Limba Coreeana

SCRIEREA HANGUL
VOCALE
CONSOANE
Scrierea Hangeul în silabe
Fiecare vocală Hangeul constă dintr-o linie de bază verticala sau orizontala, din care sunt trasate alte liniimai
scurte. Pe baza formelor lor, putem grupa toate vocalele Hangeul în trei grupe, după cum urmează.
Verticale ㅏ ㅓ ㅣ ㅕ ㅑ ㅐ ㅔ ㅒ ㅖ
A EO I YEO YA AE E YAE YE
orizontale ㅡ ㅜ ㅗ ㅛ ㅠ
EU U O YO YU
mixte ㅢ ㅚ ㅘ ㅙ ㅟ ㅝ ㅞ
UI OE WA WAE WI WO WE
Gruparea este important deoarece atunci când consoanele şi vocalele sunt plasate împreună pentru
a forma o silabă Hangeul, marimea lor în patrat variază în funcţie de forma vocalei. Principiul de bază
este acesta: o silabă Hangeul începe întotdeauna cu o consoană. Cand silaba incepe cu o vocala,
se plaseaza in fata vocalei consoana muta ㅇ. Când vocala din silaba data este verticala, este scrisa
in dreapta consoanei iniţiale din silaba, iar când vocala este orizontală, este scrisa sub consoană. În
cazul în care vocala este una mixta, este scrisa în aşa fel încât să se încadreze sub şi la dreapta
consoanei initiale. Este important să se respecte acest principiu, altfel, scrisul poate apărea foarte
nefiresc şi dificil de citit. Să ne uităm la câteva exemple.
 CONSOANA+ VOCALA VERTICALA
아 시 하 세 서 히
a si ha se seo hi
 CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA
오 요 토 으 우 료 휴
o yo tto eu u ryo hyu
 CONSOANA+VOCALA MIXTA
워 의 쇄 뒤 뭐 궤
wo ui swae dwi mwo gwe
O silabă Hangeul poate avea până la două consoane după vocala.Poziţia pentru consoana finala din

silabaeste partea de jos a pătratului, sub combinaţia dintre consoana initiala si vocala
mediana. Iată câteva exemple:
 C+Vocala verticala + C
(SA)- RAM
ALTE EXEMPLE
인 상 반 갑 앉 찮
in sang ban gap anj chanh
 C+ Vocala orizontala+ C
( HAN)-GEUL
ALTE EXEMPLE
들 늦 습 올 존 뵵
deul neuj seup ol jon byop
 C+ Vocala mixta+ C
Gwaen-(cha-na)
차나
ALTE EXEMPLE
괄 왼 될 권 웬 윈
gwal oen doel gwon wen win
VOCALE SI DIFTONGI
ㅏ = "a" ㅐ[ae] se pronunta "e"
ㅑ = "ya" ㅒ[yae] se pronunta "ie"
ㅓ = "eo" ( se citeste precum un "a" spre "o" ) ㅔ[e]
ㅕ = "yeo"(se citeste "iao") ㅖ[ye] se pronunta "ie"
ㅗ = "o" romanesc ㅘ [wa] se pronunta "ua"
ㅛ = "yo" se citeste "io" ㅝ [wo] se pronunta "uo"
ㅜ = "u" ㅚ [oe] (se pronunta precum "ue")
ㅠ = "yu" se citeste "iu" ㅟ [wi] se pronunta "ui"
ㅡ = "eu" se citeste " î " ㅢ [eui] se pronunta "îi"
ㅣ = "i" ㅙ [wae] se pronunta "ue"
ㅞ [we] se pronunta "ue"
CONSOANE
ㅂ - b/p ㅈ -j ( se citeste "dj" ca in englezescul John)
ㅃ -bb ㅉ -jj (se citeste "j")
ㄷ -d/t ㅇ -ng
ㄸ -dd/tt ㄹ -r/l
ㄱ -g/k ㅎ -h
ㄲ -gg/kk ㅋ - k' (se citeste ca un "c" aspirat)
ㅅ -s ㅌ -t' (se citeste "t" aspirat)
ㅆ -ss ㅊ -ch (se citeste "tch" ca in englezescul "chese")
ㅁ -m ㅍ -p' (se citeste "p" aspirat)
ㄴ - n
ㅇ [ng] se citeste numai cand se afla in pozitie finala. Cand il gasim inaintea consoanelor si a mono/diftongilor este
suport consonantic NU se citeste/pronunta.
Pronuntia consoanelor :
ㅂ - b/p
1. ㅂ - la inceputul cuvantului se va pronunta "P"
2. ㅂ - la inceputul silabei/mijlocul cuvantului se va pronunta "B"
3. ㅂ - la sfarsitul cuvantului sau silaba/pozitie finala se va pronunta "P"
ㅃ -bb
= ㅃ - se va pronunta ca un B spre P sau poate depinde de context
ㅈ -j
1. ㅈ - la inceputul cuvantului se va pronunta precum "ㅊ" [ch] ca un "ce" sau ca in cuvantul "cheese"
2. ㅈ - la inceputul silabei se pronunta "J"
3. ㅈ - la sfarsit/pozitie finala se pronunta "T"
ㅉ -jj
1. La inceputul cuvantului/silabei "J"
2. La sfarsit/pozitie finala "T"
ㄷ -d
1. La inceputul cuvantului se pronunta "t"
2. la inceputul silabei "D"
3. La sfarit/ pozite finala "T"
ㄸ -dd
1. La inceput "D"
2. La sfarsit/pozitie finala "T"
ㄱ -g/k
1. La inceputul cuvantului "K"
2. La inceputul silabei "G"
3. La sfarsit/pozitie finala "K"
4. Intre 2 vocale "G"
ㄲ -gg
1. Normal se pronunta "g"
2. Daca urmeaza o vocala se pronunta "k"
ㅅ -s
1. la inceput "s" sau "ș"
2. pozitie finala "t"
ㅆ -ss
1.la inceput "s"
2. pozitie finala "t"
ㅁ -m
- se pronunta "M"
ㄴ -n
- se pronunta "N"
ㅇ -ng
1. La inceput NU se pronunta
2. Pozitie finala se pronunta "NG"
ㄹ -r/l
1.Inceput "R"
2. Pozitie finala "L"
3. Intre 2 vocale "R"
ㅎ -h
1. Inceput "h"
2. Pozitie finala nu se pronunta
ㅋ - k'
- se pronunta "K" aspirat
ㅌ -t'
- "T" aspirat
ㅊ -ch
1. la inceput se pronunta ca in "Cheese"
2. Pozitie finala "T"
ㅍ -p'
- "P" aspirat
OBSERVATII!
Unele consoane in pozitie finala pot sa isi schimbe pronuntia :
ㅂ si ㅍ se mai pot pronunta - "M" la sfarsit de silaba
ㄷ, ㅌ, ㅅ ,ㅆ ,ㅈ ,ㅊ si ㅎ se mai pot pronunta - "N"
ㄱ,ㅋ si ㄲ se mai pot pronunta - "NG"
Daca avem ㄴ si ㄹ impreuna [ ㄴ -pozitie finala; ㄹ- inceput silaba] ㄴ "N" -ul NU se pronunta, N-ul devine "L" in
pronuntie; daca mai este si urmat de "i sau Y" ㄹ-ul se dubleaza in pronuntie.
Vocalele verticale se scriu dupa consoane. 마 마 (ma-ma)
Vocalele orizontale se scriu sub consoane.무 무 (mu-mu)
Daca silaba are trei sunete, ultima consoana se scrie sub primele doua sunete
Exemplu: 믹 (MIN)
Silabele alcatuite dintr-o singura vocala sunt insotite de consoana muta ㅇ“ng” care nu se citeste daca
ocupa primul loc.
Exemplu : 아 나 ( A-na)
Daca o silaba incepe cu o vocala, se pune consoana muta NG (ㅇ) intotdeauna in fata vocalei cu care
incepe silaba.
Exemplu: 안녕 (an-nyeong)
Particule
Particulele – Sufixe ataşate la cuvinte pentru a specifica ce functie sintactia are cuvântul în propoziţie. Particula este ataşata la
sfârşitul cuvântului, fără spaţiu între cuvânt şi particula. Particulele mai sunt numite si sufixe cazuale, care indica cazul
substantivului.
1.Particulele cazuale nominative pentru subiect 이(-i) şi 가 (-ga).

Una dintre primele şi cele mai comune particule este particula ce marcheaza subiectul. În limba romana, una dintre cele mai
de bază parti ale unei propozitii este subiectul. Este o parte de propozitie necesară în limba română, dar nu este necesara în
limba coreeană. Subiectul ne spune cine face acţiunea, deci aceasta particula indica cazul nominativ.
Particula pentru subiect are două forme. 이(-i) şi 가 (-ga). 이(-i) se plaseaza dupa un cuvânt ce se terminăîntr-o consoană, şi
가 (-ga) dupa un cuvânt care se termină în vocală.
De exemplu, sa spunem „Eunji mananca.” 은지(Eunji) se termină într-o vocală, asa ca vom ataşa 가(-ga) şi vom obţine 은지가
(Eunji-ga). 은지가 (Eunji-ga) inseamna ca Eunji este subiectul propozitieii. 가 (-ga) este ceea ce o face pe Eunji sa fie
subiect. Atunci, putem pur şi simplu sa adăugam verbul 먹다(meokda-a manca) la timpul corect şi obtinem propozitiaa
noastră.
Ex:
은지가 먹어요 –nivel standard politicos
Eunji-ga meokeoyo.- Eunji mananca.
은지가 먹어-nivel informal/intim
Eunji-ga meokeo.
은지 먹어. –nivel informal/intim (fara particula)

Eunji moekeo.
După cum observati, atunci când se vorbeşte la nivel informal, particulele sunt de obicei omise.
În lecţia 2 am învăţat verbul neregulat 있다(itda- a exista- a avea).
Ex:
- 민씨는 가방이 있습니까? ->Min, tu ai o geanta?
Min ssi-neun gabang-i isseumnikka? (Literal-Min, geanta exista pentru tine ?)
- 네. 가방이 있습니다. ->Da, eu am o geanta.
Ne. Gabang-i isseumnida. (Literal- Da, geanta exista)
Substantivul 가방(gabang) se termina in consoana, asa ca vom atasa particula 이 (-i), si vom obtine 가방이(gabang-i), care va
fi subiectul propozitiei. Particula 이(-i) face ca cuvantul 가방(gabang) sa fie subiectul propozitiei.
2.Particulele cazuale de acuzativ pentru complementul direct 을 (-eul) şi 를 (-reul)
O alta particula foarte comuna este particula pentru complementul direct (obiect).
Acest sufix arata cine este obiectul propozitiei, sau asupra carui cuvant se rasfrange actiunea, deci indica cazul acuzativ in
limba romana. Aceasta are două forme: 을 (-eul) după un cuvânt ce se termină într-o consoană, şi 를 (-reul) după un cuvânt
care se termină în vocală.
Exemplu:
우유 를 마셔요. –Eu beau lapte
Uyu-reul masyeoyo.- (Literal- Laptele a bea)
물을 마셔요.- Eu beau apa.

Mul-eul masyeoyo. (Literal- Apa a bea)
3. Particule locative( pentru complementul circumstantial de loc si de timp)

3.1 Particula 에(-e)
Particula locativa 에(-e) are valoare polisemantica. In afara de valoarea locativa de indicare a directiei si de situare in
spatiu, ea mai are si valoare temporala, precum si de marcare a proportiei, a volumului.
a) Particula locativa 에(-e)- la, în

Particula locativa 에(-e)-la, în, indica faptul ca un anumit obiect sau o anumita persoana se afla intr-un anumit loc, insistand
asupra situatiei statice. Ea determina substantive care sunt urmate intotdeauna deverbe statice sau descriptive cum ar fi
있다(itda-a exista, a fi, a se afla), 없다 (a nu fi), 많다( a fi in numar/cantitate mare), 살다(salda- a trai a locui).
Exemplu:
그는 교실에 있습니다.- El este (se afla) in clasa.

Geu-neun gyosil-e isseumndida.
그녀는 서울에 삽니다.- Ea locuieste la Seul.

Geunyeo-neun Seoul-e samnida.
b) Particula locativa 에(-e)- la, spre

Atunci cand particula 에(-e) insoteste un substantiv cu sens locativ sau un nume de loc (biblioteca, scoala, spital etc.) si este
urmata de verbe precum 오다 (oda- a veni), 가다 ( a merge, a se duce) sau de compusi ai acestora, ea indica o directie sau o
destinatie.
Exemple:
그녀는 서울에 갑니다.- Ea merge (se duce) la Seul.

Geunyeo-neun Seoul-e gamnida.
그는 집에 옵니다.- El vine acasa.

Geu-neun jib-e omnida.
3.2 Particula locativa 에서 (-eseo)- la

Aceasta particula arata locul unde se desfasoara actiunea unui verb. Prin urmare, este urmata intotdeauna de verbe de
actiune.
Constructie
Substantiv + 에서 (-eseo) + verb de actiune
아나가 집에서 먹어요. -Ana mananca acasa.

Ana-ga jib-eseo meokeoyo.
학교 에서 공부 해요 - Eu studiez la şcoală.
Hakgyo-eseo gongbu haeyo.
4. Sufixul auxiliar (Particula tematica) 은/는(-eun/-neun)
Se foloseste tot pentru a marca subiectul unei fraze, avand un rol emfatic , de scoatere in evidenta a subiectului. Ea are, de
asemenea, două forme: 는 (-neun) după un substantiv terminat in vocală, şi 은 (-eun) după un substantiv terminat in
consoană.
Spre deosebire de particulele nominative 이(-i) si 가 (-ga), care marcheaza cazul nominativ la subiect, sufixul auxiliar 은/는(-
eun/-neun) are rolul de marca tematica pentru subiectul frazei, dandu-i acestuia intaietate ca importanta.
Exemple:
- 여기가 어디입니까? – Unde suntem aici?
Yeogi-ga eodi imnikka?
- 여기는 박물관입니다. – Aici, (nu in alta parte) este gradina zoologica.

Yeogi-neun bakmulgwan imnida.
스테판가 학생입니다. – Stefan este student.

Seutepan-ga haksaeng imnida.
스테판은 학생입니다. – Stefan este student. ( si nu altcineva)

Seutepan-eun haksaeng imnida.
Aceasta este, de asemenea, una din particulele cele mai dificile de invatat când veti începe să studiati limba coreeană.
Adesea, veti fi confuzi când să folositi particulele nominative 이/가(-i/-ga) si cand sa folositi sufixul auxiliar 은/는(-eun/-
neun). Aşa cum aţi învăţat mai sus, 은지가 먹어요 (Eunji-ga meokeoyo) inseamna „Eunji mananca.” Dar ... 은지는
먹어요 (Eunji-neun meokeoyo), înseamna tot „Eunji mananca.” În primul caz, Eunji este pur şi simplu subiectul propozitiei. În
al doilea caz, Eunji este tema propozitiei. Sunt foarte similare. Sincer, de obicei, nu se face mare diferenţă. Ambele propozitii
sunt corecte.
Iata câteva exemple în coreeană:

- 나는 집에 가요. – Eu (nu altcineva) ma duc acasa.
Na-neun jib-e gayo.
Această propozitie pur şi simplu spune: "Eu, mă duc acasă." Dar dacă vă ajută să înţelegeţi mai bine particula tematica 은/는
(-eun/-neun), putem traduce propozitia "Cat despre mine, eu ma duc acasă."
Daca stiti gramatica, puteţi înţelege orice propozitie folosind un dicţionar. Dacă nu ştiti gramatica, sansele de a înţelege o
propozitie sunt mult mai mici, iar un dicţionar nu va ajuta prea mult.
DIALOG 1
윤설: 안녕하세요? 저는 윤설 입니다.
처음 뵙겠습니다.
영달: 안녕하세요? 저는 영달 입니다.
처음 뵙겠습니다.
윤설: 건강하세요. 안녕히 계세요.
영달: 감사함니다. 안녕히 가세요.
TRANSCRIERE
Yunseol: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yunseol imnida.Cheoeum boepkessseumnida.
Yeongdal: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Yeongdal imnida. Cheoeum boepkessseumnida.
Yunseol: Geonganghaseyo. Annyeonghi gyeseyo.
Yeongdal: Gamsahamnida. Annyeonghi gaseyo.
PRONUNTIE
Expresia 입니다 (imnida) se scrie cu ㅂ(b) si nu cu ㅁ(m) deoarece ㅂ(b) se pronunta ‘m’ cand urmeaza ㄴ(n)
TRADUCERE
Yunseol: Salut! Eu sunt Yunseol. Imi pare bine sa te cunosc.
Yeongdal: Salut! Eu sunt Yeongdal. Imi pare bine sa te cunosc.
Yunseol: Ramai cu bine. La revedere!
Yeongdal: Multumesc! La revedere!
Vocabular
Hangul Transcriere Romana
Annyeonghaseyo Buna ziua, Ce mai faceti? (politicos)

안녕하세요 Annyeonghasimnikka Buna ziua, Ce mai faceti? (formal)
안녕하십니까?
Annyeong Salut, buna. (familiar)
안녕
jeo Eu (umil)
저
na eu
나
-neun Partcula ce marchaza subiectul
-는
Ida (imnida) a fi
이다(입니다)
Cheoeum boepgessseumnida Imi pare bine sa te cunosc
처음 븹겠습니다
Geonganghaseyo Ai grija de tine. Ramai cu bine.
건강하세요
Annyeonghi gyeseyo La revedere (spune cel care pleaca) Literar:
안녕히 계세요 “Ramaneti cu bine”
Gamsahamnida Multumesc
감사함니다
Annyeonghi gaseyo La revedere (spune cel care ramane) Literar: “Mergi
안녕히 가세요 in pace”
GRAMATICA
 Identificarea persoanelor cu ajutorul copulei 이다 (ida)
Cand este conjugata la prezent, la nivel formal politicos, 이다 (ida) se transforma in
입니다(imnida).
Pentru a conjuga 이다 (ida) se foloseste forma de dictionar 이다 (ida) inlaturandu-se terminatia
다 (da), rezultand radacina verbului 이(i). La radacina 이(i) se adauga expresia ㅂ니다 (mnida),
pentru nivelul formal politicos de conversatie.
Exemplu:
이다 ->이+ㅂ니다->입니다
ida -> i + mnida -> imnida
 Expresia ㅂ니다(mnida)/ 습니다(seumnida) este folosita pentru a conjuga verbe la timpul prezent, la nivel

formal politicos.
Pentru radacinile verbelor terminate in vocala se adauga ㅂ니다(mnida), iar pentru radacinile verbelor terminate in
consoana se adauga 습니다(seumnida)
Exemplu:
이다 ->이+ㅂ니다 --> 입니다 (a fi)
ida --> i +mnida --> imnida
먹다 --> 먹—radacina verbului

Meokda--> meok
먹 + 습니다 -->먹습니다 ( a mânca)
Meok+ seumnida -->meokseumnida
 Particula 는(neun)/ 은(eun) desemneaza subiectul sau topicul ( tema) propozitiei. Se alipeste unui substantiv

sau pronume care este subiectul propozitiei.
Particula 는(neun) se alipeste cuvintelor terminate in vocala, iar particula 은(eun), celor terminate in consoana.
Exemplu:
저는 윤설 입니다. -->Eu sunt Yunseol. /(cat despre mine, eu sunt Yunsol)
Jeo-neun Yunseol imnida.
Pronumele 저는 (jeo-neun) se poate omite.
Exemplu:
윤설 입니다. ->Eu sunt Yunseol.
Yunseol imnida.
 Expresia 안녕하세요? (Annyeonghaseyo?) se traduce literal “Esti in pace?”, dar se traduce cu “Ce mai faci?” sau
“Buna ziua”, sau “Esti bine?”. Se foloseste dimineata , la pranz si seara, pentru a saluta la nivel formal politicos.
Expresia 안녕하십니까? (Annyeonghasimnikka?) se foloseste pentru a ne adresa superiorilor ( unui

profesor, sef) fiind la nivel formal de politete.
 Expresia 안녕 (Annyeong) se traduce cu “Buna”, sau “Salut”, “Pa” si se foloseste la nivel informal sau intim, intre
persoane cunoscute, de aceeasi varsta sau din familie.
 Expresia 처음 븹겠습니다(Cheoeum boepgessseubnida) se traduce literal “Va intalnesc pentru prima

data”, dar se traduce cu “ Imi pare bine sa va cunosc”, atunci cand facem cunostinta cu cineva pentru prima data.
DIALOG 2
손님 : 한국어 사전 있어
직원: 아니요. 영어 사전 있어요.
손님 : 추리 소설 있어요?
직원 : 미스테리? 없어요.
손님 : 판타지 있어요?
직원 : 아니요. 공상 과학 소설 있어요.
TRANSCRIERE
Sonnim: hangugeo sajeon isseoyo?
Jigwon: aniyo. yeong-eo sajeon isseoyo.
Sonnim : churi soseol isseoyo?
Jigwon: miseuteri? eopseoyo.
Sonnim : pantaji isseoyo?
Jigwon : aniyo. gongsang gwahak soseol isseoyo.
TRADUCERE
Sonnim: Aveti dictionare de coreeanã?
Jigwon: Nu. Avem dictionare de engleza.
Sonnim: Aveti romane de suspans?
Jigwon: Suspans? Nu avem.
Sonnim: Fantezie aveti?
Jigwon: Nu. Avem romane science-fiction.
Vocabular
Hangul Transcriere Romana
한국어 hangugeo Coreeanã
영어 yeongeo Englezã
사전 sajeon dictionar
소설 soseol roman
추리 소설 churi soseol roman de mister
미스테리 miseuteri mister
판타지 pantaji fantezie
공상 과학 gongsang gwahak science fiction
Propozitii cu vocabular
1.한국어 공부가 너무 재미있어요. –Sa inveti coreeana e foarte distractiv.
hangugeo gongbuga neomu jaemiisseoyo.
2.나 한국어 할 수 있어. - Eu pot sa vorbesc coreeanã.

na hangugeo hal su isseo.
3.영어 몰라요. –Nu stiu englezã.

yeongeo mollayo
4.사전에도 안 나와 있어요. - Nici macar nu e in dictionar.

sajeonedo an nawa isseoyo.
5.어떤 소설 좋아하세요?- Ce fel de roman iti place?

eotteon soseol johahaseyo?
6.추리 소설를 싫어해요.- Nu-mi plac romanele de suspans(mister).

chuli soseolleul silheohaeyo.
7.미스테리 소설을 샀어요. –Am cumparat un roman de suspans.

miseuteri soseol-eul sasseoyo
8.반지의 재왕이 판타지 영화입니다. –Stapanul Inelelor e un film de fantezie.
banjiui jaewangi pantaji yeonghwa imnida.
9.공상 과학책 읽으세요? –Citesti carti science fiction?

gongsang gwahagchaeg ilgeuseyo?
Gramatica
Verbul 있다 (itda) exprimă existenţa. A nu se confunda acest lucru cu
이다 copulacoreeană (IDA), care exprimă ecuaţia. Putem folosi verbul 있다 (itda) pentru
a exprimaexistenţa, locaţia, sau posesia. În această lecţie, utilizam 있다 (itda) pentru
a exprimaposesia.
Pentru a arata posesia, putem folosi 있다 (itda) pentru a spune "a avea".
De exemplu:
1. 저는 남자 친구 가 있습니다. jeo-neun namjachingu-ga isseumnida."Am

un iubit."(literal, "Eu, iubit, există" - "Un iubit există pentru mine.")
Formare
Forma de dicţionar: 있다 (itda)Radacina verbului: 있 (IT)- se elimina terminatia – 다(DA)

coreeană romanizare
Formal 있습니다 isseumnida
Standard 있어요 isseoyo
Intim 있어 isseo
Alte utilizări pentru 있다 (itda)În plus faţă de utilizarea

있다 (itda) pentru posesie, putemfolosi 있다 (itda) pentru a exprima şi locaţia, precum
si existenţa.
Putem folosi 있다 (itda) pentru a spune "a fi" (locaţie).
De exemplu:
1. 저는 학교 에 있습니다.jeo-neun hakgyo-e
isseumnida. "Eu sunt la şcoală." (literal, "Eu,scoala, la, a exista" - "Eu exist la şcoală.")
Putem folosi 있다 (itda) si pentru a exprima existenta.

De exemplu:
1. 여기 고양이 가 있습니다. yeogi goyangi-ga isseumnida."Aici este
o pisica." (literal, "aici,pisica, exista" - "O pisica exista aici.")
Exemple din dialog:
1. 한국어 사전 있어요?
hangugeo sajeon isseoyo?"Aveti dictionare de limba coreeanã?"
2. 영어 사전 있어요.
Yeong-eo sajeon isseoyo."Avem dicţionare de limba engleza."
3. 추리 소설 있어요?
churi soseol isseoyo?"Aveti romane de suspans?"
4. 판타지 있어요?
pantaji isseoyo?"Aveti romane de fantezie?"
5.
공상 과학 소설 있어요 .gongsang isseoyo gwahak soseol."Avem romane science-fiction."
DIALOG 3
NIVEL FORMAL POLITICOS
천홍: 안녕하세요? 저는 박천홍 입니다. 처음뵙겠습니다.

수진: 안녕하세요? 저는 한수진 입니다. 처음뵙겠습니다.
아나: 안녕하세요? 저는 디누아나 입니다.
천홍: 수진씨는 어느 나라 사람입니까?
수진: 저는 한국 사람입니다. 천홍씨는 한국 사람입니까?
천홍: 네. 저도 한국 사람입니다. 아나씨는 한국 사람입니까?
아나: 아니오. 저는 루마니아 사람입니다.
TRANSCRIERE
Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong imnida. Cheoeum beopkesseumnida.
Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin imnida. Cheoeum beopkesseumnida.
Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana imnida.
Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram-imnikka?
Sujin: Jeo-neun hanguk saram-imnida. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-imnikka?
Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram-imnida. Ana ssi-neun hanguk saram imnikka?
Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram-imnida.
NIVEL STANDARD POLITICOS
천홍: 안녕하세요? 저는 박천홍 이에요. 처음 뵙겠습니다.

수진: 안녕하세요? 저는 한수진 이에요. 처음 뵙겠습니다.
아나: 안녕하세요? 저는 디누아나 이에요.
천홍: 수진씨는 어느 나라 사람이에요?
수진: 저는 한국 사람이에요. 천홍씨는 한국 사람이에요?
천홍: 네. 저도 한국 사람이에요. 아나씨는 한국 사람이에요?
아나: 아니오. 저는 루마니아 사람이에요.
TRANSCRIERE
Cheonhong: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Park Cheonhong ieyo. Cheoeum beopkesseumnida.
Sujin: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Han Sujin ieyo. Cheoeum beopkesseumnida.
Ana: Annyeonghaseyo? Jeo-neun Dinu Ana ieyo.
Cheonhong: Sujin ssi-neun eoneu nara saram- ieyo ?
Sujin: Jeo-neun hanguk saram-ieyo. Cheonhong ssi-neun hanguk saram-ieyo ?
Cheonhong: Ne. Jeo-do hanguk saram- ieyo . Ana ssi-neun hanguk saram-ieyo ?
Ana: Anio. Jeo-neun rumania saram- ieyo.
TRADUCERE
Cheonhong: Bună ziua. Eu sunt Park Cheonhong. Imi pare bine de cunoștință.
Sujin: Bună ziua. Eu sunt Han Sujin. Incântată să vă cunosc.
Ana: Bună ziua. Eu sunt Ana Dinu.
Cheonhong: Dră Sujin, ce naționalitate sunteți?
Sujin: Eu sunt coreeancă. Dle Cheonhong, dvs sunteți coreean?
Cheonhong: Da, și eu sunt tot coreean. Dră Ana, sunteți coreeancă?
Ana: Nu. Eu sunt româncă.
VOCABULAR
HANGUL TRANSCRIERE ROMÂNA
씨 ssi Domn, doamna,
domnisoara
도 do De asemenea, la fel
(arata similitudinea)
어느 Oneu Care?(adjectiv sau
pronume interogativ)
나라 nara țară
사람 saram persoană, om, ființă
네 ne da
아니오 anio nu
외국인 oegukin strãin
한국/ 대한민국 Hanguk/ Dae

Hanminguk
Coreea
루마니아 Rumania Romania
미국 Miguk America
캐나다 Kaenada Canada
영국 Yeongguk Anglia
인도 Indo India
일본 Ilbon Japonia
스페인 Seupein Spania

중국 Jungguk China
이탈리아 Itallia Italia
프랑스 Peurangseu Franta
오스트 레일 리아 Oseuteureillia Australia
포르투갈 Poreutugal Portugalia
독일 Dogil Germania
GRAMATICA
 Sufixul onorific 씨 (ssi)- se foloseste dupa numele propriu pentru a arata respectul fata de persoana respectiva. Se
foloseste doar pentru alte persoane, nu si pentru propria persoana.
Sufixul 씨 (ssi) se plaseaza fie dupa prenume, fie dupa tot numele, dar niciodata doar dupa numele de famile.
Numele de familie in limba coreeana este cel de pe prima pozitie.
Exemplu:
Nume complet ->이 수한 ( Lee Suhan)
Respectuos: 이 수한씨 (Lee Suhan-ssi) sau 수한씨 (Suhan-ssi)
Nerespectuos: 이씨 (Lee-ssi)
 Copula 이다 (ida) se foloseste pentru a exprima definitia, identitatea sau descrierea. Nu se foloseste pentru a
exprima existenta. Pentru existenta se foloseste 있다 (itda). (VEZI LECTIA 2)
Conjugarea copulei 이다 (ida) la prezent afirmativ (vezi lectia 1)

Nivel formal politicos ->입니다 (imnida)
Nivel standard politicos->이에요( ieyo)
Nivel intim (informal) sau familiar ->이야 (iya)/ 야(ya)
 Forma interogativa ㅂ니까/습니까 (mnikka/ seumnikka) nivel formal politicos

Expresia ㅂ니까/습니까 (mnikka/ seumnikka) se foloseste pentru a exprima interogatia la nivel formal politicos.
Ea se adauga la radacina verbului. Radacina se obtine inlaturand terminatia 다 (da) de la forma de dictionar.
Expresia ㅂ니까 (mnikka) se adauga la radacina terminata in vocala, iar 습니까 ( seumnikka) la radacina
terminata in consoana.
Exemplu:
 Radacina in vocala:
이다 -> 이 +ㅂ니까 -> 입니까? Esti? Sunteti? Este?
Ida -> i +mnikka ->imnikka?
!!!!! Dupa cum ati observat in dialog, pentru verbul 이다 (ida), la forma interogativa la nivel standard
politicos, forma verbului este 이에요?( ieyo)
 Radacina in consoana:
읽다 -> 읽 + 습니까 ->읽습니까? Citeste?, Cititi? Citesti?
Ilkda -> ilk+ seumnikka -> ilkseumnikka?
Pe scurt, pentru a formula intrebari, inlocuiti terminatia 다 (da) de la expresia pentru prezent afirmativ ㅂ니다(mnida)
sau 습니다(seumnida) cu terminatia 까(kka).
Exemplu:
천홍 한국 사람입니다. -> Cheonhong este coreean.
Cheonhong hanguk saram-imnida.
천홍 한국 사람입니까? -> Cheonhong este coreean?
Cheonhong hanguk saram-imnikka?
 Particula augmentativa 도(do) ->de asemenea"

Se foloseste pentru a indica cã ceva ce a fost exprimat inainte e valabil si pentru persoana sau lucrul in discutie.
( Echivalentul cuvantului din franceza aussi, sau engleza too)
Exemplu:
수진 한국 사람입니다. -> Sujin este coreeanca.
저도 한국 사람입니다. - Eu de asemenea sunt coreean./ Si eu sunt coreean.
 Descrierea nationalitatii
Pentru a descrie nationalitatea se foloseste cuvantul 사람(saram-persoanã), care se adauga la numele tarii.
Exemplu:
한국 + 사람 -> 한국 사람->coreean
Hanguk+ saram-> hanguk-saram
천홍 한국 사람입니다. -> Cheonhong este coreean.
Cheonhong hanguk saram-imnida.
 Pentru a intreba despre nationalitate, se foloseste cuvantul 어느? (eoneu?- care?), care se plaseaza in fata
cuvantului 나라(nara-tarã) urmat de cuvantul 사람(saram-persoanã).
Exemplu:
어느 나라 사람입니까? ->Ce nationalitate sunteti?
Oeneu nara saram-imnikka? - (Care tara persoana a fi?)
저는 루마니아 사람입니다. - Eu sunt român.

Jeo-neun Rumania saram-imnida. - (Eu Romania persoana a fi).
DIALOG 4
Nivel formal politicos

요한: 지현씨는 변호사입니까?
지현: 아니오. 저는변호사가 아닙니다. 회사원입니다.
요한: 그레요?
지현: 요한씨는 가수입니까?
요한: 아니오. 저는가수가 아닙니다. 배우입니다. 지현씨는 일본 사람입니까?
지현: 아니오. 저는 일본 사람이 아닙니다. 한국 사람입니다.
요한씨는 캐나다 사람입니까?
요한: 아니오. 캐나다 사람이 아닙니다. 미국 사람입니다.
TRANSCRIERE
Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-imnikka?

Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga animnida. Hoesawon-imnida.
Yohan : Geureyo?
Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-imnikka?
Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga animnida. Baeu-imnida. Jihyeon ssi-neun ilbon saram-imnikka?
Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i animnida. Hanguk saram-imnida.
Yohan ssi-neun kaenada saram-imnikka?
Yohan : Anio. kaenada saram-i animnida. Miguk saram-imnida.
Nivel standard politicos
요한: 지현씨는 변호사예요?
지현: 아니오. 저는변호사가 아니예요. 회사원이에요.
요한: 그레요?
지현: 요한씨는 가수예요 ?
요한: 아니오. 저는 가수가 아니예요. 배우예요. 지현씨는 일본 사람이에요?
지현: 아니오. 저는 일본 사람이 아니예요. 한국 사람이에요. 요한씨는 캐나다 사람이에요?
요한: 아니오. 캐나다 사람이 아니예요.미국 사람이에요.
TRANSCRIERE
Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-yeyo?

Jihyeon : Anio. Jeo-neun byeonhosa-ga aniyeyo. Hoesawon-ieyo.
Yohan : Geureyo?
Jihyeon : Yohan ssi-neun gasu-yeyo?
Yohan : Anio. Jeo-neun gasu-ga aniyeyo. Baeu- yeyo. Jihyeon ssi-neun ilbon saram- ieyo?
Jihyeon : Anio. Jeo-neun ilbon saram-i aniyeyo. Hanguk saram- ieyo. Yohan ssi-neun kaenada saram- ieyo?
Yohan : Anio. kaenada saram-i aniyeyo. Miguk saram- ieyo.
Nivel intim politicos( conversatie informala)
Cuvintele cu rosu marcheaza nivelul informal (familial)
요한: 지현은 변호사 야?
지현: 아니. 나는 변호사가 아니야. 회사원이야.
요한: 그레?
지현: 요한은 가수야?
요한: 아니. 나는 가수가 아니야. 배우야. 지현은 일본 사람이야 ?
지현: 아니. 나는 일본 사람이아니야. 한국 사람야 . 요한은 캐나다 사람이야?
요한: 아니. 캐나다 사람이아니야. 미국 사람이야.
TRANSCRIERE
Yohan : Jihyeon-eun byeonhosa-ya?
Jihyeon : Ani. Na-neun byeonhosa-ga aniya. Hoesawon-iya.
Yohan : Geure?
Jihyeon : Yohan-eun gasu-ya?
Yohan : Ani. Na-neun gasu-ga aniya. Baeu-ya. Jihyeon-eun ilbon saram-iya?
Jihyeon : Ani. Na-neun ilbon saram-i aniya. Hanguk saram-iya. Yohan-eun kaenada saram-iya?
Yohan : Ani. kaenada saram-i aniya. Miguk saram-iya.
TRADUCERE
Yohan : Dra Jihyeon, sunteti avocat?

Jihyeon : Nu. Eu nu sunt avocat. Sunt functionarã.
Yohan : Chiar asa?
Jihyeon : Dle Yohan, sunteti cântãret?
Yohan : Nu. Eu nu sunt cântãret. Sunt actor. Drã Jihyeon, sunteti japonezã?
Jihyeon : Nu. Eu nu sunt japoneza. Sunt coreeancã. Dle Yohan, sunteti canadian?
Yohan : Nu. Nu sunt canadian. Sunt american.
VOCABULAR
HANGUL TRANSCRIERE ROMANA
그레요 /그레 Geureyo/ geure Chiar asa?/ Asa este.
변호사 byeonhosa avocat
가수 gasu cantaret
회사원~ 직장인 Hoesawon~ jikjangin Functionar de birou
배우 baeu Actor, actrita
아니다 anida a nu fi ( copula negativa)
는 / 은 neun / eun Marcator al subiectului
GRAMATICA
 Copula negativa 아니다(anida)- a nu fi
Copula negativa 아니다(anida) se traduce in romana prin “a nu fi”. Aceasta nu este conjugarea la forma negativa a
copulei 이다(ida)-a fi, ci un verb de sine statator.
Constructie
아니다 -> 아니+ ㅂ니다 -> 아닙니다 ( a nu fi)
Anida -> ani+ mnida -> animnida
Conjugarea copulei 아니다(anida) la timpul prezent
NIVEL FORMAL 아닙니다 [animnida]
NIVEL STANDARD 아니예요 [aniyeyo]
NIVEL INTIM (INFORMAL) 아니야 [aniya]
 Copula 이다(ida)- a fi
Prezent afirmativ Prezent interogativ

NIVEL FORMAL 입니다 [imnida] 입니까 [imnikka]
NIVEL STANDARD Cuvant in vocala+ Cuvant in vocala+ 예요
예요 [yeyo] / [yeyo] /
cuvant in consoana+ cuvant in consoana+
이에요[ieyo] 이에요[ieyo]
NIVEL INTIM cuvant in vocala+
(INFORMAL) 야 [ya] cuvant in vocala+
cuvant in consoana+ 야 [ya]
이야 [iya] cuvant in consoana+
이야 [iya]
 Particulele 가 (ga) si 이(i)
 Se folosesc impreuna cu copula negativa 아니다(anida) pentru a marca numele predicativ(ceea ce nu este
subiectul). Particula 가 (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula 이(i) se alipeste unui cuvant
terminat in consoana.
Exemplu:
저는 변호사가 아니예요. -> Eu nu sunt avocat

Jeo-neun byeonhosa-ga animnida.
캐나다 사람이 아닙니다. -> Eu nu sunt canadian

Kaenada saram-i animnida.
 Particulele 가 (ga) si 이(i) se mai folosesc pentru a introduce subiectul pentru prima data intr-o discutie.
 Particula 는/은 (neun/ eun) marcheaza subiectul propozitiei. Particula 은 se alipeste unui cuvant terminat in
consoana , iar 는 se alipeste unui cuvant terminat in vocala.
Exemplu:
저는 일본 사람이 아닙니다. ->Eu nu sunt japonez.
Jeo-neun ilbon saram-i animnida.
지현은 변호사 입니다. -> Jihyeon este avocatã.

Jihyeon-eun byeonhosa imnida.
DIALOG 5
Nivel formal politicos
요한: 윤설씨는 남자친구가 있습니까?
윤설: 네. 저는 남자친구가 있습니다. 요한씨는 여자친구가 있습니까?
요한: 아니오. 여자친구가 없습니다.
윤설: 여자친구가 없습니까?
요한: 네. 없습니다.
TRANSCRIERE
Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseumnikka?
Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseumnida.
Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka ?
Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopsseumnida.
Yunseol: Yeojachingu-ga eopsseumnikka?
Yohan: Ne. Eopsseumnida.
Nivel standard politicos

요한: 윤설씨는 남자친구가 있어요?
윤설: 네. 저는 남자친구가 있어요 . 요한씨는 여자친구가 있어요?
요한: 아니오. 여자친구가 없어요.
윤설: 여자친구가 없어요?
요한: 네. 없어요.
TRANSCRIERE
Yohan: Yunseol ssi-neun namjachingu-ga isseoyo?
Yunseol: Ne. Jeo-neun namjachingu isseoyo. Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo ?
Yohan: Anio. Yeojachingu-ga eopseoyo.
Yunseol: Yeojachingu-ga eopseoyo?
Yohan: Ne. Eopseoyo.
Nivel intim (familial)

요한: 윤설은 남자친구가 있어?
윤설: 응. 나는 남자친구가 있어 . 요한은 여자친구가 있어?
요한: 아니. 여자친구가 없어.
윤설: 여자친구가 없어?
요한: 응. 없어.
TRANSCRIERE
Yohan: Yunseol-eun namjachingu-ga isseo?
Yunseol: Eung. Na-neun namjachingu isseo. Yohan-eun yeojachingu-ga isseo ?
Yohan: Ani. Yeojachingu-ga eopseo.
Yunseol: Yeojachingu-ga eopseo?
Yohan: Eung. Eopseo.
TRADUCERE
Yohan: Yunseol, tu ai un prieten?
Yunseol: Da. Eu am un prieten. Dle Yohan, aveti o prietena ?
Yohan: Nu. Nu am o prietena.
Yunseol: Nu aveti prietena?
Yohan: Nu. Nu am.
PRONUNTIE
Cand litera ㅅ(s) e pe ultima pozitie intr-o silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu alta consoana,
alta decat ㅅ(s) sau ㅇ(ng), aceasta se pronunta [t]. Cand litera ㅅ(s) ocupa ultima pozitie intr-o
silaba, iar urmatoarea silaba incepe cu ㅅ(s) sau ㅇ(ng), aceasta se pronunta ca atare, adica [s].
Exemplu
있다 -> a exista
itda
있습니다 -> a exista (nivel formal)
Isseumnida
VOCABULAR
남자~ 남성 Namja ~ namseong Barbat, baiat
여자 ~여성 Yeoja ~ yeoseong Femeie, fata
친구 chingu prieten
남자친구~ 남친 Namjachingu~ namchin Prieten, iubit
여자친구~ 여친 Yeojachingu~yeochin Prietena, iubita
있다 itda A exista, a avea
없다 eoptda A nu exista, a nu
avea
GRAMATICA
 Exprimarea existentei- verbul 있다 (itda)
 Pentru a exprima existenta unui lucru se foloseste verbul 있다(itda)- vezi lectia 2.

Exemplu:
SUBIECT+는(neun)/ 은(eun) SUBST.1+ 가[ga]/ 이[i]+ 있습니다 [isseumnida]
돈+이+있습니다 ->돈이 있습니다.- > Exista bani (Sunt bani, Avem bani)
Don+i+ isseumnida -> Don-i isseumnida.
 Verbul 있다(itda) poate exprima si posesia, sau cã un lucru exista pentru cineva.

Exemplu:
저는 남자친구가 있습니다. ->Eu am un iubit.
Jeo-eun namjachingu-ga isseumnida. ->(literal: Un iubit exista pentru mine)
저는 자동차가있습니다. -> Eu am o masina.
Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida. ->(literal: O masina exista pentru mine)
Conjugarea verbului 있다 (itda)
PREZENT AFIRMATIV PREZENT INTEROGATIV
NIVEL FORMAL 있습니다(isseumnida) 있습니까 (isseumnikka)

NIVEL STANDARD 있어요 (isseoyo) 있어요 (isseoyo)
NIVEL INFORMAL 있어(isseo) 있어(isseo)
(INTIM)
ALTE EXEMPLE:
- 민씨는 가방이 있습니까? ->Min, tu ai o geanta?
Min ssi-neun ganang-i isseumnikka?
- 네. 가방이 있습니다. ->Da, eu am o geanta.
Ne. Gabang-i isseumnida.
 Exprimarea inexistentei- verbul 없다(optda)- a nu exista, a nu avea

Pentru a exprima inexistenta sau absenta unui lucru se foloseste verbul 없다(optda).
Verbul 없다(optda) nu este forma negativa a verbului 있다(itda), ci un verb de sine statator.
CONSTRUCTIE
없다 ->없+ 습니다 ->없습니다
Eoptda->eops+seumnida->eopsseumnida
Exemplu:
SUBIECT+는(neun)/ 은(eun) OBIECT 1+ 가[ga]/ 이[i]+ 없습니다[eopsseumnida]
저+는+여자친구+가+ 없습니다
Jeo+neun+yeojachingu+ga+eopsseumnida
저는여자친구가없습니다. -> Eu nu am o iubita.
Jeo-neun yeojachingu-ga eopsseumnida.->(literal: O iubita nu exista pentru mine)
Conjugarea verbului 없다(eoptda)
NIVEL FORMAL 없습니다 없습니까
(eopsseumnida) (eopsseumnikka)
NIVEL STANDARD 없어요(eopseyo) 없어요(eopseyo)
NIVEL INFORMAL 없어(eopseo) 없어(eopseo)
(INTIM)
ALTE EXEMPLE:
예린씨는 책이없습니까? ->Yerin, tu nu ai o carte?
Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka?
네. 책이없습니다. ->Nu, nu am o carte.
Ne. Chaeg-i eopsseumnida.
 Particulele 가 (ga) si 이(i)
Se folosesc impreuna cu verbele 있다 (itda) si 없다(eoptda) pentru a marca ceea ce exista sa ceea
ce nu exista (ceea ce avem sau nu avem). Particula 가 (ga) se alipeste unui cuvant terminat in vocala, iar particula
이(i) se alipeste unui cuvant terminat in consoana.
Exemplu:

저는 자동차가 있습니다. -> Eu am o masina.
Jeo-neun jadongcha-ga isseumnida.

책이 없습니다. -> Eu nu am o carte.
Chaeg-i eopsseumnida.
 Raspunsul la o intrebare negativa

Cand cineva pune o intrebare negativa, in limba coreeana raspunsul este afirmativ, ca o
confirmare a intrebarii puse anterior.
Exemplu:
예린씨는 책이없습니까? ->Yerin, tu nu ai o carte?
Yerin ssi-neun chaeg-i eopsseumnikka?

네. 책이없습니다. ->Nu, nu am o carte.(Da/Asa este, nu am o carte.)
Ne. Chaeg-i eopsseumnida.
Raspunsul 네 (ne)-da, este confirmarea intrebarii negative anterioare.
DIALOG 6
~NIVEL FORMAL~
요한: 전화번호가 뭡니까?
윤설: 영-일-일-이-사-삼-욕-칠-팔-팔-구 입니다. 전화번호가 뭡니까?
요한: 공-일-구-구-구-이-삼-사-일-오-오 입니다.
TRANSCRIERE
Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwomnikka?
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu-imnida. Jeonhwabeonho-ga mwomnikka?
Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- imnida.
~NIVEL STANDARD~
요한: 전화번호가 뭐예요?
윤설: 영-일-일-이-사-삼-욕-칠-팔-팔-구이에요. 전화번호가 뭐예요?
요한: 공-일-구-구-구-이-삼-사-일-오-오이에요.
TRANSCRIERE
Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu ieyo. Jeonhwabeonho-ga mwoyeyo?
Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o- ieyo.
~NIVEL FORMAL~
요한: 전화번호가 뭐야?
윤설: 영-일-일-이-사-삼-욕-칠-팔-팔-구야. 전화번호가 뭐야?
요한: 공-일-구-구-구-이-삼-사-일-오-오 야.
TRANSCRIERE
Yohan: Jeonhwabeonho-ga mwoya?
Yunseol: Yeong-il-il-i-sa-sam-yuk-chil-pal-pal-gu -ya. Jeonhwabeonho-ga mwoya?
Yohan: Gong-il- gu-gu-gu- i-sam-sa-il-o-o-ya.
TRADUCERE
Yohan: Care este numarul tau de telefon?

Yunseol: Este 0-1-1-2-4-3-6-7-8-8-9. Care este numarul tau de telefon?
Yohan: Este 0-1-9-9-9-2-3-4-1-5-5.
VOCABULAR
뭐 ~ 무엇 Mwo~mueot Ce? Care?
전화번호 jeonhwabeonho Numar de telefon
전화 jeonhwa telefon
번호 beonho numar
SISTEMUL NUMERIC SINO-COREEAN
영 ~ 공 Yeong~gong 0
일 il 1
이 i 2
삼 Sam 3
사 Sa 4
오 Oh 5
육 Yuk 6
칠 Chil 7
팔 Pal 8
구 Gu 9
십 sip 10
PRONUNTIE
Cand sunt pronuntate, numerele 1 si 2 sunt foarte asemanatoare. La fel si numerele 3 si 4 pot fi usor
confundate chiar si de coreeni, asa ca nu va faceti probleme. Cifra 10 se pronuta [șip] și nu [sip].
GRAMATICA
In limba coreeana exista douã sisteme numerice, unul sino-coreean, provenit din limba chineza si unul nativ
coreean. Folosirea unui sistem sau al altuia depinde de context. De exemplu, sistemul numeric sino-coreean se
foloseste pentru numerele de telefon, numararea banilor, exprimarea minutelor si a secundelor.
Mai intai, voi prezenta sistemul sino-coreean, care e foarte usor de invatat. Daca stiti numerele de la 1 la 10,
veti putea numara pana la 99 deoarece numerele se construiesc adaugand unele langa altele.
De exemplu, numarul 11 e format din 10+1
11= 10(십-sip)+ 1(일-il) ->십일(sip-il)
12=10(십-sip)+ 2(이-i) ->십이(sip-i)
Numarul 20 e format din 2+10
20= 2(이-i)+ 10(십-sip) ->이십 (i-sip)
21=2+10+1 ->이십일(i-sip-il)
30= 3+ 10- >삼십(sam-sip)
32=3+10+2 삼십이(sam-sip-i)
40=4+10 ->사십(sa-sip)
43=4+10+3 ->사십삼(sa-sip-sam)
50=5+10 ->오십(oh-sip)
54=5+10+4 ->오십사(oh-sip-sa)
60=6+10 ->육십(yuk-sip)
65=6+10+5 ->육십오(yuk-sip-oh)
70=7+10- >칠십(chil-sip)
76=7+10+6 ->칠십육(chil-sip-yuk)
80=8+10 ->팔십 (pal-sip)
87=8+10+7 ->팔십칠(pal-sip- chil)
90=9+10 ->구십(gu-sip)
99=9+10+9 ->구십구(gu-sip-gu)
100 ->백(baek)
1000 ->천(cheon)
10.000 ->만(man)
DIALOG 7
Conversatie formala
요한: 어? 경희씨? 경희씨!
경희: 네? 요한씨? 요한씨! 안녕하세요? 오랜만이에요!
요한: 네! 오랜만이에요! 잘 있었습니까?
경희: 네! 잘 있었습니다. 요한씨는 아직도 학생 입니까?
요한: 아니오. 지금 회사원입니다.
경희: 저도 회사원입니다.
요한: 아, 그래요? 지금 어디에 감니까?
경희: 극장에 감니다. 데이트 약속이있습니다.
요한: 아, 그래요?
TRANSCRIERE
Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi!
Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo!
Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseumnikka?
Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseumnida. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng imnikka?
Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-imnida.
Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon imnida.
Yohan: A, geuraeyo? Jigeum eodi-e gamnikka?
Gyeong-hui: Geukjang-e gamnida. Deiteu yaksog-i isseumnida.
Yohan: A, geuraeyo?
Conversatie standard
요한: 어? 경희씨? 경희씨!
경희: 네? 요한씨? 요한씨! 안녕하세요? 오랜만이에요!
요한: 네! 오랜만이에요! 잘 있었어요?
경희: 네! 잘 있었어요. 요한씨는 아직도 학생 이에요?
요한: 아니오. 지금 회사원이에요.
경희: 저도 회사원이에요.
요한: 아, 그러세요? 지금 어디에 가세요?
경희: 극장에 가요. 데이트 약속이 있어요.
요한: 아, 그래요?
TRANSCRIERE
Yohan: Eo? Gyeong-hui ssi? Gyeong-hui ssi!
Gyeong-hui: Ne? Yohan ssi? Yohan ssi! Annyeonghaseyo? Oraenmanieyo!
Yohan: Ne! Oraenmanieyo! Jal isseosseoyo?
Gyeong-hui: Ne! Jal isseosseoyo. Yohan ssi-neun ajikdo haksaeng ieyo?
Yohan: Anio. Jigeum hoesawon-ieyo.
Gyeong-hui: Jeo-do hoesawon ieyo.
Yohan: A, geureoseyo? Jigeum eodi-e gaseyo?
Gyeong-hui: Geukjang-e gayo. Deiteu yaksog-i isseoyo.
Yohan: A, geuraeyo?
Conversatie informala
요한: 어? 경희? 경희!
경희: 네? 요한? 요한! 안녕! 오랜만이야!
요한: 응! 오랜만이야! 잘 있었어?
경희: 응! 잘 있었어. 요한은 아직도 학생 이야?
요한: 아니. 지금 회사원이야.
경희: 나도 회사원이야.
요한: 아, 그래? 지금 어디에 가?
경희: 극장에 가. 데이트 약속이 있어.
요한: 아, 그래?
TRANSCRIERE
Yohan: Eo? Gyeong-hui? Gyeong-hui!
Gyeong-hui: Ne? Yohan? Yohan! Annyeong! Oraenmaniya!
Yohan: Eung! Oraenmaniya! Jal isseosseo?
Gyeong-hui: Eung! Jal isseosseo. Yohan-eun ajikdo haksaeng iya?
Yohan: Ani. Jigeum hoesawon-iya.
Gyeong-hui: Na-do hoesawon iya.

Yohan: A, geurae? Jigeum eodi-e ga?
Gyeong-hui: Geukjang-e ga. Deiteu yaksog-i isseo.
Yohan: A, geurae?
TRADUCERE
Yohan: Ei? Gyeong-hui? Gyeong-hui!
Gyeong-hui: Da? Yohan? Yohan! Buna! Nu ne-am vazut de mult!
Yohan: Da! A trecut mult timp! Ai fost bine?
Gyeong-hui: Da! Am fost bine. Yohan, inca esti student?
Yohan: Nu. Acum sunt functionar.
Gyeong-hui: Si eu sunt tot functionar.
Yohan: A, chiar asa? Acum unde te duci?
Gyeong-hui: Ma duc la cinematograf. Am o intalnire.
Yohan: A, serios?
PRONUNTIE
Numele 경희(Gyeong-hui) se pronunta “Gyeonghi” . Chiar daca silaba 희 este transcrisa “hui”, in limba

coreeana vorbita se pronunta mai mult ca un “hi/ hee”
VOCABULAR

오랜만이에요~ Oraenmanieyo ~ A trecut mult timp,
oreganmanieyo Nu ne-am vazut de mult
오레간만이에요
아직도 ajikdo inca
지금 jigeum acum
어디 eodi unde
극장~ 영화관 Geukjang- Cinematograf, teatru
yeonghwagwan
데이트 약속 Deiteu yaksok intalnire
약속 yaksok promisiune
가다 gada A merge, a se duce
잘 있다 Jal itda A face bine, a fi bine
(despre persoane)
학교 hakgyo scoala
haksaeng student
학생
GRAMATICA
 VERBUL 있다(ITDA)-a exista, a avea, a fi
NIVEL FORMAL 있습니다(isseumnida) 있습니까 (isseumnikka)

NIVEL STANDARD 있어요 (isseoyo) 있어요 (isseoyo)
NIVEL INFORMAL 있어(isseo) 있어(isseo)
(INTIM)
 Copula 이다(ida)- a fi
Prezent afirmativ Prezent interogativ

NIVEL FORMAL 입니다 [imnida] 입니까 [imnikka]
NIVEL STANDARD vocala+ 예요 [yeyo] / vocala+ 예요 [yeyo] /
consoana+ 이에요[ieyo] consoana+ 이에요[ieyo]
NIVEL INTIM Vocala+야 [ya] Vocala+야 [ya]
(INFORMAL) Consoana + 이야[iya] Consoana + 이야[iya]
 Conjugarea verbelor la timpul prezent afirmativ - verbul 가다(gada)- a merge,

a se duce
Verbul 가다(gada) este precedat de obicei de particula ce indica directia sau timpul, adica particula 에(e).
CONSTRUCTIE
가다 -> 가+ㅂ니다 -> 갑니다
Gada -> ga + mnida -> gamnida
EXEMPLU:
요한은 학교에 갑니다. -> Yohan se duce la scoala.
Yohan-eun hakgyo-e gamnida.
Acest model de conjugare a verbului 가다 la timpul prezent afirmativ, nivel formal, se poate folosi si la alte verbe
asemanatoare.
! AMINTITI-VA !
Verbele care au radacina in vocala primesc sufixul ㅂ니다(mnida), iar cele care au radacina in consoana primesc
sufixul 습니다(seumnida).
EXEMPLU:
RADACINA IN VOCALA
가다 -> 가+ㅂ니다 -> 갑니다 (a merge)
Gada -> ga + mnida -> gamnida
일하다 -> 일하 +ㅂ니다 -> 일합니다 ( a lucra)
Ilhada -> ilha +mnida ->ilhamnida
이다 -> 이+ㅂ니다 -> 입니다 ( a fi)

Ida -> i + mnida -> imndida
RADACINA IN CONSOANA
있다 -> 있+ 습니다 -> 있습니다 (a exista, a avea)

Itda -> is + seumnida ->isseumnida
먹다 -> 먹 + 습니다 -> 먹습니다 (a manca)

Meokda ->meok+seumnida ->meokseumnida
읽다 -> 읽 + 습니다 -> 읽습니다 (a citi)
Ilkda -> ilk + seumnida -> ilkseumnida
 Forma interogativa a verbelor la nivel formal se obtine inlocuind terminatia 다(da) de la sufixul ㅂ니다/
습니다(mnida/seumnida) cu terminatia 까(kka).

EXEMPLU:
요한은 학교에 갑니다. -> Yohan se duce la scoala.

Yohan-eun hakgyo-e gamnida.
요한은 학교에 갑니까? ->Yohan se duce la scoala?

Yohan-eun hakgyo-e gamnikka?
정경은 먹습니다. -> Jeonggyeong mãnâncã.

Jeonggyeong-eun meokseumnida.
정경은 먹습니까 ? -> Jeonggyeong mãnâncã.?

Jeonggyeong-eun meokseumnikka?
 Particula de directie 에(e)

Particula 에(e) poate fi folosita pentru a indica timpul, directia sau o activitate statica.
In aceasta lectie, particula 에(e) este folosita pentru a indica directia. Cand este atasata unui substantiv ce indica locul (scoala,
cinema, casa) si este urmata de verbul 가다
(gada-a merge) sau de verbul 오다(oda- a veni), particula 에(e) indica directia unde se duce sau de unde vine subiectul. In
acest context, particula 에(e) se traduce in limba romana cu prepozitia “la”.
EXEMPLU:
학교에 갑니다. -> Eu ma duc la scoala.
Hakgyo-e kamnida. ->(literal: Scoala-la-a se duce)
7
극장에 옵니다. -> Eu vin de la teatru.
Geukjang-e omnida. ->(literal: teatrul-la- a veni)
DIALOG 8
~Nivel formal ~
경희: 요한씨는 어디에 갑니까?
요한: 극장에 갑니다.저도 데이트 약속이있습니다.
경희: 그래요? 요한씨는 여자친구가 있습니까? 어느 나라 사람입니까?
요한: 네. 여자친구가 있습니다.영국 사람입니다. 경희씨의 남자친구는
어느 나라 사람입니까?
경희: 한국 사람입니다.
요한: 아 그래요? 어느 극장에 갑니까?
경희: 씨지브이(CGV) 극장에 갑니다.
요한: 저도 거기에 갑니다. 그럼 같이 갑시다!
TRANSCRIERE
Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gamnikka?
Yohan: Geukjang-e gamnida. Jeo-do deiteu yaksog-i isseumnida.
Gyeonghui: Geuraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseumnikka?
Eoneu nara saram-imnikka?
Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseumnida. Yeongguk saram-imnida.
Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara saram-imnikka?
Gyeonghui: Hanguk saram-imnida.
Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gamnikka?
Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gamnida.
Yohan: Jeo-do geogi-e gamnida. Geureom gatchi gapsida!
~Nivel standard politicos ~
경희: 요한씨는 어디에 가세요?
요한: 극장에 가요. 저도 데이트 약속이 있어요.
경희: 그래요? 요한씨는 여자친구가 있어요? 어느 나라 사람이에요?
요한: 네, 여자친구가 있어요. 영국 사람이에요. 경희씨의 남자친구는
어느 나라 사람이에요?
경희: 한국 사람이에요.
요한: 아 그래요? 어느 극장에 가세요?
경희: 씨지브이(CGV) 극장에 가요.
요한: 저도 거기에 가요. 그럼 같이 가요!
TRANSCRIERE
Gyeoghui: Yohan ssi-neun eodi-e gaseyo?
Yohan: Geukjang-e gayo. Jeo-do deiteu yaksog-i isseoyo.
Gyeonghui: Geraeyo? Yohan ssi-neun yeojachingu-ga isseoyo? Eoneu nara saram-ieyo?
Yohan: Ne. Yeojachingu-ga isseoyo. Yeongguk saram-ieyo. Gyeonghui ssi-ui namjachingu-neun eoneu nara
saram-ieyo?
Gyeonghui: Hanguk saram-ieyo.
Yohan: Ah geuraeyo? Eoneu geukjang-e gaseyo?
Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e gayo.
Yohan: Jeo-do geogi-e gayo. Geureom gatchi gayo!
~ Nivel informal-intim ~
경희: 요한, 어디 가?
요한: 극장에 가. 나도 데이트 약속이 있어.
경희: 그래!? 요한, 여자친구가 있어? 어느 나라 사람이야?
요한: 응, 여자친구가 있어. 영국 사람이야. 경희 남자친구는
어느 나라 사람이야?
경희: 한국 사람이야.
요한: 아 그래? 어느 극장에 가?
경희: 씨지브이(CGV) 극장에 가.
요한: 나도 거기 가. 그럼 같이 가!
TRANSCRIERE
Gyeoghui: Yohan, eodi ga?
Yohan: Geukjang-e ga. Na-do deiteu yaksog-i isseo.
Gyeonghui: Geraeyo? Yohan, yeojachingu-ga isseo? Eoneu nara saram-iya?
Yohan: Eung. Yeojachingu-ga isseo. Yeongguk saram-iya. Gyeonghui namjachingu-neun eoneu nara saram-iya?
Gyeonghui: Hanguk saram-iya.
Yohan: Ah geurae? Eoneu geukjang-e ga?
Gyeonghui: Ssijibeui (CGV) geukjang-e ga.
Yohan: Na-do geogi ga. Geureom, gatchi ga!
TRADUCERE
Gyeoghui: Yohan, unde te duci?

Yohan: Ma duc la cinematograf. Si eu am o intalnire.
Gyeonghui: Serios? Yohan, ai o prietena? Ce nationalitate este?
Yohan: Da. Am o prietena. Este englezoaica. Prietenul tau ce nationalitate este, Gyeonghui ?
Gyeonghui: Este coreean.
Yohan: A, chiar asa? La care cinematograf te duci?
Gyeonghui: Ma duc la cinematograful CGV.
Yohan: Si eu merg tot acolo. Atunci, sa mergem impreuna!

VOCABULAR

거기 ~ 그곳 Geogi ~ geugot Acolo
여기 yeogi aici
저기 jeogi acolo
어디 eodi unde
어느 Eoneu? Care?
그렇다 geurotda A fi asa
같이 Gati -se pronunta impreuna
[„kaci”]
함께 hamkke impreuna
엄마 ~ 어머니 Eomma ~ eomoni mamã
선생님 seonsaengnim profesor
학생 haksaeng student
갑시다 Gapsida! Sa mergem!
GRAMATICA
 Particula posesiva 의(ui)- se pronunta “e”
Se foloseste pentru a indica posesia sau relatia. Se plaseaza dupa posesor si este urmata de obiectul sau persoana
posedata.
CONSTRUCTIE
A+ 의 + B + 은/ 는
In aceasta constructie, obiectul B ii apartine lui A, iar A este posesorul obiectului B.
EXEMPLU:
윤설 의 책이는 -> Cartea lui Yunseol.
Yunseol-ui chaegi-neun ->(Yunseol-lui- carte)
l l
\l/ \l/
Posesor obiect posedat
윤설의엄마는 선생님입니다. -> Mama lui Yunseol este profesoara.

Yunseol-ui eomma-neun seonsaengnim-imnida.
제(저의) 여자친구는 미국 사람입니다. -> Prietena mea este americanca.

Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.
!!! OBSERVATII !!!
 Particula 의(ui) urmeaza dupa posesor.
 Obiectul posedat este urmat de particula 은/ 는(eun/neun) care arata despre cine este vorba in propozitie.
 La persoana I sg 저(jeo), particula 의(ui) se contracta cu pronumele 저(jeo) devenind 제(je).
EXEMPLU:
제(저의) 여자친구는 미국 사람입니다. -> Prietena mea este americanca.
Je (Jeo-ui) yeojachingu-neun miguk saram-imnida.
 Adverbele de loc 여기(yeogi), 거기(geogi) , 저기(jeogi)
Se folosesc pentru a indica locul impreuna cu particula 에(e) care arata destinatia.
 여기(yeogi)- indica locul apropiat de vorbitor. (aici)

Exemplu:
여기에 뭡니까? -> Ce este aici?
Yeogi-e mwomnikka?
 거기(geogi)- indica locul aproape de interlocutor dar departat

de vorbitor ( acolo).
Exemplu:
저도 거기에 가요. –> Si eu merg acolo.
Jeo-do geogi-e gayo.
 저기(jeogi)- indica departarea fata de ambii interlocutori. (acolo)

Exemplu:
저기에 뭡니까?- > Ce este acolo?
Jeogi-e mwomnikka?
 Expresia 갑시다! (gapsida!- Sa mergem!)

Se foloseste intr-un grup de doua sau mai multe persoane.
Verbul de baza este 가다(gada)- a merge, folosit la conjugarea propozitiva,
care va fi prezentata mai tarziu.
 Renuntarea la anumite parti de propozitie

Limba coreeana are abilitatea de a renunta la anumite parti de propozitie (subiect), deoarece ele pot fi deduse din
context.
EXEMPLU :
(저는) 선생님 이에요. ->( Eu) sunt profesor. - Subiectul "eu" este subinteles.

(Jeo-neun) seonsaengnim ieyo.
In anumite contexte, totusi, se pot creea ambiguitati atunci cand se renunta la anumite parti de propozitie. Chiar si
coreenii fac uneori presupuneri incorecte, trebuind sa clarifice despre ce vorbesc, asa ca nu va faceti probleme.
DIALOG 9
NIVEL STANDARD
제영: 지금 몇 시예요?
윤설: 지금 두 시여요.
윤설: 세 시여요.
윤설: 네 시여요.
윤설: 아, 진짜...
TRANSCRIERE
Jeyeong: Jigeum myeot si-yeyo?
Yunseol: Jigeum du si-yeyo.
Yunseol: Se si-yeyo.
Yunseol: Ne si-yeyo.
Yunseol: A, jinjja...
NIVEL FORMAL
제영: 지금 몇 시입니까?
윤설: 지금 두 시입니다.
윤설: 세 시입니다.
윤설: 네 시입니다.
TRANSCRIERE
Jeyeong: Jigeum myeot si-imnikka?
Yunseol: Jigeum du si-imnida.
Yunseol: Se si-imnida.
Yunseol: Ne si-imnida.
NIVEL INFORMAL-INTIM
제영: 지금 몇 시야?
윤설: 지금 두 시야.
윤설: 세 시야.
윤설: 네 시야.
TRANSCRIERE
Jeyeong: Jigeum myeot si-ya?
Yunseol: Jigeum du si-ya.
Yunseol: Se si-ya.
Yunseol: Ne si-ya.
TRADUCERE
Jeyeong: Cat este ceasul acum?
Yunseol: Acum este ora 2.
Jeyeong: Acum cat este ceasul?
Yunseol: Este ora 3.
Yunseol: Este ora 4.
Yunseol: Ei, esti culmea!...
VOCABULAR
몇 시예요? Myeot si-yeyo? Cat este ceasul?
진짜 jinjja Intr-adevar
Sistemul numeric nativ coreean
하나 ~ 한 Hana ~ han 1
둘 ~ 두 Dul ~du 2
셋 ~ 세 Set ~se 3
넷 ~ 네 Net ~ne 4
다섯 Daseot 5
여섯 Yeuseot 6
일곱 Ilgop 7
여덟 Yeodeolp 8
아홉 Ahop 9
열 Yeol 10
열하나 Yeol-hana 11
열둘 Yeol-dul 12
스물 Seumul 20
스물 하나 Seumul-hana 21
서른 Seoreun 30
서른하나 Seoreun-hana 31
마흔 Maheun 40
쉰 Swin 50
예순 Yesun 60
일흔 Ilheun 70
여든 Yeodeun 80
아흔 Aheun 90
백 baek 100
PRONUNTIE
Numerele de la 1 la 4 schimba usor pronuntia cand se ataseaza ceva la aceste numere (de ex. ora)
하나(hana) -> 한 시(han si)- Ora 1
둘 (dul) -> 두 시 (du si) – Ora 2.
셋 (set) -> 세 시 (se si) – Ora 3.
넷 (net) -> 네 시 (ne si) – Ora 4
Consoana ㅅ(s) se pronunta “T” in pozitie finala.
GRAMATICA
 Sistemul numeric nativ coreean
Limba coreeana are doua sisteme numerice: unul sino-coreean si unul nativ-coreean .
In aceasta lectie ne vom axa pe sistemul nativ coreean.
Numerele nativ-coreene se folosesc pentru a numara obiecte intr-o ordine consecutiva, cand comandam ceva la
restaurant, cand cumparam mai multe lucruri intr-un magazin, pentru exprimarea varstei si exprimarea orei. In
afara de aceste utilizari, numerele nativ-coreene se pot folosi pentru a numara persoanele de la o petrecere,
foile de hartie etc.
Si pentru ca acest sistem numeric se foloseste pentru a numara obiecte intr-o ordine succesiva, este neobisnuit
ca cineva sa numere pana la numere mai mari de 30. Din acest motiv, numerele nativ-coreene mai mari de 30
nu prea se folosesc. Pentru numere mai mari de 30 se foloseste sistemulsino-coreean in schimbul sistemului
numeric nativ-coreean.
 Exprimarea orei
Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.
Constructie:
Numeral nativ-corean +시(si)
Exemplu:
하나_(hana) +시(si) ->한 시(han si)- Ora 1
ATENTIE!!!
Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix saun substantiv.
Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 분(bun).
Exemplu:
1:15 ->한 시 십오 분 (han si sipo bun)
Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene
Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.
오전 (ojeon) – dimineata AM
오후 (ohu) – dupa-amiaza PM
저녁 (jeonyeok)- seara PM
밤 (bam) – noapte PM
Exemplu:
1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.
7: 45 PM (19:45) ->밤 일곱 시 사십오 분 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara
6:30 AM-> 오전 여섯 시 삼십 분 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata
DIALOG 10
~NIVEL STANDARD~
수진: 사장님은 뭐를 먹습니까?
사장님: 음, 수진씨는 뭐를 먹어요?
수진: 저는 김치찌개를 먹습니다.
사장님: 음, 나는 된장찌개를 먹어요.
TRANSCRIERE
Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka?
Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul meokeoyo?
Sujin: Jeo-neun kimchijjigae-reul meokseumnida.
Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeoyo.
~NIVEL FORMAL~
수진: 사장님은 뭐를드십니까?
사장님: 음, 수진씨는 뭐를 드세요?
사장님: 음, 저는 된장찌개를먹습니다.
TRANSCRIERE
Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul deusimnikka?
Sajangnim: Eum... Sujin ssi-neun mwo-reul deuseyo?
Sajangnim: Eum... jeo-neun doenjangjjigae-reul meokseumnida.
~NIVEL INFORMAL-INTIM~
수진: 사장님은 뭐를 먹습니까?
사장님: 음, 수진이는 뭐를 먹어?
사장님: 음, 나는 된장찌개를 먹어.
TRANSCRIERE
Sujin: Sajangnim-eun mwo-reul meokseumnikka?
Sajangnim: Eum... Sujin i-neun mwo-reul meokeo?
Sajangnim: Eum...na-neun doenjangjjigae-reul meokeo.
TRADUCERE
Sujin: Sefu’, ce vreti sa mancati?
Seful: Eum... Sujin tu ce o sa mananci?
Sujin: Eu voi manca tocana de kimchi.
Sajangnim: Eum...eu o sa mananc tocana de soia.
VOCABULAR
HANGEUL TRANSCRIERE ROMANA
사장님 Sajangnim Presedinte de

companie, sef,
director etc
김치찌개 Kimchijjigae Tocana de kimchi
된장찌개 Doenjangjjigae Tocana de soia
먹다 Meokda A manca
나 Na Eu (nivel intim)
뭐 Mwo? Ce?
GRAMATICA
Ø Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 을/ 를 (eul/reul)
Particula 을/ 를 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitiei, si se
plaseaza dupa obiectul in cauza( complement direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune
(tranzitive). Particula 을(eul) se plaseaza dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar 를(reul) se plaseaza
dupa un substantiv terminat in vocala.
EXEMPLU:
1. 저는 짬뽕을 먹습니다. -> Eu mananc supa de tãitei.
Jeo-neun jjamppong-eul meokseumnida.
In aceasta propozitie, complementul direct este 짬뽕(jjamppong), care este urmat de particula 을(eul) ce

marcheaza obiectul (complementul) terminat in consoana (ng). In limba romana complementul direct nu este
marcat de o particula.
2. 저는 액션 영화를 싫어해요. -> Nu-mi plac filmele de actiune.

Jeo-neun aeksyeon yeonghwa-reul silheohaeyo.
In aceasta propozitie, complementul direct este 액션 영화 (aeksyeon yeonghwa ) care este urmat de particula
를(reul) ce marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (a).
Ø Conjugarea in 아 / 어 /여 ( -a/eo/yeo) la prezent

아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim şi standard de politeţe, la
timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii gramaticale.
Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii:
ㅏ요(ayo) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.
ㅓ요(eoyo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.
ㅕ요 (yeoyo) – se foloseste pentru verbele de tipul 하다 (hada).
De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o
consoana, atunci nu au loc eliminari sau sau contractii).
EXEMPLE:
Ø 1. Radacina in ㅏ(a)
ㅏ + ㅏ -.> ㅏ(a)
사다(sada)- a cumpara
사+ㅏ -> 사(sa) [se elimina vocala ㅏ care se repeta] - nivel intim/informal
사요 (sayo)- Eu cumpar, tu cumperi etc.- .- nivel standard politicos
2. Radacina in ㅗ(o)
ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)
오다(oda) – a veni
오+ ㅏ -> 와(wa)- [vocala ㅗ se contracta cu vocala ㅏ devenind 와(wa) ]-nivel intim/informal
와요(wayo)- Eu vin, tu vii etc.- nivel standard politicos
3. Verbe de tipul 하다 ( a face)

하다(hada)
하 + ㅕ-> 해(hae)- nivel intim/informal
해요(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos
싫어하다(silheohada)- a displacea, a nu placea

싫어하+ ㅕ -> 싫어해(silheohae)- nivel intim/ informal
싫어해요(silheohaeyo) -Mie nu-mi place, tie nu-ti place etc.- nivel standard politicos
4.Radacina in ㅓ(eo)
ㅓ + ㅓ -> ㅓ(eo)
서다 (seoda) – a sta
서 + 어- > 서(seo)- nivel intim/informal
서 + 어요- > 서요(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos
5. Radacina in ㅜ(u)
ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)
주다 (juda) - a oferi
주 + 어 –> 줘(jwo)- nivel intim/informal
줘요(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos

6. Radacina in ㅡ(eu)
ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)
예쁘다 (yeppeuda) – a fi frumos
예쁘 + 어 -> 예뻐(yeppeo)- nivel intim/informal
예뻐요(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos
7. Radacina in ㅣ(i)
ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)
마시다 (masida) - a bea
마시 + 어 -> 마셔(masyeo)- nivel intim/informal
마셔요 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos
8. Radacina in ㅐ(ae)
ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)
보내다 (bonaeda) – a expedia, a trimite
보내 + 어 -> 보내(bonae)- nivel intim/informal
보내요 (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos
!!! OBSERVATIE !!!

Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului la nivel informal/intim.
Ø Pronumele 나 (na) -> Eu

Se foloseste doar la nivel intim/ informal pentru a face referire la propria persoana. Folosirea lui in fata unui superior
in rang, a unei persoane in varsta sau a unui strain, e considerata ca fiind nepoliticoasa. In aceste contexte, se
foloseste pronumele 저- jeo.
Pronumele 나-na se foloseste in cadrul unei conversatii cu prietenii, cu membrii apropiati ai familiei sau atunci cand
nu vrem sa fim politicosi cu cineva. In acest dialog, seful a folosit pronumele 나-na, fiind superior in rang si nefiind
necesar sa arate respect fata de Sujin, angajata lui, iar Sujin a folosit pronumele 저- jeo aratand respect fata de
seful sau, superior in rang.
Ø Nivelurile de politete
Exist trei niveluri principale de politeţe / formalitate.
Care sunt cele trei niveluri principale de politeţe în coreeană?
Nivelul de politeţe este determinat de terminatia verbului.

1.Terminatia- ㅂ니다[ㅡ mnida] = onorific, cel mai politicos, cel mai formal
2. Terminatia (아/어/여)요 [ (a/eo/yeo) yo] = politicos, natural, un pic formal
3. Terminatia -아/어/여( a/eo/ yeu) = cazual, informal, intim
Tipul 1 şi 2 sunt numite [Jondaetmal- onorific] şi tipul 3 se numeşte [banmal- informal]. Şi în aceastălecţie, vom
vedea cand sa folosim nivelu 반말(banmal) şicând sa nu îl utilizam.
Când se foloseste nivelul informal?

În general, nivelul informal este considerat a fi modul cel mai intim si cazual de a vorbi cu alţii în coreeană. Prin
urmare, acest nivel nu contine niciun fel de formalitate. Puteţi utiliza nivelul informal numai cu cineva care este,
evident, mai tanar decat voi, cu cineva de aceeaşi vârstă, sau (daca cealaltă persoană este mai în vârstă decât voi)
cu cineva cu care ati cazut de acord sa folositi conversatia informala.
Dacă nu cunoaşteţi vârsta celeilalte persoane sau statutul social, nu trebuie să utilizaţi nivelul informal in niciun caz.
Odată ce ştiti vârsta celeilalte persoane şi aflati ca el sau ea este mai tanara decat voi, puteti folosi nivelul informal,
dar este un gest frumos şi politicos să intrebati mai intai persoana respectiva, dacă puteţi utiliza sau nu nivelul
informal cu el sau ea.
Iată câteva cazuri frecvente în care puteţi utiliza nivelul informal.

1. Sunteţi mult mai in varsta decât alte persoane şi ştiti sigur că cealaltă persoană nu se va simţi jignita dacăutilizaţi
nivelul informal.
2. Sunteţi mai în vârstă decât o altă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal.
3. Sunteţi de aceeaşi vârstă cu cealaltă persoană şi aveti permisiunea lui sau ei de a folosi nivelul informal.
4. Sunteţi în şcoala primară, gimnaziu sau liceu şi ştiţi că toţi colegii vostri sunt de
de aceeasi varsta ca voi.
5. Cand vorbiţi cu voi insiva sau scrieti în jurnalul vostru.
Iată câteva cazuri frecvente în care NU ar trebui să folosiţi nivelul informal.

1. Cunoasteti cealalta persoana doar de la serviciu şi nu personal.
2. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este clientul dvs. de afaceri.
3. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar vorbiţi cu persoana într-un cadru oficial, cum
ar fiseminarii, lecţii, etc
4. Nu o cunosti pe cealalta persoana, ci doar te-ai întâlnit cu el / ea.
5. Sunteţi mai tânăr decât cealalta persoana si nu ati primit permisiunea de la el / ea ca sa utilizati nivelul informal.
6. Aveti aceeasi varsta ca persoana cealalta, dar nu o cunoasti foarte bine.
7. Sunteţi mai în vârstă decât cealalta persoana, dar el sau ea este seful tau sau soţul / soţia fratelui/ surorii voastre
mai în vârstă.
8. Vorbiti cu un grup mare de oameni sau într-un video blog.
DIALOG 11a DIALOG 11b
~Nivel formal~
딸: 아빠.. 이거 뭐예요?
아빠: 이거? 햄버거야. 손님: 이거 있습니까?
딸: 아빠.. 이거 뭐예요? 직원: 그거요? 그거 없습니다. 이거 있습니다.
아빠: 이거? 감자튀김이야. 손님: 그거요? 음...저거는요?
직원: 네, 있습니다.
딸: 아빠.. 이거 뭐예요?
아빠: 이거? 맥주야. TRANSCRIERE
딸: 음...맛있겠다. Sonnim: Igeo isseumnikka?
Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseumnida. Igeo
TRANSCRIERE isseumnida.
Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo?
Appa: Igeo? haembeogeoya. Jigwon: Ne, isseumnida.
Ttal: Appa... igeo mwoyeyo?
Appa: Igeo? gamjatwigim-iya. ~Nivel standard~
Ttal: Appa... igeo mwoyeyo? 손님: 이거 있어요?
Appa: Igeo? maekjuya. 직원: 그거요? 그거 없어요. 이거 있어요.
Ttal: Umm...masitgetda. 손님: 그거요? 음...저거는요?
직원: 네, 있어요.
TRADUCERE TRANSCRIERE
Sonnim: Igeo isseoyo?
Fiica: Tata ... ce-i asta?
Jigwon: Geugeoyo? Geugeo eopsseoyo. Igeo
Tata: Asta? Un hamburger.
isseoyo.
Sonnim: Geugeoyo? Eum... Jeogeo-neunyo?
Tata: Asta? Cartofi prajiti.
Jigwon: Ne, isseoyo.
Tata: Asta? Bere.
TRADUCERE
Fiica: Pare delicuios.
Clientul: Aveti acest lucru?
Angajatul: Acela? Nu-l avem pe acela. Il avem pe
acesta.
Clientul: Acela? Dar acela de acolo?
Angajatul: Da, il avem pe acela.
VOCABULAR

아빠 appa tata
이거 igeo acest lucru
햄버거 haembeogeo hamburgher
감자튀김 gamjatwigim Cartofi prajiti
맥주 maekju maekju bere
손님 sonnim client
직원 jigwon angajat
맛있겠다 masitgetda Pare bun, delicios
Arata bine (despre
mancare)
이거 Igeo- forma vorbita Acesta, aceasta-
aproape de vorbitor
이것 Igeot-forma scrisa Acesta, aceasta-
aproape de vorbitor
그거 Geugeo-forma vorbita Acela, aceea-aproape
de interlocutor
그것 Geugeot-forma scrisa Acela, aceea-aproape
de interlocutor
저거 Jeogeo- forma vorbita Acela, aceea(de acolo)-
departe de amandoi
interlocutori
저것 Jeogeot-forma scrisa Acela, aceea(de acolo)-
departe de amandoi
interlocutori
GRAMATICA
 Pronumele demonstrative 이거, 그거, 저거
si adjectivele demonstrative 이, 그, 저
 이것 [i-geot] = acesta, aceasta
이 [i] + 것 [geot]= 이것 [i-geot] -> 이거 [i-geo](acest lucru)
이거 [i-geo] este forma vorbita a lui 이것 [i-geot] şi este o combinaţie din 이 [i] ("acesta") şi 것[geot] ("lucru"),
dar este adesea folosita doar forma 이거 [i-geo] pentru uşurinţa pronunţiei.
Particula care insoteste pronumele demonstrativ 이것 [i-geot] este 은, deoarece 이것 se termina in consoana,
iar particula 는 insoteste pronumele 이거 [i-geo] deoarece se termina in vocala.
Astfel, 이것은 (igeos-eun) e acelasi lucru cu 이거는[igeo-neun]. Adesea, forma 이거는[igeo-neun] devine 이건.
Particula 은/는 poate fi omisa.
Exemplu :
이거 책 이에요. [i-geo chaek-i-e-yo] = Aceasta este o carte.
이거 카메라 예요. [i geo-ka-me-ra-ye-yo] = Acesta este un aparat de fotografiat.
이거 커피예요. [i-geo keo-pi-ye-yo] = Aceasta este cafea.

이거 사전이에요. [i-geo sa-jeon-i-e-yo] = Acesta este un dictionar.
 그것 (geu-geot)= acela, aceea

그(acela)+ 것(lucru)= 그것 (geu-geot) ->그거(geugeo-forma vorbita)= acel lucru
그(geu)- adjectiv demonstrativ= acela
것(geot)- lucru
그것은 (geugeos-eun) =그거는 (geugeo-neun)= 그건 (geugeon).
 저것 (jeo-geot)= acela, aceea de acolo
저(acela de acolo)+ 것(lucru)= 저것 (jeo-geot) ->저거(jeogeo-forma vorbita)= acel lucru de

acolo (departat de ambii interlocutori)
저(jeo)- adjectiv demonstrativ= acela de acolo
것(geot)- lucru
저것은 (jeogeos-eun) =저거는 (jeogeo-neun)= 저건 (jeogeon).
Diferenta intre 그거 (geugeo) si 저거 (jeogeo) este aceea ca ambele pronume fac referire la lucruri
aflate in diferite proximitati fata de interlocutor. Ambele arata departarea fata de vorbitor.
Cu toate acestea, 그거 (geugeo) se foloseste pentru obiecte care sunt aproape de interlocutor,
dar departe de vorbitor, iar 저거(jeogeo) se foloseste pentru obiecte departate de ambii
interlocutori.
 Adjectivele demonstrative 이 (i), 그 (geu), 저 (jeo)
Se folosesc alaturi de substantive pentru arata apropierea sau departarea
Exemplu:
Avem substantivul 사람 [sa-ram]= persoana
이 사람 [i sa-ram] = aceasta persoana ( de langa mine)

그 사람 [geu sa-ram] = acea persoana ( de langa tine)
저 사람 [jeo sa-ram] = acea persoana de acolo (departata de ambii interlocutori)
VORBITOR----------------------------------INTERLOCUTOR
이 [i] ACESTA 그 [geu] ACELA

(aproape de mine) (departat de vorbitor dar
apropiat de interlocutor)

저
[jeo] ACELA
(departat de ambii interlocutori)

 Particula de politete –요(-yo)
Particula –요 (-yo) este o post-particula ce marcheaza nivelul standard politicos.

Multe structuri lingvistice la nivelul informal pot fi transformate la nivel standard politicos, adaugand particula -
요 (-yo). In plus, substantivele pot fi si ele folosite la nivel standard politicos adaugand particula -요 (-yo).

Constructii verbale
밝다 (balkda) – a fi luminos
밝아 (balka)- E luminos
밝아요 (balkayo) – E luminos (nivel standard politicos)
시원하다 (siwonhada) – a fi racoritor
시원했어 (siwonhaesseo) – a fost racoritor
시원했어요(siwonhaesseoyo) – a fost racoritor (nivel standard politicos)
Substantive
- 그거 뭐예요? (Geugeo mwo-yeyo?) -> Ce este aceasta?

- 가방. (gabang) – O geanta.
-가방요. (gabangyo) – O geanta. (politicos)
- 뭐를 먹어요? (Mwo-reul meokeoyo?) -> Ce mananci?

- 김밥. (gimbap) -> Gimbap. (Un fel de sushi cu alge marine)
- 김밥요. (gimbapyo) -> Gimbap. (politicos)
Cu toate acestea, cand raspundem cuiva si vrem sa fim politicosi, trebuie sa ne abtinem de la
a da raspunsuri scurte ca acestea dintr-un cuvant.
 Particula -요 (-yo) se poate atasa si unor cuvinte interogative.
EXEMPLU:
왜? (wae) ->De ce?
왜요? (waeyo) -->De ce? (politicos)
누구? (nugu) ->Cine?

누구요? (nuguyo)- Cine? (politicos)
DIALOG 12
~ Nivel formal ~ 엄마: 모릅니까??? 여기에 없습니까?!

베이비시터: 잘 모릅니다.
엄마: 진우는 어디에 있습니까?
진우: 엄마!! 엄마!!
베이비시터: 어? 저는 모릅니다.
베이비시터:아...진우가 저기에 있습니다.
엄마: 네. 압니다. Beibisiteo: Jal mollayo.
Jinu: Eomma! Eomma!
TRANSCRIERE Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseoyo..
Eomma: Jinu-neun eodi-e isseumnikka? Eomma: Ne, alayo.
Beibisiteo: Eo? Jeo-neun moreumnida.
Eomma: Moreumnikka? Yeogi-e eopseumnikka? ~ Nivel informal ~
Beibisiteo: Jal moreumnida.
Jinu: Eomma! Eomma! 엄마: 진우는 어디에 있어?
Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseumnida. 베이비시터: 어? 나 몰라.
Eomma: Ne, amnida. 엄마: 몰라??? 여기에 없어?!
베이비시터: 잘몰라.
~ Nivel standard ~ 진우: 엄마!! 엄마!!
베이비시터:아...진우가 저기에 있어.
엄마: 진우는 어디에 있어요? 엄마: 응, 알아.
베이비시터: 어? 저는 몰라요.
엄마: 몰라요??? 여기에 없어요?! TRANSCRIERE
Eomma: Jinu-neun eodi-e isseo?
베이비시터: 잘몰라요.
Beibisiteo: Eo? Jeo-neun molla.
진우: 엄마!! 엄마!!
Eomma: Molla? Yeogi-e eopseo?
베이비시터:아...진우가 저기에 있어요. Beibisiteo: Jal molla.
엄마: 네, 알아요. Jinu: Eomma! Eomma!
Beibisiteo: A, Jinu-ga jeogi-e isseo.
Eomma: Eung, ala.
TRDUCERE
Mama: Unde este Jinu?
Beibisiteo: Cum? Nu stiu.
Eomma: Nu stii? Nu este aici?
TRANSCRIERE Beibisiteo: Nu stiu prea bine.
Eomma: Jinu-neun eodi-e isseoyo? Jinu: Mama! Mama!
Beibisiteo: Eo? Jeo-neun mollayo. Beibisiteo: A, Jinu este acolo.
Eomma: Mollayo? Yeogi-e eopseoyo? Eomma: Da, stiu.
VOCABULAR
화장실 Hwajangsil Baia
실례합니다 Sillyehamnida! Scuzati-ma! (cand vrem

sa intrebam ceva)
여기 Yeogi Aici (aproape de
vorbitor)
거기 Geogi Acolo(departe de
vorbitor dar aproape
de interlocutor)
저기 Jeogi Acolo (departe de
amandoi interlocutori)
이 I Acest (+ subst.)-
aproape de vorbitor
그 Geu Acel (+ subst)/-departe
de vorbitor dar
apropae de interlocutor
저 Jeo Acel (+ subst)- departe
de amandoi
interlocutori
알다 Alda A sti
모르다 Moreuda A nu sti
잘 jal bine
GRAMATICA
 Adverbele de loc 여기, 거기, 저기
 여기(yeogi) arata apropierea de vorbitor si se traduce in romana “aici”
Exemplu:
화장실은 여기에 있서요. - Baia este aici.
Hwajangsil-eun yeogi-e isseoyo.
 거기 (geogi) arata locul departat de vorbitor , dar apropiat de interlocutor,si se traduce in
romana “acolo”.
Exemplu:
A: 저는 지금 학교에 있어요. – Sunt la scoala acum.
Jeo-neun jigeum hakgyeo-e isseoyo.
B: 거기 수현이 있어요? – Suhyeon este acolo?
Geogi Suhyeon-i isseoyo?
 저기 (jeogi) arata locul departat de ambii interlocutori si se traduce in romana “acolo”.
Exemplu
A: 극장은 어디에 있어요? – Unde e cinematograful?
Geukjang-eun eodi-e isseoyo?
B: 저기에 있어요. – Este acolo. (departe si de mine si de tine)
Jeogi-e isseoyo.
!!! RETINETI !!!

Adverbele de loc 여기(yeogi), 거기 (geogi),저기 (jeogi) , cand sunt folosite impreuna cu verbul de
existenta 있다(itda), particula locativa 에(e) se omite adesea. De asemenea, au loc si contractii.
Exemplu:
Nivel standard structura fara particula structura contractata
여기에 있다 여기 있다 여깄다
(Yeogi-e itda) (yeogi itda ) ( yeogitda)
거기에 있다 거기 있다 거깄다
(Geogi-e itda) (geogi itda) (geogitda)
저기에 있다 저기 있다 저깄다
(Jeogi-e itda) (jeogi itda) (jeogitda)
 Particula locativa 에(e)
Particula 에(e) se foloseste pentru a indica directia, timpul (ora) sau locatia statica unde are loc o actiune. Se
poate traduce in romana cu “la” sau “in”.
Particula 에(e) se poate folosi pentru a arata ca o actiune statica are loc intr-un anumit loc. Pentru aceste
actiuni statice, se folosesc verbe inactive precum 있다(itda-a exista), 없다(optda- a nu exista),살다(salda- a
locui), 많다(manta- a fi multi/multe).
Exemple:
과장님은 지금 중국에 있습니다.- Managerul este acum in China.
Gwajangnim-eun jigeum jungguk-e isseumnida.
윤설은 서울에 사라요. – Yunseol locuieste la Seul.

Yunseol-eun Seoul-e sarayo.

요한은 학교에 없습니다.- Yohan nu este la scoala.
Yohan-eun hakgyeo-e eopsseumnida.

한국에 예쁜 여자들이 많아요. – Sunt multe fete frumoase in Coreea.

Hanguk-e yeppeun yeoja-deul-i manhayo.
 Adverbul 잘(jal)
Se foloseste impreuna cu verbul 모르다(moreuda-a nu stii) pentru a reda un stil mai putin direct. In loc sa
spunem direct ca nu stim ceva, e mai bine sa spunem ca «nu stim asa bine» sau « exact » acel lucru.
Exemplu:
A: : 진우는 어디에 있어요?- Unde este Jinu?

Jinu-neun eodi-e isseoyo?
B: 몰라요. –Nu stiu. (stil direct)
Mollayo.
B: 잘몰라요.- Nu stiu prea bine./ Nu stiu exact.( stil mai putin direct)
Jal mollayo.
DIALOG 13a
~Nivel formal~
직원: 어서 오십시오!
톰: 네...
미나: 톰 씨... 여기 비쌉니다.
톰: 미나 씨... 여기 쌉니다. 돈이 없습니까?
미나: 네, 없습니다.
TRANSCRIERE
Jigwon: Eoseo osipsio!
Tom: Ne...
Mina: Tom ssi... yeogi bissamndida.
Tom: Mina ssi.. yeogi ssamnida. Don-i eopsseumnikka?
Mina: Ne, eopseumnida.
~Nivel standard~
직원: 어서 오십시오!
톰: 네...
미나: 톰 씨... 여기 비싸요.
톰: 미나 씨... 여기 싸요. 돈이 없어요?
미나: 네, 없어요.
TRANSCRIERE
Jigwon: Eoseo osipsio!
Tom: Ne...
Mina: Tom ssi... yeogi bissayo..
Tom: Mina ssi.. yeogi ssayo. Don-i eopsseoyo?
Mina: Ne, eopseoyo.
NOTA !!!
Pentru nivelul informal inlaturati terminatia YO a verbului si particula de politete SSI.
TRADUCERE
Angajatul: Bine ati venit!
Tom: Buna ziua...
Mina: Tom... este scump aici.
Tom: Mina...aici este ieftin. Nu ai bani?
Mina: Nu, nu am bani.
DIALOG 13b
~Nivel formal~
미나: 아... 톰 씨 여기도 비쌉니다...
톰: 여기는 안 비쌉니다. 여기는 쌉니다.
미나: 안 쌉니다. 비쌉니다.
톰: 안 비쌉니다! 쌉니다!
미나: 톰 씨... 저는 갑니다.
TRANSCRIERE
Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissamnida...
Tom: Yeogi-neun an bissamnida. Yeogi-neun ssamnida.
Mina: An ssamnida. Bissamnida.
Tom: An bissamnida! Ssamnida!
Mina: Tom ssi... jeo-neun gamnida.
~Nivel standard~
미나: 아... 톰 씨 여기도 비싸요...
톰: 여기는 안 비싸요. 여기는 싸요.
미나: 안 싸요. 비싸요.
톰: 안 비싸요! 싸요!
미나: 톰 씨... 저는 가요.
TRANSCRIERE
Mina: A...Tom ssi yeogi-do bissayo...
Tom: Yeogi-neun an bissayo. Yeogi-neun ssayo.
Mina: An ssayo. Bissayo.
Tom: An bissayo! Ssayo!
Mina: Tom ssi... jeo-neun gayo.
~Nivel informal~
미나: 아... 톰, 여기도 비싸...
톰: 여기는 안 비싸. 여기는 싸.
미나: 안 싸. 비싸.
톰: 안 비싸! 싸!
미나: 톰... 나 간다..
TRANSCRIERE
Mina: A...Tom , yeogi-do bissa...
Tom: Yeogi-neun an bissa. Yeogi-neun ssa.
Mina: An ssa. Bissa.
Tom: An bissa! Ssa!
Mina: Tom ... na-neun ganda.
TRADUCERE
Mina: A...Tom, si aici este scump...
Tom: Aici nu este scump. Aici este ieftin.
Mina: Nu este ieftin. Este scump.
Tom: Nu este scump! Este ieftin!
Mina: Tom... Eu plec.
VOCABULAR
비싸다 bissada A fi scump
싸다 ssada A fi ieftin
안 an Adverb de negatie
„Nu”
어서 오십시오! Eoso osipsio! Bine ati venit!
(salut folosit la
intrarea intr-un
restaurant, bar,
hotel etc.)
직원 jigwon Angajat
돈 don bani
GRAMATICA
 Verbele descriptive (adjectivele)
Predicatele in limba coreeana pot fi impartite in doua categorii: verbe si adjective. Totusi,
adjectivele trebuie conjugate intr-un mod aproape asemanator cu verbele; deoarece sunt foarte
asemanatoare verbelor, adjectivele sunt numite de obicei „verbe descriptive”.
Verbele descriptive descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA.
Exemplu:
Adjectivul „fericit= 행복하다 (haengbokhada)”
저는 행복해요. -> Eu sunt fericit.
Jeo-neun haengbeokhaeyo.
이 영화는 재미 없어요.-> Acest film nu este interesant

I yeonghwa-neun jaemi eopseoyo.
 Omiterea particulei
In acest dialog, propozitia 여기 비쌉니다(yeogi bissamnida) nu inseamna literal „Aici este
scump”, ci inseamna „In ceea ce priveste locul acesta...este scump.” Cuvantul „aici” ar trebui de
fapt sa aiba la sfarsit particula ce marcheaza tema centrala a propozitiei -는(-neun), dar este
omisa, deoarece particulele pot fi deseori omise in vorbire.
Omiterea particulelor este foarte obisnuita in coreeana deoarece de multe ori , propozitiile
pot fi clare chiar si cu omiterea particulelor. In acest dialog, tema propozitiei este destul de clara,
chiar si fara particula ce marcheaza tema propozitiei. Acelasi lucru e valabil si pentru alte particule
(particula pentru subiect, complement, particula directionala).
 Confirmarea unui raspuns - 네(ne)

Cuvantul 네 (ne) este unul dintre cele mai de baza cuvinte in coreeana de zi cu zi. Se foloseste ca un
raspuns pozitiv la intrebarile de tip DA sau NU, cu sensul de “Da”. In afara de raspuns la o intrebare, acest
cuvant se foloseste si in alte contexte, cel mai frecvent pentru a recunoaste pe cineva sau ceva.
Iata cateva exemple in care 네(ne) este folosit pentru a recunoaste pe cineva sau ceva:
EXEMPLE:
1.Seful ii inmaneaza angajatului niste documente. Primul cuvant care poate fi auzit din partea angajatului este
네(ne). In aceasta situatie, angajatul l-ar recunoaste pe sef sau sarcina care i-a fost incredintata.
2. Unchiul ii cere niste apa nepotului.

Raspunsul nepotului ar fi 네(ne), folosit pentru a confirma cererea unchiului.
3. Angajatul unui magazin va saluta la intrarea in magazin. Raspunsul tipic ar fi

네 (ne), folosit pentru a recunoaste salutul angajatului.
Exemplu din dialog :
직원: 어서 오십시오! ->Bine ati venit!
톰: 네... -> Buna ziua! (Nu putem traduce cu „da” la un salut)
 Adjectivele «scump/ ieftin» -비싸다 (bissada) / 싸다 (ssada)

싸다 (ssada) inseamna “ieftin”, iar 비(bi) inseamna “nu”, deci, 비싸다 (bissada) inseamna literal “neieftin” adica
“scump”. Aceste adjective in limba coreeana se comporta ca niste verbe, ele putand constitui singure un
predicat. Ele se conjuga la fel ca si verbele. Astfel de adjective mai sunt numite si verbe descriptive, care
descriu lucruri fara ajutorul copulei IDA.
Iata conjugarea acestor adjective:
1. 비싸다 (bissada) -> a fi scump
Nivel formal – 비쌉니다 (bissamnida)

Nivel standard –비싸요 (bissayo)
Nivel informal- 비싸(bissa)
2. 싸다 (ssada) -> a fi ieftin
Nivel formal – 쌉니다 (ssamnida)

Nivel standard - 싸요 (ssayo)
Nivel informal- 싸(ssa)
 Adverbul de negatie 안 (an)
Adverbul negativ 안 (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce in romana cu negatia “nu”. Se
foloseste impreuna cu verbele de actiune si cele descriptive si se plaseaza in fata verbului sau adjectivului. Cand
se foloseste impreuna cu verbe de actiune de tipul verbelor 하다(hada), adverbul negativ 안 (an) se plaseaza
dupa substantivul ce desemneaza actiunea si in fata verbului 하다(hada). Pentru verbele inactive de tip
하다(hada, se plaseaza in fata intregului verb.
CONSTRUCTIE:
1. VERBE DESCRIPTIVE
안 (an) + VERB (동사)
EX: 오늘 학교 안 가세요. – Azi nu ma duc la scoala.
Oneul hakgyo an gaseyo.
2. VERBE DE ACTIUNE 하다(hada) -공부하다(gongbuhada)-> a studia

SUBSTANTIV+안 (an)+ 하다(hada)
EX: 저는 공부 안 해요. -> Eu nu studiez.
Jeo-neun gongbu an haeyo.(literal: eu-studiu-nu- a face)
3. VERBE INACTIVE 하다(hada)- 좋아하다(johahada) -> a placea

저는 커피를 안 좋아해요. -> Mie nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo
!!! RETINETI !!!

O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale
-지 않아 (ji anha). Diferenta dintre adverbul negativ 안(an ) si terminatia verbala
-지 않아 (ji anha) este ca adverbul 안 (an ) se foloseste la nivel colocvial( formal) , iar termintia verbala-지
않아 (ji anha) se foloseste la nivel standard.
Exemplu:
저는 커피를 좋아하지 않아. -> Nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul johahaji anha.
DIALOG 14a
~Nivel standard~
정민: 민영 씨는 지금 공부해요?
민영: 네. 지금 공부해요. 정민 씨는 공부해요?
정민: 아니오. 저는 일해요.
민영: 일은 몇 시에 시작해요?
정민: 9 시 30 분에 시작해요.
민영: 지금 밥 12 시예요.
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhaeyo?
Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhaeyo. Jeong-Min ssi-neun gongbuhaeyo?
Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhaeyo.
Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhaeyo?
Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhaeyo.
Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-yeyo.
~Nivel formal~
정민: 민영 씨는 지금 공부합니까?
민영: 네. 지금 공부합니다. 정민 씨는 공부합니까?
정민: 아니오. 저는 일합니다.
민영: 일은 몇 시에 시작합니까?
정민: 9 시 30 분에 시작합니다.
민영 지금 밥 12 시입니다.
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Min-Yeong ssi-neun jigeum gongbuhamnikka?
Min-Yeong: Ne. Jigeum gongbuhamnida. Jeong-Min ssi-neun gongbuhamnikka?
Jeong-Min: Anio. Jeo-neun ilhamnida.
Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhamnikka?
Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhamnida.
Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-imnida.
~Nivel informal~
정민: 민영아, 지금 공부해?
민영: 응. 지금 공부해. 넌 공부해?
정민: 아니. 나는 일해.
민영: 일은 몇 시에 시작해?
정민: 9 시 30 분에 시작해.
민영: 지금 밥 12 시야.
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Min-Yeonga, jigeum gongbuhae?
Min-Yeong: Eung. Jigeum gongbuhae. Neon gongbuhae?
Jeong-Min: Ani. Na-neun ilhae.
Min-Yeong: Il-eun myeot si-e sijakhae?
Jeong-Min: Ahop si samsip bun-e sijakhae.
Min-Yeong: Jigeum bam yeoldu si-ya.
TRADUCERE
Jeong-Min: Min-Yeong, acum studiezi?
Min-Yeong: Da, acum studiez. Jeongmin, tu studiezi?
Jeong-Min: Nu, eu lucrez.
Min-Yeong: La ce ora incepe lucrul?
Jeong-Min: Incepe la ora 9:30.
Min-Yeong: Acum este ora 12 noaptea. (miezul noptii)
DIALOG 14b
~Nivel standard~
현우: 성주 씨는 공부해요?
성주: 저는 공부 안 해요. 저는 일해요. 현우 씨는 일해요?
현우: 아니오. 일 안 해요. 공부해요.
성주: 오디오 블로그가 지금 시작 안 해요?
현우: 아! 지금 시작해요.
TRANSCRIERE:
Hyeonu: Seongju ssi-neun gongbuhaeyo?
Seongju: Jeo-neun gongbu an haeyo. Jeo-neun ilhaeyo. Hyeonu ssi-neun ilhaeyo?
Hyeonu: Anio. Il an haeyo. Gongbuhayo.
Seongju: Odio beullogeu-ga jigeum sijak an haeyo?
Hyeonu: A! Jigeum sijakhaeyo.
TRADUCERE
Hyeonu: Seongju, tu studiezi?
Seongju: Eu nu studies. Eu lucrez. Hyeonu, tu lucrezi?
Hyeonu: Nu, eu nu lucrez.Eu studiez.
Seongju: Audio blogul nu incepe acum?
Hyeonu: A! Incepe acum.
VOCABULAR
공부하다 gongbuhada A studia, a invata
공부 gongbu Studiu
일하다 ilhada A lucra, a munci
일 il Munca, serviciu, job
시작하다 sijakhada A incepe
시작 sijak inceput
밤 저녁 Bam jeonyeok Seara, noapte
집 jip acasa
GRAMATICA
 Verbul 하다(hada)- un verb post-nominal
Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca
substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb.
Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie "coreenificate" cu un predicat
nativ coreean.
Verbul 하다(hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la "coreenificarea"
cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele
din engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului 하다(hada).
CONSTRUCTIE
명사(myeongsa) + 하다(hada) = (명사)하다 (myeongsa)hada -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv
(subst.)+ hada (a face)= (subst.)hada
Exemplu:
시작+ 하다 (inceput+ a face) ->시작하다(sijakhada) – a incepe
(sijak+ hada)
공부+ 하다 (studiu+ a face) ->공부하다 (gongbuhada) – a studia, a invata

(Gongbu+ hada)
!!! RETINETI !!!

Desi verbul 하다(hada) ajuta la „coreenizarea” cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa
formeze verbe noi combinate cu cuvinte coreene native.
Exemplu:
일+ 하다 (munca+ a face) ->일하다 (ilhada) – a lucra, a munci
(il+ hada)
사랑+하다 (dragoste+ a face) ->사랑하다 (saranghada) – a iubi

(Sarang+ hada)
 Verbul 하다(hada)- verb tranzitiv

Verbele de tip 하다(hada) pot fi folosite si ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect). In acest
caz, intre substantiv si verbul 하다(hada)se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul 하다(hada) este insotit
de obicei de particula 를/을(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul
colocvial (formal).
Cand verbele de tip 하다(hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra
substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele 하다(hada) sunt neutre si nu scot in relief
nimic ( nu pun accentul asupra unui substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite
ca verbe post-nominale inlaturand pur si simplu particula 를/을 (reul /eul)
Exemple:
공부하다 (gongbuhada)- a invata, a studia (verb post-nominal, neutru, care nu scoate in evidenta nimic)
공부를 하다 (gongbu-reul hada) – a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct) - se pune accentul asupra
substantivului 공부(gongbu)-studiu)
공부 하다 (gongbu hada) – a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra
substantivului, dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv)
 Forma negativa a verbelor de tip 하다 (hada)

Verbele de tip 하다 (hada) pot fi negate in doua feluri:
- Cu ajutorul structurii gramaticale -지 않다 (ji anta) care se ataseaza la radacina verbului.
- Cu ajutorul adverbului negativ 안(an).
Cand verbele de tip 하다(hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ 안(an), verbul 하다(hada) trebuie
folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula 를/을 (reul /eul).
Adverbul 안(an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste
impreuna cu verbe de actiune de tip 하다(hada), adverbul 안(an) se plaseaza intre substantiv si verbul 하다
(hada). In cazul verbelor inactive de tip 하다(hada), adverbul 안(an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI
LECTIA 13).
Exemplu:
공부를 하다 (gongbu-reul hada)- verb tranzitiv (cu particula)
공부 하다 (gongbu hada)- verb tranzitiv (fara particula)
공부를 안 하다 (gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula)
공부 안 하다 (gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula)
Ø Exprimarea orei
Pentru a exprima ora, se foloseste sistemul nativ-corean.
Sistemul numeric nativ coreean
하나 ~ 한 Hana ~ han 1
둘 ~ 두 Dul ~du 2
셋 ~ 세 Set ~se 3
넷 ~ 네 Net ~ne 4
다섯 Daseot 5
여섯 Yeoseot 6
일곱 Ilgop 7
여덟 Yeodeolp 8
아홉 Ahop 9
열 Yeol 10
열하나 Yeol-hana 11
열둘 Yeol-dul 12
Constructie:
Numeral nativ-corean +시(si)
Exemplu:
하나_(hana) +시(si) ->한 시(han si)- Ora 1
ATENTIE!!!
Numerele de la 1 la 4 isi schimba pronuntia cand se adauga un sufix sau un substantiv.
하나(hana) -> 한 시(han si)- Ora 1
둘 (dul) -> 두 시 (du si) – Ora 2.
셋 (set) -> 세 시 (se si) – Ora 3.
넷 (net) -> 네 시 (ne si) – Ora 4
Consoana ㅅ(s) se pronunta “T” in pozitie finala.
Pentru exprimarea minutelor se foloseste sistemul sino-coreean, la care se adauga sufixul 분

(bun).
Exemplu:
1:15 ->한 시 십오 분 (han si sipo bun)
Cu rosu sunt numere nativ-coreene, iar cu albastru, numere sino-coreene
Pentru a exprima momentele zilei se folosesc urmatoarele sufixe care se plaseaza in fata orei.
오전 (ojeon) – dimineata AM
오후 (ohu) – dupa-amiaza PM
저녁 (jeonyeok)- seara PM
밤 (bam) – noapte PM
Exemplu:
1:15 PM (13:15) ->오후 한 시 십오 분 (ohu han si sipo bun)- Ora 1:15 dupa-amiaza.
7: 45 PM (19:45) ->밤 일곱 시 사십오 분 ( bam ilgop si sasipo bun)- Ora 8 fara un sfert seara
6:30 AM-> 오전 여섯 시 삼십 분 (ojeon yeoseot si samsip bun) – Ora 6:30 dimineata
 Particula ce marcheaza timpul- 에(e)
Particula 에(e) poate fi folosita pentru a exprima directia, locul si timpul cand are loc o actiune. Aceasta
particula se ataseaza cuvintelor care indica timpul: ora, luna, anul, ziua, data. In functie de context, particula 에
(e) se poate traduce in romana “la”, “in”, sau „pe”( pentru data), sau in unele contexte nu se
traduce (pentru zi).
Exemple:
영화는 두 시 반에 시작해요. – Filmul incepe la ora 2 si jumatate.

Yeonghwa-neun du-si ban-e sijakhaeyo.
저는 천구백 팔십년에 태어났습니다.- M-am nascut in anul 1980.
Jeo-neun cheon gu baek palsip nyeon-e taeeonasseumnida.
저는 월요일에 학교에 안 갑니다.- Nu ma duc la scoala luni.
Jeo-neun woryoil-e hakgyo-e an gamnida.

In ultimul exemplu, particula 에(e) este folosita de doua ori: o data pentru a indica ziua (
월요일에) si o data pentru a indica locul (학교에).
DIALOG 15
~Nivel standard~
정민: 경수 씨는 뭐 해요?
경수: 저는 텔레비젼을 봐요. 그리고 과자를 먹어요. 정민 씨는 뭐 해요?
정민: 저는 책을 읽어요. 그리고 맥주를 마셔요.
경수: 내일은 뭐 해요?
정민: 내일은 친구를 만나요.
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo haeyo?
Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bwayo. Geurigo gwaja-reul meokeoyo.
Jeong-Min ssi-neun mwo haeyo?
Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo. Geurigo maekju-reul masyeoyo.
Gyeong-Su: Naeil-eun mwo haeyo?
Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannayo.
~Nivel formal~
정민: 경수 씨는 뭐 하십니까?
경수: 저는 텔레비젼을 봅니다. 그리고 과자를 먹습니다.
정민 씨는 뭐 하십니까?
정민: 저는 책을읽습니다. 그리고 맥주를 마십니다.
경수: 내일은 뭐 합니까?
정민: 내일은 친구를 만납니다.
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Gyeong-Su ssi-neun mwo hasimnikka?
Gyeong-Su: Jeo-neun tellebijyeon-eul bomnida.Geurigo gwaja-reul meokseumnida. Jeong-Min ssi-neun mwo
hasimnikka?
Jeong-Min: Jeo-neun chaek-eul ilkseumnida. Geurigo maekju-reul masimnida.
Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hamnida?
Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul mannamnida.
~Nivel informal~
정민: 경수 뭐 해?
경수: 나는 텔레비젼을 봐. 그리고 과자를 먹어. 정민이 너는 뭐 해?
정민: 나는 책을읽어. 그리고 맥주를 마셔.
경수: 내일은 뭐 해?
정민: 내일은 친구를 만나.
TRANSCRIERE
Jeong-Min: Gyeong-Su, mwo hae?
Gyeong-Su: Na-neun tellebijyeon-eul bwa. Geurigo gwaja-reul meokeo.
Jeong-Min-i neo-neun mwo hae?
Jeong-Min: Na-neun chaek-eul ilgeo. Geurigo maekju-reul masyeo.
Gyeong-Su: Naeil-eun mwo hae?
Jeong-Min: Naeil-eun chingu-reul manna.
TRADUCERE
Jeong-Min: Gyeong-Su, ce faci?
Gyeong-Su: Ma uit la televizor si mananc snacks-uri. Jeong-Min, tu ce faci?
Jeong-Min: Eu citesc o carte si beau bere.
Gyeong-Su: Ce faci maine?
Jeong-Min: Maine ma intalnesc cu un prieten.
PRONUNTIE
Cuvantul 뭐(mwo?-ce?) e un cuvant atat de des folosit in coreeana, incat este adesea pronuntat 머
(meo). Este bine, totusi, sa-l pronuntati 뭐(mwo).
VOCABULAR
하다 hada A face
텔레비젼 ~ 티비 Tellebijyeon ~ tibi Televizor, televiziune
보다 boda A vedea, a se uita la, a

privi
책 chaek carte
읽다 Ilkda A citi
맥주 maekju Bere
마시다 masida A bea
내일 naeil maine
친구 chingu Prieten
만나다 mannada A (se) intalni
GRAMATICA
 Conjugarea in 아 / 어 /여 ( -a/eo/yeo) la prezent
아 / 어 / 여 sunt silabe cu care incepe conjugarea la timpul prezent, atât la nivel intim cat şi standard de
politeţe, la timpul trecut (atât la nivel intim cat si standard de politeţe), precum si pentru alte câteva constructii
gramaticale.
Pentru a conjuga verbe la prezent afirmativ, nivel standard politicos, se folosesc urmatoarele terminatii:
ㅏ(a) – se foloseste pentru verbele care au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.
ㅓ(eo) - se foloseste pentru verbele care nu au ㅏ(a) sau ㅗ(o) ca ultima vocala in radacina verbului.
ㅕ (yeo) – se foloseste pentru verbele de tipul 하다 (hada).
La aceste terminatii verbale se adauga sufixul de politete 요(yo) pentru nivelul standard de politete.
De multe ori au loc eliminari si contractii ale vocalele care se repeta (daca radacina verbului se termina într-o
consoana, atunci nu au loc eliminari sau contractii).
EXEMPLE:
1. Radacina in ㅏ(a)
ㅏ + ㅏ -.> ㅏ(a)- [se elimina vocala ㅏ(a) care se repeta]
만나다(mannada)- a se intalni
Radacina 만나+ㅏ -> 만나(manna) - nivel intim/informal
만나요 (manayo)- Eu ma intalnesc, tu te intalnesti etc.- nivel standard politicos
2. Radacina in ㅗ(o)
ㅗ + ㅏ -.> ㅘ(wa)- [are loc contractia vocalei ㅗ(o) cu vocala ㅏ(a) rezultand diftongul ㅘ(wa)]
보다(boda) – a privi
보+ ㅏ -> 봐(bwa) ->nivel intim/informal
봐요(bwayo)- Eu privesc, tu privesti etc.- nivel standard politicos
3. Verbe de tipul 하다 ( a face)

하다(hada)
하 + ㅕ-> 해(hae)- nivel intim/informal
해요(haeyo)- Eu fac, tu faci etc.- nivel standard politicos
4..Radacina in ㅓ(eo)
ㅓ + ㅓ -> ㅓ(eo)- [se elimina vocala 어(eo) care se repeta]
서다 (seoda) – a sta
서 + 어- > 서(seo)- nivel intim/informal
서 + 어요- > 서요(seoyo)-Eu stau, tu stai etc- nivel standard politicos
5. Radacina in ㅜ(u)

ㅜ + ㅓ -> ㅝ(wo)- [are loc contractia vocalei ㅜ(u) cu vocala ㅓ(eo) rezultand diftongul ㅝ(wo)]
주다 (juda) - a oferi, a da
주 + 어 –> 줘(jwo)- nivel intim/informal
줘요(jwoyo)- Eu ofer, tu oferi etc.-nivel standard politicos

6. Radacina in ㅡ(eu)
ㅡ + ㅓ -> ㅓ(eo)
예쁘다 (yeppeuda) – a fi frumos
예쁘 + 어 -> 예뻐(yeppeo)- nivel intim/informal
예뻐요(yeppeoyo)- eu sunt frumos, el e frumos etc.- nivel standard politicos
7. Radacina in ㅣ(i)

ㅣ + ㅓ -> ㅕ(yeo)
마시다 (masida) - a bea
마시 + 어 -> 마셔(masyeo)- nivel intim/informal
마셔요 (masyeoyo)- Eu beau, tu bei etc.- nivel standard politicos
8. Radacina in ㅐ(ae)

ㅐ + ㅓ -> ㅐ(ae)
보내다 (bonaeda) – a expedia, a trimite
보내 + 어 -> 보내(bonae)- nivel intim/informal
보내요 (bonaeyo)-eu expediez, tu expediezi etc.- nivel standard politicos
9. Radacina in consoana+ ㅓ(eo)
먹다(meokda)- a manca
먹+아-먹어(meogeo)- nivel intim/informal
먹어요(meogeoyo)- eu mananc, tu mananci etc.- nivel standard politicos
읽다(ilkda)- a citi
읽+아-읽어(ilgeo)- nivel intim/informal
읽어요(ilgeoyo)- eu citesc, tu citesti etc.- nivel standard
!!! OBSERVATIE !!!

Pentru a conjuga la nivel standard politicos se adauga sufixul 요(yo) la forma verbului la nivel informal/intim.
 Particula ce marcheaza obiectul( complementul direct)- 을/ 를 (eul/reul)

Particula 을/ 를 (eul/reul) este o particula ce marcheaza obiectul (complementul direct) al propozitie,
substantivul asupra caruia se rasfrange actiunea verbului. Ea se plaseaza dupa obiectul in cauza( complement
direct). Aceasta particula se foloseste impreuna cu verbe de actiune (tranzitive). Particula 을(eul) se plaseaza
dupa un substantiv ce se termina in consoana, iar 를(reul) se plaseaza dupa un substantiv terminat in vocala.
Exemplu:
저는 책을 읽어요. -> Eu citesc o carte.
Jeo-neun chaek-eul ilgeoyo
In aceasta propozitie, complementul direct este 책(chaek), care este urmat de particula 을(eul) ce marcheaza
obiectul (complementul) terminat in consoana (k). In limba romana complementul direct nu este marcat de o
particula.
저는 맥주를 마셔요. -> Eu beau bere.

Jeo-neun maekju-reul masyeoyo
In aceasta propozitie, complementul direct este 맥주(maekju) care este urmat de particula 를(reul) ce
marcheaza obiectul (complementul) terminat in vocala (u).
!!! RETINETI !!!

Particulele precum particula 을/ 를 (eul/reul) sunt adesea omise in conversatie fiind deduse din context.
DIALOG 16
~Nivel standard~
나영: 선생님, 지금 바빠요?
선생님: 아니오. 안 바빠요.
나영: 이거는 재 그림이에요. 괜찮아요?
선생님: 음...안 좋아요. 이거는 커요. 이거는 작아요. 이거는 나빠요.
원이: 아니야... 괜찮아. 괜찮아.
TRANSCRIERE
Nayeong: Seonsaengnim, jigeum bappayo?
Seonsaengnim: Anio. An bappayo.
Nayeong: Igeo-neun je geurim-ieyo. Gwenchanhayo?
Seonsaengnim: Eum...an johayo. Igeo-neun keoyo.
Igeo-neun jagayo. Igeo-neun nappayo.
Woni: Aniya...gwenchanha. Gwenchanha.
~Nivel formal~
나영: 선생님, 지금 바쁘십니까?
선생님: 아니오. 안 바쁩니다.
나영: 이거는 재 그림입니다. 괜찮습니까?
선생님: 음... 안 좋습니다.. 이거는 큽니다. 이거는 작습니다. 이것은 나쁩니다.
원이: 아닙니다... 괜찮습니다. 괜찮습니다.
TRANSCRIERE
Nayeong: Seonsaengnim, jigeum bappeusimnikka?
Seonsaengnim: Anio. An bappeumnida.
Nayeong: Igeo-neun je geurim-imnida. Gwenchanhseumnikka?
Seonsaengnim: Eum...an johseumnida. Igeo-neun keumnida. Igeo-neun jagseumnida.. Igeot-eun nappeumnida.
Woni: Animnida....gwenchanhseumnida. Gwenchanhseumnida.
~Nivel informal~
나영: 선생님, 지금 바빠요?
선생님: 아니오. 안 바빠.
나영: 이거 재 그림이에요. 괜찮아요?
선생님: 음...안 좋아. 이거는 커. 이거는 작아. 이거는 나빠.
원이: 아니야... 괜찮아. 괜찮아.
OBSERVATIE !!!
In acest dialog, doar profesorul foloseste nivelul informal, deoarece vorbeste cu un student, care este inferior ca
statut, iar studenta foloseste nivelul standard deoarece se adreseaza unui profesor, superior ca statut.
TRANSCRIERE
Nayeong: Seonsaengnim, jigeum bappayo?
Seonsaengnim: Anio. An bappa.
Nayeong: Igeo je geurim-ieyo. Gwenchanhayo?
Seonsaengnim: Eum...an joha. Igeo-neun keo. Igeo-neun jaga. Igeo-neun nappa.
Woni: Aniya...gwenchanha. Gwenchanha.
TRADUCERE
Nayeong: Dle profesor, sunteti ocupat acum?
Profesorul: Nu, nu sunt ocupat.
Nayeong: Acesta este desenul meu. E in regula?
Profesorul: Eum...nu e bun. Acesta este mare. Acesta e mic. Nu e bine.
Woni: Nu...e in regula. E OK.
VOCABULAR
바쁘다 bappeuda ocupt (a fi ocupat)
괜찮다 gwenchanta A fi in regula, a fi

ok, a fi bine
그림 geurim Desen, schita
좋다 jota bun (a fi bun)
나쁘다 nappeuda rau (a nu fi bine, a

fi rau)
크다 keuda mare (a fi mare)
작다 jakda mic (a fi mic)
제 je Al meu, a mea
PRONUNTIE
Adjectivull 바쁘다(bappeuda) este conjugat 바빠요(bappayo). Totusi, de obicei se pronunta 바뻐요(bappeoyo).
Aceeasi regula se aplica si adjectivului 나빠요 (nappayo) -> 나뻐요 (nappeoyo) precum si adjectivului 괜찮아요
(gwenchanhayo) –> 괜찮어요 (gwenchanheoyo).
GRAMATICA
 Adjectivul posesiv 제(je) reprezinta forma umila folosita intr-o conversatie formala in cazul in care vorbitorul i se
adreseaza cuiva pe care il respecta. Se foloseste pentru a indica posesia unui obiect sau persoane pentru
persoana I nr. singular( al meu, a mea).
Aceasta forma rezulta din contractia pronumelui umil de pers. I 저(jeo) si particula posesiva 의(ui).
Exemplu:
제 -> 저+ 의
제 친구가 서울에 살아요. – Prietenul meu locuieste la Seoul.
Je chingu-ga Seoul-e sarayo.
Verbe neregulate terminate in “- 으다” (-euda)
Verbele care au radacina terminata in vocala 으(eu) sunt conjugate in mod diferit.
(1) Atunci când verble terminate in "으" intalnesc o vocala, vocala "으" este omisa. In acest caz, se foloseste
conjugarea implicita -어요(-eoyo). Cele mai multe verbe care se termină în vocala finala "으" din radacina sunt
neregulate.
Exemplu:
쓰 (다) –sseuda + - 어요
ㅆ + ㅓ요 => 써요(sseoyo) : a scrie, a utiliza, a fi amar, a pune (o pălărie)
크 (다) –keuda + - 어요

ㅋ + ㅓ요 => 커요(keoyo): a fi înalt, mare
Dupa acelasi model:

뜨 다(tteuda): a creste, a se ridica, a rasari soarele
끄 다(kkeuda) – a nu se confunda cu 크 다(keuda): a opri, a inchide , a dezactiva( lumina, televizorul)
Exemplu de propozitii:
저는 편지 를 써요. ->Eu scriu o scrisoare.
Jeo-neun pyeonji-reul sseoyo.
동생 은 키가 커요. ->Fratele meu este foarte înalt.

Dongsaeng-eun kiga keoyo.
(2) Conjugarea "- 아요"(ayo) este utilizata daca vocala dinaintea vocalei "으 ’' este ’’ㅏ" (a) sau "ㅗ '’(o) , iar
conjugarea ’’- 어요"(eoyo) este utilizata daca vocala dinaintea vocalei "으" este alta vocală decat "아" (a) sau
"오"(o).
A). Verbe neregulate terminate in – 으 + '’- 아요 "(ayo)

1. 바쁘 (다)- bappaeuda + - 아요
바 ㅃ + ㅏ요 => 바빠요(bappayo): a fi ocupat
2. 배가 고프 (다)- baega gopeuda+ - 아요

배가 고ㅍ+ ㅏ요 => 배가 고파요 (baega gopayo): a-i fi foame
3. 나쁘 (다) – nappeuda + - 아요

나ㅃ+아요=> 나빠요 (nappayo) : a fi rău
4. 잠그 (다) –jamgeuda+ - 아요

잠ㄱ+ - 아요=> 잠가요 (jamgayo): a bloca
5. 아프 (다)-apeuda +- 아요
아 ㅍ+ - 아요=> 아파요 (apayo) : a durea, a fi bolnav
B). Verbe neregulate terminate in 으+ '- 어요 " (eoyo)
1. 예쁘 (다) –yeppeuda + - 어요

예 ㅃ +ㅓ요 => 예뻐요 (yeppeoyo): a fi dragut, frumos
2. 슬프 (다) - seulpeuda + - 어요
슬 ㅍ+ ㅓ요 => 슬퍼요 (seulpeoyo): a fi trist
3. 기쁘 (다)- gippeuda+ - 어요

기ㅃ+ - 어요=> 기뻐요 (gippeoyo) : a fi fericit
RETINETI!!!
Urmatoarele verbe terminate in 으 sunt neregulate:
바쁘다(bappaeuda) -a fi ocupat
나쁘다(nappeuda)-a fi rau
아프다( apeuda)-a fi dureros, ranit, bolnav
배가 고프다(baega gopeuda)- a-i fi foame
잠그다(jamgeuda)- a incuia, a inchide, a bloca
예쁘다(yepeuda)-a fi dragut
기쁘다(gippeuda)-a fi fericit
슬프다(seulpeuda)-a fi trist
크다(keuda)-a fi mare, inalt
뜨다(tteuda)-a rasari soarele, a se ridica
끄다(kkeuda)- a inchide lumina, televizorul, a opri un aparat.
DIALOG 17
~NIVEL STANDARD POLITICOS~

혜경: 태현 씨… 저는… 태현 씨를 좋아해요.
태현: 네??
혜경: 태현 씨는 진짜 멋있어요.
태현: 아…
혜경: 태현 씨는… 저를 싫어해요?
태현: 네… 좀… 안 좋아해요. 미안해요.
혜경: (울면서…) 저도 미안해요. 사랑해요!!!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi...jeo-neun... Taehyeon ssi-reul johahaeyo.
Taehyeon: ne??
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun jinjja meosisseoyo.
Taehyeon: a…
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun… jeo-reul silheohaeyo?
Taehyeon: ne… jom… an johahaeyo. mianhaeyo.
Hyegyeong: (ulmyeonseo…) jeo-do mianhaeyo. saranghaeyo!!!
~NIVEL FORMAL~
혜경: 태현 씨… 저는… 태현 씨를 좋아합니다.
태현: 네??
혜경: 태현 씨는 진짜 멋있습니다.
태현: 아…
혜경: 태현 씨는… 저를 싫어합니까?
태현: 네… 좀… 안 좋아합니다. 죄송합니다.
혜경: (울면서…) 저도 죄송합니다. 사랑합니다!!!!!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi...jeo-neun... Taehyeon ssi-reul johahamnida.
Taehyeon: ne??
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun jinjja meosissseumnida.
Taehyeon: a…
Hyegyeong: taehyeon ssi-neun… jeo-reul silheohamnikka?
Taehyeon: ne… jom… an johahamnida. joesonghamnida
Hyegyeong: (ulmyeonseo…) jeo-do joesonghamnida. saranghamnida!!!
~NIVEL INFORMAL (INTIM)~

혜경: 태현아… 나는… 너를 좋아해.
태현: 네??
혜경: 너는 진짜 멋있어.
태현: 아…
혜경: 너는… 나를 싫어해?
태현: 응… 좀… 안 좋아해. 미안해.
혜경: (울면서…) 나도 미안해. 사랑해!!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeona...na-neun... neo-reul johahae.
Taehyeon: ne??
Hyegyeong: neo-neun jinjja meosisseo.
Taehyeon: a…
Hyegyeong: neo-neun… na-reul silheohae?
Taehyeon: eung… jom… an johahae. mianhae.
Hyegyeong: (ulmyeonseo…)na-do mianhae. saranghae!!!
TRDUCERE
Hyegyeong: Tahyeon...eu... eu te plac.
Taehyeon: Ce?
Hyegyeong: Taehyeon...esti foarte cool.
Taehyeon: Ah...
Hyegyeong: Taehyeon... nu-ti place de mine?
Taehyeon: Nu...Nu prea...imi place de tine. Imi pare rau.
Hyegyeong: Si mie imi pare rau. Te iubesc!!!
VOCABULAR
HANGUL TRANSCRIERE ROMÂNA

좋아하다 joahada a plãcea
싫어하다 silheogada a nu-i plãcea, a displãcea
미안하다 mianhada
a-i pãrea rãu
죄송하다 joesonghada (nivel formal)
멋있다 meositda a fi grozav, a fi cool
진짜 jinjja Intr-adevãr
좀 jom un pic, putin
GRAMATICA
 Verbele de tip 하다(hada)
Verbele de tip 하다(hada) pot fi folosite dupa cum urmeaza:
1.Verb tranzitiv (care cere un complement direct)
Verbele de tip 하다(hada) pot fi folosite ca verbe tranzitive care cer un complement direct (obiect). In acest caz,
intre substantiv si verbul 하다(hada) se lasa spatiu. Substantivul care insoteste verbul 하다(hada) este insotit de
obicei de particula 를/을(reul/eul) care marcheaza complementul direct, dar se omite adesea in discursul
colocvial (formal).
Cand verbele de tip 하다(hada) sunt folosite ca si verbe tranzitive, se pune mai mult accentul asupra
substantivului. Cand sunt folosite ca verbe post-nominale, verbele 하다(hada) sunt neutre si nu scot in relief
nimic ( nu pun accentul asupra unui substantiv). Cu toate acestea, cele mai multe verbe tranzitive pot fi folosite
ca verbe post-nominale inlaturand pur si simplu particula 를/을 (reul /eul)
Exemple:
- 숙제를 하다(sukje/reul hada) – a face tema
- 공부를 하다 (gongbu-reul hada) – a invata ( cu particula ce marcheaza compl. direct- se pune accentul asupra
substantivului 공부(gongbu)-studiu)
- 공부 하다 (gongbu hada) – a invata, a studia ( verb tranzitiv care ar trebui sa puna accentul asupra
substantivului, dar este incert intre verb post-nominal si verb tranzitiv)
2. Verb post-nominal
Cand cuvintele straine sunt introduse in limba coreeana, ele nu sunt asimilate ca si verbe, ci mai degraba ca
substantive (mai ales substantive verbale)- indiferent daca cuvantul imprumutat este un substantiv sau un verb.
Aceste cuvinte nu functioneaza niciodata ca predicate independente si trebuie „coreenificate” cu un predicat
nativ coreean.
Verbul 하다(hada) functioneaza ca acest predicat nativ coreean care ajuta la coreenificarea
cuvintelor straine imprumutate. Cele mai multe cuvinte imprumutate sunt din chineza. Cuvintele
din engleza sunt verbalizate, de asemenea, cu ajutorul verbului 하다(hada). In acest caz, intre
substantiv si verbul 하다(hada) nu se lasa spatiu.
CONSTRUCTIE
Substantiv + 하다(hada) -> verb provenit din verbalizarea unui substantiv
Exemplu:
- 시작+ 하다 (inceput+ a face) ->시작하다(sijakhada) – a incepe
(sijak+ hada)
- 공부+ 하다 (studiu+ a face) ->공부하다 (gongbuhada) – a studia, a invata

(Gongbu+ hada)
3. Verb post-nominal descriptiv

Desi verbul 하다(hada) ajuta la „coreenizarea” cuvintelor straine imprumutate, el poate de asemenea sa
formeze verbe noi combinate cu cuvinte coreene native.
Exemplu:
- 미안+하다 (scuze+ a face) -->미안하다(mianhada)- a se scuza, a-i parea rau
(mian+hada)
- 일+ 하다 (munca+ a face) ->일하다 (ilhada) – a lucra, a munci
(il+ hada)
- 사랑+하다 (dragoste+ a face) ->사랑하다 (saranghada) – a iubi
(Sarang+ hada)
4. Verb auxiliar tranzitiv (folosit doar pentru pers a II-a si a III-a)
Verbul 하다 (hada) este folosit pentru a creea verbe descriptive de actiune. Verbele descriptive descriu tema sau
subiectul propozitie, fie ca este vorba despre o stare, o emotie sau un sentiment. Cu toate acestea, de vreme ce
acestea sunt doar niste descrieri ale subiectului in discutie, verbul 하다(hada) este folosit pentru a face subiectul
sa actioneze.
De exemplu, 무섭다 (museopda)- speriat, care este un adjectiv, descrie subiectul ca fiind speriat, pe cand
무서워하다 (museowohada) exprima faptul ca subiectul in discutie actioneaza speriat (se sperie), sau efectueaza
o actiune care se traduce prin a-i fi teama, a-i fi frica.
Aceste verbe sunt folosite ca verbe de actiune. Ele au fost initial verbe descriptive (VEZI LECTIA 13) care au
fost transformate in verbe de actiune cu ajutorul verbului 하다(hada)
 Forma negativa a verbelor de tip 하다 (hada)

Verbele de tip hada pot fi negate cu ajutorul adverbului negativ 안(an).
Cand verbele de tip 하다(hada) sunt negate cu ajutorul adverbului negativ 안(an), verbul 하다(hada) trebuie
folsit ca si verb tranzitiv, cu sau fara particula 를/을 (reul /eul).
Adverbul 안(an) se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste
impreuna cu verbe de actiune de tip 하다(hada), adverbul 안(an) se plaseaza intre substantiv si verbul 하다
(hada). In cazul verbelor inactive de tip 하다(hada), adverbul 안(an) se plaseaza in fata intregului verb (VEZI
LECTIA 13).
CONSTRUCTIE
1.VERBE DE ACTIUNE DE TIP 하다(HADA) -(POST-NOMINALE)
SUBSTANTIV+안(AN) + 하다(HADA)
공부를+ 안+ 하다 -> 공부를 안 하다 (gongbu-reul an hada)- verb tranzitiv negat ( cu particula)
Studiu+ nu+ a face -> a nu studia
공부+ 안+ 하다->공부 안 하다 (gongbu an hada)- verb tranzitiv negat (fara particula)

Studiu+nu+ a face-> a nu studia
Ex: 저는 공부 안 해요. - Eu nu studiez.

Jeo-neun gongbu an haeyo.
2. VERBE INACTIVE DE TIP 하다(hada)- (VERBE DESCRIPTIVE)
안(an) + SUBST.+VERB 하다(hada)
안+사랑+하다 (an+sarang+ hada) ->사랑하다 (an saranghada)
Nu+ dragoste+ a face -> a nu iubi

Ex: 저는 태현 씨를 안 사랑해요. – Eu nu-l iubesc pe Taehyeon.
Jeo-neun Taehyeon-reul an saranghaeyo.
 Adverbul 좀(jom)
 좀(jom) este forma prescurtata de la cuvantul 조금(jogeum). Ambele forme inseamna “putin”, “un pic”. Totusi,
adverbul 좀(jom) este folosit adesea pentru a reda un stil mai putin direct si mai putin dur atunci cand cerem
cuiva sa faca ceva. Modul indirect e adesea pus in paralel cu politetea, iar adverbul 좀(jom) e folosit adesea
impreuna cu sufixul –주다(juda), care e folosit pentru a face o cerere.
In dialogul din aceasta lectie, adverbul 좀(jom) e folosit pentru a fi indirect precum si pentru a fi mai dragut cu
persoana aceea. Taehyeon nu vrea sa-i raneasca sentimentele lui Hyegyeong, asa ca foloseste cuvantul 좀(jom)
pentru a fi mai putin direct, si sperand ca nu-i va rani prea mult sentimentele.
Exemplu:
1. - 태현 씨는… 저를 싫어해요?- Taehyeon...nu-ti place de mine?
Taehyeon ssi-neun...jeo-reul silheohaeyo?
- 네… 좀… 안 좋아해요. 미안해요. –Da...nu prea... imi place de tine.
Ne...jom...an johahaeyo.
2. 물 좀 주세요. –Te rog sa-mi dai apa.

Mul jom juseyo.
In acest exemplu, 좀(jom) nu inseamna literal “putin”, ci este folosit pentru a fi mai politicos.
DIALOG 18a
태현: 혜경 씨. 미안해요. 저는 집에 가고 싶어요.
혜경: 저는 얘기하고 싶어요.
태현: 저도 혜경 씨를 좋아하고 싶어요. 근데… 근데…
혜경: 왜요? 근데 왜요??
태현: 저는 결혼 안 하고 싶어요.
혜경: 아… 울고 싶다.
TRANSCRIERE
Taehyeon: hyegyeong ssi. mianhaeyo. jeo-neun jip-e gago sipeoyo.
Hyegyeong: jeo-neun yaegihago sipeoyo.
Taehyeon: jeo-do hyegyeong ssi-reul johahago sipeoyo. geunde… geunde…
Hyegyeong: waeyo? geunde waeyo?
Taehyeon: jeo-neun gyeolhon an hago sipeoyo.
Hyegyeong: a… ulgo sipda.
~NIVEL FORMAL~
태현: 혜경 씨. 죄송합니다. 저는 집에 가고 싶습니다.
혜경: 저는 얘기하고 싶습니다.
태현: 저도 혜경 씨를 좋아하고 싶습니다. 그런데… 그런데…
혜경: 왜입니까? 그런데 왜입니까??
태현: 저는 결혼 안 하고 싶습니다.
TRANSCRIERE
Taehyeon: hyegyeong-ssi. mianhamnida. jeo-neun jip-e gago sipseumnida.

Hyegyeong: jeo-neun yaegihago sipseumnida.
Taehyeon: jeo-do hyegyeong ssi-reul johahago sipseumnida. geuronde… geuronde…
Hyegyeong: waeimnikka? geuronde waeimnikka?
Taehyeon: jeo-neun gyeolhon an hago sipseumnida.
~NIVEL INTIM ( INFORMAL)~

태현: 혜경아. 미안해.나는 집에 가고 싶어.
혜경: 나는 얘기하고 싶어.
태현: 나도 혜경이 너를 좋아하고 싶어. 근데… 근데…
혜경: 왜? 근데 왜??
태현: 나는 결혼 안 하고 싶어.
TRANSCRIERE
Taehyeon: hyegyeong . mianhaeyo. na-neun jip-e gago sipeo.
Hyegyeong: na-neun yaegihago sipeo.
Taehyeon: na-do hyegyeong-i neo-reul johahago sipeo. geunde… geunde…
Hyegyeong: wae? geunde wae?
Taehyeon: na-neun gyeolhon an hago sipeo.
TRADUCERE
Taehyeon: Hyegyeong, imi pare rau. Vreau sa ma duc acasa.
Hyegyeong: Eu vreau sa discut.
Taehyeon: Si eu vreau sa te plac. Dar...dar...
Hyegyeong: De ce? Dar de ce?
Taehyeon: Eu nu vreau sa ma casatoresc.
Hyegyeong: A... Eu vreau sa plang.
DIALOG 18b

나래: 혜경 씨… 밥 먹어요.
혜경: 싫어요. 안 먹어요. 못 먹어요. 울고 싶어요.
나래: 그럼 자요. 네?
혜경: 싫어요. 안 자요. 못 자요. (한숨) 태현 씨가 보고 싶어요.
나래: 노래방 가고 싶어요? 나이트 클럽 가고 싶어요? 술 마시고 싶어요?
혜경: 네… 좋아요…
TRANSCRIERE
Narae: hyegyeong ssi… bap meogeoyo.
Hyegyeong: sirheoyo. an meogeoyo. mot meogeoyo. ulgo sipeoyo.
Narae: geureom jayo. ne?
Hyegyeong: sirheoyo. an jayo. mot jayo. (hansum) taehyeon ssi-ga bogo sipeoyo.
Narae: noraebang gago sipeoyo? naiteu keulleop gago sipeoyo? sul masigo sipeoyo?
Hyegyeong: ne… johayo..
~NIVEL FORMAL~
나래: 혜경 씨.. 식사 하십시오.
혜경: 싫습니다. 안 먹습니다. 못 먹습니다. 울고 싶습니다.
나래: 그럼 주무십시오. 네?
혜경: 싫습니다. 안 잡니다. 못 잡니다. (한숨) 태현 씨가 보고 싶습니다.
나래: 노래방 가고 싶으십니까? 나이트 클럽 가고 싶습니까? 술 마시고 싶습니까?
혜경: 네… 좋습니다…
TRANSCRIERE
Narae: hyegyeong ssi… siksa hasipsio.
Hyegyeong: silhseumnida. an meogseumnida. mot meogseumnida. ulgo sipseumnida.
Narae: geureom jumusipsio. ne?
Hyegyeong: silhseumnida. an japnida. mot japnida. (hansum) taehyeon ssi-ga bogo sipseumnida.
Narae: noraebang gago sipeusimnikka? naiteu keulleop gago sipseumnikka? sul masigo sipseumnikka?
Hyegyeong: ne… johseumnida...
~NIVEL INFORMAL ~
나래: 혜경아… 밥 먹어.
혜경: 싫어. 안 먹어. 못 먹어. 울고 싶어.
나래: 그럼 자. 응?
혜경: 싫어. 안 자. 못 자. (한숨) 태현 씨가 보고 싶어.
나래: 노래방 가고 싶어? 나이트 클럽 가고 싶어? 술 마시고 싶어?
혜경: 응… 좋아…
TRANSCRIERE
Narae: hyegyeong ssi… bap meogeo.
Hyegyeong: sirheo. an meogeo. mot meogeo. ulgo sipeo.
Narae: geureom jayo. eung?
Hyegyeong: sirheo. an jayo. mot jayo. (hansum) taehyeon ssi-ga bogo sipeo.
Narae: noraebang gago sipeo? naiteu keulleop gago sipeo? sul masigo sipeo?
Hyegyeong: eung… joha..
TRADUCERE
Narae: Hyegyeong… Mananca, te rog!
Hyegyeong: Nu, nu mananc. Nu pot sa mananc. Vreau sa plang.
Narae: Atunci, culca-te! Bine?
Hyegyeong: Nu, nu o sa dorm. Nu pot sa dorm. (Suspinã) Vreau sa-l vad pe Taehyeon.
Narae: Vrei sa mergi la un club de karaoke? Vrei sa mergi la un club de noapte? Vrei sa bei ceva?
Hyegyeong: Da... Bine...
PRONUNTIE
Cuvantul 결혼(gyeolheon) se pronunta “gyeol+ hon”, dar adesea este pronuntat si “gyeoron”
In pozitie finala, litera ㅅ(s) se pronunta T sau D.
VOCABULAR
HANGUL TRANSCRIERE ROMÂNÃ
집 jip casa
가다 gada A merge
싶다 sipda A vrea
얘기하다 Yaegihada A vorbi, a discuta

말하다 malhada
좋아하다 johahada a plãcea
그런데 Geuronde Dar, cu toate acestea,

하지만 hajiman totusi
왜 Wae De ce?
어째서 eojjiseo
결혼하다 gyeolhonhada A se cãsãtori
울다 ulda A plânge
밥 bap Orez, mancare
먹다 meokda A manca
가디 gada A merge, a se duce
싫다 silta A urî, a nu-i plãcea,

a displacea
자다 Jada A dormi
놀다 Nolda A juca, a se distra
노래방 Noraebang karaoke
좋다 Jota A fi in regula, a fi bine

GRAMATICA
EXPRIMAREA DORINTEI – 고 싶다( -go sipda)
Expresia- 고 싶다 (-Go sipda) este o structură gramaticală care exprimă dorinţa. Se foloseste impreuna
cu verbe de acţiune (şi verbul static 있다-itda- a exista). Putem traduce aceasta terminatie verbala prin "a
vrea să +verb."
Radacina verbului se combina cu structura gramaticală - 고 싶다 (-Go sipda). Expresia 싶다(sipda) poate fi
conjugat la orice mod, timp, nivel de politeţe, ca oricare verb.
CONSTRUCTIE:
Radacina verbului + -고 싶다
Amintiti-va!
Radacina verbului se obtine inlaturand terminatia – 다(-da)
Exemplu:
1. 노래하다 (noraehada) – a canta

노래하 + -고 싶다 (noraeha) + (go sipda) -->노래하고 싶다(noraehago sipda) –a vrea sa cânte
2. 살다(salda) – a trai, a locui

살 + -고 싶다 (sal) + (go sipda) --> 살고 싶다(salgo sipda )- a vrea sa traiasca
저는 한국에서 살고 싶어요.- Eu vreau sa traiesc (sa locuiesc ) in Coreea.

jeo-neun hanguk-eseo salgo sipeoyo.
 Adverbul de negatie 안 (an)
Adverbul negativ 안 (an) se foloseste pentru a nega un verb. Se traduce de obicei in romana cu negatia
“nu”. Se foloseste impreuna cu verbele de actiune si se plaseaza in fata verbului. Cand se foloseste impreuna
cu verbe de actiune de tipul verbelor 하다(hada), adverbul negativ 안 (an) se plaseaza dupa substantivul ce
desemneaza actiunea si in fata verbului 하다(hada). Pentru verbele inactive de tip 하다(hada), se plaseaza in fata
intregului verb.
CONSTRUCTIE:
1. VERBE DESCRIPTIVE, DE ACTIUNE, STATICE etc.

안 (an) + VERB (동사)
EX: 오늘 학교 안 가세요. – Azi nu ma duc la scoala.
Oneul hakgyo an gaseyo.
2. VERBE DE ACTIUNE DE TIP 하다(hada)

SUBSTANTIV+안 (an)+ 하다(hada)
공부 하다 (gongbu hada)-> a studia
EX: 저는 결혼 안 하고 싶어요.- Eu nu vreau sa ma casatoresc.
Jeo-neun gyeolhon an hago sipeoyo.
3. VERBE INACTIVE DE TIP 하다(hada)
안 (an)+ VERB 하다(hada)
좋아하다(johahada) -> a placea
저는 커피를 안 좋아해요. -> Mie nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul an johahaeyo
!!! RETINETI !!!

O alta modalitate de a nega o propozitie este folosirea unei terminatii verbale -지 않아 (ji anha). Diferenta
dintre adverbul negativ 안(an ) si terminatia verbala -지 않아 (ji anha) este ca adverbul 안 (an) se foloseste la
nivel colocvial (formal) , iar termintia verbala -지 않아 (ji anha) se foloseste la nivel standard.
Exemplu:
저는 커피를 좋아하지 않아. -> Nu-mi place cafeaua.
Jeo-neun keopi-reul johahaji anha.
 EXPRIMAREA IMPOSIBILITATII – ADVERBUL 못 (mot)
못 (mot )este un adverb care xprimă imposibilitatea, incapacitatea, negarea

puternic, sau refuzul puternic. Acest adverb este folosit mai ales cu verbe de acţiune. Acest adverb poate fi
tradus prin "a nu putea sa", "a nu fi posibil sa", "a nu fi capabil sa."
CONSTRUCTIE
1.VERBE DE ACTIUNE SAU DESCRIPTIVE
못 + Verb
놀다 (nolda) – a canta, a juca
못 + 놀다 (mot+nolda) – >못 놀다 (mot nolda) = a nu putea sa cante
Alte exemple:
못 먹어요.- Nu pot sa mananc.
Mot meogeoyo.
2. VERBE DE ACTIUNE DE TIP 하다 (hada)

SUBST +못+ 하다
공부하다 (gongbuhada) – a studia
공부 +못 +하다 (gongbu+ mot+ hada) – >공부 못 하다 (gongbu mot hada) =a nu putea sa studieze
3. VERBE INACTIVE DE TIP 하다 (hada)

못 + VERB DE TIP 하다 (hada)
싫어하다(silheohada)- a nu-i placea
못 +싫어하다( mot+ silheohada) -->못 싫어하다 (mot silheohada)- a nu fi capabil sa nu-i placa
 IMPERATIVUL
Una dintre conjugarile la imperativ ale verbelor coreene are aceleasi terminatii ca si conjugarea la timpul
prezent (la nivelul standard de politeţe si intim). Putem conjuga verbe la fel ca la timpul prezent, dar avand o utilizare
diferita, una dintre ele fiind modul imperativ. Deşi putem conjuga aceste verbe în acelaşi mod, ele au o funcţie
diferită.( a da un ordin, un indemn etc.)
Aşa cum s-a menţionat mai sus, modul imperativ este acelasi ca timpul prezent, pentru nivelul standard
de politeţe şi informal.
FORMARE
1.NIVEL STANDARD SI INFORMAL (INTIM)
Radaccina verbului + 야/아/어
Exemplu:
1. 하다 (hada)
하+ 야= 해- Fã!
ha+ ya= hae
2. 가다 (gada)
가 + 아= 가- Du-te!
ga + a= ga
3. 보다 (boda)
보+ 아 = 봐- Priveste!
bo+ a = bwa
4. 쓰다 (sseuda)
쓰 +어 = 써- Scrie!
sseu+eo= sseo
Alte exemple:
1. 빨리 밥 먹어. –Mananca repede! -(nivel intim)

ppalli bap meogeo
2. 집에 가세요. – Te rog sa te duci acasa!- nivel standard

jip-e gaseyo.
3. 물 마셔요. – Bea apa!- nivel standard

mul masyeoyo.
2. NIVEL FORMAL
Radacina verbului + (으)십시오 [(eu)sipsio)]
Exemplu:
1. 오다 (oda) –a veni
오 + (으)십시오 --> 오십시오(osipsio) - Veniti, va rog! (imperativ – nivel formal)
Nota: Adesea se poate observa forma scrisa (으)시오 –(eu)sio pe strazi, dând atentionari sau indicatii publicului.
Se poate intalni forma vorbita a acestei expresii si in multe seriale coreene istorice, totusi, folosirea ei face referire la
limba scrisa in limba coreeana moderna.
Exemple
4. 문을 닫으십시오. – Va rog sa inchideti usa!- nivel formal
mun-eul dadeusipsio.
5. 문을 닫으시오. –Inchideti usa, va rog! – limba scrisa
mun-eul dadeusio.
Observatie!
Imperativul la nivel formal nu se foloseste in vorbirea curenta si nici macar in situatiile formale. În general, aceasta
forma de imperativ (nivelul formal) este rezervata pentru oamenii extrem de importanti (de exemplu regi, regine,
presedinti, oficiali militari de rang înalt etc.)
DIALOG 19
NIVEL STANDARD
혜경: 태현 씨랑 얘기 하고 싶어요.
태현: 지금요? 좋아요.
혜경: 왜 전화 안 했어요?왜 나를 안 좋아해요?
태현: 나...사실 여자친구가 있어요.
혜경:누구예요?
태현: 혜경씨의 친구 나래 씨예요. 몰랐어요?
혜경: 안 돼!! 안 돼!!
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi-rang yaegi hago sipeoyo.
Taehyeon: jigeum-yo? johayo.
Hyegyeong: Wae jeonhwa an haesseoyo? Wae na-reul an johahaeyo?
Taehyeon: Na ... Sasil yeojachingu-ga isseoyo.
Hyegyeong: Nugu-yeyo?
Taehyeon: Hyegyeong ssi-ui chingu, Narae ssi-yeyo. mollasseoyo?
Hyegyeong: An dwae! An dwae!
NIVEL INFORMAL (INTIM)

혜경: 태현아, 너랑 얘기 하고 싶어.
태현: 지금? 좋아.
혜경: 왜 전화 안 했어? 왜 나를 안 좋아해?
태현: 나...사실 여자친구가 있어.
혜경:누구야?
태현: 니친구 나래야. 몰랐어?
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeona, na-rang yaegi hago sipeo.
Taehyeon: jigeum? Jota.
Hyegyeong: Wae jeonhwa an haesseo? Wae na-reul an johahae?
Taehyeon: Na ... Sasil yeojachingu-ga isseo.
Hyegyeong: Nugu-ya?
Taehyeon: Ni chingu, Narae-ya. mollasseo?
NIVEL FORMAL (ONORIFIC)

혜경: 태현 씨랑 얘기 하고 싶습니다.
태현: 지금 말씁이십니까? 좋습니다.
혜경: 왜 전화 안 하셨습니까? 왜 나를 안 좋아하십니까?
태현: 저...사실 여자친구가 있습니다.
혜경:누구입니까?
태현: 혜경씨의 친구 나래 씨입니다. 모르셨습나까?
TRANSCRIERE
Hyegyeong: Taehyeon ssi-rang yaegi hago sipseumnida.
Taehyeon: jigeum malsseumisimnikka? Johseumnida.
Hyegyeong: Wae jeonhwa an hasyeosssumnikka? Wae na-reul an johahasimnikka?
Taehyeon: Jeo ... Sasil yeojachingu-ga isseumnida..
Hyegyeong: Nugu-imnikka?
Taehyeon: Hyegyeong ssi-ui chingu, Narae ssi-imnida. moreusyeosseumnikka?
TRADUCERE
Hyegyeong: Vreau sa vorbesc cu tine, Taehyeon.
Taehyeon: Acum? Bine.
Hyegyeong: De ce nu ai sunat? De ce nu îți place de mine?
Taehyeon: Eu. .. Sincer, am o prietena.
Hyegyeong: Cine este aceasta?
Taehyeon: E Narae, prietena ta. Nu știai?
Hyegyeong: Nu se poate! Nu se poate!

Vocabular
Hangul Transcriere Românã
얘기하다 Yaegihada a vorbi, a discuta

대화하다 Daehwahada a avea o conversație
말하다 Malhada
지금 jigeum acum
전화하다 jeonhwahada a apela, a suna pe

cineva
좋다 Jota a fi bun, a fi in regula
좋아하다 johahada A plãcea
사실 Sasil adevãr, in mod sincer,

sincer vorbind,
intradevar
모르다 moreuda A nu sti
안돼 an dwae Nu se poate!
Pronunție
돼 (dwae) poate dificil de pronunțat pentru vorbitorii non-nativi coreeni. Aceasta silaba ar trebui
pronuntata 도(Do) +ㅐ(ae)=DOE), dar ca o silaba.

GRAMATICA
 EXPRIMAREA ASOCIATIEI- CONJUNCTIA “Cu”, “SI”- 이랑(-IRANG)/-랑(RANG)
- Cuvantul 랑(rang) este folosit pentru a lega substantive în relatie de coordonare într-o propoziție.Sau
intr-o enumerare. Acesta poate fi tradus prin conjunctia "cu" sau "și," ambele fiind deduse din context.
Cuvantul 랑 (rang) leaga substantivele în ordine consecutiva, putand fi folosit cu cate substantive doriți. Cu
toate acestea, 랑 (rang) trebuie să fie atasat de fiecare substantiv.
Constructie
-랑 (rang) se ataseaza substantivelor care se termina in vocale

-이랑 (irang) se atașeazăsubstantivelor care se termina in consoane.
♦ Exemple:
1. 선생님이랑 밥 먹었어요. – Am mancat cu profesorul.
(Seonsaengnim-irang bap meogeosseoyo.)
RETINETI !!!
- (이)랑 este atasat la toate substantivele din enumerare, cu excepția ultimului substantiv.
Exemplu:
2 . 밥이랑, 찌개랑, 갈비랑, 김치먹었어요. -- Am mâncat orez, tocana, galbi și kimchi.

(Bap-irang, jjigae-rang, galbeni-rang, gimchi meogeosseoyo.)
TIMPUL TRECUT -았/었/였+어요 (-ass/ -eoss/ -yeoss+eoyo)—

NIVEL STANDARD POLITICOS
 았/ 었/ 였[-ass/-eoss/ -yeoss- este un infix verbal (cuvant sau silaba/ consoana care se insereaza in radadacina unui
cuvant), care este folosit pentru a exprima timpul trecut.
În lecția precedentă, am vazut cum se conjuga verbele la timpul prezent, nivel standard,pornind de la forma
de dictionar.
- Verbele care au radacina in vocalele ㅗ [o] sau ㅏ [a] sunt urmate de 아요 [-ayo].
- Verbele care au radacina in alte vocale decat ㅗ [o] sau ㅏ [a] sunt urmate de 어요 [eoyo].
- Verbele de tip 하다(hada) sunt urmate de 여요 [Yeoyo].-- 하다(hada)+여요(Yeoyo) se transforma in 해요
(haeyo)
Acum e timpul sa invatam cum se formeaza timpul trecut.
Dacă ați înțeles cum se schimba verbele la timpul prezent, schimbarea lor la timpul trecut este la fel de
ușoara.
O regulă similară este aplicată pentru a face propozitii la timpul trecut, iar terminatiile sunt:
- 았어요 [a-sseo-yo]
- 었어요 [eo-sseo-yo]
- 였어요 [yeo-sseo-yo]/ 했어요(haesseoyo)-verbe de tip HADA
Puteți aduga aceste sufixe verbale la radacina verbului, sau puteți înlocui doar sufixul onorific "요"(yo) de
la timpul pezent cu structura - ㅆ 어요 [ss-eo-yo].
- Verbele care au radacina in vocalele ㅗ [o] sau ㅏ [a] sunt urmate LA TRECUT de -았어요 [asseo-yo].

- Verbele care au radacina in alte vocale decat ㅗ [o] sau ㅏ [a] sunt urmate LA TRECUT de
었어요 [eosseo-yo].
- Verbele de tip 하다(hada) sunt urmate LA TRECUT de 였어요 [yeosseo-yo]
--하(ha)+ 였어요 [yeosseo-yo] se transforma in 했어요(haesseoyo)
EXEMPLE:
1. RADACINA IN “A” SAU “O” (SAU CARE CONTIN ACESTE VOCALE IN RADACINA)
 사다 [SA-da] = a cumpãra
Radacina = 사 [SA]
** Se inlatura terminatia 다 [da] de la orice verb și veți obține radacina verbului.
Timpul prezent: 사요(sayo)
Timp trecut
사 + 았어요 [sa + a-sseo-yo] = 샀어요 [sa-sseo-yo]- Eu am cumparat / tu ai cumparat / ea a cumparat /
noi am cumparat /ei au cumparat / etc. -se elimina vocala “ a” din radacina care se repeta
 오다 [o-da] = a veni
RADACINA = 오 [o]- aici vocala ㅗ“o” urmata de ㅏ“a” se transforma in 와 “wa”
Timpul prezent: 와요(wayo)
Timp trecut:
오 + 았어요 [O + a-sseo-yo] = 왔어요 [wa-sseo-yo] =eu am venit / tu ai venit / el a venit / noi am venit /
voi ati venit / ei au venit .
 잡다 [Jap-da]= a prinde
RADACINA = 잡 [JAP]
Timpul prezent: 잡아요 [Ja-ba-yo]
Timpul trecut: 잡았 어요 [Ja-ba-sseo-yo]
 팔다 [Pal-da]= a vinde
RADACINA = 팔 [PAL]
Timpul prezent: 팔아요 [Pa-ra-yo]
Timpul trecut: 팔았 어요 [Pa-ra-sseo-yo]
2. RADACINA IN ALTE VOCALE DECAT “A” SAU “O”/ CONSOANA ( SAU CARE CONTIN ALTE
VOCALE DECAT “A” SAU “O” IN RADACINA )
A. RADACINA IN CONSOANA
 적다 [jeok-da] = a scrie
RADACINA = 적 [jeok]
Timpul prezent: 적어요 [jeo-geo-yo]
TIMP TRECUT:
적 + 었어요 [jeok + eo-sseo-yo]= 적었어요 [jeo-geo-sseo-yo]=eu am scris / tu ai scris / ea a
scris, noi am scris / etc.
 먹다 [meok-da] = a mânca
RADACINA = 먹 [meok]
Timpul prezent: 먹어요 [meog-eo-yo]
Timpul trecut: 먹었 어요 [meog-eo-sseo-yo]
B. RADACINA IN VOCALA ㅡ(eu)
 쓰다 [sseu-da] = a scrie, a utiliza

RADACINA = 쓰 [sseu]
Timpul prezent: 써요 [sseo-yo]- * (NU 쓰 어요-seueoyo)- vocala ㅡ(eu) dispare in fata
sufixului de prezent –어요(eoyo) sau de trecut –었어요(-eosseoyo)
Timpul trecut: 썼 어요 [sseo-sseo-yo]
C. RADACINA IN ㅣ(i)
- ㅣ(i) + ㅓ(eo) -> ㅕ(yeo)
 마시다 (masida)- a bea
RADACINA=마시(masi)
Timpul prezent: 마셔요 (ma-syeo-yo) - *NU 마시어요(masieoyo)- vocala 이(i) din radacina se
contracta cu vocala 어(eo), devenind 여(yeo)
Timpul trecut: 마셨어요 (ma-syeo-sseo-yo)
 기다리다 [gi-da-ri-da] = A aștepta
RADACINA = 기다리 [gi-da-ri]
Timpul prezent: 기다려요 [gi-da-ryeo-yo] - *NU 기다리어요(gidarieoyo)
Timpul trecut: 기다렸어요 [gi-da-ryeo-sseo-yo]
3. VERBE DE TIP 하다 [ha-da]

 하다 [ha-da] = a face
RADACINA = 하 [ha]- 하(ha) + 여(yeo) se transforma in 해(hae)
Timpul prezent: 해요(hae-yo)
TIMP TRECUT:
하 + 였어요 [ha + yeo-sseo -yo] = 했어요 [Hae-sseo-yo]
eu am facut / tu ai facut / el a fãcut /ei au fãcut / etc.
 이상 하다 [i-sang-ha-da] = a fi ciudat
RADACINA = 이상하 [i-sang-ha]
Timpul prezent: 이상 해요 [i-sang-Hae-yo) -* NU (이상 하여 요- ISANGHAYEOYO)/ 하(ha) +
여(yeo) se transforma in 해(hae)
Timpul trecut: 이상 했어요 [i-Sang-Hae-sseo-yo]
 VERBELE TERMINATE IN - 으다” (-euda)

Verbele care au radacina terminata in vocala 으(eu) sunt conjugate in mod diferit.
1. Atunci când verble terminate in "으"(eu) intalnesc o vocala, vocala "으" este omisa, ramanand
radacina formata doar din consoana. In acest caz, se foloseste conjugarea implicita -어요(-eoyo).Cele mai
multe verbe care se termină în vocala finala "으" din radacina sunt neregulate.
Exemplu:
쓰 (다) –sseuda + - 어요(-eoyo)

ㅆ + ㅓ요 => 써요(sseoyo) : a scrie, a utiliza, a fi amar, a pune (o pălărie)
크 (다) –keuda + - 어요(-eoyo)

ㅋ + ㅓ요 => 커요(keoyo): a fi înalt, mare
Dupa acelasi model:

뜨 다(tteuda): a creste, a se ridica, a rasari soarele
끄 다(kkeuda) : a opri, a inchide , a dezactiva( lumina, televizorul)-* a nu se confunda cu 크 다(keuda)
Exemplu de propozitii:
저는 편지 를 써요. ->Eu scriu o scrisoare.
Jeo-neun pyeonji-reul sseoyo.
동생 은 키가 커요. ->Fratele meu este foarte înalt.

Dongsaeng-eun kiga keoyo.
2. Conjugarea "- 아요"(ayo) este utilizata daca vocala din prima silaba a radacinei dinaintea vocalei "으 ’'
este ’’ㅏ" (a) sau "ㅗ '’(o) , iar conjugarea ’’- 어요"(eoyo) este utilizata daca vocala dinaintea vocalei "으" este
alta vocală decat "아" (a) sau "오"(o).
A). Verbe neregulate terminate in – 으 + '’- 아요 "(ayo)

1. 바쁘 (다)- ba-ppeu-da + - 아요(ayo)
바 ㅃ + ㅏ요 => 바빠요(bappayo): a fi ocupat
2. 배가 고프 (다)- baega gopeuda+ - 아요(ayo)

배가 고ㅍ+ ㅏ요 => 배가 고파요 (baega gopayo): a-i fi foame
3. 나쁘 (다) – nappeuda + - 아요(ayo)

나ㅃ+아요=> 나빠요 (nappayo) : a fi rău
4. 잠그 (다) –jamgeuda+ - 아요(ayo)

잠ㄱ+ - 아요=> 잠가요 (jamgayo): a bloca
5. 아프 (다)-apeuda +- 아요(ayo)
아 ㅍ+ - 아요=> 아파요 (apayo) : a durea, a fi bolnav
B). Verbe neregulate terminate in 으+ '- 어요 " (eoyo)
1. 예쁘 (다) –yeppeuda + - 어요(eoyo)

예 ㅃ +ㅓ요 => 예뻐요 (yeppeoyo): a fi dragut, frumos

2. 슬프 (다) - seulpeuda + - 어요(eoyo)
슬 ㅍ+ ㅓ요 => 슬퍼요 (seulpeoyo): a fi trist
3. 기쁘 (다)- gippeuda+ - 어요(eoyo)

기ㅃ+ - 어요=> 기뻐요 (gippeoyo) : a fi fericit
RETINETI!!!
Urmatoarele verbe terminate in 으 sunt neregulate:
바쁘다(bappaeuda) -a fi ocupat
나쁘다(nappeuda)-a fi rau
아프다( apeuda)-a fi dureros, ranit, bolnav
배가 고프다(baega gopeuda)- a-i fi foame
잠그다(jamgeuda)- a incuia, a inchide, a bloca
예쁘다(yepeuda)-a fi dragut
기쁘다(gippeuda)-a fi fericit
슬프다(seulpeuda)-a fi trist
크다(keuda)-a fi mare, inalt
뜨다(tteuda)-a rasari soarele, a se ridica
끄다(kkeuda)- a inchide lumina, televizorul, a opri un aparat.
Prescurtari:
ㅋㅋㅋ - it menas "LOL" or "kkk" by the way it sounds. You can type this by pressing the English "z" in the korean
keyset.) ㅎㅎㅎ (it's the same as Hahaha) ( press "g" three times )
ㅇㅋ (it means "OK") ( press "d" and "z" )
ㄳㄳ (it means "TNX" or thanks) ( press "r" and "t" twice )
ㅠㅠ or ㅠ_ㅠ (it means you're shedding tears) ( press "b" twice )
-_ㅔ (it means you're sad but you have long hair. kkk) ( the last letter is "p" )
~ after a word = it means that you're extending the last syllable, like thiiiiiiiiss
Sarang (사랑) = love (noun), as in "my love for you"

Saranghada (사랑하다) = to love, as in "I love you"
Saranghae (사랑해) = informal/familiar form of the verb saranghada
So saranghae really just means "love", as a verb, with no object or subject: "___ love(s) ____". This kind of omission is
quite common with Korean sentences; in context, it would usually be clear that the meaning was "I love you."
To actually explicitly say "I love you," the sentence would be something like "na-neun neo-reul saranghae" (나는 너를
사랑해)... the exact pronouns, particles and verb form could vary depending on the relationship and situation.
Firstly let me explain why there is no 를 (reul) in this sentence. Simply this sentence does not contain an object. If you
wanted to include the object you, 너 in Korean, you would say 너를 (abb. 널) 사랑해.
Noreul saranghae.
As you rightly say 사랑 (sarang) is a noun and means love. 해 (hae), whose dictionary form is 하다 (hada) means to do.
So when you say this sentence you are LITERALLY saying I do love.
Of course pragmatically you are saying I love someone/something. Usually Koreans omit the object in clauses like this
because it is usually obvious from context what is being refered to. For instance if you say it to your bf/gf it will be
obvious that you mean "I love you."
나는 당신을 사랑합니다 = naneun dangsin-eul salanghabnida
The following all mean "I love you" (without the 'you' pronoun) and are listed in order of decreasing formality. You can
say any of them to someone you know well. The last one would be used most often to boyfriends, girlfriends and such.
The second one would be said to parents, grandparents, or perhaps acquaintances one is in love with. :)
사랑합니다--saranghabnida
사랑해요-- saranghaeyo
사랑해--saranghae
대박 means awesome/the best
너나 잘하세요 = Neona jalhaseyo = is not your business
말이야 = maliya
아니야 = Aniya = NOT

Relationships, Dating
와이프 wife
전 남자이기 때문에 항상 돈을 내야 해요. Because I'm the man, I always have to pay.
우리는 영어를 70 프로, 한국어를 30 프로 정도 써요. We use 70% English and 30% Korean.
우리 와이프 한국사람이야 my wife's korean
부부싸움 married couple fight
미국남자랑 데이트하는거 너무 어려워요. 언어 문제도 있고. 생각도 너무 다르고 It's hard for me to date with an
american guy because we have different language and we have different minds…
미국애면 영어마니늘겠군! If he/she is American, he/she will help you improve your English a lot.
한국애면 영어마니늘겠군! If he/she is Korean, he/she will help you improve your Korean a lot.
돈/학벌/집안 따지고 People think that money, prestigious university, wealthy family are really important. (in a
negative way, = people are picky about that things. When you want to find someone who you will get married, your
expectation is too high)
참도리 sleepyhead
애교 cute talk
동안 someone who looks younger than his/her age
완소 훈남 cute, attractive, and warm-hearted guy
현모양처 wise/good wife
천생연분 soul mate/perfect couple
연상연하 older younger (누나-동생)
잘생겼네. He's handsome!
잘생겻다 He is handsome./good looking.
맞선 marriage match making
소개팅 or 선 blind date or marriage match making
부킹, immediate blind date in a night club
헌팅, looking for a girl on the street (not hooker, just girlfriend)
야타, some guy in a fancy car/convertible who says to a girl "Hop in!" (so cheesy!!!)
형수님 wife-in-law (for close 동생)
도련님 close 동생 says this to my wife (younger brother-in-law)
도련님 (also what 구준표 was called by 이집사)
A: 어떤 사람하고 결혼하고 싶으세요? what type of person do you want to marry?
B: 마음이 좋은 사람하고 결혼하고 싶은데요 a person with a good heart
나랑 데이트 할래? you wanna go out on a date with me?
커피나 들면서 얘기합시다 let's talk over coffee
사귀는 사람 있어요? are you seeing someone?
우리 어디서 본 적 있지 않아요? haven't I seen you before?
메튜는 좋은 사람을 만날 꺼에요 you'll meet a nice girl
분명히 absolutely
좋은 인상- 한국 여자애들이 좋아할 만한 (good first impression) korean women might like it/you
너 얼굴이 빨개졌어 you're blushing
당황스럽게 하지마요 you're making me blush
얼굴 빨게 지고 있어요 my face is turning red
당신은 나를 미소짓게 만들어요 you make me smile
미지왕 you are dreaming 미=미친놈/ 지=지가/ 왕=왕인줄 알어/
농담이지? you're joking, right?
어장관리 pond management (playboy seeds)
데이트메이트 date mate (f*** buddy)
꽃미남 flower man
눈요기 eye candy
남자친구 boyfriend
여자친구 girlfriend
애인 lover
자기야 honey
여보 honey (older)
선배 senior
겸둥이 cute little sibling (긔여움동생)
흑기사 knight in shining armor (male)
흑장미 knight in shining armor (female)
쟤는 날라리야 he's a player
바람둥이 player
싱글 이지만 single, but
총각 bachelor
미혼 이지만 unmarried, but
변덕쟁이 wishy washy
운명 destiny
남자친구 (남친) boyfriend (namjachingu (namchin))
여자친구 (여친) girlfriend (yeojachingu (yeochin))
애인 a lover, a sweetheart
뽀뽀 (ppo ppo) = 키스 = kiss
섹스 sex
손잡이 holding hands
하룻밤만의 흥행, 원나이트 one night stand
약혼자 fiancé (man)
약혼녀 fiancée (woman)
결혼(하다) marriage, to get married
약혼(하다) engagement, to engage
동거 living together
소개팅 blind date
미팅 group blind date
팅기다 Korean women acting like they don't like the boy
내숭 떨다 feigning innocence and frustrating me
그녀는 마음을 잘 주지 않고 튕겨 she's playing hard to get
"궁합도 안 본다" if age difference is 4 years, then good couple
속도위반 speeding ticket = knocking someone up
기사도 chivalry
이상 ideal
일등 신랑감 best husband
현모양처 wise wife
사내 커플 inside company couple
나는 소개팅을 했어요 i went on a blind date
소개팅 망했어 i screwed up on my blind date (direct)
소개팅 별로였어 my blind date didn't go well (indirect)
그녀는 저를 바람맞혔어요 she stood me up
물론 나중에 언젠가 여자친구를 사귀고 싶어 of course I would love to make a girlfriend one day.
사실 난 한국 여자친구를 사귄 적이 한번도 없어요 actually, I have never had a Korean girlfriend before...
타입을 말하자면 난 현명한 여자가 좋아. As far as type, I love a smart women
외모는 별로 내겐 상관 없어 physical appearance means almost nothing to me
난 똑똑한 여자가 좋거든. I want a woman that is intelligent.
그게 내 타입이야. That's my type
주변에 괜찮은 친구없어요? do you know anyone for me? (indirect)
좋은 사람있으면 소개 좀 시켜줘요 if you know anyone good, hook me up (direct)
여자 소개해 주세요 introduce me to a girl (trying too hard)
좋은 여자 소개 해 주세요 introduce a nice woman to me
보고 싶어 i miss you
말할 수 없어 I can't tell you
늦었어! you're late!
나 밥 사 줘 buy me food
귀엽게 봐주세요 come on cutie
결혼 해 줄래? will you marry me?
결혼 하자 let's get married
저녁에 영화보러 갈 수 있어요? can you see a movie with me tonight?
저녁에 시간되면 같이 영화보러 갈래요?
커피니 마시러 갈래요? would you rather just go grab some coffee?
차나 커피 마시러 갈래?
그냥 집에 가서 쉬자요 let's just go home and rest
그냥 집에 가서 쉬어요
우리는 8 월에 헤어졌어요. We broke up in August
우리는 7 년동안 함께 했어요 we were together for seven years
헤어지다 to break up
나의 전 약혼녀는 혼혈인 입니다. 하지만 그녀는 한국말을 못했습니다
금방 발딱 일어나. you going soft? are you okay? (sexual impotence)

Limba Coreeana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Limba Coreeana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCRIEREA HANGUL

 CONSOANA+ VOCALA VERTICALA

 CONSOANA+ VOCALA ORIZONTALA

O silabă Hangeul poate avea până la două consoane după vocala.Poziţia pentru consoana finala din

Vocalele verticale se scriu dupa consoane. 마 마 (ma-ma)

Vocalele orizontale se scriu sub consoane.무 무 (mu-mu)

Exemplu : 아 나 ( A-na)

1.Particulele cazuale nominative pentru subiect 이(-i) şi 가 (-ga).

은지 먹어. –nivel informal/intim (fara particula)

În lecţia 2 am învăţat verbul neregulat 있다(itda- a exista- a avea).

2.Particulele cazuale de acuzativ pentru complementul direct 을 (-eul) şi 를 (-reul)

물을 마셔요.- Eu beau apa.

3. Particule locative( pentru complementul circumstantial de loc si de timp)

a) Particula locativa 에(-e)- la, în

그는 교실에 있습니다.- El este (se afla) in clasa.

그녀는 서울에 삽니다.- Ea locuieste la Seul.

b) Particula locativa 에(-e)- la, spre

그녀는 서울에 갑니다.- Ea merge (se duce) la Seul.

그는 집에 옵니다.- El vine acasa.

3.2 Particula locativa 에서 (-eseo)- la

아나가 집에서 먹어요. -Ana mananca acasa.

4. Sufixul auxiliar (Particula tematica) 은/는(-eun/-neun)

- 여기는 박물관입니다. – Aici, (nu in alta parte) este gradina zoologica.

스테판가 학생입니다. – Stefan este student.

스테판은 학생입니다. – Stefan este student. ( si nu altcineva)

Iata câteva exemple în coreeană:

Annyeonghaseyo Buna ziua, Ce mai faceti? (politicos)

 Expresia ㅂ니다(mnida)/ 습니다(seumnida) este folosita pentru a conjuga verbe la timpul prezent, la nivel

먹다 --> 먹—radacina verbului

 Particula 는(neun)/ 은(eun) desemneaza subiectul sau topicul ( tema) propozitiei. Se alipeste unui substantiv

Expresia 안녕하십니까? (Annyeonghasimnikka?) se foloseste pentru a ne adresa superiorilor ( unui

 Expresia 처음 븹겠습니다(Cheoeum boepgessseubnida) se traduce literal “Va intalnesc pentru prima

2.나 한국어 할 수 있어. - Eu pot sa vorbesc coreeanã.

3.영어 몰라요. –Nu stiu englezã.

4.사전에도 안 나와 있어요. - Nici macar nu e in dictionar.

5.어떤 소설 좋아하세요?- Ce fel de roman iti place?

6.추리 소설를 싫어해요.- Nu-mi plac romanele de suspans(mister).

7.미스테리 소설을 샀어요. –Am cumparat un roman de suspans.

9.공상 과학책 읽으세요? –Citesti carti science fiction?

Pentru a arata posesia, putem folosi 있다 (itda) pentru a spune "a avea".

1. 저는 남자 친구 가 있습니다. jeo-neun namjachingu-ga isseumnida."Am

Alte utilizări pentru 있다 (itda)În plus faţă de utilizarea

Putem folosi 있다 (itda) si pentru a exprima existenta.

천홍: 안녕하세요? 저는 박천홍 입니다. 처음뵙겠습니다.

NIVEL STANDARD POLITICOS

천홍: 안녕하세요? 저는 박천홍 이에요. 처음 뵙겠습니다.

사람 saram persoană, om, ființă

외국인 oegukin strãin

한국/ 대한민국 Hanguk/ Dae

루마니아 Rumania Romania

캐나다 Kaenada Canada

스페인 Seupein Spania

이탈리아 Itallia Italia

프랑스 Peurangseu Franta

오스트 레일 리아 Oseuteureillia Australia

포르투갈 Poreutugal Portugalia

Conjugarea copulei 이다 (ida) la prezent afirmativ (vezi lectia 1)

 Forma interogativa ㅂ니까/습니까 (mnikka/ seumnikka) nivel formal politicos

 Particula augmentativa 도(do) ->de asemenea"

저는 루마니아 사람입니다. - Eu sunt român.

Nivel formal politicos

Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-imnikka?

Nivel standard politicos

Yohan : Jihyeon ssi-neun byeonhosa-yeyo?