Matricile – materiale pentru încapsulare

Există diferite materiale ce pot fi utilizate pentru încapsulare precum: polielectroliţi

sintetici (Sukhorukov şi col., 1998; Donath şi col., 1998), polielectroliţi naturali (Shenoy şi
col., 2003), nanoparticule anorganice (Caruso şi col., 2001), grăsimi (Moya şi col., 2000),
coloranţi (Dai şi col., 2001), ioni polivalenţi (Radtchenk şi col., 2005), şi biomacromolecule
(Yang şi col., 2006).
În general trei clase de materiale au fost utilizate: materiale naturale derivate (colaen ş
alginat), matrici tisulare acelulare (submucoase intestinale) şi polimeri sintetici (acid
poliglicolic, etc.). Aceste clase de biomateriale au foste testate în concordanţă cu
biocomapatibilitatea lor (Pariente şi col., 2002).
Biopolimerii sunt polimeri care provin din surse naturale, sunt biodegradabili, şi
nontoxici. Pot fi produşi de sisteme biologice (ex: microorganisme, plante şi animale), sau
chimic sintetizate din materiale biologice (ex: amidon, grăsimi sau uleiuri, etc.).
Polimeri naturali şi derivaţi ai acestora: polimeri anionici: acid alginic, pectină,
caragenan; polimeri cationici:chitosan, polilizină; polimeri amfipatici: colagen (and gelatină),
chitină; polimeri neutri: dextran, agaroză, pululan.
Guma guar (E412, numită şi guaran) este extrasă din seminţele leguminoaselor din
familia Cyamopsis tetragonoloba. Guma guar prezintă vâscozitate scăzute dar este un bun
agent de întărire. Fiind un polimer non-ionic, nu este influenţat de pH, dar este influenţat de
temperaturi extreme la anumite pH-uri (ex: pH=3 la 50°C).
Alginatul (E400-E404) este produs extras din algele brune (Phaeophyceae, în special
Laminaria). Proprietăţile de gelifiere depind de interacţia cu unii ioni (Mg2+ << Ca2+ < Sr2+ <
Ba2+).
Caragenan (E407) este un nume colectiv atribuit polizaharidelor, obţinute prin
extracţia alcalină din algele roşii (Rhodophycae). Geluri puternice sunt formate de kcaragenan
în prezenţa ionilor de K+ şi mai slab în prezenţa ionilor de Li+, Na+, Mg2+, Ca2+, sau
Sr2+.
Guma xantan (E415) este un polimer microbian preparat commercial prin fermentaţia
aerobică din Xanthomonas campestris. Guma xantan nu prezintă proprietăţi ridicate de
gelifiere, este hidratată uşor în apă rece, având aplicaţii ca şi emulgator, stabilizator.
Chitosanul este obţinut la scală industrială din carapacea crustaceelor (Yanga şi col.,
2000). În multe studii chitosanul este legat cu ajutorul aldehidelor, pecum glutaraldehida şi
formaldehida, pentru obţinerea lui sub o forma mai vâscoasă cu aplicaţii ca şi material de
încapsulat.
Mulţi componenţi naturali conţinuţi în uleiurile vegetale prezintă proprietăţi utile.
Uleiul de cânepă rezultă prin presarea seminţelor de cânepă (Cannabis sativa L).
Acidul oelic (Omega 9) conţinut în uleiul de cânepă menţine o bună funcţionalitate arterială.
În exces acidul oleic poate interfera cu acizii graşi esenţiali şi prostaglandinele.
Sisteme de încapsulare a unor compuşi bioactivi extraşi din uleiuri vegetale
________________________________________________________________________________________
VIII
Uleiul de măsline conţine trigliceroli şi cantităţi mici de acizi graşi liberi, glicerol,
pigmenţi, compuşi aromatizanţi, steroli, tocoferoli, fenoli, componenţi răşinoşi neidentificaţi,
etc.(Kiritsakis A., 1998).
Uleiul de dovleac este foarte sănătos, de caliate superioară, fiind în clasamentul
primelor 3 uleiuri nutritive. Seminţele de dovleac au un gust intens şi sunt bogate în acizi
graşi polinesaturaţi. Uleiul brun are un gust amărui. Conţinutul în tocoferoli ai uleiurilor
oscilează de la 27,1 la 75,1 μg/g de ulei pentru α-tocoferol, de la 74.9 la 492.8 μg/g pentru γ-
tocoferol, şi de la 35.3 la 1109.7 μg/g pentru δ-tocopherol (Stevenson şi col., 2007)
Uleiurile de cătină conţin o cantitate ridicată de acizi esenţiali, linoleic şi alfa linoleic
(Chen şi col., 1990), care sunt precursori ai altor acizi graşi polinesaturaţi cum ar fi acidul
arahidonic sau eicosapentanoic. Este stocat în organitele extracitoplasmatice numite vezicule
de ulei, o formă naturală de încapsulare (Socaciu et all, 2007, 2008). Uleiul din pulpa frutelor
de cătină este bogat în acid palmitoleic şi acid oleic (Chen şi col., 1990).
Uleiurile conţin de asemenea flavonoizi (Chen şi col., 1991), carotenoizi, steroli liberi
şi esterificaţi, triterfenoli şi izoprenoli (Goncharova şi Glushenkova, 1996). Conţinutul în
carotenoizii variază de asemenea în funcţie de sursa de provenienţă a uleiului.
1.4. Metode de microîncapsulare utilizate 1.4.1. Materiale utilizate in
procesul de microîncapsulare Materiale de încapsulare Materiale hidrofile Materiale hidrofobe
Ceruri Lipide Polimeri Carbohidrati Proteine NemodificaPi ModificaPi Gume Vegetale Animale Zahăr Sirop de glucoză
Maltodextrine Amidon Dextrine Ciclodextrine Octenil succinat Guma acacia Alginat Guma xantan Proteina de soia Gluten Proteina din orez Gelatina Gelatina de peste Cazeina
Proteine din zer Albumina Ceara de albine Parafină Lecitina Shellac Figura 1.4. Materiale încapsulante din industria
alimentară 1.4.2.
Metode tehnice de microîncapsulare Prilling Pulverizare
Emulsionare Micro-emulsionare Solidificare „Hot-melt” Spray-coolig Spray-freezing
Spray-congealing Emulsionare/ cristalizare Evaporare Spray-drying (uscare prin pulverizare
propriu-zisă) Emulsionare/ evaporare solvent Gelifiere Gelifiere ionic ă sau termic ă Spray-
chilling Emulsionare/ gelifiere Polimerizare Polimerizare interfazic ă, polimerizare în
suspensie Polimerizare interfazică Coacervare Coacervare interfazic ă sau formare de
complecși polielectroliPi Coacervare simplă sau complex ă Tabel 1.2. Terminologie uzual ă a
metodelor de încapsulare, pornind de la metodele de dispersare a lichidului
1.2. Teoria încapsulării – aspecte generaleÎncapsularea este definită, în
general, ca o acPiune de acoperire perfectă a unei substanPe de încapsulat
într-o altă substanPă ce formează învelișul exterior, cu scopul de imobilizare,
de protejare, de control al transferului, de structurare sau de imprimare a unei
anumite caracteristici funcPionale substanPei încapsulate (Vandamme, 2007)

Termeni Descriere Dimensiuni Ilustrare

utilizaPi schematică
microcapsule Produse obPinute prin acoperirea unui μm
miez lichid cu o membrană solidă

nanocapsule Aceeași structură ca și a nm

microcapsulelor, dar dimensiuni mai
reduse
microsfere sau Atât miezul (conPinutul) cât si μm
microparticule membrana sunt solide. De multe ori nu
se poate face o delimitare clară între
membrană și conPinut, membrana
acPionând ca o matrice poroasă în care
substanPele active sunt absorbite.