gamnida
-> + -> ( a lucra)
Ilhada -> ilha +mnida
->ilhamnida
-> + -> ( a fi)
Ida -> i + mnida -> imndida
RADACINA IN CONSOANA

-> + -> (a exista, a avea)


Itda ->

is + seumnida ->isseumnida

-> + ->

(a manca)

Meokda ->meok+seumnida ->meokseumnida

-> + -> (a citi)


Ilkda -> ilk + seumnida -> ilkseumnida
Forma interogativa a verbelor la nivel formal se obtine inlocuind terminatia (da) de

la sufixul /(mnida/seumnida) cu terminatia (kka).


EXEMPLU:

. -> Yohan se duce la scoala.


Yohan-eun hakgyo-e gamnida.

? ->Yohan se duce la scoala?


Yohan-eun hakgyo-e gamnikka?
. -> Jeonggyeong mnnc.
Jeonggyeong-eun meokseumnida.

? -> Jeonggyeong mnnc.?


Jeonggyeong-eun meokseumnikka?

Particula de directie (e)

Particula (e) poate fi folosita pentru a indica timpul, directia sau o activitate statica.
In aceasta lectie, particula (e) este folosita pentru a indica directia. Cand este atasata unui
substantiv ce indica locul (scoala, cinema, casa) si este urmata de verbul
(gada-a merge) sau de verbul (oda- a veni), particula (e) indica directia unde se duce sau de
unde vine subiectul. In acest context, particula (e) se traduce in limba romana cu prepozitia la.

EXEMPLU:
. -> Eu ma duc la scoala.
Hakgyo-e kamnida. ->(literal: Scoala-la-a se duce)
7
. -> Eu vin de la teatru.
Geukjang-e omnida. ->(literal: teatrul-la- a veni)

DIALOG 8
~Nivel formal ~
: ?
: . .
: ? ? ?
: . . .
?
: .
: ? ?
: (CGV) .
: . !
TRANSCRIERE
Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gamnikka?
Yohan: Geukjang-e gamnida. Jeo-do deiteu yaksog-i isseumnida.
Gyeonghui: Geuraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka?
Eoneu nara saram-imnikka?
Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseumnida. Yeongguk saram-imnida.
Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-imnikka?
Gyeonghui: Hanguk saram-imnida.
Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gamnikka?
Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gamnida.
Yohan: Jeo-do geogi-e gamnida. Geureom gatchi gapsida!

~Nivel standard politicos ~


: ?
: . .
: ? ? ?
: , . .
?
: .
: ? ?
: (CGV) .
: . !

TRANSCRIERE
Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gaseyo?
Yohan: Geukjang-e gayo. Jeo-do deiteu yaksog-i isseoyo.
Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo? Eoneu nara saram-ieyo?

Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseoyo. Yeongguk saram-ieyo. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saramieyo?
Gyeonghui: Hanguk saram-ieyo.
Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gaseyo?
Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gayo.
Yohan: Jeo-do geogi-e gayo. Geureom gatchi gayo!

~ Nivel informal-intim ~
: , ?
: . .
: !? , ? ?
: , . .
?
: .
: ? ?
: (CGV) .
: . !
TRANSCRIERE
Gyeoghui: Yohan, eodi ga?
Yohan: Geukjang-e ga. Na-do deiteu yaksog-i isseo.
Gyeonghui: Geraeyo? Yohan, yeojachingu-ga isseo? Eoneu nara saram-iya?
Yohan: Eung. Yeojachingu-ga isseo. Yeongguk saram-iya. Gyeonghui namjachingu-neun eoneu nara saram-iya?
Gyeonghui: Hanguk saram-iya.
Yohan: Ah geurae? Eoneu geukjang-e ga?
Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e ga.
Yohan: Na-do geogi ga. Geureom, gatchi ga!
TRADUCERE
Gyeoghui: Yohan, unde te duci?
Yohan: Ma duc la cinematograf. Si eu am o intalnire.
Gyeonghui: Serios? Yohan, ai o prietena? Ce nationalitate este?
Yohan: Da. Am o prietena. Este englezoaica. Prietenul tau ce nationalitate este, Gyeonghui ?
Gyeonghui: Este coreean.
Yohan: A, chiar asa? La care cinematograf te duci?
Gyeonghui: Ma duc la cinematograful CGV.
Yohan: Si eu merg tot acolo. Atunci, sa mergem impreuna!

VOCABULAR

HANGUL
~

TRANSCRIERE

ROMANA

Geogi ~ geugot

Acolo

yeogi

aici

jeogi

acolo

eodi

unde

Eoneu?

Care?

geurotda

A fi asa

Gati -se pronunta


[kaci]
hamkke

impreuna

Eomma ~ eomoni

mam

seonsaengnim

profesor

haksaeng

student

Gapsida!

Sa mergem!

impreuna

GRAMATICA
Particula posesiva (ui)- se pronunta e
Se foloseste pentru a indica posesia sau relatia. Se plaseaza dupa posesor si este urmata de obiectul sau persoana
posedata.
CONSTRUCTIE
A+ + B + /
In aceasta constructie, obiectul B ii apartine lui A, iar A este posesorul obiectului B.
EXEMPLU:

-> Cartea lui Yunseol.


Yunseol-ui chaegi-neun ->(Yunseol-lui- carte)
l
l
\l/
\l/
Posesor
obiect posedat

. -> Mama lui Yunseol este profesoara.


Yunseol-ui eomma-neun seonsaengnim-imnida.

() . -> Prietena mea este americanca.


Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.
!!! OBSERVATII !!!
Particula (ui) urmeaza dupa posesor.
Obiectul posedat este urmat de particula / (eun/neun) care arata despre cine este vorba in propozitie.
La persoana I sg

(jeo), particula (ui) se contracta cu pronumele (jeo) devenind (je).

EXEMPLU:

() . -> Prietena mea este americanca.


Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.
Adverbele de loc (yeogi), (geogi) , (jeogi)
Se folosesc pentru a indica locul impreuna cu particula (e) care arata destinatia.

(yeogi)- indica locul apropiat de vorbitor. (aici)


Exemplu:

? -> Ce este aici?


Yeogi-e mwomnikka?

(geogi)- indica locul aproape de interlocutor dar departat


de vorbitor ( acolo).
Exemplu:

. > Si eu merg acolo.


Jeo-do geogi-e gayo.
(jeogi)- indica departarea fata de ambii interlocutori. (acolo)
Exemplu:
?- > Ce este acolo?
Jeogi-e mwomnikka?
Expresia ! (gapsida!- Sa mergem!)
Se foloseste intr-un grup de doua sau mai multe persoane.
Verbul de baza este (gada)- a merge, folosit la conjugarea propozitiva,
care va fi prezentata mai tarziu.
Renuntarea la anumite parti de propozitie
Limba coreeana are abilitatea de a renunta la anumite parti de propozitie (subiect), deoarece ele pot fi deduse din
context.
EXEMPLU :

() . ->( Eu) sunt profesor. - Subiectul "eu" este subinteles.


(Jeo-neun) seonsaengnim ieyo.
In anumite contexte, totusi, se pot creea ambiguitati atunci cand se renunta la anumite parti de propozitie. Chiar si
coreenii fac uneori presupuneri incorecte, trebuind sa clarifice despre ce vorbesc, asa ca nu va faceti probleme.

DIALOG 9
NIVEL STANDARD
:
:
:
:
:
:
:
:

?
.
?
.
?
.
?
, ...

TRANSCRIERE
Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?
Yunseol: Jigeum du si-yeyo.
Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?
Yunseol: Se si-yeyo.
Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?
Yunseol: Ne si-yeyo.
Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?
Yunseol: A, jinjja...
NIVEL FORMAL
: ?
: .

:
:
:
:
:
:

?
.
?
.
?
, ...

TRANSCRIERE
Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?
Yunseol: Jigeum du si-imnida.
Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?
Yunseol: Se si-imnida.
Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?
Yunseol: Ne si-imnida.
Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?
Yunseol: A, jinjja...
NIVEL INFORMAL-INTIM
: ?
: .
: ?
: .
: ?
: .
: ?
: , ...
TRANSCRIERE
Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?
Yunseol: Jigeum du si-ya.
Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?
Yunseol: Se si-ya.
Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?
Yunseol: Ne si-ya.
Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?
Yunseol: A, jinjja...
TRADUCERE
Jeyeong: Cat este ceasul acum?
Yunseol: Acum este ora 2.
Jeyeong: Acum cat este ceasul?
Yunseol: Este ora 3.
Jeyeong: Acum cat este ceasul?
Yunseol: Este ora 4.
Jeyeong: Acum cat este ceasul?
Yunseol: Ei, esti culmea!...

VOCABULAR

HANGUL

TRANSCRIER
E

ROMANA

Myeot si-yeyo?

jinjja

Cat este ceasul?


Intr-adevar

Sistemul numeric nativ coreean


~

Hana ~ han

Dul ~du

Set ~se

Net ~ne

Daseot

Yeuseot

Ilgop

Yeodeolp

Ahop

Yeol

10

Yeol-hana

11

Yeol-dul

12

Seumul

20

Seumul-hana

21

Seoreun

30

Seoreun-hana

31

Maheun

40

Swin

50

Yesun

60

Ilheun

70

Yeodeun

80

Aheun

90

baek

100

PRONUNTIE
Numerele de la 1 la 4 schimba usor pronuntia cand se ataseaza ceva la aceste numere (de ex. ora)
(hana) -> (han si)- Ora 1
(dul) -> (du si) Ora 2.
(set) -> (se si) Ora 3.
(net) -> (ne si) Ora 4
Consoana (s) se pronunta T in pozitie finala.

GRAMATICA
Sistemul numeric nativ coreean
Limba coreeana are doua sisteme numerice: unul sino-coreean si unul nativ-coreean .
In aceasta lectie ne vom axa pe sistemul nativ coreean.
Numerele nativ-coreene se folosesc pentru a numara obiecte intr-o ordine consecutiva, cand comandam ceva la
restaurant, cand cumparam mai multe lucruri intr-un magazin, pentru exprimarea varstei si exprimarea orei. In afara
de aceste utilizari, numerele nativ-coreene se pot folosi pentru a numara persoanele de la o petrecere, foile de hartie
etc.
Si pentru ca acest sistem numeric se foloseste pentru a numara obiecte intr-o ordine succesiva, este neobisnuit ca
cineva sa numere pana la numere mai mari de 30. Din acest motiv, numerele nativ-coreene mai mari de 30 nu prea
se folosesc. Pentru numere mai mari de 30 se foloseste sistemulsino-coreean in schimbul sistemului numeric nativcoreean.
Exprimarea orei
Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.
Constructie:
Numeral nativ-corean +(si)
Exemplu:

_(hana) +(si) -> (han si)- Ora 1


ATENTIE!!!
Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv.
Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul (bun).
Exemplu:
1:15 -> (han si sipo bun)
Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene
Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.
(ojeon) dimineata AM
(ohu) dupa-amiaza PM
(jeonyeok)- seara PM
(bam) noapte PM
Exemplu:
1:15 PM (13:15) -> (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.
7: 45 PM (19:45) -> ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara
6:30 AM-> (ojeon yeoseot si samsip bun) Ora 6:30 dimineata

DIALOG 10
~NIVEL STANDARD~

: ?
: , ?
: .
: , .
TRANSCRIERE
Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka?
Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul meokeoyo?
Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.
Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeoyo.
~NIVEL FORMAL~

: ?
: , ?
: .
: , .
TRANSCRIERE
Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul deusimnikka?
Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul deuseyo?
Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.
Sajangnim: Eum... jeo-neun doenjangjjigae-reul meokseumnida.

~NIVEL INFORMAL-INTIM~

: ?
: , ?
: .
: , .
TRANSCRIERE
Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka?
Sajangnim: Eum... Sujin i-neun mwo-reul meokeo?
Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.
Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeo.
TRADUCERE
Sujin: Sefu, ce vreti sa mancati?
Seful: Eum... Sujin tu ce o sa mananci?
Sujin: Eu voi manca tocana de kimchi.
Sajangnim: Eum...eu o sa mananc tocana de soia.

VOCABULAR
HANGEUL

TRANSCRIERE

ROMANA

Sajangnim

Kimchijjigae

Presedinte de
companie, sef,
director etc
Tocana de kimchi

Doenjangjjigae

Tocana de soia

Meokda

A manca

Na

Eu (nivel intim)

Mwo?

Ce?

GRAMATICA
Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- / (eul/reul)
Particula / (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitiei, si se
plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune
(tranzitive). Particula (eul) se plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar (reul) se plaseaza
dupa un substantiv terminat in vocala.
EXEMPLU:

1. .

-> Eu mananc supa de titei.

Jeo-neun jjamppong-eul meokseumnida.

In aceasta propozitie, complementul direct este (jjamppong), care este urmat de particula (eul) ce
marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (ng). In limba romana complementul direct nu este
marcat de o particula.
2.

. -> Nu-mi plac filmele de actiune.


Jeo-neun aeksyeon yeonghwa-reul silheohaeyo.

In aceasta propozitie, complementul direct este (aeksyeon yeonghwa ) care este urmat de particula
(reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (a).

Conjugarea in / / ( -a/eo/yeo) la prezent


/ / sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, att la nivel intim i standard de politee, la
timpul trecut (att la nivel intim cat si standard de politee), precum si pentru alte cteva constructii gramaticale.
Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii:
(ayo) se foloseste pentru verbele care au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului.
(eoyo) - se foloseste pentru verbele care nu au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului.

(yeoyo) se foloseste pentru verbele de tipul (hada).

De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina ntr-o
consoana, atunci nu au loc eliminari sau sau contractii).

EXEMPLE:

1. Radacina in (a)
+ -.> (a)
(sada)- a cumpara
+ -> (sa) [se elimina vocala care se repeta] - nivel intim/informal
(sayo)- Eu cumpar, tu cumperi etc.- .- nivel standard politicos
2. Radacina in (o)
+ -.> (wa)
(oda) a veni
+ -> (wa)- [vocala se contracta cu vocala devenind (wa) ]-nivel intim/informal
(wayo)- Eu vin, tu vii etc.- nivel standard politicos
3. Verbe de tipul ( a face)
(hada)
+ -> (hae)- nivel intim/informal
(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos
(silheohada)- a displacea, a nu placea
+ -> (silheohae)- nivel intim/ informal
(silheohaeyo) -Mie nu-mi place, tie nu-ti place etc.- nivel standard politicos

4.Radacina in (eo)

+ -> (eo)
(seoda) a sta
+ - > (seo)- nivel intim/informal
+ - > (seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos

5. Radacina in (u)
+ -> (wo)
(juda) - a oferi
+ > (jwo)- nivel intim/informal
(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos
6. Radacina in (eu)
+ -> (eo)

(yeppeuda) a fi frumos
+ -> (yeppeo)- nivel intim/informal
(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos
7. Radacina in (i)
+ -> (yeo)
(masida) - a bea
+ -> (masyeo)- nivel intim/informal
(masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos
8. Radacina in (ae)
+ -> (ae)
(bonaeda) a expedia, a trimite
+ -> (bonae)- nivel intim/informal
(bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos
!!! OBSERVATIE !!!
Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul (yo) la forma verbului la nivel informal/intim.

Pronumele (na) -> Eu


Se foloseste doar la nivel intim/ informal pentru a face referire la propria persoana. Folosirea lui in fata unui superior
in rang, a unei persoane in varsta sau a unui strain, e considerata ca fiind nepoliticoasa. In aceste contexte, se
foloseste pronumele - jeo.
Pronumele -na se foloseste in cadrul unei conversatii cu prietenii, cu membrii apropiati ai familiei sau atunci cand
nu vrem sa fim politicosi cu cineva. In acest dialog, seful a folosit pronumele -na, fiind superior in rang si nefiind
necesar sa arate respect fata de Sujin, angajata lui, iar Sujin a folosit pronumele - jeo aratand respect fata de
seful sau, superior in rang.
Nivelurile de politete
Exist trei niveluri principale de politee / formalitate.
Care sunt cele trei niveluri principale de politee n coreean?
Nivelul de politee este determinat de terminatia verbului.
1.Terminatia- [ mnida] = onorific, cel mai politicos, cel mai formal
2. Terminatia (//) [ (a/eo/yeo) yo] = politicos, natural, un pic formal
3. Terminatia -//( a/eo/ yeu) = cazual, informal, intim
Tipul 1 i 2 sunt numite [Jondaetmal- onorific] i tipul 3 se numete [banmal- informal]. i n aceastlecie, vom
vedea cand sa folosim nivelu (banmal) icnd sa nu l utilizam.
Cnd se foloseste nivelul informal?
n general, nivelul informal este considerat a fi modul cel mai intim si cazual de a vorbi cu alii n coreean. Prin
urmare, acest nivel nu contine niciun fel de formalitate. Putei utiliza nivelul informal numai cu cineva care este,
evident, mai tanar decat voi, cu cineva de aceeai vrst, sau (daca cealalt persoan este mai n vrst dect voi)
cu cineva cu care ati cazut de acord sa folositi conversatia informala.

Dac nu cunoatei vrsta celeilalte persoane sau statutul social, nu trebuie s utilizai nivelul informal in niciun caz.
Odat ce titi vrsta celeilalte persoane i aflati ca el sau ea este mai tanara decat voi, puteti folosi nivelul informal,
dar este un gest frumos i politicos s intrebati mai intai persoana respectiva, dac putei utiliza sau nu nivelul
informal cu el sau ea.
Iat cteva cazuri frecvente n care putei utiliza nivelul informal.
1. Suntei mult mai in varsta dect alte persoane i titi sigur c cealalt persoan nu se va simi jignita dacutilizai
nivelul informal.
2. Suntei mai n vrst dect o alt persoan i aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal.
3. Suntei de aceeai vrst cu cealalt persoan i aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal.
4. Suntei n coala primar, gimnaziu sau liceu i tii c toi colegii vostri sunt de
de aceeasi varsta ca voi.
5. Cand vorbii cu voi insiva sau scrieti n jurnalul vostru.
Iat cteva cazuri frecvente n care NU ar trebui s folosii nivelul informal.
1. Cunoasteti cealalta persoana doar de la serviciu i nu personal.
2. Suntei mai n vrst dect cealalta persoana, dar el sau ea este clientul dvs. de afaceri.
3. Suntei mai n vrst dect cealalta persoana, dar vorbii cu persoana ntr-un cadru oficial, cum
ar fiseminarii, lecii, etc
4. Nu o cunosti pe cealalta persoana, ci doar te-ai ntlnit cu el / ea.
5. Suntei mai tnr dect cealalta persoana si nu ati primit permisiunea de la el / ea ca sa utilizati nivelul informal.
6. Aveti aceeasi varsta ca persoana cealalta, dar nu o cunoasti foarte bine.
7. Suntei mai n vrst dect cealalta persoana, dar el sau ea este seful tau sau soul / soia fratelui/ surorii voastre
mai n vrst.
8. Vorbiti cu un grup mare de oameni sau ntr-un video blog.

DIALOG 11a

DIALOG 11b

: .. ?
: ? .
: .. ?
: ? .
: .. ?
: ? .
: ....

~Nivel formal~
:
:
:
:

?
? . .
? ...?
, .

TRANSCRIERE
Sonnim: Igeo isseumnikka?
Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseumnida. Igeo
isseumnida.
Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo?
Jigwon: Ne, isseumnida.

TRANSCRIERE
Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?
Appa: Igeo? haembeogeoya.
Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?
Appa: Igeo? gamjatwigim-iya.
Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?
Appa: Igeo? maekjuya.
Ttal: Umm...masitgetda.

~Nivel standard~
: ?
: ? . .
: ? ...?
: , .

TRADUCERE

TRANSCRIERE
Sonnim: Igeo isseoyo?
Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseoyo. Igeo isseoyo.
Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo?
Jigwon: Ne, isseoyo.

Fiica: Tata ... ce-i asta?


Tata: Asta? Un hamburger.
Fiica: Tata ... ce-i asta?
Tata: Asta? Cartofi prajiti.
Fiica: Tata ... ce-i asta?
Tata: Asta? Bere.
Fiica: Pare delicuios.

TRADUCERE
Clientul: Aveti acest lucru?
Angajatul: Acela? Nu-l avem pe acela. Il avem pe
acesta.
Clientul: Acela? Dar acela de acolo?
Angajatul: Da, il avem pe acela.

VOCABULAR

HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

appa

tata

igeo

acest lucru

haembeogeo

hamburgher

gamjatwigim

Cartofi prajiti

maekju

maekju

bere

sonnim

client

jigwon
masitgetda

Igeo- forma vorbita

Igeot-forma scrisa

Geugeo-forma vorbita

Geugeot-forma scrisa

Jeogeo- forma vorbita

Jeogeot-forma scrisa

angajat
Pare bun, delicios
Arata bine (despre
mancare)
Acesta, aceastaaproape de vorbitor
Acesta, aceastaaproape de vorbitor
Acela, aceea-aproape de
interlocutor
Acela, aceea-aproape de
interlocutor
Acela, aceea(de acolo)departe de amandoi
interlocutori
Acela, aceea(de acolo)departe de amandoi
interlocutori

GRAMATICA
Pronumele demonstrative , ,
si adjectivele demonstrative , ,

[i-geot] = acesta, aceasta


[i] + [geot]= [i-geot] -> [i-geo](acest lucru)
[i-geo] este forma vorbita a lui [i-geot] i este o combinaie din [i] ("acesta") i [geot] ("lucru"),
dar este adesea folosita doar forma [i-geo] pentru uurina pronuniei.
Particula care insoteste pronumele demonstrativ [i-geot] este , deoarece se termina in consoana, iar
particula insoteste pronumele [i-geo] deoarece se termina in vocala.
Astfel, (igeos-eun) e acelasi lucru cu [igeo-neun]. Adesea, forma [igeo-neun] devine . Particula
/ poate fi omisa.

Exemplu :
. [i-geo chaek-i-e-yo] = Aceasta este o carte.
. [i geo-ka-me-ra-ye-yo] = Acesta este un aparat de fotografiat.

. [i-geo keo-pi-ye-yo] = Aceasta este cafea.


. [i-geo sa-jeon-i-e-yo] = Acesta este un dictionar.

(geu-geot)= acela, aceea


(acela)+ (lucru)= (geu-geot) ->(geugeo-forma vorbita)= acel lucru
(geu)- adjectiv demonstrativ= acela
(geot)- lucru
(geugeos-eun) = (geugeo-neun)= (geugeon).

(jeo-geot)= acela, aceea de acolo


(acela de acolo)+ (lucru)= (jeo-geot) ->(jeogeo-forma vorbita)= acel
(departat de ambii interlocutori)
(jeo)- adjectiv demonstrativ= acela de acolo
(geot)- lucru

lucru de acolo

(jeogeos-eun) = (jeogeo-neun)= (jeogeon).


Diferenta intre (geugeo) si (jeogeo) este aceea ca ambele pronume fac referire la lucruri aflate

in diferite proximitati fata de interlocutor. Ambele arata departarea fata de vorbitor.


Cu toate acestea, (geugeo) se foloseste pentru obiecte care sunt aproape de interlocutor, dar
departe de vorbitor, iar (jeogeo) se foloseste pentru obiecte departate de ambii interlocutori.
Adjectivele demonstrative (i), (geu), (jeo)
Se folosesc alaturi de substantive pentru arata apropierea sau departarea
Exemplu:
Avem substantivul [sa-ram]= persoana

[i sa-ram] = aceasta persoana ( de langa mine)


[geu sa-ram] = acea persoana ( de langa tine)
[jeo sa-ram] = acea persoana de acolo (departata de ambii interlocutori)

VORBITOR----------------------------------INTERLOCUTOR

[i] ACESTA
(aproape de mine)
interlocutor)

[geu] ACELA
(departat de vorbitor dar
apropiat de

[jeo] ACELA
(departat de ambii interlocutori)

Particula de politete (-yo)


Particula (-yo) este o post-particula ce marcheaza nivelul standard politicos.
Multe structuri lingvistice la nivelul informal pot fi transformate la nivel standard politicos, adaugand particula - (yo). In plus, substantivele pot fi si ele folosite la nivel standard politicos adaugand particula - (-yo).

Constructii verbale
(balkda) a fi luminos
(balka)- E luminos
(balkayo) E luminos (nivel standard politicos)
(siwonhada) a fi racoritor
(siwonhaesseo) a fost racoritor
(siwonhaesseoyo) a fost racoritor (nivel standard politicos)

Substantive

- ? (Geugeo mwo-yeyo?) -> Ce este aceasta?


- . (gabang) O geanta.
-. (gabangyo) O geanta. (politicos)
- ? (Mwo-reul meokeoyo?) -> Ce mananci?
- . (gimbap) -> Gimbap. (Un fel de sushi cu alge marine)
- . (gimbapyo) -> Gimbap. (politicos)
Cu toate acestea, cand raspundem cuiva si vrem sa fim politicosi, trebuie sa ne abtinem de la
a da raspunsuri scurte ca acestea dintr-un cuvant.
Particula - (-yo) se poate atasa si unor cuvinte interogative.
EXEMPLU:
? (wae) ->De ce?
? (waeyo) -->De ce? (politicos)
? (nugu) ->Cine?
? (nuguyo)- Cine? (politicos)

DIALOG 12
~ Nivel formal ~

: ?
: ? .
: ??? ?!
: .
: !! !!

:... .
: . .
TRANSCRIERE
Eomma: Jinu-neun eodi-e isseumnikka?
Beibisiteo: Eo? Jeo-neun moreumnida.
Eomma: Moreumnikka? Yeogi-e eopseumnikka?

Beibisiteo: Jal moreumnida.


Jinu: Eomma! Eomma!
Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseumnida.
Eomma: Ne, amnida.
~ Nivel standard ~

: ?
: ? .
: ??? ?!
: .
: !! !!
:... .
: , .

TRANSCRIERE
Eomma: Jinu-neun eodi-e isseoyo?
Beibisiteo: Eo? Jeo-neun mollayo.
Eomma: Mollayo? Yeogi-e eopseoyo?
Beibisiteo: Jal mollayo.
Jinu: Eomma! Eomma!
Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseoyo..

Eomma: Ne, alayo.


~ Nivel informal ~

: ?
: ? .
: ??? ?!
: .
: !! !!
:... .
: , .
TRANSCRIERE
Eomma: Jinu-neun eodi-e isseo?
Beibisiteo: Eo? Jeo-neun molla.
Eomma: Molla? Yeogi-e eopseo?
Beibisiteo: Jal molla.
Jinu: Eomma! Eomma!
Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseo.
Eomma: Eung, ala.
TRDUCERE
Mama: Unde este Jinu?
Beibisiteo: Cum? Nu stiu.
Eomma: Nu stii? Nu este aici?
Beibisiteo: Nu stiu prea bine.
Jinu: Mama! Mama!
Beibisiteo: A, Jinu este acolo.
Eomma: Da, stiu.

VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

Hwajangsil

Baia

Sillyehamnida!

Scuzati-ma! (cand vrem


sa intrebam ceva)

Yeogi

Aici (aproape de
vorbitor)

Geogi

Jeogi

Geu

Acolo(departe de
vorbitor dar aproape de
interlocutor)
Acolo (departe de
amandoi interlocutori)
Acest (+ subst.)aproape de vorbitor
Acel (+ subst)/-departe
de vorbitor dar apropae
de interlocutor

Jeo

Acel (+ subst)- departe


de amandoi interlocutori

Alda

A sti

Moreuda

jal

A nu sti
bine

GRAMATICA
Adverbele de loc , ,

(yeogi) arata apropierea de vorbitor si se traduce in romana aici

Exemplu:
. - Baia este aici.
Hwajangsil-eun yeogi-e isseoyo.
(geogi) arata locul departat de vorbitor , dar apropiat de interlocutor,si se traduce in romana
acolo.
Exemplu:
A: . Sunt la scoala acum.
Jeo-neun jigeum hakgyeo-e isseoyo.

B: ? Suhyeon este acolo?


Geogi Suhyeon-i isseoyo?

(jeogi) arata locul departat de ambii interlocutori si se traduce in romana acolo.


Exemplu
A: ? Unde e cinematograful?
Geukjang-eun eodi-e isseoyo?

B: . Este acolo. (departe si de mine si de tine)


Jeogi-e isseoyo.

!!! RETINETI !!!


Adverbele de loc (yeogi), (geogi), (jeogi) , cand sunt folosite impreuna cu verbul de

existenta (itda), particula locativa (e) se omite adesea. De asemenea, au loc si contractii.
Exemplu:
Nivel standard


(Yeogi-e itda)

(Geogi-e itda)

(Jeogi-e itda)

structura fara particula

structura contractata

(yeogi itda )

(geogi itda)
(geogitda)

(jeogi itda)
(jeogitda)

( yeogitda)

Particula locativa (e)


Particula (e) se foloseste pentru a indica directia, timpul (ora) sau locatia statica unde are loc o actiune. Se poate
traduce in romana cu la sau in.
Particula (e) se poate folosi pentru a arata ca o actiune statica are loc intr-un anumit loc. Pentru aceste actiuni
statice, se folosesc verbe inactive precum (itda-a exista), (optda- a nu exista),(salda- a locui),
(manta- a fi multi/multe).
Exemple:

.- Managerul este acum in China.


Gwajangnim-eun jigeum jungguk-e isseumnida.

. Yunseol locuieste la Seul.


Yunseol-eun Seoul-e sarayo.

.- Yohan nu este la scoala.


Yohan-eun hakgyeo-e eopsseumnida.

. Sunt multe fete frumoase in Coreea.


Hanguk-e yeppeun yeoja-deul-i manhayo.
Adverbul

(jal)

Se foloseste impreuna cu verbul (moreuda-a nu stii) pentru a reda un stil mai putin direct. In loc sa
spunem direct ca nu stim ceva, e mai bine sa spunem ca nu stim asa bine sau exact acel lucru.
Exemplu:
A: : ?- Unde este Jinu?
Jinu-neun eodi-e isseoyo?
B: . Nu stiu. (stil direct)

Mollayo.
B: .- Nu stiu prea bine./ Nu stiu exact.( stil mai putin direct)
Jal mollayo.

DIALOG 13a

~Nivel formal~

: !
: ...
: ... .
: ... . ?
: , .
TRANSCRIERE
Jigwon: Eoseo osipsio!
Tom: Ne...
Mina: Tom ssi... yeogi bissamndida.
Tom: Mina ssi.. yeogi ssamnida. Don-i eopsseumnikka?
Mina: Ne, eopseumnida.
~Nivel standard~

: !
: ...
: ... .
: ... . ?
: , .
TRANSCRIERE

Jigwon: Eoseo osipsio!


Tom: Ne...
Mina: Tom ssi... yeogi bissayo..
Tom: Mina ssi.. yeogi ssayo. Don-i eopsseoyo?
Mina: Ne, eopseoyo.
NOTA !!!
Pentru nivelul informal inlaturati terminatia YO a verbului si particula de politete SSI.
TRADUCERE
Angajatul: Bine ati venit!
Tom: Buna ziua...
Mina: Tom... este scump aici.
Tom: Mina...aici este ieftin. Nu ai bani?
Mina: Nu, nu am bani.

DIALOG 13b

~Nivel formal~
: ... ...
: . .
: . .
: ! !
: ... .
TRANSCRIERE
Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissamnida...
Tom: Yeogi-neun an bissamnida. Yeogi-neun ssamnida.
Mina: An ssamnida. Bissamnida.
Tom: An bissamnida! Ssamnida!
Mina: Tom ssi... jeo-neun gamnida.
~Nivel standard~
: ... ...
: . .
: . .
: ! !
: ... .
TRANSCRIERE
Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissayo...
Tom: Yeogi-neun an bissayo. Yeogi-neun ssayo.
Mina: An ssayo. Bissayo.
Tom: An bissayo! Ssayo!
Mina: Tom ssi... jeo-neun gayo.
~Nivel informal~
: ... , ...
: . .
: . .
: ! !
: ... ..
TRANSCRIERE
Mina: A...Tom , yeogi-do bissa...
Tom: Yeogi-neun an bissa. Yeogi-neun ssa.
Mina: An ssa. Bissa.
Tom: An bissa! Ssa!
Mina: Tom ... na-neun ganda.
TRADUCERE
Mina: A...Tom, si aici este scump...
Tom: Aici nu este scump. Aici este ieftin.
Mina: Nu este ieftin. Este scump.
Tom: Nu este scump! Este ieftin!
Mina: Tom... Eu plec.
VOCABULAR

HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

bissada

A fi scump

ssada

A fi ieftin

an

Eoso osipsio!

jigwon

Adverb de negatie
Nu
Bine ati venit!
(salut folosit la
intrarea intr-un
restaurant, bar,
hotel etc.)
Angajat

don

bani

GRAMATICA
Verbele descriptive (adjectivele)
Predicatele in limba coreeana pot fi impartite in doua categorii: verbe si adjective. Totusi, adjectivele
trebuie conjugate intr-un mod aproape asemanator cu verbele; deoarece sunt foarte asemanatoare
verbelor, adjectivele sunt numite de obicei verbe descriptive.
Verbele descriptive descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA.
Exemplu:
Adjectivul fericit= (haengbokhada)
. -> Eu sunt fericit.
Jeo-neun haengbeokhaeyo.
.-> Acest film nu este interesant
I yeonghwa-neun jaemi eopseoyo.
Omiterea particulei
In acest dialog, propozitia (yeogi bissamnida) nu inseamna literal Aici este scump,
ci inseamna In ceea ce priveste locul acesta...este scump. Cuvantul aici ar trebui de fapt sa aiba
la sfarsit particula ce marcheaza tema centrala a propozitiei -(-neun), dar este omisa, deoarece
particulele pot fi deseori omise in vorbire.
Omiterea particulelor este foarte obisnuita in coreeana deoarece de multe ori , propozitiile pot fi
clare chiar si cu omiterea particulelor. In acest dialog, tema propozitiei este destul de clara, chiar si
fara particula ce marcheaza tema propozitiei. Acelasi lucru e valabil si pentru alte particule (particula
pentru subiect, complement, particula directionala).
Confirmarea unui raspuns - (ne)
Cuvantul (ne) este unul dintre cele mai de baza cuvinte in coreeana de zi cu zi. Se foloseste ca un raspuns
pozitiv la intrebarile de tip DA sau NU, cu sensul de Da. In afara de raspuns la o intrebare, acest cuvant se
foloseste si in alte contexte, cel mai frecvent pentru a recunoaste pe cineva sau ceva.
Iata cateva exemple in care (ne) este folosit pentru a recunoaste pe cineva sau ceva:
EXEMPLE:

1.Seful ii inmaneaza angajatului niste documente. Primul cuvant care poate fi auzit din partea angajatului este
(ne). In aceasta situatie, angajatul l-ar recunoaste pe sef sau sarcina care i-a fost incredintata.
2. Unchiul ii cere niste apa nepotului.
Raspunsul nepotului ar fi (ne), folosit pentru a confirma cererea unchiului.
3. Angajatul unui magazin va saluta la intrarea in magazin. Raspunsul tipic ar fi
(ne), folosit pentru a recunoaste salutul angajatului.
Exemplu din dialog :
: ! ->Bine ati venit!
: ... -> Buna ziua! (Nu putem traduce cu da la un salut)
Adjectivele scump/ ieftin - (bissada) / (ssada)
(ssada) inseamna ieftin, iar (bi) inseamna nu, deci, (bissada) inseamna literal neieftin adica
scump. Aceste adjective in limba coreeana se comporta ca niste verbe, ele putand constitui singure un predicat.
Ele se conjuga la fel ca si verbele. Astfel de adjective mai sunt numite si verbe descriptive, care descriu lucruri fara
ajutorul copulei IDA.

Iata conjugarea acestor adjective:


1. (bissada) -> a fi scump
Nivel formal (bissamnida)
Nivel standard (bissayo)
Nivel informal- (bissa)
2. (ssada) -> a fi ieftin
Nivel formal (ssamnida)
Nivel standard - (ssayo)
Nivel informal- (ssa)
Adverbul de negatie (an)
Adverbul negativ (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce in romana cu negatia nu. Se
foloseste impreuna cu verbele de actiune si cele descriptive si se plaseaza in fata verbului sau adjectivului. Cand se
foloseste impreuna cu verbe de actiune de tipul verbelor (hada), adverbul negativ (an) se plaseaza dupa
substantivul ce desemneaza actiunea si in fata verbului (hada). Pentru verbele inactive de tip

(hada, se plaseaza in fata intregului verb.


CONSTRUCTIE:
1. VERBE DESCRIPTIVE

(an) + VERB ()
EX: . Azi nu ma duc la scoala.
Oneul hakgyo an gaseyo.
2. VERBE DE ACTIUNE (hada) -(gongbuhada)-> a studia
SUBSTANTIV+ (an)+ (hada)
EX: . -> Eu nu studiez.
Jeo-neun gongbu an haeyo.(literal: eu-studiu-nu- a face)

3. VERBE INACTIVE (hada)- (johahada) -> a placea


. -> Mie nu-mi place cafeaua.

Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo

!!! RETINETI !!!


O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale
- (ji anha). Diferenta dintre adverbul negativ (an ) si terminatia verbala
- (ji anha) este ca adverbul (an ) se foloseste la nivel colocvial( formal) , iar termintia verbala- (ji
anha) se foloseste la nivel standard.
Exemplu:
. -> Nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul johahaji anha.

DIALOG 14a
~Nivel standard~

:
:
:
:
:
:

?
. . ?
. .
?
9 30 .
12 .

TRANSCRIERE
Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhaeyo?
Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhaeyo. Jeong-Min ssi-neun gongbuhaeyo?
Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhaeyo.
Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhaeyo?
Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhaeyo.

Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-yeyo.


~Nivel formal~

: ?
: . . ?
: . .
: ?
: 9 30 .
12 .
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhamnikka?
Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhamnida. Jeong-Min ssi-neun gongbuhamnikka?
Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhamnida.
Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhamnikka?
Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhamnida.
Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-imnida.
~Nivel informal~
: , ?
: . . ?
: . .
: ?
: 9 30 .
: 12 .
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Min-Yeonga, jigeum gongbuhae?
Min-Yeong: Eung. Jigeum gongbuhae. Neon gongbuhae?
Jeong-Min: Ani. Na-neun ilhae.
Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhae?
Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhae.
Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-ya.
TRADUCERE
Jeong-Min: Min-Yeong, acum studiezi?
Min-Yeong: Da, acum studiez. Jeongmin, tu studiezi?
Jeong-Min: Nu, eu lucrez.
Min-Yeong: La ce ora incepe lucrul?
Jeong-Min: Incepe la ora 9:30.
Min-Yeong: Acum este ora 12 noaptea. (miezul noptii)
DIALOG 14b
~Nivel standard~
: ?
: . . ?
: . . .
: ?
: ! .
TRANSCRIERE:
Hyeonu: Seongju ssi-neun gongbuhaeyo?
Seongju: Jeo-neun gongbu an haeyo. Jeo-neun ilhaeyo. Hyeonu ssi-neun ilhaeyo?
Hyeonu: Anio. Il an haeyo. Gongbuhayo.
Seongju: Odio beullogeu-ga jigeum sijak an haeyo?
Hyeonu: A! Jigeum sijakhaeyo.

TRADUCERE
Hyeonu: Seongju, tu studiezi?
Seongju: Eu nu studies. Eu lucrez. Hyeonu, tu lucrezi?
Hyeonu: Nu, eu nu lucrez.Eu studiez.
Seongju: Audio blogul nu incepe acum?
Hyeonu: A! Incepe acum.
VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

gongbuhada

A studia, a invata

gongbu

Studiu

ilhada

A lucra, a munci

il

Munca, serviciu, job

sijakhada

A incepe

sijak

inceput

Bam jeonyeok

Seara, noapte

jip

acasa

GRAMATICA
Verbul (hada)- un verb post-nominal
Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca
substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb.
Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat nativ
coreean.
Verbul (hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la "coreenificarea"

cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele din
engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului (hada).
CONSTRUCTIE
(myeongsa) + (hada) = () (myeongsa)hada -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv
(subst.)+ hada (a face)= (subst.)hada
Exemplu:
+ (inceput+ a face) ->(sijakhada) a incepe
(sijak+ hada)
+ (studiu+ a face) -> (gongbuhada) a studia, a invata
(Gongbu+ hada)
!!! RETINETI !!!
Desi verbul (hada) ajuta la coreenizarea cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa formeze
verbe noi combinate cu cuvinte coreene native.
Exemplu:
+ (munca+ a face) -> (ilhada) a lucra, a munci
(il+ hada)
+ (dragoste+ a face) -> (saranghada) a iubi

(Sarang+ hada)
Verbul (hada)- verb tranzitiv
Verbele de tip (hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect). In acest caz,
intre substantiv si verbul (hada)se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul (hada) este insotit de
obicei de particula /(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul colocvial
(formal).
Cand verbele de tip (hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra substantivului.
Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele (hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul
asupra unui substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe post-nominale
inlaturand pur si simplu particula / (reul /eul)
Exemple:
(gongbuhada)- a invata, a studia (verb post-nominal, neutru, care nu scoate in evidenta nimic)
(gongbu-reul hada) a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct) - se pune accentul asupra
substantivului (gongbu)-studiu)
(gongbu hada) a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra substantivului,
dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv)
Forma negativa a verbelor de tip (hada)
Verbele de tip (hada) pot fi negate in doua feluri:
Cu ajutorul structurii gramaticale - (ji anta) care se ataseaza la radacina verbului.
Cu ajutorul adverbului negativ (an).
Cand verbele de tip (hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ (an), verbul (hada) trebuie folsit ca
si verb tranzitiv, cu sau fara particula / (reul /eul).
Adverbul (an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste
impreuna cu verbe de actiune de tip (hada), adverbul (an) se plaseaza intre substantiv si verbul (hada).
In cazul verbelor inactive de tip (hada), adverbul (an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI LECTIA 13).
Exemplu:
(gongbu-reul hada)- verb tranzitiv (cu particula)
(gongbu hada)- verb tranzitiv (fara particula)
(gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula)
(gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula)
Exprimarea orei
Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.

Sistemul numeric nativ coreean


~

Hana ~ han

Dul ~du

Set ~se

Net ~ne

Daseot

Yeoseot

Ilgop

Yeodeolp

Ahop

Yeol

10

Yeol-hana

11

Yeol-dul

12

Constructie:
Numeral nativ-corean +(si)
Exemplu:

_(hana) +(si) -> (han si)- Ora 1


ATENTIE!!!
Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix sau un substantiv.

(hana) -> (han si)- Ora 1


(dul) -> (du si) Ora 2.
(set) -> (se si) Ora 3.
(net) -> (ne si) Ora 4
Consoana (s) se pronunta T in pozitie finala.

Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul (bun).
Exemplu:
1:15 -> (han si sipo bun)
Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene
Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.
(ojeon) dimineata AM
(ohu) dupa-amiaza PM
(jeonyeok)- seara PM
(bam) noapte PM
Exemplu:
1:15 PM (13:15) -> (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.
7: 45 PM (19:45) -> ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara
6:30 AM-> (ojeon yeoseot si samsip bun) Ora 6:30 dimineata

Particula ce marcheaza timpul- (e)


Particula (e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc o actiune. Aceasta particula se
ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul, ziua, data. In functie de context, particula (e) se poate

traduce in romana la, in, sau pe( pentru data), sau in unele contexte nu se traduce (pentru zi).
Exemple:
. Filmul incepe la ora 2 si jumatate.
Yeonghwa-neun du-si ban-e sijakhaeyo.
.- M-am nascut in anul 1980.
Jeo-neun cheon gu baek palsip nyeon-e taeeonasseumnida.
.- Nu ma duc la scoala luni.

Jeo-neun woryoil-e hakgyo-e an gamnida.

In ultimul exemplu, particula (e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica ziua ( ) si
o data pentru a indica locul ().

DIALOG 15
~Nivel standard~
: ?
: . . ?
: . .
: ?
: .
TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo haeyo?


Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bwayo. Geurigo gwaja-reul meokeoyo.
Jeong-Min ssi-neun mwo haeyo?
Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo. Geurigo maekju-reul masyeoyo.
Gyeong-Su: Naeil-eun mwo haeyo?
Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannayo.

~Nivel formal~
: ?
: . .
?
: . .
: ?
: .
TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo hasimnikka?


Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bomnida.Geurigo gwaja-reul meokseumnida. Jeong-Min ssi-neun mwo
hasimnikka?
Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilkseumnida. Geurigo maekju-reul masimnida.
Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hamnida?
Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannamnida.

~Nivel informal~
: ?
: . . ?
: . .
: ?
: .
TRANSCRIERE

Jeong-Min: Gyeong-Su, mwo hae?


Gyeong-Su: Na-neun tellebijyeon-eul bwa. Geurigo gwaja-reul meokeo.
Jeong-Min-i neo-neun mwo hae?
Jeong-Min: Na-neun chaek-eul ilgeo. Geurigo maekju-reul masyeo.
Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hae?
Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul manna.
TRADUCERE
Jeong-Min: Gyeong-Su, ce faci?
Gyeong-Su: Ma uit la televizor si mananc snacks-uri. Jeong-Min, tu ce faci?
Jeong-Min: Eu citesc o carte si beau bere.
Gyeong-Su: Ce faci maine?
Jeong-Min: Maine ma intalnesc cu un prieten.
PRONUNTIE
Cuvantul (mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea pronuntat

(meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati (mwo).

VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

hada

A face

Tellebijyeon ~ tibi

Televizor, televiziune

boda

chaek

A vedea, a se uita la, a


privi
carte

Ilkda

A citi

maekju

Bere

masida

A bea

naeil

maine

chingu

Prieten

mannada

A (se) intalni

GRAMATICA
Conjugarea in / / ( -a/eo/yeo) la prezent
/ / sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, att la nivel intim cat i standard de politee, la
timpul trecut (att la nivel intim cat si standard de politee), precum si pentru alte cteva constructii gramaticale.
Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii:
(a) se foloseste pentru verbele care au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului.
(eo) - se foloseste pentru verbele care nu au (a) sau (o) ca ultima vocala in radacina verbului.
(yeo) se foloseste pentru verbele de tipul (hada).
La aceste terminatii verbale se adauga sufixul de politete (yo) pentru nivelul standard de politete.
De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina ntr-o
consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii).
EXEMPLE:
1. Radacina in (a)
+ -.> (a)- [se elimina vocala (a) care se repeta]
(mannada)- a se intalni
Radacina + -> (manna) - nivel intim/informal
(manayo)- Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.- nivel standard politicos
2. Radacina in (o)
+ -.> (wa)- [are loc contractia vocalei (o) cu vocala (a) rezultand diftongul (wa)]
(boda) a privi
+ -> (bwa) ->nivel intim/informal
(bwayo)- Eu privesc, tu privesti etc.- nivel standard politicos
3. Verbe de tipul ( a face)
(hada)
+ -> (hae)- nivel intim/informal
(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos
4..Radacina in (eo)
+ -> (eo)- [se elimina vocala (eo) care se repeta]
(seoda) a sta
+ - > (seo)- nivel intim/informal
+ - > (seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos
5. Radacina in (u)

+ -> (wo)- [are loc contractia vocalei (u) cu vocala (eo) rezultand diftongul (wo)]
(juda) - a oferi, a da
+ > (jwo)- nivel intim/informal
(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos
6. Radacina in (eu)
+ -> (eo)
(yeppeuda) a fi frumos
+ -> (yeppeo)- nivel intim/informal
(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos
7. Radacina in (i)
+ -> (yeo)
(masida) - a bea
+ -> (masyeo)- nivel intim/informal
(masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos
8. Radacina in (ae)
+ -> (ae)
(bonaeda) a expedia, a trimite
+ -> (bonae)- nivel intim/informal
(bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos
9. Radacina in consoana+ (eo)
(meokda)- a manca
+-(meogeo)- nivel intim/informal
(meogeoyo)- eu mananc, tu mananci etc.- nivel standard politicos
(ilkda)- a citi
+-(ilgeo)- nivel intim/informal
(ilgeoyo)- eu citesc, tu citesti etc.- nivel standard
!!! OBSERVATIE !!!
Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul (yo) la forma verbului la nivel informal/intim.
Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- / (eul/reul)
Particula / (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitie, substantivul
asupra caruia se rasfrange actiunea verbului. Ea se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta
particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula (eul) se plaseaza dupa un substantiv ce
se termina in consoana, iar (reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala.
Exemplu:

. -> Eu citesc o carte.


Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo

In aceasta propozitie, complementul direct este (chaek), care este urmat de particula (eul) ce marcheaza
obiectul (complementul) terminat in consoana (k). In limba romana complementul direct nu este marcat de o
particula.

. -> Eu beau bere.


Jeo-neun maekju-reul masyeoyo

In aceasta propozitie, complementul direct este (maekju) care este urmat de particula
obiectul (complementul) terminat in vocala (u).

(reul) ce marcheaza

!!! RETINETI !!!


Particulele precum particula / (eul/reul) sunt adesea omise in conversatie fiind deduse din context.

DIALOG 16
~Nivel standard~
: , ?
: . .
: . ?
: ... . . . .
: ... . .
TRANSCRIERE
Nayeong: Seonsaengnim, jigeum bappayo?
Seonsaengnim: Anio. An bappayo.
Nayeong: Igeo-neun je geurim-ieyo. Gwenchanhayo?
Seonsaengnim: Eum...an johayo. Igeo-neun keoyo.
Igeo-neun jagayo. Igeo-neun nappayo.
Woni: Aniya...gwenchanha. Gwenchanha.
~Nivel formal~
: , ?
: . .
: . ?
: ... .. . . .
: ... . .
TRANSCRIERE
Nayeong: Seonsaengnim, jigeum bappeusimnikka?
Seonsaengnim: Anio. An bappeumnida.
Nayeong: Igeo-neun je geurim-imnida. Gwenchanhseumnikka?
Seonsaengnim: Eum...an johseumnida. Igeo-neun keumnida. Igeo-neun jagseumnida.. Igeot-eun nappeumnida.
Woni: Animnida....gwenchanhseumnida. Gwenchanhseumnida.
~Nivel informal~
: , ?
: . .
: . ?
: ... . . . .
: ... . .
OBSERVATIE !!!
In acest dialog, doar profesorul foloseste nivelul informal, deoarece vorbeste cu un student, care este inferior ca
statut, iar studenta foloseste nivelul standard deoarece se adreseaza unui profesor, superior ca statut.
TRANSCRIERE
Nayeong: Seonsaengnim, jigeum bappayo?
Seonsaengnim: Anio. An bappa.
Nayeong: Igeo je geurim-ieyo. Gwenchanhayo?
Seonsaengnim: Eum...an joha. Igeo-neun keo. Igeo-neun jaga. Igeo-neun nappa.
Woni: Aniya...gwenchanha. Gwenchanha.
TRADUCERE
Nayeong: Dle profesor, sunteti ocupat acum?

Profesorul: Nu, nu sunt ocupat.


Nayeong: Acesta este desenul meu. E in regula?
Profesorul: Eum...nu e bun. Acesta este mare. Acesta e mic. Nu e bine.
Woni: Nu...e in regula. E OK.
VOCABULAR

HANGUL

TRANSCRIERE

ROMANA

bappeuda

ocupt (a fi ocupat)

gwenchanta

geurim

A fi in regula, a fi
ok, a fi bine
Desen, schita

jota

bun (a fi bun)

nappeuda

keuda

rau (a nu fi bine, a
fi rau)
mare (a fi mare)

jakda

mic (a fi mic)

je

Al meu, a mea

PRONUNTIE
Adjectivull (bappeuda) este conjugat (bappayo). Totusi, de obicei se pronunta (bappeoyo).
Aceeasi regula se aplica si adjectivului (nappayo) -> (nappeoyo) precum si adjectivului
(gwenchanhayo) > (gwenchanheoyo).
GRAMATICA
Adjectivul posesiv (je) reprezinta forma umila folosita intr-o conversatie formala in cazul in care vorbitorul i se
adreseaza cuiva pe care il respecta. Se foloseste pentru a indica posesia unui obiect sau persoane pentru persoana
I nr. singular( al meu, a mea).
Aceasta forma rezulta din contractia pronumelui umil de pers. I (jeo) si particula posesiva (ui).
Exemplu:
-> +
. Prietenul meu locuieste la Seoul.
Je chingu-ga Seoul-e sarayo.
Verbe neregulate terminate in - (-euda)
Verbele care au radacina terminata in vocala (eu) sunt conjugate in mod diferit.
(1) Atunci cnd verble terminate in "" intalnesc o vocala, vocala "" este omisa. In acest caz, se foloseste
conjugarea implicita -(-eoyo). Cele mai multe verbe care se termin n vocala finala "" din radacina sunt
neregulate.
Exemplu:
() sseuda + -
+ => (sseoyo) : a scrie, a utiliza, a fi amar, a pune (o plrie)
() keuda + -
+ => (keoyo): a fi nalt, mare

Dupa acelasi model:


(tteuda): a creste, a se ridica, a rasari soarele
(kkeuda) a nu se confunda cu (keuda): a opri, a inchide , a dezactiva( lumina, televizorul)
Exemplu de propozitii:
. ->Eu scriu o scrisoare.
Jeo-neun pyeonji-reul sseoyo.
. ->Fratele meu este foarte nalt.
Dongsaeng-eun kiga keoyo.
(2) Conjugarea "- "(ayo) este utilizata daca vocala dinaintea vocalei " ' este " (a) sau " '(o) , iar
conjugarea - "(eoyo) este utilizata daca vocala dinaintea vocalei "" este alta vocal decat "" (a) sau "
"(o).
A). Verbe neregulate terminate in + '- "(ayo)
1. ()- bappaeuda + -
+ => (bappayo): a fi ocupat
2. ()- baega gopeuda+ -
+ => (baega gopayo): a-i fi foame
3. () nappeuda + -
+=> (nappayo) : a fi ru
4. () jamgeuda+ -
+ - => (jamgayo): a bloca
5. ()-apeuda +-
+ - => (apayo) : a durea, a fi bolnav
B). Verbe neregulate terminate in + '- " (eoyo)
1. () yeppeuda + -
+ => (yeppeoyo): a fi dragut, frumos
2. () - seulpeuda + -
+ => (seulpeoyo): a fi trist
3. ()- gippeuda+ -
+ - => (gippeoyo) : a fi fericit
RETINETI!!!
Urmatoarele verbe terminate in sunt neregulate:
(bappaeuda) -a fi ocupat
(nappeuda)-a fi rau
( apeuda)-a fi dureros, ranit, bolnav
(baega gopeuda)- a-i fi foame
(jamgeuda)- a incuia, a inchide, a bloca
(yepeuda)-a fi dragut
(gippeuda)-a fi fericit
(seulpeuda)-a fi trist
(keuda)-a fi mare, inalt
(tteuda)-a rasari soarele, a se ridica
(kkeuda)- a inchide lumina, televizorul, a opri un aparat.

DIALOG 17
~NIVEL STANDARD POLITICOS~

: .
: ??
: .
:
: ?
: . .
: () . !!!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi...jeo-neun... Taehyeon ssi-reul johahaeyo.
Taehyeon: ne??
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun jinjja meosisseoyo.
Taehyeon: a
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun jeo-reul silheohaeyo?
Taehyeon: ne jom an johahaeyo. mianhaeyo.
Hyegyeong: (ulmyeonseo) jeo-do mianhaeyo. saranghaeyo!!!
~NIVEL FORMAL~
: .
: ??
: .
:
: ?
: . .
: () . !!!!!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi...jeo-neun... Taehyeon ssi-reul johahamnida.
Taehyeon: ne??
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun jinjja meosissseumnida.
Taehyeon: a
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun jeo-reul silheohamnikka?
Taehyeon: ne jom an johahamnida. joesonghamnida
Hyegyeong: (ulmyeonseo) jeo-do joesonghamnida. saranghamnida!!!

~NIVEL INFORMAL (INTIM)~

: .
: ??
: .
:
: ?
: . .
: () . !!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeona...na-neun... neo-reul johahae.
Taehyeon: ne??
Hyegyeong: neo-neun jinjja meosisseo.
Taehyeon: a
Hyegyeong: neo-neun na-reul silheohae?
Taehyeon: eung jom an johahae. mianhae.
Hyegyeong: (ulmyeonseo)na-do mianhae. saranghae!!!
TRDUCERE
Hyegyeong: Tahyeon...eu... eu te plac.
Taehyeon: Ce?
Hyegyeong: Taehyeon...esti foarte cool.
Taehyeon: Ah...
Hyegyeong: Taehyeon... nu-ti place de mine?
Taehyeon: Nu...Nu prea...imi place de tine. Imi pare rau.
Hyegyeong: Si mie imi pare rau. Te iubesc!!!
VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMNA

joahada

a plcea

silheogada

a nu-i plcea, a displcea

mianhada
joesonghada (nivel formal)

a-i prea ru

meositda

a fi grozav, a fi cool

jinjja

Intr-adevr

jom

un pic, putin

GRAMATICA
Verbele de tip (hada)

Verbele de tip (hada) pot fi folosite dupa cum urmeaza:


1.Verb tranzitiv (care cere un complement direct)

Verbele de tip (hada) pot fi folosite ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect). In acest caz, intre
substantiv si verbul (hada) se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul (hada) este insotit de obicei de
particula /(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul colocvial (formal).
Cand verbele de tip (hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra substantivului.
Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele (hada) sunt neutre si nu scot in relief nimic ( nu pun accentul
asupra unui substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite ca verbe post-nominale
inlaturand pur si simplu particula / (reul /eul)
Exemple:
- (sukje/reul hada) a face tema
- (gongbu-reul hada) a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct- se pune accentul asupra
substantivului (gongbu)-studiu)
- (gongbu hada) a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra substantivului,
dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv)
2. Verb post-nominal
Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca
substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb.
Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie coreenificate cu un predicat nativ
coreean.
Verbul (hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la coreenificarea cuvintelor

straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele din engleza sunt
verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului (hada). In acest caz, intre substantiv si verbul
(hada) nu se lasa spatiu.
CONSTRUCTIE
Substantiv + (hada) -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv
Exemplu:
- + (inceput+ a face) ->(sijakhada) a incepe
(sijak+ hada)
- + (studiu+ a face) -> (gongbuhada) a studia, a invata
(Gongbu+ hada)

3. Verb post-nominal descriptiv


Desi verbul (hada) ajuta la coreenizarea cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa formeze
verbe noi combinate cu cuvinte coreene native.
Exemplu:
- + (scuze+ a face) -->(mianhada)- a se scuza, a-i parea rau
(mian+hada)
- + (munca+ a face) -> (ilhada) a lucra, a munci
(il+ hada)
- + (dragoste+ a face) -> (saranghada) a iubi
(Sarang+ hada)

4. Verb auxiliar tranzitiv (folosit doar pentru pers a II-a si a III-a)


Verbul (hada) este folosit pentru a creea verbe descriptive de actiune. Verbele descriptive descriu tema sau
subiectul propozitie, fie ca este vorba despre o stare, o emotie sau un sentiment. Cu toate acestea, de vreme ce
acestea sunt doar niste descrieri ale subiectului in discutie, verbul (hada) este folosit pentru a face subiectul sa
actioneze.
De exemplu, (museopda)- speriat, care este un adjectiv, descrie subiectul ca fiind speriat, pe cand
(museowohada) exprima faptul ca subiectul in discutie actioneaza speriat (se sperie), sau efectueaza o actiune
care se traduce prin a-i fi teama, a-i fi frica.
Aceste verbe sunt folosite ca verbe de actiune. Ele au fost initial verbe descriptive (VEZI LECTIA 13) care au fost
transformate in verbe de actiune cu ajutorul verbului (hada)
Forma negativa a verbelor de tip (hada)
Verbele de tip hada pot fi negate cu ajutorul adverbului negativ (an).
Cand verbele de tip (hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ (an), verbul (hada) trebuie folsit ca
si verb tranzitiv, cu sau fara particula / (reul /eul).
Adverbul (an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste
impreuna cu verbe de actiune de tip (hada), adverbul (an) se plaseaza intre substantiv si verbul (hada).
In cazul verbelor inactive de tip (hada), adverbul (an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI LECTIA 13).
CONSTRUCTIE
1.VERBE DE ACTIUNE DE TIP (HADA) -(POST-NOMINALE)

SUBSTANTIV+(AN) + (HADA)
+ + -> (gongbu-reul an hada)-

verb tranzitiv negat ( cu particula)

Studiu+ nu+ a face -> a nu studia


+ + -> (gongbu an hada)-

verb tranzitiv negat (fara particula)

Studiu+nu+ a face-> a nu studia

Ex: . - Eu nu studiez.
Jeo-neun gongbu an haeyo.

(hada)- (VERBE DESCRIPTIVE)


(an) + SUBST.+VERB (hada)
++ (an+sarang+ hada) -> (an saranghada)
2. VERBE INACTIVE DE TIP

Nu+ dragoste+ a face -> a nu iubi

Ex: . Eu nu-l iubesc pe Taehyeon.


Jeo-neun Taehyeon-reul an saranghaeyo.

Adverbul (jom)
(jom) este forma prescurtata de la cuvantul (jogeum). Ambele forme inseamna putin, un pic. Totusi, adverbul
(jom) este folosit adesea pentru a reda un stil mai putin direct si mai putin dur atunci cand cerem cuiva sa faca
ceva. Modul indirect e adesea pus in paralel cu politetea, iar adverbul (jom) e folosit adesea impreuna cu sufixul
(juda), care e folosit pentru a face o cerere.

In dialogul din aceasta lectie, adverbul (jom) e folosit pentru a fi indirect precum si pentru a fi mai dragut cu
persoana aceea. Taehyeon nu vrea sa-i raneasca sentimentele lui Hyegyeong, asa ca foloseste cuvantul (jom)
pentru a fi mai putin direct, si sperand ca nu-i va rani prea mult sentimentele.
Exemplu:
1. - ?- Taehyeon...nu-ti place de mine?
Taehyeon ssi-neun...jeo-reul silheohaeyo?

- . . Da...nu prea... imi place de tine.


Ne...jom...an johahaeyo.

2. . Te rog sa-mi dai apa.


Mul jom juseyo.
In acest exemplu, (jom) nu inseamna literal putin, ci este folosit pentru a fi mai politicos.

DIALOG 18a
~NIVEL STANDARD POLITICOS~
: . . .
: .
: .
: ? ??
: .
: .
TRANSCRIERE
Taehyeon: hyegyeong ssi. mianhaeyo. jeo-neun jip-e gago sipeoyo.
Hyegyeong: jeo-neun yaegihago sipeoyo.
Taehyeon: jeo-do hyegyeong ssi-reul johahago sipeoyo. geunde geunde
Hyegyeong: waeyo? geunde waeyo?
Taehyeon: jeo-neun gyeolhon an hago sipeoyo.
Hyegyeong: a ulgo sipda.

~NIVEL FORMAL~
: . . .
: .
: .
: ? ??
: .
: .

TRANSCRIERE
Taehyeon: hyegyeong-ssi. mianhamnida. jeo-neun jip-e gago sipseumnida.
Hyegyeong: jeo-neun yaegihago sipseumnida.
Taehyeon: jeo-do hyegyeong ssi-reul johahago sipseumnida. geuronde geuronde
Hyegyeong: waeimnikka? geuronde waeimnikka?
Taehyeon: jeo-neun gyeolhon an hago sipseumnida.
Hyegyeong: a ulgo sipda.

~NIVEL INTIM ( INFORMAL)~


: . . .
: .
: .
: ? ??
: .
: .
TRANSCRIERE
Taehyeon: hyegyeong . mianhaeyo. na-neun jip-e gago sipeo.
Hyegyeong: na-neun yaegihago sipeo.
Taehyeon: na-do hyegyeong-i neo-reul johahago sipeo. geunde geunde
Hyegyeong: wae? geunde wae?
Taehyeon: na-neun gyeolhon an hago sipeo.
Hyegyeong: a ulgo sipda.

TRADUCERE
Taehyeon: Hyegyeong, imi pare rau. Vreau sa ma duc acasa.
Hyegyeong: Eu vreau sa discut.
Taehyeon: Si eu vreau sa te plac. Dar...dar...
Hyegyeong: De ce? Dar de ce?
Taehyeon: Eu nu vreau sa ma casatoresc.
Hyegyeong: A... Eu vreau sa plang.

DIALOG 18b
~NIVEL STANDARD POLITICOS~
: .
: . . . .
: . ?
: . . . () .
: ? ? ?
:
TRANSCRIERE
Narae: hyegyeong ssi bap meogeoyo.

Hyegyeong: sirheoyo. an meogeoyo. mot meogeoyo. ulgo sipeoyo.


Narae: geureom jayo. ne?
Hyegyeong: sirheoyo. an jayo. mot jayo. (hansum) taehyeon ssi-ga bogo sipeoyo.
Narae: noraebang gago sipeoyo? naiteu keulleop gago sipeoyo? sul masigo sipeoyo?
Hyegyeong: ne johayo..
~NIVEL FORMAL~
: .. .
: . . . .
: . ?
: . . . () .
: ? ? ?
:
TRANSCRIERE
Narae: hyegyeong ssi siksa hasipsio.
Hyegyeong: silhseumnida. an meogseumnida. mot meogseumnida. ulgo sipseumnida.
Narae: geureom jumusipsio. ne?
Hyegyeong: silhseumnida. an japnida. mot japnida. (hansum) taehyeon ssi-ga bogo sipseumnida.
Narae: noraebang gago sipeusimnikka? naiteu keulleop gago sipseumnikka? sul masigo sipseumnikka?
Hyegyeong: ne johseumnida...
~NIVEL INFORMAL ~
: .
: . . . .
: . ?
: . . . () .
: ? ? ?
:
TRANSCRIERE
Narae: hyegyeong ssi bap meogeo.
Hyegyeong: sirheo. an meogeo. mot meogeo. ulgo sipeo.
Narae: geureom jayo. eung?
Hyegyeong: sirheo. an jayo. mot jayo. (hansum) taehyeon ssi-ga bogo sipeo.
Narae: noraebang gago sipeo? naiteu keulleop gago sipeo? sul masigo sipeo?
Hyegyeong: eung joha..
TRADUCERE
Narae: Hyegyeong Mananca, te rog!
Hyegyeong: Nu, nu mananc. Nu pot sa mananc. Vreau sa plang.
Narae: Atunci, culca-te! Bine?
Hyegyeong: Nu, nu o sa dorm. Nu pot sa dorm. (Suspin) Vreau sa-l vad pe Taehyeon.
Narae: Vrei sa mergi la un club de karaoke? Vrei sa mergi la un club de noapte? Vrei sa bei ceva?
Hyegyeong: Da... Bine...

PRONUNTIE
Cuvantul (gyeolheon) se pronunta gyeol+ hon, dar adesea este pronuntat si gyeoron
In pozitie finala, litera (s) se pronunta T sau D.
VOCABULAR
HANGUL

TRANSCRIERE

ROMN

jip

casa

gada

A merge

sipda

A vrea

Yaegihada
malhada

A vorbi, a discuta

johahada

a plcea

Geuronde

Dar, cu toate acestea,

hajiman

totusi

Wae

De ce?

eojjiseo

gyeolhonhada

A se cstori

ulda

A plnge

bap

Orez, mancare

meokda

A manca

gada

A merge, a se duce

silta

A ur, a nu-i plcea,


a displacea

Jada

A dormi

Nolda

A juca, a se distra

Noraebang

karaoke

Jota

A fi in regula, a fi bine

GRAMATICA
EXPRIMAREA DORINTEI ( -go sipda)
Expresia- (-Go sipda) este o structur gramatical care exprim dorina. Se foloseste impreuna cu verbe de
aciune (i verbul static -itda- a exista). Putem traduce aceasta terminatie verbala prin "a vrea s +verb."
Radacina verbului se combina cu structura gramatical - (-Go sipda). Expresia (sipda) poate fi conjugat
la orice mod, timp, nivel de politee, ca oricare verb.
CONSTRUCTIE:
Radacina verbului + -
Amintiti-va!
Radacina verbului se obtine inlaturand terminatia (-da)
Exemplu:
1. (noraehada) a canta
+ - (noraeha) + (go sipda) --> (noraehago sipda) a vrea sa cnte
2. (salda) a trai, a locui
+ - (sal) + (go sipda) --> (salgo sipda )- a vrea sa traiasca
.- Eu vreau sa traiesc (sa locuiesc ) in Coreea.
jeo-neun hanguk-eseo salgo sipeoyo.

Adverbul de negatie (an)

Adverbul negativ (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce de obicei in romana cu negatia nu. Se
foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste impreuna cu verbe de
actiune de tipul verbelor (hada), adverbul negativ (an) se plaseaza dupa substantivul ce desemneaza actiunea
si in fata verbului (hada). Pentru verbele inactive de tip (hada), se plaseaza in fata intregului verb.
CONSTRUCTIE:
1. VERBE DESCRIPTIVE, DE ACTIUNE, STATICE etc.
(an) + VERB ()
EX: . Azi nu ma duc la scoala.
Oneul hakgyo an gaseyo.
2. VERBE DE ACTIUNE DE TIP (hada)

SUBSTANTIV+ (an)+ (hada)


(gongbu hada)-> a studia
EX: .- Eu nu vreau sa ma casatoresc.
Jeo-neun gyeolhon an hago sipeoyo.

3. VERBE INACTIVE DE TIP (hada)


(an)+ VERB (hada)
(johahada) -> a placea
. -> Mie nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo

!!! RETINETI !!!


O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale - (ji anha). Diferenta dintre
adverbul negativ (an ) si terminatia verbala - (ji anha) este ca adverbul (an) se foloseste la nivel
colocvial (formal) , iar termintia verbala - (ji anha) se foloseste la nivel standard.
Exemplu:
. -> Nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul johahaji anha.

EXPRIMAREA IMPOSIBILITATII ADVERBUL (mot)

(mot )este un adverb care xprim imposibilitatea, incapacitatea, negarea


puternic, sau refuzul puternic. Acest adverb este folosit mai ales cu verbe de aciune. Acest adverb poate fi tradus
prin "a nu putea sa", "a nu fi posibil sa", "a nu fi capabil sa."
CONSTRUCTIE
1.VERBE DE ACTIUNE SAU DESCRIPTIVE
+ Verb
(nolda) a canta, a juca
+ (mot+nolda) > (mot nolda) = a nu putea sa cante
Alte exemple:
.- Nu pot sa mananc.
Mot meogeoyo.

2. VERBE DE ACTIUNE DE TIP (hada)


SUBST ++
(gongbuhada) a studia
+ + (gongbu+ mot+ hada) > (gongbu mot hada) =a nu putea sa studieze
3. VERBE INACTIVE DE TIP (hada)
+ VERB DE TIP (hada)
(silheohada)- a nu-i placea
+( mot+ silheohada) --> (mot silheohada)- a nu fi capabil sa nu-i placa

IMPERATIVUL

Una dintre conjugarile la imperativ ale verbelor coreene are aceleasi terminatii ca si conjugarea la timpul
prezent (la nivelul standard de politee si intim). Putem conjuga verbe la fel ca la timpul prezent, dar avand o utilizare
diferita, una dintre ele fiind modul imperativ. Dei putem conjuga aceste verbe n acelai mod, ele au o funcie diferit.( a
da un ordin, un indemn etc.)
Aa cum s-a menionat mai sus, modul imperativ este acelasi ca timpul prezent, pentru nivelul standard
de politee i informal.

FORMARE
1.NIVEL STANDARD SI INFORMAL (INTIM)
Radaccina verbului + //
Exemplu:
1. (hada)
+ = - F!
ha+ ya= hae
2. (gada)
+ = - Du-te!
ga + a= ga
3. (boda)
+ = - Priveste!
bo+ a = bwa
4. (sseuda)
+ = - Scrie!
sseu+eo= sseo
Alte exemple:
1. . Mananca repede! -(nivel intim)
ppalli bap meogeo
2. . Te rog sa te duci acasa!- nivel standard
jip-e gaseyo.
3. . Bea apa!- nivel standard
mul masyeoyo.
2. NIVEL FORMAL
Radacina verbului + () [(eu)sipsio)]
Exemplu:
1. (oda) a veni
+ () --> (osipsio) - Veniti, va rog! (imperativ nivel formal)
Nota: Adesea se poate observa forma scrisa ( ) (eu)sio pe strazi, dnd atentionari sau indicatii publicului.

Se poate intalni forma vorbita a acestei expresii si in multe seriale coreene istorice, totusi, folosirea ei face referire la
limba scrisa in limba coreeana moderna.
Exemple
4. . Va rog sa inchideti usa!- nivel formal
mun-eul dadeusipsio.
5. . Inchideti usa, va rog! limba scrisa
mun-eul dadeusio.

Observatie!
Imperativul la nivel formal nu se foloseste in vorbirea curenta si nici macar in situatiile formale. n general, aceasta forma
de imperativ (nivelul formal) este rezervata pentru oamenii extrem de importanti (de exemplu regi, regine, presedinti,
oficiali militari de rang nalt etc.)

DIALOG 19
NIVEL STANDARD

: .
: ? .
: ? ?
: ... .
:?
: . ?
: !! !!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi-rang yaegi hago sipeoyo.

Taehyeon: jigeum-yo? johayo.


Hyegyeong: Wae jeonhwa an haesseoyo? Wae na-reul an johahaeyo?
Taehyeon: Na ... Sasil yeojachingu-ga isseoyo.
Hyegyeong: Nugu-yeyo?
Taehyeon: Hyegyeong ssi-ui chingu, Narae ssi-yeyo. mollasseoyo?
Hyegyeong: An dwae! An dwae!

NIVEL INFORMAL (INTIM)

: , .
: ? .
: ? ?
: ... .
:?
: . ?
: !! !!

TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeona, na-rang yaegi hago sipeo.
Taehyeon: jigeum? Jota.
Hyegyeong: Wae jeonhwa an haesseo? Wae na-reul an johahae?
Taehyeon: Na ... Sasil yeojachingu-ga isseo.
Hyegyeong: Nugu-ya?
Taehyeon: Ni chingu, Narae-ya. mollasseo?
Hyegyeong: An dwae! An dwae!
NIVEL FORMAL (ONORIFIC)

: .
: ? .
: ? ?
: ... .
:?
: . ?
: !! !!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi-rang yaegi hago sipseumnida.
Taehyeon: jigeum malsseumisimnikka? Johseumnida.
Hyegyeong: Wae jeonhwa an hasyeosssumnikka? Wae na-reul an johahasimnikka?

Taehyeon: Jeo ... Sasil yeojachingu-ga isseumnida..


Hyegyeong: Nugu-imnikka?
Taehyeon: Hyegyeong ssi-ui chingu, Narae ssi-imnida. moreusyeosseumnikka?
Hyegyeong: An dwae! An dwae!
TRADUCERE
Hyegyeong: Vreau sa vorbesc cu tine, Taehyeon.
Taehyeon: Acum? Bine.
Hyegyeong: De ce nu ai sunat? De ce nu i place de mine?
Taehyeon: Eu. .. Sincer, am o prietena.
Hyegyeong: Cine este aceasta?
Taehyeon: E Narae, prietena ta. Nu tiai?
Hyegyeong: Nu se poate! Nu se poate!
Vocabular
Hangul

Transcriere

Romn

Yaegihada
Daehwahada

a vorbi, a discuta
a avea o conversaie

Malhada

jigeum

jeonhwahada

acum
a apela, a suna pe
cineva

Jota

a fi bun, a fi in regula

johahada

A plcea

Sasil

adevr, in mod sincer,


sincer vorbind, intradevar

moreuda

A nu sti

an dwae

Nu se poate!

Pronunie

(dwae) poate dificil de pronunat pentru vorbitorii non-nativi coreeni. Aceasta silaba ar trebui pronuntata
(Do) +(ae)=DOE), dar ca o silaba.
GRAMATICA
EXPRIMAREA ASOCIATIEI- CONJUNCTIA Cu, SI- (-IRANG)/-(RANG)
- Cuvantul (rang) este folosit pentru a lega substantive n relatie de coordonare ntr-o propoziie.Sau intr-o
enumerare. Acesta poate fi tradus prin conjunctia "cu" sau "i," ambele fiind deduse din context. Cuvantul
(rang) leaga substantivele n ordine consecutiva, putand fi folosit cu cate substantive dorii. Cu toate
acestea, (rang) trebuie s fie atasat de fiecare substantiv.
Constructie

- (rang) se ataseaza substantivelor care se termina in vocale


- (irang) se ataeazsubstantivelor care se termina in consoane.
Exemple:
1. . Am mancat cu profesorul.
(Seonsaengnim-irang bap meogeosseoyo.)

RETINETI !!!
- () este atasat la toate substantivele din enumerare, cu excepia ultimului substantiv.
Exemplu:

, , , . -- Am mncat orez, tocana, galbi i kimchi.

(Bap-irang, jjigae-rang, galbeni-rang, gimchi meogeosseoyo.)

TIMPUL TRECUT - / / + (-ass/ -eoss/ -yeoss+eoyo)


NIVEL STANDARD POLITICOS

/ / [-ass/-eoss/ -yeoss- este un infix verbal (cuvant sau silaba/ consoana care se insereaza in radadacina unui cuvant),
care este folosit pentru a exprima timpul trecut.
n lecia precedent, am vazut cum se conjuga verbele la timpul prezent, nivel standard,pornind de la forma de
dictionar.

- Verbele care au radacina in vocalele [o] sau [a] sunt urmate de [-ayo].
- Verbele care au radacina in alte vocale decat [o] sau [a] sunt urmate de [eoyo].
- Verbele de tip (hada) sunt urmate de [Yeoyo].-- (hada)+(Yeoyo) se transforma in (haeyo)
Acum e timpul sa invatam cum se formeaza timpul trecut.
Dac ai neles cum se schimba verbele la timpul prezent, schimbarea lor la timpul trecut este la fel de uoara.
O regul similar este aplicat pentru a face propozitii la timpul trecut, iar terminatiile sunt:
- [a-sseo-yo]
- [eo-sseo-yo]
- [yeo-sseo-yo]/ (haesseoyo)-verbe de tip HADA
Putei aduga aceste sufixe verbale la radacina verbului, sau putei nlocui doar sufixul onorific ""(yo) de la
timpul pezent cu structura - [ss-eo-yo].
- Verbele care au radacina in vocalele [o] sau [a] sunt urmate LA TRECUT de - [asseo-yo].
- Verbele care au radacina in alte vocale decat [o] sau [a] sunt urmate LA TRECUT de
[eosseo-yo].
- Verbele de tip (hada) sunt urmate LA TRECUT de [yeosseo-yo]
--(ha)+ [yeosseo-yo] se transforma in (haesseoyo)

EXEMPLE:

1. RADACINA IN A SAU O (SAU CARE CONTIN ACESTE VOCALE IN RADACINA)

[SA-da] = a cumpra
Radacina = [SA]
** Se inlatura terminatia [da] de la orice verb i vei obine radacina verbului.
Timpul prezent: (sayo)
Timp trecut
+ [sa + a-sseo-yo] = [sa-sseo-yo]- Eu am cumparat / tu ai cumparat / ea a cumparat / noi
am cumparat /ei au cumparat / etc. -se elimina vocala a din radacina care se repeta

[o-da] = a veni
RADACINA = [o]- aici vocala o urmata de a se transforma in wa
Timpul prezent: (wayo)
Timp trecut:
+ [O + a-sseo-yo] = [wa-sseo-yo] =eu am venit / tu ai venit / el a venit / noi am venit / voi ati

venit / ei au venit .

[Jap-da]= a prinde
RADACINA = [JAP]
Timpul prezent: [Ja-ba-yo]
Timpul trecut: [Ja-ba-sseo-yo]

[Pal-da]= a vinde
RADACINA = [PAL]
Timpul prezent: [Pa-ra-yo]
Timpul trecut: [Pa-ra-sseo-yo]

2. RADACINA IN ALTE VOCALE DECAT A SAU O/ CONSOANA ( SAU CARE CONTIN ALTE
VOCALE DECAT A SAU O IN RADACINA )
A. RADACINA IN CONSOANA

[jeok-da] = a scrie
RADACINA = [jeok]
Timpul prezent: [jeo-geo-yo]
TIMP TRECUT:
+ [jeok + eo-sseo-yo]= [jeo-geo-sseo-yo]=eu am scris / tu ai scris / ea a scris,
noi am scris / etc.

[meok-da] = a mnca

RADACINA = [meok]
Timpul prezent: [meog-eo-yo]
Timpul trecut: [meog-eo-sseo-yo]

B. RADACINA IN VOCALA (eu)


[sseu-da] = a scrie, a utiliza

RADACINA = [sseu]
Timpul prezent: [sseo-yo]- * (NU -seueoyo)- vocala (eu) dispare in fata sufixului de
prezent (eoyo) sau de trecut (-eosseoyo)
Timpul trecut: [sseo-sseo-yo]

C. RADACINA IN (i)

- (i) + (eo) -> (yeo)


(masida)- a bea
RADACINA=(masi)
Timpul prezent: (ma-syeo-yo) - *NU (masieoyo)- vocala (i) din radacina se

contracta cu vocala (eo), devenind (yeo)


Timpul trecut: (ma-syeo-sseo-yo)

[gi-da-ri-da] = A atepta
RADACINA = [gi-da-ri]
Timpul prezent: [gi-da-ryeo-yo] - *NU (gidarieoyo)
Timpul trecut: [gi-da-ryeo-sseo-yo]

3. VERBE DE TIP

[ha-da]

[ha-da] = a face

RADACINA = [ha]- (ha) + (yeo) se transforma in (hae)


Timpul prezent: (hae-yo)
TIMP TRECUT:
+ [ha + yeo-sseo -yo] = [Hae-sseo-yo]
eu am facut / tu ai facut / el a fcut /ei au fcut / etc.
[i-sang-ha-da] = a fi ciudat

RADACINA = [i-sang-ha]
Timpul prezent: [i-sang-Hae-yo) -* NU ( - ISANGHAYEOYO)/ (ha) + (yeo)
se transforma in (hae)
Timpul trecut: [i-Sang-Hae-sseo-yo]

VERBELE TERMINATE IN

- (-euda)

Verbele care au radacina terminata in vocala (eu) sunt conjugate in mod diferit.

1.
Atunci cnd verble terminate in ""(eu) intalnesc o vocala, vocala "" este omisa, ramanand radacina
formata doar din consoana. In acest caz, se foloseste conjugarea implicita -(-eoyo).Cele mai multe verbe care
se termin n vocala finala "" din radacina sunt neregulate.
Exemplu:
() sseuda + - (-eoyo)
+ => (sseoyo) : a scrie, a utiliza, a fi amar, a pune (o plrie)

() keuda + - (-eoyo)
+ => (keoyo): a fi nalt, mare
Dupa acelasi model:
(tteuda): a creste, a se ridica, a rasari soarele
(kkeuda) : a opri, a inchide , a dezactiva( lumina, televizorul)-* a nu se confunda cu (keuda)
Exemplu de propozitii:
. ->Eu scriu o scrisoare.
Jeo-neun pyeonji-reul sseoyo.
. ->Fratele meu este foarte nalt.
Dongsaeng-eun kiga keoyo.
2.

Conjugarea "- "(ayo) este utilizata daca vocala din prima silaba a radacinei dinaintea vocalei " '

este " (a) sau " '(o) , iar conjugarea - "(eoyo) este utilizata daca vocala dinaintea vocalei "" este
alta vocal decat "" (a) sau ""(o).
A). Verbe neregulate terminate in + '- "(ayo)
1. ()- ba-ppeu-da + - (ayo)
+ => (bappayo): a fi ocupat
2. ()- baega gopeuda+ - (ayo)
+ => (baega gopayo): a-i fi foame
3. () nappeuda + - (ayo)
+=> (nappayo) : a fi ru
4. () jamgeuda+ - (ayo)
+ - => (jamgayo): a bloca
5. ()-apeuda +- (ayo)
+ - => (apayo) : a durea, a fi bolnav

B). Verbe neregulate terminate in + '- " (eoyo)


1. () yeppeuda + - (eoyo)
+ => (yeppeoyo): a fi dragut, frumos
2. () - seulpeuda + - (eoyo)
+ => (seulpeoyo): a fi trist
3. ()- gippeuda+ - (eoyo)
+ - => (gippeoyo) : a fi fericit

RETINETI!!!
Urmatoarele verbe terminate in sunt neregulate:
(bappaeuda) -a fi ocupat
(nappeuda)-a fi rau
( apeuda)-a fi dureros, ranit, bolnav
(baega gopeuda)- a-i fi foame
(jamgeuda)- a incuia, a inchide, a bloca
(yepeuda)-a fi dragut
(gippeuda)-a fi fericit
(seulpeuda)-a fi trist
(keuda)-a fi mare, inalt
(tteuda)-a rasari soarele, a se ridica
(kkeuda)- a inchide lumina, televizorul, a opri un aparat.

Prescurtari:
- it menas "LOL" or "kkk" by the way it sounds. You can type this by pressing the English
"z" in the korean keyset.) (it's the same as Hahaha) ( press "g" three times )
(it means "OK") ( press "d" and "z" )
(it means "TNX" or thanks) ( press "r" and "t" twice )
or _ (it means you're shedding tears) ( press "b" twice )
-_ (it means you're sad but you have long hair. kkk) ( the last letter is "p" )
~ after a word = it means that you're extending the last syllable, like thiiiiiiiiss

Sarang () = love (noun), as in "my love for you"


Saranghada () = to love, as in "I love you"

Saranghae () = informal/familiar form of the verb saranghada

So saranghae really just means "love", as a verb, with no object or subject: "___ love(s) ____".
This kind of omission is quite common with Korean sentences; in context, it would usually be
clear that the meaning was "I love you."

To actually explicitly say "I love you," the sentence would be something like "na-neun neo-reul
saranghae" ( )... the exact pronouns, particles and verb form could vary depending
on the relationship and situation.
Firstly let me explain why there is no (reul) in this sentence. Simply this sentence does not
contain an object. If you wanted to include the object you, in Korean, you would say (abb.
) .
Noreul saranghae.
As you rightly say (sarang) is a noun and means love. (hae), whose dictionary form is
(hada) means to do. So when you say this sentence you are LITERALLY saying I do love.
Of course pragmatically you are saying I love someone/something. Usually Koreans omit the
object in clauses like this because it is usually obvious from context what is being refered to. For
instance if you say it to your bf/gf it will be obvious that you mean "I love you."
= naneun dangsin-eul salanghabnida
The following all mean "I love you" (without the 'you' pronoun) and are listed in order of
decreasing formality. You can say any of them to someone you know well. The last one would be
used most often to boyfriends, girlfriends and such. The second one would be said to parents,
grandparents, or perhaps acquaintances one is in love with. :)
--saranghabnida
-- saranghaeyo
--saranghae
means awesome/the best

= Neona jalhaseyo = is not your business


= maliya
= Aniya = NOT

Relationships, Dating
wife
. Because I'm the man, I always have to pay.
70 , 30 . We use 70% English and 30% Korean.
my wife's korean
married couple fight
. . It's hard for me to date with
an american guy because we have different language and we have different minds
! If he/she is American, he/she will help you improve your English a lot.
! If he/she is Korean, he/she will help you improve your Korean a lot.
// People think that money, prestigious university, wealthy family are really
important. (in a negative way, = people are picky about that things. When you want to find
someone who you will get married, your expectation is too high)
sleepyhead
cute talk
someone who looks younger than his/her age
cute, attractive, and warm-hearted guy
wise/good wife
soul mate/perfect couple
older younger (-)
. He's handsome!
He is handsome./good looking.
marriage match making
or blind date or marriage match making
, immediate blind date in a night club
, looking for a girl on the street (not hooker, just girlfriend)
, some guy in a fancy car/convertible who says to a girl "Hop in!" (so cheesy!!!)
wife-in-law (for close )

close says this to my wife (younger brother-in-law)


(also what was called by )
A: ? what type of person do you want to marry?
B: a person with a good heart
? you wanna go out on a date with me?
let's talk over coffee
? are you seeing someone?
? haven't I seen you before?
you'll meet a nice girl
absolutely
- (good first impression) korean women might like it/you
you're blushing
you're making me blush
my face is turning red
you make me smile
you are dreaming =/ =/ = /
? you're joking, right?
pond management (playboy seeds)
date mate (f*** buddy)
flower man
eye candy
boyfriend
girlfriend
lover
honey
honey (older)
senior
cute little sibling ()
knight in shining armor (male)

knight in shining armor (female)


he's a player
player
single, but
bachelor
unmarried, but
wishy washy
destiny
() boyfriend (namjachingu (namchin))
() girlfriend (yeojachingu (yeochin))
a lover, a sweetheart
(ppo ppo) = = kiss
sex
holding hands
, one night stand
fianc (man)
fiance (woman)
() marriage, to get married
() engagement, to engage
living together
blind date
group blind date
Korean women acting like they don't like the boy
feigning innocence and frustrating me
she's playing hard to get
" " if age difference is 4 years, then good couple
speeding ticket = knocking someone up
chivalry
ideal

best husband
wise wife
inside company couple
i went on a blind date
i screwed up on my blind date (direct)
my blind date didn't go well (indirect)
she stood me up
of course I would love to make a girlfriend one day.
actually, I have never had a Korean girlfriend before...
. As far as type, I love a smart women
physical appearance means almost nothing to me
. I want a woman that is intelligent.
. That's my type
? do you know anyone for me? (indirect)
if you know anyone good, hook me up (direct)
introduce me to a girl (trying too hard)
introduce a nice woman to me
i miss you
I can't tell you
! you're late!
buy me food
come on cutie
? will you marry me?
let's get married
? can you see a movie with me tonight?
?
? would you rather just go grab some coffee?
?
let's just go home and rest


8 . We broke up in August
7 we were together for seven years
to break up
.
. you going soft? are you okay? (sexual impotence)