Sunteți pe pagina 1din 10

LIMBA COREEANA- PARTICULE

LIMBA COREEAN
Particule
Particulele Sufixe ataate la cuvinte pentru a
specifica ce functie sintactia are cuvntul n
propoziie. Particula este ataata la sfritul
cuvntului, fr spaiu ntre cuvnt i particula.
Particulele mai sunt numite si sufixe cazuale,
care indica cazul substantivului.
1.Particulele cazuale nominative pentru subiect
(-i) i (-ga).
Una dintre primele i cele mai comune particule
este particula ce marcheaza subiectul. n limba
romana, una dintre cele mai de baz parti ale
unei propozitii este subiectul. Este o parte de
propozitie necesar n limba romn, dar nu este
necesara n limba coreean. Subiectul ne
spune cine face aciunea, deci aceasta particula
indica cazul nominativ.
Particula pentru subiect are dou forme. (-i) i

(-ga). (-i) se plaseaza dupa un cuvnt ce se


termin ntr-o consoan, i (-ga) dupa un
cuvnt care se termin n vocal.
De exemplu, sa spunem Eunji mananca.
(Eunji) se termin ntr-o vocal, asa ca vom
ataa (-ga) i vom obine (Eunji-ga).
(Eunji-ga) inseamna ca Eunji este subiectul
propozitieii. (-ga) este ceea ce o face pe Eunji
sa fie subiect. Atunci, putem puri simplu sa
adugam verbul (meokda-a manca) la
timpul corect i obtinem propozitiaa noastr.
Ex:
nivel standard politicos
Eunji-ga meokeoyo.- Eunji mananca.
-nivel informal/intim
Eunji-ga meokeo.
. nivel informal/intim (fara particula)
Eunji moekeo.
Dup cum observati, atunci cnd se vorbete la
nivel informal, particulele sunt de obicei omise.

n lecia 2 am nvat verbul neregulat (itdaa exista- a avea).


Ex:
- ? ->Min, tu ai o geanta?
Min ssi-neun gabang-i isseumnikka? (LiteralMin, geanta exista pentru tine ?)
- . . ->Da, eu am o geanta.
Ne. Gabang-i isseumnida. (Literal- Da, geanta
exista)
Substantivul (gabang) se termina in
consoana, asa ca vom atasa particula (-i), si
vom obtine (gabang-i), care va fi subiectul
propozitiei. Particul (-i) face ca cuvantul
(gabang) sa fie subiectul propozitiei.
2.Particulele cazuale de acuzativ pentru
complementul direct (-eul) i (-reul)

O alta particula foarte comuna este particula


pentru complementul direct (obiect).
Acest sufix arata cine este obiectul propozitiei,
sau asupra carui cuvant se rasfrange actiunea,
deci indica cazul acuzativ in limba
romana. Aceasta are dou forme: (-eul)
dupun cuvnt ce se termin ntr-o consoan, i
(-reul) dup un cuvnt care se termin n
vocal.
Exemplu:
. Eu beau lapte
Uyu-reul masyeoyo.- (Literal- Laptele a bea)
.- Eu beau apa.
Mul-eul masyeoyo. (Literal- Apa a
3. Particule locative( pentru complementul
circumstantial de loc si de timp)
3.1 Particula (-e)

Particula locativa (-e) are valoare


polisemantica. In afara de valoarea locativa de
indicare a directiei si de situare in spatiu, ea mai
are si valoare temporala, precum si de marcare a
proportiei, a volumului.
a)

Particula locativa (-e)- la, n

Particula locativa (-e)-la, n, indica faptul ca un


anumit obiect sau o anumita persoana se afla
intr-un anumit loc, insistand asupra situatiei
statice. Ea determina substantive care sunt
urmate intotdeauna de verbe statice sau
descriptive cum ar fi (itda-a exista, a fi, a se
afla), (a nu fi), ( a fi in numar/cantitate
mare), (salda- a trai a locui).
Exemplu:
.- El este (se afla) in clasa.
Geu-neun gyosil-e isseumndida.
.- Ea locuieste la Seul.
Geunyeo-neun Seoul-e samnida.

b)

Particula locativa (-e)- la, spre

Atunci cand particula (-e) insoteste un


substantiv cu sens locativ sau un nume de loc
(biblioteca, scoala, spital etc.) si este urmata de
verbe ca (oda- a veni), ( a merge, a se
duce) sau de compusi ai acestora, ea indica o
directie sau o destinatie.
Exemple:
.- Ea merge (se duce) la Seul.
Geunyeo-neun Seoul-e gamnida.
.- El vine acasa.
Geu-neun jib-e
3.2 Particula locativa (-eseo)- la
Aceasta particula arata locul unde se desfasoara
actiunea unui verb. Prin urmare, este urmata
intotdeauna de verbe de actiune.
Constructie
Substantiv + (-eseo) + verb de actiune

. -Ana mananca acasa.


Ana-ga jib-eseo meokeoyo.
- Eu studiez la coal.
Hakgyo-eseo gongbu haeyo.
4. Sufixul auxiliar (Particula tematica) /(eun/-neun)
Se foloseste tot pentru a marca subiectul unei
fraze, avand un rol emfatic , de scoatere in
evidenta a subiectului. Ea are, de asemenea,
dou forme: (-neun) dup un substantiv
terminat in vocal, i (-eun) dup un
substantiv terminat in consoan.
Spre deosebire de particulele nominative (-i) si
(-ga), care marcheaza cazul nominativ la
subiect, sufixul auxiliar /(-eun/-neun) are rolul
de marca tematica pentru subiectul frazei,
dandu-i acestuia intaietate ca importanta.
Exemple:

- ? Unde suntem aici?


Yeogi-ga eodi imnikka?
- . Aici, este gradina
zoologica.
Yeogi-neun bakmulgwan imnida.
. Stefan este student.
Seutepan-ga haksaeng imnida.
. Stefan este student. ( si nu
altcineva)
Seutepan-eun haksaeng imnida.
Aceasta este, de asemenea, una din particulele
cele mai dificile de invatat cnd veti ncepe
s studiati limba coreean. Adesea, veti fi confuzi
cnd s folositi particulele nominative / si
cand sa folositi sufixul auxiliar /(-eun/neun). Aa cum ai nvat mai sus,
(Eunji-ga meokeoyo) inseamna Eunji
mananca. Dar ... (Eunji-neun
meokeoyo), nseamna tot Eunji mananca. n
primul caz, Eunji este pur i simplu subiectul

propozitiei. n al doilea caz, Eunji este tema


propozitiei. Sunt foarte similare. Sincer, de
obicei, nu se face mare diferen. Ambele
propozitii sunt corecte.
Iata cteva exemple n coreean:
- . Eu, ma duc acasa.
Na-neun jib-e gayo.
Aceast propozitie pur i simplu spune: "Eu,
m duc acas." Dar dac v ajut s nelegei
mai bine particula tematica /(-eun/-neun),
putem traduce propozitia "Cat despre mine, eu
ma duc acas."
Daca stiti gramatica, putei nelege orice
propozitie folosind un dicionar. Dac nu titi
gramatica, sansele de a nelege o propozitie
sunt mult mai mici, iar un dicionar nu va ajuta
prea mult.
Sper ca am fost destul de clar cu
explicatiile. Mult succes in continuare!