CARACTERISTICILE LIMBII COREENE Ordinea cuvintelor Limba romn este o limba de tipul (Subiect+Verb+complement) (de exemplu, Andrei invata

coreean). Cu toate acestea, coreeana este o limba de tipul (Subiect+ complement+Verb) (de exemplu, - - . [Aendeuryuga-hangugeo-gongbuhaeyo"Andrei-coreeana-in ata"). !n coreean", erbele #i ad$ecti ele apar la s%r#itul propo&i'iei. (oate celelalte elemente, cum ar %i substanti ele (de exemplu, subiect #i ) sau un complement), ad erbele, #i numerele, apar *n %a'a erbelor #i ) sau ad$ecti elor. !n plus, modi%icatorii (de exemplu, ad erbe, demonstrati e, #i subordonatele relati e) apar *nainte de cu intele modi%icate. +e exemplu, s" consider"m urm"toarea propo&i'ie *n romana, "Petre studiaza istoria la biblioteca du !a"iaza. "-tim c"" Petre "este subiectul, deoarece e plasat *nainte de erbul "studiaza" #i "istoria" este co" le"ent direct, deoarece apare dup" erb. .bser a'i c" elemente suplimentare, cum ar %i "la bibliotec "#i" du !a"iaza "sunt plasate dup" complement. !n plus, prepo&i'iile in romana apar *ntotdeauna *n %a'a substanti elor, ca *n "la biblioteca." Cu toate acestea, ordinea cu intelor in coreean" ar %i [Piteoga-doseogwaneseo-yeonsareul-gongbuhaeyo.] "/etre- bibliotec"-la- istorie-studia&a." 0n locul re ozitiilor din romana, coreeana are articule care se pun *ntotdeauna dup" substanti . +e exemplu, #tim ca (/iteo)este subiectul, din moment ce este marcat de particula (1a), (doseo12an) este loca'ia, deoarece este marcat de particula locati a (eseo). !n plus, (3eonsa) este complementul direct, din moment ce este marcat de particula (reul) ce marc4ea&a complementul direct. +atorita particulelor, %ra&ele coreean" nu urmea&a *ntotdeauna %ormulaSubiect#Co" le"ent#$erb Substanti ele coreene ( subiecte sau complemente), pot %i aran$ate *n mod liber intr-o propo&i'ie. +e exemplu, urm"toarele #ase %ra&e *nseamn" "Andrei m"nnc" masa de prn& acas." . [Aenderyuga jibeoseo jeomsimeul meogeoyo] 5osu-subiect Verde- complement circumstantial de loc 6o - complement direct Albastru- erb(predicat) 1. . Andrei-acas-pranzul-mn nc! ". . Andrei-pranzul-acas-mn nc! #. . Acas-Andrei-pranzul-mn nc! $. . Acas-pranzul- Andrei-mn nc! %. . Pranzul-Andrei-acas-mn nc! &. . Pranzul-acas- Andrei-mn nc!

7aptul c" substanti ele coreene pot %i aran$ate liber di%er" de limba romana, deoarece ordinea cu intelor in romana determin" de obicei relatiile 1ramaticale. .rdinea cu intelor a%ectea&" limba coreean" numai atunci cnd anumite particule lipsesc *n propo&i'iile date.. O li"ba orientata s re conte%t !n limba coreean", cele mai importante elemente tind s" se re1rupe&e la s%r#itul propo&i'iei. Cu cat cu ntul este mai indepartat de %inalul propo&itiei, cu atat este mai pu'in important #i mai probabil sa %ie omis. Cu alte cu inte, elementul care apare la s%r#itul propo&itiei (de exemplu, erbele) este cel mai important element din propo&itie. !n consecin'", %ra&ele coreene care nu au nici subiect, nici complement ci doar un erb sau ad$ecti , cum ar %i .(meo1eo3o) "mananca", sunt din punct de edere 1ramatical corecte #i naturale *n con ersa'ie. 0ata mai multe exemple, 8 "Ce mai %aci8" A %i in pace . "Ce stude&i8" ce a studia !"# "6ultumesc " mul'umiri a %ace .bser a'i c" niciuna dintre expresiile de mai sus nu con'ine pronumele de persoana intai sau a doua. Ceea ce determin" omisiunea este contextul. Limba coreeana este o limba orientata spre context in care orice elemente intelese din context pot %i omise, cu excep'ia ca&ului *n care sunt indispensabile. O li"ba de la &eneral la s eci'ic Coreeana este o limba "de la 1eneral la speci%ic" sau "de la mare spre mic". Cu alte cu inte, coreenii scriu sau spun unitatile 1enerale sau mai mari, *nainte de unit"'ile speci%ice sau mai mici. +e exemplu, coreenii spun sau scriu numele de %amilie *nainte de prenume (de exemplu, $ %& "9im :eon1min"). Atunci cnd scriu o adres", ei scriu numele '"rii, urmat de pro incie, ora#, strada, num"rul casei, #i numele destinatarului. (5epublica Coreea, pro incia 93on11i, Seul, +istric3ul 9umc4on, (o;san <<=, :un1min 9im) Cnd se scrie o dat", anul este pe primul loc, urmat de lun" #i &i. (Anul >??@, luna a A-a, &iua a B-a) O li"b onori'ica Coreeana este o limb" onori%ica deoarece are elemente 1ramaticale care sunt %olosite pentru a indica sensurile sociale implicate *n context, cum ar %i atitudinea orbitorilor (de exemplu, respect, umilin'", %ormalitate) %a'" de cine orbesc sau despre cine orbesc. +e exemplu, coreenii utili&ea&" termeni ierar4ici de adresare de re%erin'" ale titlurilor precum #i di%erite ni eluri de orbire pentru a indica polite'ea, intimitatea, #i ni elul de %ormalitate al discursului *n timpul interac'iunii. !n plus, ei %olosesc %orme de pronume personale umile, cum ar %i '($eo) "persoana *nti sin1ular" #i '( ($eo4ui)persoana intai plural "pentru a indica umilin'a. 6ai mult dect att, coreenii utili&ea&a su%ixulonori%ic - ()) * (eu) si) #i cu inte eu%emistice pentru a indica respectul %a'" de un subiect de statut social superior.

Crm"toarele exemple ilustrea&" cum %unctionea&a ni elul onori%ic *n coreean",

(A) + ,- ./ 0 1 234. DEo$e uri moimeo 2a $ueoseo 1oma2oF "(Eu) aprecie& c" ai enit la *ntlnirea noastr" de ieri." (G) + '( ./ 0 1* 256#. DEo$e $eo4ui moimeo 2a $usieoseo 1omabseumnidaF "(Eu) aprecie& c" ati enit la *ntlnirea noastr" de ieri." +up" cum s-a "&ut mai sus, semni%ica'ia celor doua propo&itii este aceea#i. Cu toate acestea, semni%ica'ia lor sociala e di%erita. +e exemplu, la propo&itia (A), utili&area pronumelui simplu persoana intai, ,-(uri), lipsa su%ixului onori%ic -*, #i utili&area unui ni el de discurs intim - indic" %aptul c" orbitorul se adresea&" probabil unei persoane, %ie e1ala (H putere) sau cu un statut in%erior (-putere), #i pe care el ) ea o cunoaste bine (distan'"). +eoarece *i lipsesc elementele onori%ice potri ite, exemplul (A) ar %i nepoliticos *ntr-o situa'ie %ormal", daca ar %i %olosit de c"tre o persoan" cu un statut in%erior (de exemplu, un student la cole1iu) care se adresea&a unei persoane cu un statut superior (de exemplu, unui pro%esor). /entru ca exemplul (A) sa %ie adec at intr-o situa'ie de (+putere), ( orbind cu cine a de statut mai *nalt), ar trebui sa sc4imbam ,-(uri), pronumele 1eniti persoana intai plural, cu '(($eo4ui), pronumele 1eniti umil de persoana intai plural, cum se arat" *n exemplul (G). !n plus, ar trebui s" ad"u1a'i su%ixul onori%ic -* (si) la erbul 1erundi 1 ($ueoseo)"dandu-mi", trans%ormandu-l in 17($us3eoseo), un erb onori%ic, #i sa %olositi su%ixul de politete de %inal de propo&i'ie 6#(seumnida) pentru a sc4imba 234 (1oma2o) "mul'umit (tie)" cu 256#(1omaseumnida), la ni el de orbire %ormal respectuos.