Politica echilibrului european; Războiul de 30 de ani.

1. Echilibrul european și rațiunea de

stat: 2. Războiul de 30 de ani (1618-1648):
În secolele XVII-XVIII, pe continentul S-a desfășurat pe continentul european și a îmbrăcat inițial o
european existau o serie de state puternice, haină religioasă. Totodată, a constituit cadrul afirmării
unele consolidate, altele aflate în plină politicii rațiunii de stat, bazată pe rațiune, calcul politic și
afirmare. Dintre acestea putem aminti: diplomație secretă.
Franța, Anglia, Spania, Austria, Rusia, a. Cauzele:
Imperiul Romano- German, Suedia și Imperiul - Politica de recatolicizare dusă de papalitate și de
otoman. Evoluția relațiilor dintre aceste state Habsburgii austrieci;
(pașnice sau războinice) a fost determinată - Neînțelegerile apărute în ceea ce privește trasarea unor
de două criterii: alianțele matrimoniale, granițe între marile puteri;
respectiv rațiunea de stat (sau interesul de - Nevoia de stabilire a unei noi hegemonii la nivel
moment al statului respectiv). european;
Războiul s-a desfășurat pe parcursul a patru etape și s-a
Ambiţiile Habsburgilor au neliniştit încheiat cu semnarea păcii de la Westfalia, între statele
Franţa. Din raţiuni de stat, ea promova o învingătoare – Franța și Suedia și statul învins – Imperiul
politică a graniţelor naţionale cu scopul Romano-German.
consolidării lor pe Rin. Presiunea şi
vecinătatea Casei de Habsburg care domnea
atât la Viena, cât şi la Madrid ar fi adus-o în
faţa a doi adversari puternici cu un potenţial Etapele războiului Perioada
militar atât pe uscat, cât şi pe mare. franceză
Dificultăţi interne, tot de natură (1635-
religioasă în relaţia cu hughenoţii (asediul Perioada cehă
(1618-1620) 1648)
cetăţii La Rochelle, 1628), determină mai întâi
politica franceză să se angajeze în plan
diplomatic. Richelieu nu ezită să iniţieze şi să Perioada daneză Perioada suedeză
includă Franţa catolică într-o alianţă cu (1625-1629) (1629-1635)
principii germani protestanţi, fără a interveni
însă direct în plan militar (1631). În acelaşi
timp, incită pe Gustav Albert, regele Suediei,
să intre în conflict, sprijinindu-l financiar.
3. Pacea westfalică – 1648:
Consolidare: A marcat sfârșitul conflictului, prin semnarea de către statele
1. Principiul care a stat la baza afirmării relațiilorparticipante a două tratate, la Munster și Osnabruck.
internaționale în secolul al XVII-lea aPrevederi:
fost .................. - Franța își consolidează pozițiile teritoriale din zona Rinului;
2. Războiul de 30 de ani s-a desfășurat în perioada- Suedia capătă controlul asupra unor teritorii din Imperiul
anilor ............................ , pe parcursul Romano-German;
a .................... - Olandei îi este recunoscută independența;
3. Pacea s-a incheiat in anul .......................- Elveției îi este recunoscută neutralitatea internațională;
la ............................... intre- Se reconfirmă egalitatea religioasă dintre catolici și
învingători : ...................... și .................................. protestanți;
și statul învins .................................. Consecințe:
4. Una dintre prevederile păcii se referea la:
 Începutul hegemoniei franceze pe continent;
a. Supremația Spaniei b. Controlul Franței și
 Fărămițarea Imperiului Romano-German și decăderea
Suediei asupra unor teritorii germane c.
supremația Bisericii Catolice
hegemoniei spaniole;
5. O consecință importantă a acestui conflict o
constituie:
a. Afirmarea a noi state naționale b.
Consolidarea monarhiei spaniole c. afirmarea
hegemoniei franceze