Literatura sanscrită Articolul principal: Literatura sanscrită Literatura sindhi Articolul principal: Literatura sindhi Literatura tamilă Articolul principal: Literatura tamilă Tamilă literatura are o bogată și lungă tradiție literară care se întinde pe mai mult de 2500 de ani (Perioada Sangam: Secolul al V-lea î.e.n. Tolkaappiyam (Secolul al III- lea î.Hr.) a fost creditat ca cea mai veche lucrare în limba tamil disponibilă astăzi. Istoria literaturii tamil urmează istoria Tamil Nadu, urmărind îndeaproape tendințele sociale și politice din diferite perioade. laic natura timpurie Sangam poezia a dat loc lucrărilor de natură religioasă și didactică în Evul Mediu. Tirukkural este un bun exemplu al unei astfel de lucrări asupra comportamentului uman și a moralei politice. Un val de renaștere religioasă a contribuit la generarea unui volum mare de producție literară de către Saivite și Vaishnavite autori. Jain și budist autori în perioada medievală și Musulman și european[este necesară citarea] mai târziu, autorii au contribuit și la creșterea literaturii tamile. O renaștere a literaturii tamile a avut loc de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când lucrările de natură religioasă și filozofică au fost scrise într-un stil care a făcut mai ușor să se bucure oamenii de rând. Poeții naționaliști au început să folosească puterea poeziei în influențarea maselor. Nuvele și romane au început să apară. Popularitatea Cinema tamil a oferit, de asemenea, oportunități pentru apariția poeților tamili moderni. Literatura telugu Articolul principal: Literatura telugu Telugu, limba indiană cu al treilea cel mai mare număr de vorbitori (după hindi și bengali), este bogată în tradiții literare. Cea mai veche literatură scrisă datează din secolul al VII-lea. Tradiția literară epică a început cu Nannayya care este aclamat ca al lui Telugu Aadikavi adică primul poet. El aparține secolului al X-lea sau al XI-lea. Vemana a fost un prinț, numit și Pedakomati sau Vemaa Reddy, care a trăit în secolul al XIV-lea și a scris poezii în limba omului de rând. El a pus la îndoială valorile și convențiile predominante și practicile religioase din poeziile sale. Filosofia sa l-a făcut un poet unic al maselor. Viswanadha Satyanarayana (Veyipadagalu) (1895–1976), un doyen al literaturii convenționale, dar creative, a fost primul care a primit Premiul Jnanpith pentru telugu urmat de C. Narayana Reddy și Ravuri Bharadwaja. Srirangam Srinivasarao sau Sri Sri (născut în 1910) a fost un poet și textor popular din secolul al XX-lea. Srisri a luat „vagonul de bandă literară telugu care călătorea pe drumurile regilor și reginelor în cel al drumurilor noroioase ale omului de rând”. Mișcări literare Era veche Literatura telugu a fost îmbogățită de multe mișcări literare, cum ar fi mișcarea Veera Shaiva care a dat naștere dwipada kavitvam (cuplete). Mișcarea Bhakti a dat naștere unor compilații de Annamayya, Kshetrayya și Tyagaraja și kancharla Gopanna (Ramadasu). Mișcarea renascentistă vestită de Vemana reprezintă vechile mișcări literare telugu. Nouă eră Mișcarea Romantică (condusă de Krishnasashtri, Rayaprolu, Vedula), Mișcarea Scriitorilor Progresivi, Digambara Kavitvam (Nagnamuni, Cherabanda Raju, Jwalamukhi, Nikhileswar, Bhairavayya și Mahaswapna Revoluția Scriitorilor Mișcarea, Streevada Kavitvam și literatura Telita Kavitvam și Dalita Kavitvam. a fost purtătorul standard al literaturii indiene în aceste privințe.
Literatură de ficțiune și proză:
Se spune că Kandukuri Veeresalingam este tatăl ficțiunii moderne telugu.
Kodavatiganti Kutumba Rao a pus bazele pentru romanul și nuvela realistă modernă din Telugu, iar Rachakonda și Kalipatnam au dus steagul către excelență.
Laxminarayana (Malapalli), Bucchi Babu, Tripuraneni Gopichand, Maa Gokhale, Papineni Sivasankar și multe altele au avut un impact profund asupra literaturii telugu.