Metoda figurativă

prof. înv. primar, Stroescu Persida, Şcoala Primară Vlăduleni

Se foloseşte pentru a înţelege conţinutul problemei şi a relaţiilor dintre

datele ei: grafice, figuri decupate, planşe cu figuri simple sau mobile, tablă
magnetică, scheme şi figuri schematice, figuri geometrice, litere şi
combinaţii de litere, diverse semne convenţionale. Figurarea conţinutului
problemei se foloseşte pentru a exprima sub o formă intuitivă şi cât mai
accesibilă datele problemei şi relaţiile cantitative dintre ele.
Datorită particularităţilor psihice ale copiilor de 6 ani ca: dezvoltarea
concretă a gândirii, rolul hotărâtor al senzaţiilor vizuale şi chinestezice în
declanşarea unor procese de trecere de la gândirea concretă, plasticităţii
simţului nervos, metoda figurativă ocupă un rol important fată de celelalte
metode în rezolvarea problemelor la clasele I – IV. Are o puternică eficienţă
în ceea ce priveşte dezvoltarea gândirii matematice la şcolarii mici.
În rezolvarea problemelor de matematică, reprezentarea grafică poate
avea două puncte de bază: să ilustreze rezolvarea clasică sau să constituie un
mod aparte de rezolvare. Această ultimă funcţie îi ajută pe elevi să-şi
reprezinte intuitiv nu numai condiţiile iniţiale, dar şi soluţia problemei,
înlesnind de asemenea şi stabilizarea legăturilor dintre noţiunile matematice
şi cele geometrice şi contribuind la dezvoltarea gândirii funcţionale a
copiilor.
Încă din clasa I, când se formulează şi se rezolvă probleme simple după
imagini sau cu cerinţe date, m-am preocupat ca să-i obişnuiesc pe elevii mei
de a concretiza relaţiile dintre mărimi prin şiruri de pătrăţele, dar de cele mai
multe ori prin segmente de dreaptă.
 Am utilizat reprezentarea grafică pentru rezolvarea problemelor de la
cele mai simple la cele mai complexe situaţii:
- aflarea unui număr pe baza cunoaşterii sumei sau diferenţei dintre
acestea şi a unuia dintre numere;
- aflarea unui număr mai mare (mai mic) „cu atât” sau „de atâtea
ori”, decât un număr dat;
- aflarea a două numere cunoscând fie suma şi diferenţa lor; suma şi
câtul
lor; diferenţa şi câtul lor;
- probleme de determinare: fie a sumei şi a diferenţei a două
produse, fie a câtului a două produse.
Această metodă se foloseşte încă din clasele I-II prin aşa-zisul procedeu
de „figurare prin desen”. Exemplu:
1. „Marcela are 6 mere. Sora ei are cu 3 mere mai mult . Câte mere are
sora ei?”
Rezolvare:
Reprezentăm printr-un desen numărul de mere pe care-l are Marcela (el
reprezintă valoric, 6).
Expresia matematică „cu atât mai mult” conduce la următorul
raţionament: în prelungirea segmentului ce reprezintă numărul de mere al
Marcelei, desenăm arbitrar, punctat, un alt segment care indică surplusul de
mere (+3), adică numărul de mere avute de sora ei.
Graficul va arăta astfel:
6 numărul de mere al Marcelei
+3
numărul de mere al sorei ei
Deci, sora are 6 + 3 = 9(mere).
 În mod asemănător au fost rezolvate probleme utilizând expresia
matematică „cu atât mai puţin”.
2. „Pe un loc înoată 9 raţe şi cu 3 mai puţin gâşte. Câte gâşte înoată pe
lac?’’
9 numărul raţelor
-3 numărul gâştelor

Deci, numărul gaştelor care înoată pe lac este: 9 – 3 = 6 (gâşte).

Voi exemplifica cu câteva probleme care impun utilizarea metodei
figurative în clasele a III-a şi a IV-a.
3. „Vara trecuta Dan şi George au vândut împreună Centrului de
Achiziţii a Fructelor din Deleni 166 Kg de vişine. Câte kg a vândut fiecare,
dacă Dan a vândut cu 6 Kg mai mult decât George?’’
Varianta I
Considerăm că Dan a vândut tot atâtea kg de vişine ca şi George. De ce?
Pentru că, dacă suma ar fi formată din două părţi la fel de mari, am împărţi-o
în două şi am putea determina cantitatea fiecăruia. Ca urmare, trebuie să
dăm deoparte cele 6 Kg, cu cât a vândut mai mult primul copil, atunci, în
cantitatea totală, care se va micşora tot cu 6 Kg, vor fi două părţi, fiecare
egală cu cantitatea vândută de George, adică:

II 166 - 6
I 6

Deci: Care este suma a două părţi, fiecare egală cu cantitatea vândută de
George? (care este dublul cantităţii vândute de al doilea copil?)
166 – 6 = 160 (kg)
 Câte kg de vişine a vândut al doilea copil?
160 : 2 = 80 (kg)
Câte kg a vândut primul copil?
80 + 6 = 86 (Kg)
Varianta a II-a
Dacă am mai adăuga la cantitatea vândută de al doilea copil încă 6 kg, am
obţine o cantitate la fel de mare ca a primului, iar în sumă ar fi două
asemenea cantităţi, adică:
II 6
I 6 166+6

Care este suma a doua părti, fiecare egală cu cantitatea vândută de Dan?
(care este dublul cantităţii vândute de primul copil)
166 + 6 = 172 (kg)
Care este cantitatea vândută de primul copil?
172 : 2 = 86 (kg)
Care este cantitatea vândută de al doilea copil?
86 – 6 = 80 (kg)
Reprezentarea grafică constituie un mijloc eficient de însuşire
conştientă şi activă a cunoştinţelor, de dezvoltare a gândirii elevului, al
spiritului de investigaţie şi al independenţei.
 Bibliografie:
Cherata,Victoria, Voicila, Jeana, ,,Metode de rezolvare a problemelor de
aritmetica’’, Editura Sibila, Craiova, 1993
Jurca, Maria –Georgeta, „Cum rezolvăm probleme de aritmetică”,
Editura Trans-Pres, Sibiu, 1994
Lupu, Costică, „Metodica predării matematicii’’, Editura Paralela 45,
Piteşti, 1999