Facultatea de Matematică

Anul I, Aritmetică

Curs 13
Combinări. Binomul lui Newton

1 Combinări
Fie X = {x1 , x2 , ..., xn } şi Y = {y1 , y2 , ..., ym } două mulţimi finite, pe care le presupu-
nem ordonate, x1 < x2 < · · · < xn şi y1 < y2 < · · · < ym .
Un cuvânt de lungime n, yi1 yi2 · · · yin , format cu litere ale alfabetului ordonat Y =
{y1 , y2 , ..., ym }, este strict crescător dacă yi1 < yi2 < · · · < yin .
În continuare vom determina numărul funcţiilor strict crescătoare f : X → Y , respec-
tiv a cuvintelor strict crescătoare de lungime n formate cu litere ale alfabetului Y .

Propoziţia 1. Fie X = {x1 , x2 , ..., xn } şi Y = {y1 , y2 , ..., ym } două mulţimi finite, ordo-
nate, pentru care presupunem n ≤ m.

i) Numărul funcţiilor strict crescătoare f : X −→ Y este egal cu

An
 
m [m]n m!
n
Cm = = = m = .
n n! n! n!(m − n)!

ii) Numărul de submulţimi cu n elemente ale unei mulţimi cu m elemente este egal cu
n
Cm .

iii) Numărul cuvintelor strict crescătoare de lungime n, care se pot forma cu litere din
n
alfabetul ordonat Y = {y1 , y2 , ..., ym }, este egal cu Cm .

iv) Numărul cuvintelor de lungime m formate cu două litere, ı̂n care o literă este folosită
n
de n ori iar cealaltă de m − n ori, este egal cu Cm .

v) Numărul de aranjări a m obiecte distince ı̂n două căsuţe astfel ı̂ncât o căsuţă conţine
n
n obiecte şi cealaltă conţine m − n obiecte este egal cu Cm (ordinea obiectelor ı̂ntr-o
căsuţă nu contează).

vi) Numărul drumurilor minimale care unesc punctele de coordonate O(0, 0) şi A(n, m−
n) (un drum este o linie frântă formată doar din segmente orizontale sau verticale,
n
având extremităţile puncte de coordonate ı̂ntregi) este egal cu Cm .

1
Demonstraţie. i) Vom nota C(X, Y ) = {f : X −→ Y, f strict crescatoare} şi I(X, Y ) =
{f : X −→ Y, f injectivă}. Deoarece orice funcţie strict monotonă este injectivă, avem
C(X, Y ) ⊂ I(X, Y ). Cum pentru n > m avem I(X, Y ) = ∅ obţinem C(X, Y ) = ∅ şi deci
n
Cm = 0. În continuare presupunem n ≤ m. Pe mulţimea I(X, Y ) definim relaţia ∼ prin
f ∼ g dacă f (X) = g(X). Relaţia ∼ este o relaţie de echivalenţă pe I(X, Y ). Pentru o
aplicaţie f ∈ I(X, Y ) fixată, numărul aplicaţiilor g ∼ f este egal cu numărul bijecţiilor
de la X la f (X), deci este egal cu P(X, f (X)) = Pn = n!. Cum orice clasă de echivalenţă
are n! elemente obţinem
Anm m!
|I(X, Y )/∼ | = = .
n! n!(m − n)!

Vom demonstra acum că mulţimile I(X, Y )/∼ şi C(X, Y ) sunt cardinal echivalente.
Observaţie. Dacă A şi B sunt două mulţimi finite, ordonate, având acelaşi număr de
elemente, atunci există o singură funcţie strict crescătoare f : A −→ B.
Pentru fiecare clasă [f ] ∈ I(X, Y )/∼ , conform observaţiei precedente, există o unică
funcţie crescătoare de la X la f (X). Presupunem că aceasta este chiar f , deci alegem
pentru fiecare clasă, drept reprezentant, unica funcţie crescătoare din clasa respectivă.
Definim F : I(X, Y )/∼ −→ C(X, Y ) prin F ([f ]) = f . Aplicaţia F este o bijecţie şi deci
 
m n m!
= Cm = |C(X, Y )| = |I(X, Y )/∼ | = .
n n!(m − n)!
n
Numărul Cm se citeşte combinări de m luate câte n.
ii) Considerăm mulţimea ordonată Y = {y1 , y2 , ..., ym }. Orice submulţime submulţime
a sa cu n elemente A = {yi1 , yi2 , ..., yin } determină ı̂n mod unic o funţie strict crescătoare
f : {1, 2, ..., n} → Y . Funcţia f se obţine astfel: ordonez elementele mulţimii A şi f (i) este
al i-ulea element al mulţimii A. Reciproc dată funcţia crescătoare f : {1, 2, ..., n} → Y ,
aceasta determină submulţimea A = Im(f ) ⊂ Y . În concluzie, numărul de submulţimi
cu n elemente ale mulţimii Y este egal cu numărul de funcţii strict crescătoare f :
n
{1, 2, ..., n} → Y , iar acesta este Cm .
iii) Orice funcţie strict crescătoare f : {1, 2, ..., n} → Y este unic determinată de un
cuvant strict crescător f (1)f (2) · · · f (n), format cu n litere din alfabetul ordonat Y =
{y1 , y2 , ..., ym }. În concluzie, numărul cuvintelor strict crescătoare de lungime n, formate
cu litere ale alfabetului ordonat Y , este egal cu numărul de funcţii strict crescătoare
n
f : {1, 2, ..., n} → Y , iar acesta este Cm .
iv) O submulţime cu n elemente A a mulţimii Y determină ı̂n mod unic un cuvânt de
lungime m format cu 2 litere (să le notăm 0 şi 1), ı̂n care litera 1 este folosită de n ori, iar
litera 0 de n − m ori. Această corespondenţă bijectiva se poate stabili astfel: mulţimea
A selectează n elemente din cele m ale mulţimii Y . Elementele mulţimii Y , care au fost
selectate de mulţimea A, primesc eticheta 1, celelalte sunt etichetate cu 0. Scriu acum
cuvântul y1 y2 · · · ym şi ı̂nlocuiesc yi cu eticheta 1 sau 0 (după cum yi este/sau nu ı̂n A).
Obţinem un cuvânt de lunigime m cu două litere, 1 de n ori (A = n) şi 0 de m − n ori.
În concluzie, numărul cuvintelor de lungime m, formate cu două litere, una de n ori şi

2
cealaltă de m − n ori, este egal cu numărul de submulţimi cu n elemente ale unei mulţimi
n
cu m elemente şi acesta este Cm .
v) A distribui cele m obiecte ale mulţimii Y ı̂n două căsuţe 1 şi 0, astfel ı̂ncât ı̂n prima
căsuţă pun n obiecte iar ı̂n a doua m − n obiecte este echivalent cu a alege o submulţime
A cu n elemente a mulţimii Y . Elementele mulţimii A, ı̂n număr de n, sunt puse ı̂n căsuţa
1, elementele mulţimii Y \ A, ı̂n număr de m − n, sunt puse ı̂n căsuţa 0.

Exerciţiul 1. 1) Câte numere de 3 cifre ı̂n baza 5 putem scrie astfel ı̂ncât fiecare cifră
din număr este mai mică decât precedenta?

2) În fiecare săptămână aleg 2 zile pentru relaxare şi 5 pentru ı̂nvăţat. În câte moduri
pot face aceasta?

1) Trebuie să determinăm numărul numerelor abc(5) , cu a > b > c şi a, b, c ∈ {0, 1, 2, 3, 4, 5}.
Deoarece ordinea este fixată (nu o pot schimba), trebuie să determinăm numărul submulţimilor
cu 3 elemente ale mulţimii {0, 1, 2, 3, 4, 5}, numărul căutat este C53 = 10.
2) Din cele 7 zile ale săptamânii alegem 2 (ordinea nu contează) pentru relaxare, cele 5
zile rămase sunt pentru ı̂nvăţat. Putem face aceasta ı̂n C72 = C75 = 21 moduri. Alternativ,
putem determina numărul cuvintelor de lungime 7 formate cu 2 litere: “r” (de la relaxare)
şi “ı̂” ( de la ı̂nvăţat). Numărul căutat este C72 = C75 .

Exemplul 1. Determinaţi numărul modurilor distincte ı̂n care un număr natural m se

poate scrie ca o sumă de n numere naturale nenule: m = u1 + u2 + · · · + un ; două sume
diferă prin natura termenilor sau ordinea lor.

Demonstraţie. Pentru fiecare descompunere a lui m ca o sumă de n numere naturale

p
X
m = u1 + u2 + · · · + un considerăm sumele parţiale sp = uk , p ∈ {1, 2, ..., n − 1}. Am
k=1
obţinut astfel un cuvânt strict crescător de lungime n − 1, 0 < s1 < s2 < · · · < sn−1 < m.
Reciproc orice cuvânt strict crescător de lungime n − 1, 0 < s1 < s2 < · · · < sn−1 < m,
determină o scriere a numărului m ca sumă m = u1 + u2 + · · · + un , ui = si − si−1 ,
un = m − sn−1 şi u1 = s1 . Se obţine astfel că numărul modurilor ı̂n care un număr natural
m se poate scrie ca o sumă de n numere naturale nenule este egal cu numărul cuvintelor
strict crescătoare de lungime n − 1, formate cu litere din mulţimea {1, ..., m − 1} având
n−1 [m − 1]n−1 (m − 1)!
m − 1 elemente. Acesta din urmă este Cm−1 = = .
(n − 1)! (m − n + 2)!(n − 1)!
n
Proprietăţi ale numerelor Cm :
n m−n
i) Cm = Cm (formula combinărilor complementare);
0 1 m
ii) Cm + Cm + · · · + Cm = 2m (numărul submulţimilor unei mulţimi cu m elemente);
n n+1 n+1
iii) Cm + Cm = Cm+1 .

3
Observaţie Am văzut ı̂n cursul anterior că numărul modurilor ı̂n care putem distribui
m obiecte ı̂n 2 căsuţe este 2m . Acest număr este egal:
- cu numărul modurilor ı̂n care distribui 0 obiecte ı̂n prima căsuţă şi m obiecte ı̂n a
0
doua, Cm , plus
1
- 1 obiect ı̂n prima căsuţă şi m − 1 obiecte ı̂n a doua, Cm , plus ....
m−1
- m − 1 obiecte ı̂n prima căsuţă şi 1 obiect ı̂n a doua, Cm , plus
m
- m obiecte ı̂n prima căsuţă şi 0 obiecte ı̂n a doua, Cm , ceea ce reprezintă o altă
justificare a formulei ii) de mai sus.

2 Binomul lui Newton

Formula de recurenţă iii) de mai sus, ne permite să obţinem valorile numerice pentru
n
Cm , cu ajutorul triunghiului lui Pascal. Astfel, pe linia m ≥ 0 a triunghiului (de sus ı̂n
n
jos) avem toate valorile Cm , 0 ≤ n ≤ m, acestea fiind obţinute prin ı̂nsumarea termenilor
n n−1 n
vecini de pe linia superioară m − 1, Cm = Cm−1 + Cm−1 .
2 1 2
În figura de mai jos, C5 = 10 = 4 + 6 = C4 + C4 .
Triunghiul lui Pascal:
C0n , n=0: 1
C1n , n = 0, 1 : 1 1
C2n , n = 0, 2 : 1 2 1
C3n , n = 0, 3 : 1 3 3 1
C4n , n = 0, 4 : 1 4 6 6 1
C5n , n = 0, 5 : 1 5 10 10 5 1

Propoziţia 2. (Binomul lui Newton) Are loc formula binomului lui Newton:
m
m
X
n m−n n
X m! n1 n2
(a + b) = Cm a b = a b .
n=0 n1 +n2
n !n !
=m 1 2

Demonstraţie. Demonstraţia se face prin inducţie după n. Pentru etapa inductivă se

foloseşte formula de recurenţă de la proprietatea iii) enunţată anterior.
Să presupunem că propoziţia este adevărată pentru un m arbitrar. Avem atunci:
(a + b)m+1 = (a + b)(a + b)m = (a + b)(Cm 0 m
a + Cm 1 m−1
a m m
b + · · · + Cm b )=
0 m+1 0 1 m n−1 n m+1−n n m m+1
Cm a + (Cm + Cm )a b + · · · + (Cm + Cm )a b + · · · + Cm b .
|{z} | {z } | {z } |{z}
0 1 n
Cm+1 m+1
Cm+1 Cm+1 Cm+1

Putem obţine şi o demonstraţie directă pentru formula binomului lui Newton:
(a + b)m = (a + b)(a + b) · · · (a + b) = a · a···a + a · a···a · b + a
| · a{z· · · a} · b · a
| {z } | {z } | {z }
m ori m ori (m−1) ori (m−2) ori
+ ···
|{z} .
cuvinte de lungime m f ormate cu literele a si b

4
Grupăm aceste cuvinte, de lungime m formate cu literele a şi b, după numărul de apariţii
n1 ale literei a şi n2 ale literei b, n1 + n2 = m. Un cuvânt generic de lungime m, format
cu literele a de n1 ori şi b de n2 ori, n1 + n2 = m, va fi notat an1 bn2 . Deoarece numărul
de cuvinte de lungime m, formate cu 2 litere, a de n1 ori şi b de n2 ori, n1 + n2 = m, este
Cmn1
= Cm n2
= n1m!
!n2 !
, suma de mai sus este egală cu
X m! n1 n2
(a + b)m = a b .
n1 +n2
n !n !
=m 1 2

n
Observaţie. Coeficienţii binomiali Cm , 0 ≤ n ≤ m, care a apar ı̂n binomul lui Newton
m
(a + b) , reprezintă cele m + 1 numere de pe linia m a triunghiului lui Pascal. Astfel,
folosind coeficienţii de pe linia 5 a triunghiului lui Pascal obţinem (a + b)5 = a5 + 5a4 b +
10a3 b2 + 10a2 b3 + 5ab4 + b5 .

Propoziţia 3. Numărul de aranjări ale obiectelor unei mulţimi Y = {y1 , y2 , ..., ym } ı̂n
căsuţele c1 , c2 , ..., ck astfel ı̂ncât căsuţa ci să conţină ni obiecte (i ∈ {1, 2, ..., k} şi
n1 + n2 + · · · nk = m) este egal cu:
 
m m!
:= .
n1 · · · nk n1 !n2 ! · · · nk !

Demonstraţie. Cele n1 obiecte (din cele m iniţiale) care vor fi puse ı̂n căsuţa c1 pot fi
n1
alese ı̂n Cm moduri diferite.
Din cele m − n1 obiecte rămase, putem alege cele n2 obiecte pentru a le pune ı̂n căsuţa
n2
c2 ı̂n Cm−n 1
moduri. Continuând raţionamentul, obţinem că numărul căutat este:
 
n1 n2 n3 nk m! m
Cm · Cm−n1 · Cm−n1 −n2 · · · Cnk = = .
n1 ! · · · nk ! n1 n2 · · · nk

 
m
Observaţie. Numerele se numesc numere multinomiale, generalizează
n1 n2 · · · nk
combinările şi apar ı̂n formula multinomului:
 
X m
m
(a1 + a2 + · · · + ak ) = an1 1 · · · ank k .
n1 n2 · · · nk
n1 +···+nk =m

 
m
Numărul = n1 !nm! , pentru n1 + n2 + · · · nk = m reprezină numărul
n1 n2 · · · nk 2 !···nk !

cuvintelor de lungime m format cu k litere, prima literă apare de n1 ori, a doua literă de
n2 ori, litera k apare de nk ori, n1 + n2 + · · · nk = m.

5
  
m
Observaţie. Numărul = n1 !nm! , pentru n1 + n2 + · · · nk = m, se mai
n1 n2 · · · nk 2 !···nk !

numeşte şi permutări cu repetiţie şi reprezină numărul modurilor ı̂n care pot permuta m
obiecte, din care n1 obiecte sunt de un tip (nu fac distincţie ı̂ntre ele), n2 obiecte de al
doile tip, ..., nk obiecte de al k-ulea tip.

Exerciţiul 2. i) Determinaţi numărul cuvintelor distincte care se pot forma per-

mutând literele cuvântului ”mississippi”.

ii) Determinţi numărul modurilor ı̂n care ne putem organiza activitatea săptămânală
astfel ı̂ncât ı̂n 3 zile ı̂nvăţăm, ı̂n 2 zile citim şi ı̂n celelalte 2 zile facem sport?

3 Combinări cu repetiţie
Fie Y = {y1 , ..., ym } o mulţime ordonată astfel ı̂ncât y1 < y2 < · · · < ym . Un cuvânt de
lungime n format cu litere din Y şi notat yi1 · · · yin se numeşte crescător (strict crescător)
dacă yi1 ≤ yi2 ≤ · · · ≤ yin (respectiv yi1 < yi2 < · · · < yin ).

Exemplul 2. Fie Y = {a, b, c} cu a < b < c. Există 6 cuvinte crescătoare cu 2 litere din
alfabetul Y : aa, ab, ac, bb, bc, cc. Există doar C32 = C31 = 3 cuvinte strict crescătoare de
două litere din alfabetul Y : ab, bc, ac.

Propoziţia 4. Numărul cuvintelor crescătoare de lungime n, formate cu m simboluri,

este egal cu
[m]n m · (m + 1) · · · (m + n − 1) (m + n − 1)! n
= = = Cm+n−1 .
n! 1 · 2···n (m − 1)!n!

Demonstraţie. Numărul de aranjări ordonate a n obiecte x1 , ..., xn ı̂n m căsuţele y1 , ..., ym

este [m]n . Fiecărei astfel de aranjări ı̂i punem ı̂n corespondenţă un cuvânt crescător:
dacă ı̂n căsuţa yi sunt pi obiecte din mulţimea {x1 , x2 , ..., xn } atunci contribuţia acestei
căsuţe la cuvântul crescător va fi yi · · · yi . Dacă pi = 0 atunci litera yi nu apare ı̂n cuvânt.
| {z }
pi ori
Obţinem cuvântul
y1 · · · y1 · · · ym · · · ym ,
| {z } | {z }
p1 ori pm ori

cu p1 + · · · pm = n.
Exemplu Să considerăm următoarea aranjare a obiectelor x1 , ..., x8 ı̂n căsuţele ordonate
y1 , ..., y5 :
x4 | x3 x5 x 6 | x2 x8 | | x1 x 7 .
y1 y2 y3 y4 y5

Acestei aranjări ı̂i corespunde cuvântul crescător y1 y2 y2 y2 y3 y3 y5 y5 . Observăm că o per-

mutare a obiectelor x1 , x2 , ..., x8 dă acelaşi cuvânt crescător.

6
 Ordinea şi natura obiectelor din fiecare căsuţă nu influenţează cuvântul format. Aceasta
ı̂nseamnă că orice permutare a celor n obiecte dă acelaşi cuvânt. Obţinem că numărul
[m]n
căutat este n! . Acest număr se numeşte combinări cu repetiţie a m obiecte luate cât n.
Vom da o altă demonstraţie folosind următoarea corespondenţă bijectivă.
Un cuvânt crescător de lungime n, formate cu m simboluri este determină ı̂n mod unic
un cuvânt strict crescător de lungime n, formate cu m + n − 1 simboluri.
Să presupunem că mulţimea ordonată de m simboluri este Y = {1, 2, ..., m}. Atunci
cuvântul crescător 1 ≤ y1 ≤ y2 ≤ · · · yn ≤ m de lungime n determină ı̂n mod unic
cuvântul strict crescător 1 ≤ y1 < y2 + 1 < y3 + 2 < · · · < yn + n − 1 ≤ m + n − 1 de
lungime n format cu m + n − 1 simboluri. În concluzie, numărul cuvintelor crescătoare
de lungime n, formate cu m simboluri, este egal cu numărul cuvintelor strict crescătoare
n
de lungime n, formate cu m + n − 1 simboluri, iar acesta este Cm+n−1 .

Exemplul 3. (Moivre) Determinaţi numărul modurilor ı̂n care un număr natural m se

poate scrie ca o sumă de n numere naturale m = u1 + u2 + · · · + un , două sume diferă
prin natura termenilor sau ordinea lor.

Demonstraţie. Pentru fiecare descompunere a lui m ca o sumă de n numere naturale

p
X
m = u1 + u2 + · · · + un considerăm sumele parţiale sp = uk . Am obţinut astfel un
k=1
cuvânt crescător de lungime n − 1, 0 ≤ s1 ≤ s2 ≤ · · · ≤ sn−1 ≤ m. Reciproc orice cuvânt
crescător 0 ≤ s1 ≤ s2 ≤ · · · ≤ sn−1 ≤ m determină o scriere a numărului m ca sumă
m = u1 +u2 +· · ·+un , ui = si −si−1 , un = m−sn−1 şi u1 = s1 . Se obţine astfel că numărul
modurilor ı̂n care un număr natural m se poate scrie ca o sumă de n numere naturale este
egal cu numărul cuvintelor crescătoare de lungime n − 1, formate cu litere din mulţimea
[m + 1]n−1 (m + n − 1)!
{0, 1, ..., m} având m + 1 elemente. Acesta din urmă este = .
(n − 1)! m!(n − 1)!
Observaţie Dacă presupunem că mulţimea X = {x1 , x2 , ..., xn } este ordonată (x1 < x2 <
n
· · · < xn ) atunci [m]
n!
reprezintă numărul funcţiilor crescătoare (dar nu strict) de la X la
Y.