Fișă de lectură asociată școlarului mic

Rezumat: Pe parcursul acestui stadiu, școlarul mic are de-a face cu numeroase
fenomene psihologice și unul dintre cele mai esențiale este memoria.
În această perioada, memoria se caracterizează astfel: ”Creşterea caracterului activ al
desfăşurării procesului de întipărire. Sursa principală de învăţare va fi lecţia şi manualul din
care vor fi alese acele conţinuturi care corespund sarcinilor primite.
2. Există o mai strânsă legătură a memoriei cu gândirea şi o pondere din ce în ce mai
mare a memoriei logice în rezolvarea tuturor sarcinilor de învăţare (Bonchiş, 2000). Mai apar
dificultăţi în cazul textelor mai complexe, când ideile ce trebuie desprinse sunt mai greu de
stabilit. Atunci poate să intervină memorarea mecanică.
3. Apare o dominare progresivă a memorării voluntare, pe măsură ce copilul înţelege
relaţia dintre rezultatele sale în clasă şi efortul lui de a învăţa. Copiii dau dovadă că dispun şi
de o metamemorie spontană, adică îşi modelează memorarea voluntară în raport cu specificul
sarcinilor (în cazul poeziilor se memorează textual, la istorie se reţin datele semnificative, dar
restul trebuie memorat sub raportul ideilor, nu al formei verbale).”
Elevii pot diferenția ușurința întipărării, durata păstrării, și eficiența reproducerii. Se
pot constata cel puţin 4 categorii din acest punct de vedere:  unii învaţă repede şi ţin minte
mult timp, actualizând cât mai complet (aceştia au performanţe foarte bune la învăţare),
 alţii învaţă greu, dar păstrează multă vreme ce au achiziţionat şi actualizează de asemenea
bine,
 sunt cei care învaţă uşor, dar uită repede, având şi rezultate flucutante la învăţătură,
 cei care au cele mai mari dificultăţi în învăţare, acumulează greu şi uită repede
(Sălceanu, 2015, p. 227-228).
”Sarcinile cu care un copil se confruntă atât acasă, cât mai ales la şcoală, solicită prin
excelenţă memoria de lucru, pornind de la simpla pregătire a ghiozdanului pentru a doua zi,
continuând cu amintirea numelui colegilor pe care îi întâlneşte, cu înţelegerea şi integrarea a
ceea ce a citit deja în fluxul lecturii, şi vizează inclusiv asamblarea într-un discurs unitar a
propoziţiilor spuse de profesor”(Visu-Petra şi Cheie, 2012, p.8 apud Sălceanu, 2015, p. 228).

Consecințele în plan educațional

 Memoria de lucru slabă are un impact măsurabil asupra măsurilor relevante din punct
de vedere educațional ale performanței copiilor. Și o majoritate substanțială a copiilor
cu abilități slabe de memorie de lucru nu reușesc să îndeplinească standardele
așteptate nici la citire, fie la matematică
 Memoria de lucru slabă pare, prin urmare, să pună un copil la risc crescut de a obține
rezultate școlare slabe. (Joni Holmes, Susan Elizabeth Gathercole, 2013)
 Analizele corelaționale și de regresie au arătat că memoria vizuală pe termen scurt și
memoria de lucru s-au dovedit a prezice în mod specific performanța la matematică la
 fiecare moment, în timp ce abilitățile funcției executive au prezis învățarea în general,
mai degrabă decât învățarea într-un domeniu specific. (Rebecca Bull, Kimberly
Andrew Espy, Sandra A. Wiebe, 2008)

Detalii de identitate:

1. Sălceanu, Claudia, 2015, Psihologia dezvoltării umane, Editura Sitech, Craiova,

accesat online pe https://pdfcoffee.com/claudia-salceanu-psihologia-dezvoltarii-
umanepdf-pdf-free.html
2. Joni Holmes, Susan Elizabeth Gathercole, 2013, Taking working memory training
from the laboratory into schools, accesat online pe
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/01443410.2013.797338
3. Rebecca Bull, Kimberly Andrew Espy, Sandra A. Wiebe, 2008, Short-Term Memory,
Working Memory, and Executive Functioning in Preschoolers: Longitudinal
Predictors of Mathematical Achievement at Age 7 Years, accesat online pe
https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.1080/87565640801982312