Sunteți pe pagina 1din 2

Fișă de lectură asociată preșcolarului

Rezumat: Pe parcursul acestui stadiu, preșcolarul are de-a face cu numeroase fenomene
psihologice și unul dintre cele mai esențiale este memoria.
În cartea doamnei Sălceanu Claudia (2015), au fost regăsite numeroase informații
despre memoria preșcolarului, caracterizând-o ca fiind un mecanism foarte important al
evoluției cognitive și că numeroase achiziții ale preșcolarului sunt influențate de
transformările memoriei.
Teoreticienii privesc memoria ca pe un sistem cu 3 procese: endocarea, stocarea,
reactualizarea. “Encodarea presupune asimilarea de informaţii şi ataşarea unui cod sau a unei
etichete de identificare a acestor informaţii. Stocarea presupune păstrarea informaţiilor în
memorie, iar reactualizarea se produce când este nevoie de acele informaţii. Modelele
procesării informaţiilor descriu creierul ca având 3 „depozite”: memoria senzorială, memoria
de lucru şi memoria de lungă durată.”(Sălceanu, 2015, p. 182).
Capacitatea memoriei de lucru crește foarte repede. Studiile efectuate au arătat că, de
obicei, copiii de 4 ani își amintesc 2 cifre, pe când cei de 12 ani își amintesc 6 cifre.
Preșcolarii nu uitilizează gama largă de strategii, folosită de copiii mai mari, adică etichetarea
verbală, repetiția, ci ei folosesc strategii premergătoare. Acestea sunt: concentrarea atenției în
mod selectiv și anume preșcolarii se concentrau mai mult pe imaginile, pe care doreau să le
țiină minte; “la 3-4 ani, preşcolarii apelează la categorizare pentru a selecta obiectele
relevante (din 2 clase diferite), pentru realizarea sarcinii; la 3 ani, se pare că preşcolarii încep
să facă uz de indicii externe.” (Sălceanu, 2015, p. 182).
Creșterea memoriei de lucru permite evoluția funcției executorii și anume controlul
conștient asupra emoțiilor, gândurilor. Funcția executorie permite preșcolarilor să organizeze
activități mentale menite spre orice scop.
O primă schimbare semnificativă este în această perioadă este creșterea volumului
memoriei. Memoria involuntară este amplă. În aceast stadiu, tot ce li se pare interesant le este
întipărit. Un fenomen esențial este reminiscența, care este specifică preșcolarilor mici și
medii. Astfel, copiii dacă au participat la un eveniment important în următoarele minute ei nu
mai pot reproduce absolut nimic, dar ziua următoare pot reproduce evenimentul cu fiecare
detaliu.
La vârsta de 5 ani, apare memoria voluntară. “Memoria experienţelor din prima
copilărie este rareori intenţionată. Copiii mici îşi amintesc pur şi simplu evenimentele care le-
au lăsat o impresie puternică.” (Sălceanu, 2015, p. 184). În copilărie, există mai multe tipuri
de memorie și anume: memoria generică, episodică, autobiografică.

Consecințele în plan educațional:


 Studiile au arătat că preșcolarii cu capacitatea redusă de memorie de lucru prezintă
competențe numerice mai slabe înainte de intrarea în școală și abilități mai slabe de
conștientizare la începutul școlii.
 Limitările memoriei vizuale de lucru la copii afectează numai competențele numerice
înainte și în special după intrarea la școală.
 Hitch și McAuley (1991) au arătat că preșcolarii cu dificultăți de învățare aritmetică au
prezentat deficite în memoria verbală pe termen scurt. (Anna-Lena Preßler, Kristin
Krajewski, Marcus Hasselhorn, 2013, p. 138-144)

Detalii de identitate:
1. Sălceanu, Claudia, 2015, Psihologia dezvoltării umane, Editura Sitech, Craiova,
accesat online pe https://pdfcoffee.com/claudia-salceanu-psihologia-dezvoltarii-
umanepdf-pdf-free.html
2. Anna-Lena Preßler, Kristin Krajewski, Marcus Hasselhorn, 2013, Learning and
Individual Differences, accesat online pe
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1041608012001458

S-ar putea să vă placă și