Sinteze Finante ID 2022

07.10.
2022
CONCEPTE PRIVIND FINANŢELE

ŞI CADRUL SPECIFIC
MANIFESTĂRII ACESTORA
DEFINIȚIE ȘI SENSURI UZUALE
procese şi relaţii economice prin care se formează,

distribuie şi se redistribuie resursele în formă
bănească pentru satisfacerea diferitelor necesităţi
- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri şi

structuri de organizare a vieţii economico-sociale;
- venituri, cheltuieli sau rezultate ale diverselor activităţi;
- forme, tehnici şi instrumente prin care se acumulează şi se
distribuie resursele băneşti;
- operaţiuni de plăţi-încasări în numerar sau prin conturi bancare;
- tranzacţii bursiere sau pe pieţe financiare;
- relaţiile dintre persoane (fizice, juridice, stat) implicate în derularea
proceselor sau operaţiunilor axate pe folosirea banilor
1
07.10.2022
ETIMOLOGIE
finis – termen de plată

finatio
financias
financia pecuniaria
finance – revenus de l'État; Sommes d'argent dont dispose un

particulier
finanz, finanzen – Geldwesen, Einkünfte oder Vermögen des Staates, eines
Landes, einer Körperschaft des öffentlichen Rechts
finanza – l'insieme delle entrate e delle uscite dello Stato o di un ente
finance - the way in which money is used and handled;
財政 - cái zhèng
PREMISE
apariţia banilor
apariţia instituţiilor de tip statal
2
07.10.2022
BANII
Instrument care îndeplineşte trei funcţii:
- măsură a valorii
- mijloc de schimb
- mijloc de prezervare a valorii
procurarea de resurse băneşti în vederea satisfacerii diferitelor nevoi
(personale sau colective), acumularea şi administrarea lor, folosirea banilor
în tranzacţiile cu bunuri şi servicii, crearea şi stingerea obligaţiilor între
diferitele persoane presupun anumite procese şi relaţii economice prin care
se constituie, distribuie şi utilizează resursele băneşti = FINANŢE
BANII
OBIECTE -BANI
METALE PREŢIOASE
MONEDE DIN
METALE PREŢIOASE
BANCNOTE CONVERTIBILE BANI MARFĂ
ÎN METAL PREŢIOS
BANI SCRIPTURALI CONVERTIBILI
ÎN METAL PREŢIOS
BANCNOTE NECONVERTIBILE (!)

MONEDE DIVIZIONARE
BANI SCRIPTURALI BANI SEMN
BANI ELECTRONICI
3
07.10.2022
STATUL
Instituţie politico-administrativă a societăţii în

frunte cu un guvern şi cu organele acestuia, cu
ajutorul cărora se asigură funcţionarea vieţii
sociale pe un anumit teritoriu
FUNCŢII
- interne …, economică, ….
- externe
cheltuieli publice
Impozite (plata soldelor, plata
împrumuturi funcţionarilor publici,
achiziţionarea bunurilor
necesare etc.
Dări în natură
Prestaţii în muncă
4
07.10.2022
STATUL
Apariţia instituţiilor de stat implicate în

satisfacerea nevoilor publice a generat noi
procese, de redistribuire (constituire-distribuire) a
resurselor băneşti din sfera activităților materiale
spre sfera activităților nemateriale
PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE
PRODUCŢIE
REPARTIŢIE
SCHIMB (CIRCULAŢIE)
CONSUM
5
07.10.2022
PRODUCŢIE PRODUCŢIE
(formă natural-materială) (formă bănească)
FINANŢE – SENS LARG

REPARTIŢIE REPARTIŢIE
SCHIMB (CIRCULAŢIE) SCHIMB (CIRCULAŢIE)

CONSUM CONSUM
PRODUCŢIE PRODUCŢIE
FINANŢE – SENS LARG
REPARTIŢIE REPARTIŢIE
FINANŢE – SENS RESTRÂNS
SCHIMB (CIRCULAŢIE) SCHIMB (CIRCULAŢIE)

CONSUM CONSUM
6
07.10.2022
CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR
SENS LARG
• ansamblul proceselor şi relaţiilor economice în formă bănească, ce se
produc în toate sferele reproducţiei: consum,producţie,repartiţie,schimb
• procese şi relaţii economice în formă bănească ce vizează procurarea,

distribuirea, utilizarea şi reconstituirea continuă a resurselor băneşti
pentru derularea diferitelor activităţi în care sunt implicate persoane
fizice, juridice, inclusiv statul sau alte autorităţi publice
SENS RESTRÂNS
• procesele şi relaţiile economice de repartiţie în formă bănească a
produsului naţional
• procesele şi relaţiile economice prin care se constituie, se distribuie şi se

utilizează fondurile băneşti destinate funcţionării diferitelor entităţi
economice şi sociale private şi publice, inclusiv a statului
TRĂSĂTURILE FINANŢELOR
FORMA BĂNEASCĂ (de exprimare a proceselor şi

relaţiilor respective)
TRANSFERUL DE VALOARE (între participanţii la

procesele şi relaţiile respective)
7
07.10.2022
FORMA BĂNEASCĂ…
trăsătura definitorie a finanţelor
caracterizează finanţele în orice accepţiune
numai procesele economice care se exprimă în formă bănească

au un conţinut financiar
procesele economice în formă bănească şi cele în formă

natural-materială se condiţionează reciproc
fluxurile financiare (expresie a mişcării sumelor de bani)

interacţionează (direct sau indirect) cu cele reale (de
transmitere a sub formele natural-materiale ale bunurilor şi
serviciilor
TRANSFERUL DE VALOARE
caracterizează îndeosebi finanţele în accepţiune restrânsă
semnifică un transfer din valoarea aflată, la un moment dat, la

dispoziţia unui participant, către alţi participanţi la relaţiile
respective
nu trebuie confundat cu schimbul de valori
reprezintă, implicit, un transfer de putere de cumpărare
se produce (în sensul restrâns) fără echivalent şi determină

modificarea mărimii valorice a patrimoniilor administrate de
participanţii la relaţiile respective
se poate realiza cu titlu definitiv sau pe principiul

rambursabilităţii
8
07.10.2022
vânzarea de bunuri
ACTIV(PATRIMONIU) INIŢIAL ACTIV (PATRIMONIU) FINAL
FORMĂ NATURAL
FORMĂ NATURAL MATERIALĂ
MATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare

a formelor valorii
cumpărarea de bunuri
FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare

a formelor valorii
9
07.10.2022
plata impozitelor
FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ FORMĂ NATURAL
MATERIALĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
FORMĂ BĂNEASCĂ
se produce un transfer de valoare

acordarea şi rambursarea de credite
plata primelor de asigurare
încasarea de sume asigurate
participarea la constituirea capitalurilor (aport la capitalul social)
încasarea de dividende etc.
CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR
SENS LARG – toate…în formă bănească

• toate sferele reproducţiei: consum,producţie,repartiţie,schimb
• toate, cu sau fără transfer de valoare
• procurarea, distribuirea, utilizarea şi reconstituirea continuă a
resurselor băneşti …
SENS RESTRÂNS – numai

• numai … repartiţie …
• numai cu transfer de valoare
• numai … fonduri băneşti …
10
07.10.2022
Procese/relaţii economice
în formă bănească
FINANŢE (sens larg)
11
07.10.2022
Procese/relaţii economice
în formă
în formă bănească
bănească cu
transfer de valoare
FINANTE (sens restrâns)
FINANŢE (sens larg)
după forma de proprietate

SFERA DE CUPRINDERE A
FINANŢELOR
FINANŢE PRIVATE FINANŢE PUBLICE
12
07.10.2022
după forma de proprietate ŞI particularităţile

transferului de valoare
FINANŢELE
ÎNTREPRINDERILOR BUGETE PUBLICE
PRIVATE (de stat şi locale)
ASIGURĂRI
(sector privat) ASIGURĂRI
(sector public)
CREDIT
CREDIT
(sector public)
FINANŢELE
GOSPODĂRIILOR FINANŢELE
ÎNTREPRINDERILOR
DE STAT
TRĂSĂTURILE FINANŢELOR CORESPUNZĂTOARE

SFEREI LOR DE CUPRINDERE
Scop Contraprestatie Definitiv SAU

directă rambursabil
Finantele public NU Definitiv

statului (national)
Finantele public NU Definitiv

locale (local)
Asigurari Definitiv
bunuri, pers, răsp. civilă.
privat DA Rambursabil
public
sociale privat DA Definitiv

public Rambursabil
Credit
privat DA Rambursabil
public
Finantele privat DA Definitiv
firmelor public
Finantele privat DA Definitiv
gospodariilor
13
07.10.2022
FUNCŢIILE FINANŢELOR
CONCEPTE
FUNCŢIE – capacitatea unei categorii economice de a mijloci, în mod

obiectiv, înfăptuirea unor procese economice
POLITICĂ – decizii referitoare la implicarea categoriei respective în

înfăptuirea unor procese economice
- alegerea metodelor, tehnicilor, instrumentelor, instituţiilor

implicate în înfăptuirea acelor procese economice
SISTEM/MECANISM– ansamblul metodelor, tehnicilor, instrumentelor,

instituţiilor implicate în înfăptuirea acelor procese economice
ROL – efectele funcţionării mecanismului
14
07.10.2022
FUNCŢIILE FINANŢELOR
 FUNCŢIA DE REPARTIŢIE A PIB
 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA ACTIVITĂŢILOR

ECONOMICO-SOCIALE
 FUNCŢIA DE REGLARE A ACTIVITĂŢILOR

ECONOMICO-SOCIALE
FUNCŢII SPECIFICE UNOR COMPONENTE
 FINANŢELE PUBLICE (BUGETUL DE STAT)

- funcţia de alocare (allocation)
- funcţia de distribuire (distribution)
- funcţia de stabilizare (stabilization)
 FINANŢELE ÎNTREPRINDERII
- funcţia de evaluare financiară a întreprinderii
- funcţia de determinare a necesarului de capital şi a surselor acoperitoare
- funcţia de transfer de capitaluri si repartizare a rezultatelor activităţii
- funcţia de protecţie a investitorilor
 CREDITUL
- funcţia de emisiune monetară
ASIGURĂRILE
- funcţia de diseminare a riscurilor
15
07.10.2022
FUNCŢIA DE REPARTIŢIE
capacitatea finanţelor de a mijloci repartizarea

produsului intern brut în formă bănească
SUPORT OBIECTIV:
manifestarea finanţelor ca procese şi relaţii in formă
bănească
CONSUM PRODUCŢIE
ÎN FORMĂ BĂNEASCĂ ÎN FORMĂ BĂNEASCĂ
ÎN FORMĂ NATURAL-MATERIALĂ ÎN FORMĂ NATURAL-MATERIALĂ
REPARTIŢIE
ÎN FORMĂ BĂNEASCĂ (REPARTIŢIE FINANCIARĂ)
ÎN FORMĂ NATURAL-MATERIALĂ
• finanţele concură la crearea condiţiilor necesare producerii, circulaţiei şi

consumului produsului intern brut în formă natural-materială
• îndeplinirea funcţiei de repartiţie generează fluxuri financiare
• fluxurile financiare se întrepătrund (intercondiţionează) cu fluxurile
materiale
16
07.10.2022
FAZELE FUNCŢIEI DE REPARTIŢIE
- constituirea fondurilor băneşti la dispoziţia

diferitelor entităţi
- distribuirea fondurilor băneşti constituite pe
destinaţii adecvate
sunt momente ale aceluiaşi proces
sunt interdependente sub aspectul momentului de

derulare şi dimensiunilor valorice
INTERPENDENȚE ÎNTRE FAZELE

REPARTIȚIEI
Resursele bănești
Constituirea
disponibile (volum
fondurilor
și moment)
Nevoi de satisfăcut
Distribuirea
(volum valoric și
fondurilor
moment)
17
07.10.2022
CONSTITUIREA FONDURILOR BĂNEŞTI
FONDURI PUBLICE
• impozitele, taxele, contribuţiile cu caracter obligatoriu
• penalizările, amenzile
• redevenţele, veniturile realizate de instituţiile publice
• împrumuturile de stat
• ajutoarele financiare, donaţiile în favoarea statului
FONDURI PRIVATE
• contribuţiile sau aportul (în bani) de capital
• prelevările din profitul propriu
• împrumuturile contractate
• etc
DISTRIBUIREA FONDURILOR BĂNEŞTI
FONDURI PUBLICE
• cheltuieli publice:
• apărare naţională
• servicii publice generale, ordine publică şi siguranţă
naţională
• acţiuni social-culturale (educaţie, ocrotirea sănătăţii,
protecţie socială)
• acţiuni economice (subvenţii, dezvoltarea sectorului
economic de stat, cercetare ştiinţifică)
FONDURI PRIVATE
• cheltuieli cu investiţiile
• cheltuieli curente (de exploatare)
• dividende plătite acţionarilor
• impozite plătite
18
07.10.2022
FUNCŢIA DE CONTROL
capacitatea finanţelor de a mijloci exercitarea

controlului prin bani, în baza relaţiilor financiare
Control :
Verificare, analiză permanentă sau periodică a unei
activități pentru a urmări mersul ei și pentru a lua
măsuri de îmbunătățire.
Suportul obiectiv al exercitării controlului

financiar
funcţia banilor de măsură a valorii
forma bănească a activităţilor economice se evaluează prin indicatori de tipul:
volumul investiţiilor
producţia marfă
costurile producţiei nete
profitul
etc.
prin funcţia de control a finanţelor se efectuează verificarea nivelelor şi corelaţiilor

ce se stabilesc intre aceşti indicatori
funcţia banilor de mijloc de schimb

prin funcţia de control se urmăreşte asigurarea condiţiilor necesare stingerii la
scadenţe a obligaţiilor de plată ale participanţilor la relaţiile financiare
funcţia banilor de mijloc de prezervare a valorii

prin funcţia de control se urmăresc procesele de acumulare a fondurilor bănești şi
modul de administrare a acestora
19
07.10.2022
OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR
- legalitatea operaţiunilor financiare

- oportunitatea operaţiunilor financiare
- eficienţa operaţiunilor financiare
FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR
DUPĂ MOMENTUL EXERCITĂRII CONTROLULUI

control financiar preventiv
control financiar concomitent
control financiar ulterior
DUPĂ STRUCTURA CARE EXERCITĂ CONTROLUL

control financiar intern
control financiar extern
20
07.10.2022
INTERDEPENDENŢE CU FUNCŢIA DE
REPARTIŢIE
funcţia de repartiţie oferă câmp de manifestare

funcţiei de control
îndeplinirea funcţiei de control favorizează îndeplinirea

funcţiei de repartiţie, generând chiar noi procese de
repartiţie
FUNCŢIA DE REGLARE
capacitatea finanţelor de a mijloci exercitarea unor

influenţe reglatoare asupra activităţilor economico-
sociale
a nu se confunda cu implicarea efectivă a finanţelor

în reglarea activităţilor economico-sociale ( expresie a
deciziilor de POLITICĂ FINANCIARĂ)
21
07.10.2022
FUNCŢIA DE REGLARE
SUPORT OBIECTIV:
interdependenţa dintre procesele financiare (băneşti) şi
procesele materiale
• procesele financiare pot induce modificări în procesele reale (ca
dimensiuni valorice, momente de derulare)
• intervenţia prin instrumente financiare poate fi mai eficientă decât
intervenţia directă asupra proceselor reale
INSTRUMENTE:
procesele de constituire şi distribuire a resurselor (fondurilor)
băneşti
- impozite, cheltuieli publice, credit public etc.
- dividende, credite, premii etc.
FUNCŢIA DE REGLARE
DIRECŢII DE MANIFESTARE LA NIVEL MACROEC.

- reglarea (stabilizarea) anticiclică
- stimularea expansiunii (creşterii) economice
- modernizarea, restructurarea şi adaptarea
economiei la cerinţele pieţei interne şi externe
vizează reglarea la nivel macroeconomic şi presupun îndeosebi

implicarea finanţelor publice
22
07.10.2022
PREMISELE REGLARII PRIN FINANŢE
corelaţiile dintre variabilele macroeconomice : venit,

consum, economisire, investiție, impozite etc.
Y=D
D = CP + CG + IP + IG
G = CG + IG
YD = CP + IP
YD = Y-T
creşte T Scade YD scad CP şi IP scade D scade Y
scade T creşte YD cresc CP şi IP creşte D creşte Y
creşte G creşte D creşte Y
scade G scade D scade Y
FUNCŢIA DE REGLARE
-Y ← -D ← -G,+T excedent bugetar
+Y ← +D ← +G,-T
deficit bugetar
23
07.10.2022
ROLUL FINANŢELOR ÎN EVOLUŢIA

SOCIETĂŢII
rezultatele generate de îndeplinirea funcţiilor finanţelor
- repartiţie a PIB → redistribuirea resurselor băneşti în scopul

satisfacerii diferitelor nevoi
-control → administrarea mai eficientă a resurselor
- reglarea economiei → atenuarea dezechilibrelor economico-

sociale
ROLUL FINANŢELOR ÎN REDISTRIBUIREA

RESURSELOR
- între activităţi materiale şi activităţi nemateriale
- între ramuri economice
- între unităţi administrativ-teritoriale
- între membrii societăţii
24
07.10.2022
SISTEMUL FINANCIAR
CONCEPTE
SISTEM – ansamblu de elemente (principii, reguli, forţe etc.) dependente

între ele şi formând un tot organizat, care pune ordine într-un domeniu de
gândire teoretică sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit
scopului urmărit
SISTEM FINANCIAR
-sens restrans –sector financiar, sector bancar, sistem monetar, sistem fiscal
-sens larg - cuprinde derularea fluxurilor financiare ce se intercondiţionează

cu fluxuri reale, dar are în vedere şi derularea altor tipuri de fluxuri, cum
sunt cele de natură informaţională
25
07.10.2022
CONCEPTE
SECTOR FINANCIAR – o componentă a unei economii ce furnizează servicii

de natură financiară către celelalte entităţi ale economiei
SECTOR BANCAR – format din Banca Centrală, bănci diverse şi alte

organisme de credit specializate
SISTEM MONETAR - complex de instituţii şi modalităţi care permit

reglementarea circulaţiei monetare dintr-o ţară (prin norme juridice ale
autorităţii publice), cât şi totalitatea instrumentelor şi tehnicilor de plată
SISTEM FISCAL - ansamblu al relaţiilor financiare de constituire, distribuire şi

utilizare a resurselor financiare sub forma fondurilor băneşti, în scopul
acoperirii unor nevoi cu caracter public
SISTEMUL FINANCIAR
ansamblu de elemente cu conţinut financiar caracterizat prin

legături organice între componente
ACCEPŢIUNI :
◆ (sistem de) relaţii financiare
◆ (sistem de) fluxuri financiar-monetare
◆ (sistem de) instituţii (financiare)
◆ (sistem de) fonduri băneşti (financiare)
◆ (sistem de) instrumente conducere si reglare a activităţii

financiare
◆ sistem de finanţare a economiei
26
07.10.2022
SISTEMUL DE RELAŢII FINANCIARE
un ansamblu de relaţii economice în formă bănească ce se

manifestă între participanţii la procesele de constituire,
distribuire şi utilizare a fondurilor băneşti (în întreaga
activitate economică şi socială)
(SUB) SISTEMUL FINANCIAR PRIVAT

ansamblul relaţiilor financiare prin care se constituie, distribuie
şi utilizează fondurile financiare private având ca participanţi
cu rol determinant entităţile şi persoanele private care
administrează fondurile respective în interesul persoanelor
fizice şi juridice private
Constituirea fondurilor
TIPUL DE INTERESE
Utilităţi (sens larg)
financiare publice
FORMA DE PROPRIETATE
ansamblul relaţiilor financiare prin care se constituie, distribuie

şi utilizează fondurile financiare publice având ca participanţi
cu rol determinant autorităţile sau entităţile publice care
administrează fondurile respective în interes public
(SUB) SISTEMUL FINANCIAR PUBLIC
27
07.10.2022
SISTEMUL DE RELAŢII FINANCIARE
FINANŢELE
ÎNTREPRINDERILOR BUGETE PUBLICE
PRIVATE (de stat şi locale)
ASIGURĂRI
(sector privat) ASIGURĂRI
(sector public)
CREDIT
CREDIT
(sector public)
FINANŢELE
GOSPODĂRIILOR FINANŢELE
ÎNTREPRINDERILOR
DE STAT
SISTEMUL DE FLUXURI FINANCIARE
- ansamblul fluxurilor financiar-monetare ce se desfăşoară

într-o economie, ce se manifestă ca urmare a unor relaţii (de
natură financiară) între participanţi, într-o anumită perioadă
de timp
- semnificaţia fluxurilor financiare - legată de

transferul/mişcarea de valoare
- manifestarea fluxurilor financiare - creşterea, respectiv

diminuarea, dimensiunii resurselor/fondurilor bănești
28
07.10.2022
TIPURI DE FLUXURI FINANCIARE
A. DE CONTRAPARTIDĂ
vânzarea de mărfuri cu plata integrală şi imediată
Mărfuri (flux real)
FIRMA “A” FIRMA “B”
Suma de bani (flux financiar)
TRĂSĂTURI :
acelaşi moment
dimensiune valorică egală cu fluxul real
sens opus fluxului real
B. DECALATE
vânzarea de mărfuri cu plata amânată
FIRMA “A” FIRMA “B”
Suma de bani (flux financiar)
TRĂSĂTURI :
momente diferite
dimensiune valorică egală cu fluxul real
sens opus fluxului real
29
07.10.2022

C. MULTIPLE
vânzarea de mărfuri pe credit (comercial)
FIRMA “A” Flux financiar (VN-S) Titlu de credit comercial FIRMA “B”
scontare
INTERMEDIAR
FINANCIAR
(BANCA) TRĂSĂTURI :
sunt generate de fluxuri reale
apariţia intermediarilor financiari

D. AUTONOME
contractarea unui credit de la o bancă
BANCA credit FIRMA
TRĂSĂTURI :
NU sunt generate DIRECT de un anumit flux real
30
07.10.2022
SISTEMUL DE INSTITUŢII FINANCIAR-

BANCARE
entităţi organizatorico - funcţionale nespecializate sau specializate în
activităţi financiare prin care se derulează operaţiuni/procese băneşti şi se
administrează fondurile băneşti - financiare
ENTITĂȚI PUBLICE SPECIALIZATE ENTITĂȚI PUBLICE

- Ministerul Finanţelor (Publice) NESPECIALIZATE
- Agenția Națională de Administrare
Fiscală (ANAF) - Parlamentul
-Curtea de Conturi - Guvernul
- Autoritatea de Supraveghere - Ministerele
Financiară (ASF) - Consiliile Judeţene
- Banca Naţională a României - Consiliile Locale
- Compartimentele financiare din - Prefecturile
ministere sau alte organe ale - Primăriile
administraţiei de stat, centrale sau - Alte organe ale
locale, ale regiilor autonome, societăților administraţiei de stat
comerciale cu capital de stat și a altor
instituții publice
ENTITĂȚI PRIVATE SPECIALIZATE
- Băncile
- Societățile de asigurări și reasigurări
- Societățile de valori mobiliare
- Compartimente financiare din cadrul
întreprinderilor private
SISTEMUL FONDURILOR FINANCIARE
DUPĂ FORMA DE PROPRIETATE

• fonduri publice
• fonduri private
DUPĂ NIVELUL ORGANIZATORIC

• fonduri de nivel central (macroeconomice, centralizate)
• fonduri de nivel mediu-economic
• fonduri de nivel microeconomic (descentralizate)
DUPĂ DESTINAŢIE
• fonduri de înlocuire şi dezvoltare
• fonduri de consum
• fonduri de asigurare
• fonduri de rezervă
31
07.10.2022
SISTEMUL FONDURILOR FINANCIARE
DUPĂ IPOSTAZA STATULUI

• autoritate publică
• agent economic
• asigurător
• bancher
DUPĂ DUPĂ CARACTERUL DEFINITIV SAU TEMPORAR AL

CONSTITUIRII ŞI UTILIZĂRII
• fonduri constituite din prelevări cu caracter
definitiv şi obligatoriu
• fonduri financiare constituite cu titlu
rambursabil
SISTEMUL DE CONDUCERE SI REGLARE A

ACTIVITATII FINANCIARE
BALANŢE
• BALANŢA FINANCIARĂ A STATULUI
• BALANŢA FINANCIARĂ A ECONOMIEI NAŢIONALE
• BALANŢA DE PLĂŢI EXTERNE
• BALANŢA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR BĂNEŞTI ALE
POPULAŢIEI
• BALANŢA FORMĂRII CAPITALURILOR
BUGETE
• BUGETE PUBLICE OPERAŢIONALE
• BUGETELE ÎNTREPRIDNERILOR
• BUGETUL FUNCŢIONAL
• BUGETUL PROGRAM
• BUGETUL ECONOMIEI NAŢIONALE
32
07.10.2022
BUGETELE – CARACTERIZARE GENERALĂ
ROL
-fundamentarea deciziilor din punct de vedere financiar
-exercitarea controlului financiar (eficienta si oportunitate)
-fundamentarea echilibrului financiar
CORELAŢII DE ECHILIBRU
- VENITURI = CHELTUIELI
- VENITURI = COST + PROFIT
- ALOCATII BUGETARE +VENITURI PROPRII = CHELTUIELI
- VENITURI BUG. = CHELTUIELI NOMINALIZATE. + REZERVE BUG.
BUGETELE – TIPOLOGIE
1. Dupa obligativitatea respectarii prevederilor

- bugete orientative
- bugete imperative
2. Dupa specificul activitatilor

- Bugete ale intreprinderilor (private şi publice)
- Bugetele publice operaţionale
3. Dupa orizontul temporal

- prevederi anuale
- prevederi plurianuale
33
07.10.2022
BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL

ÎNTREPRINDERII
Caracterizare generala
- fundamentarea, sub aspect financiar, a obiectivelor de realizat
- analiza realizării obiectivelor, eventual reconsiderarea lor
- previziuni asupra veniturilor băneşti si cheltuielilor băneşti
- au ca sursa primara de informaţii planul de afaceri
- se întocmesc pentru un an financiar, cu defalcare pe trimestre
Venituri (exploatare, financiare, exceptionale)
Bugetul activitatii generale Cheltuieli (exploatare, financiare, exceptionale)
Rezultat net
Venituri (productia marfa la pret vanzare)
Bugetul activitatii de productie Cheltuieli (productia marfa la cost)
(de exploatare) Rezultat obtenabil
Necesar resurse financiare (plati)

Bugetul de trezorerie
! – termen foarte scurt Resurse financiare proprii (incasari)
Deficit de trezorerie → credite
Sold
Excedent de trezorerie → plasamente
Bugetul activitatii Disponibilitati valuta + Incasari previzibile

de import-export
Plati in valuta previzibile
Sold (excedent/deficit)
Resurse proprii de finantare a investitiilor

Bugetul de investitii Resurse necesare
Sold (excedent/deficit)
BUGETELE PUBLICE OPERAŢIONALE
- Bugetul de stat (al administratiei centrale)

- Bugetele locale
- Bugetul asigurarilor sociale de stat
- Bugetele fondurilor speciale
- Bugetele institutiilor publice
- componente ale SISTEMULUI BUGETAR (v.cap.6)

- se intocmesc pentru un AN BUGETAR
- contin prevederi OBLIGATORII
- indicatorii din bugete pot fi modificati numai prin RECTIFICARI
- indicatorii sunt structuraţi conform clasificaţiei bugetare
34
07.10.2022
CLASIFICATIA
indicatorilor privind finantele publice
--------------------------------------------------------------------------- ..
Capitolul Subcap. Denumirea capitolelor si subcapitolelor b) CLASIFICATIA ECONOMICA
--------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------
Articol Alineat Denumirea cheltuielilor
VENITURI ---------------------------------------------------------------------------
I. Venituri curente 01 A. CHELTUIELI CURENTE
A. Venituri fiscale 02 TITLUL I - CHELTUIELI DE PERSONAL
A.1. Impozite directe 10 Cheltuieli cu salariile
01.00 IMPOZITUL PE PROFIT 10.01 Salarii de baza
02.00 IMPOZITUL PE SALARII 10.02 Salarii de merit
01 Impozitul pe salarii - total 10.03 Indemnizatii de conducere
02 Sume defalcate din impozitul pe salarii pentru bugetele 10.04 Spor de vechime
locale (se scad) 10.05 Sporuri pentru conditii de munca
03.00 IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE
01 Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor etc. ..
02 Impozitul pe cladiri si pe terenuri ocupate de cladiri 69 B. CHELTUIELI DE CAPITAL
... 70
71
TITLUL VII - CHELTUIELI DE CAPITAL
Stocuri pentru rezerve materiale nationale
CHELTUIELI 72 Investitii ale institutiilor publice
a) CLASIFICATIA FUNCTIONALA ...
Partea I - Servicii publice generale
51.00 AUTORITATI PUBLICE
01 Presedintia Romaniei
02 Autoritati legislative
03 Autoritati judecatoresti
04 Alte organe ale autoritatilor publice
05 Autoritati executive
Partea II-a - Aparare, ordine publica si siguranta nationala
54.00 APARARE NATIONALA
BALANTA FINANCIARA A STATULUI
VENITURI CHELTUIELI
VENITURI CURENTE CHELTUIELI CURENTE
- impozite, taxe, contributii - consum public
- venituri nefiscale - dobanzi aferente datoriei publice
- transferuri curente din strainatate - transferuri catre persoane fizice si juridice (din
interiror sau exterior)
SOLDUL OPERAŢIUNILOR CURENTE
VENITURI DE CAPITAL CHELTUIELI DE CAPITAL (formarea de
(finanţarea formării de capital) capital)
- amortismente - investitii
- transferuri de capital primite - transferuri de capital efectuate
- credite acordate (la valoarea ramasa de
rambursat)
SOLDUL OPERAŢIUNILOR DE CAPITAL
SOLDUL FINAL
- rol informativ
- nu substituie bugetele operationale
- orizont de timp : anul financiar (bugetar)
35
07.10.2022
BUGETUL FUNCTIONAL (DE MIJLOACE)
CONTINUT
resursele alocate serviciilor publice (cheltuielile) si veniturile (eventual) realizate
din activitatea proprie
CARACTERISTICI
- caracter informativ
- se intocmeste pentru un an
- grupeaza resursele dupa finalitatea, costul si randamentul serviciilor publice
AVANTAJE
- elimina dublele inregistrari
- elimina miscarile de fonduri intre diferitele componente ale sistemului
bugetar
VARIANTE
- SUA (nomenclatura administrativa si functionala)
- Franta (“costul si randamentul serviciilor publice”, “placheta”)
BUGETUL PROGRAM (DE OBIECTIVE)
CONTINUT
cheltuielile legate de realizarea diferitelor obiective, grupate pe tipuri de obiective
CARACTERISTICI
- caracter informativ
- programare plurianuala
- se urmareste echilibrarea bugetului pe termen mediu si lung
AVANTAJE
- asigura premisele realizarii echilibrului bugetar pe termen lung
- ofera o imagine completa asupra costurilor si avantajelor implicate de realizare
fiecarui obiectiv
36
07.10.2022
BUGETUL ECONOMIEI NAŢIONALE
RESURSE BĂNEŞTI UTILIZĂRI

PRODUS INTERN BRUT CONSUM INTERMEDIAR
IMPORTURI CONSUM FINAL
FORMAREA BRUTĂ DE CAPITAL
VARIAŢIA STOCURILOR
EXPORTURI
prognoza si programare macroeconomica PLURIANUALA

previziuni cu privire la productia, consumul şi repartitia PIB
indicatori ai sectorului public SI indicatori ai sectorului privat
Variante
SUA – bugetul economic
FRANTA – conturile prospective (previzionale) ale natiunii
MAREA BRITANIE – cartile albe
SISTEME DE FINANŢARE A ECONOMIEI
FINANŢARE PE PIEŢELE DE CAPITAL ( ECONOMII ALE PIEŢELOR FINANŢARE PRIN ÎNDATORARE (ECONOMII DE
DE CAPITAL) ÎNDATORARE)
- emisiunea şi vânzarea-cumpărarea de către firme a titlurilor - acordarea de împrumuturi operatorilor economici cu
de valoare (acţiuni, obligaţiuni) într-un cadru organizat deficit de către deţinătorii de resurse (excedentare) , prin
(bursele de valori) intermediari bancari (mai ales) şi non-bancari
- finanţarea se realizează în două faze: - finanţarea se realizează în două faze:
- procurarea resurselor prin tranzacţii bursiere (firmele - procurarea resurselor prin creditare
emit titluri iar deţinătorii de disponibilităţi băneşti le - alocarea şi utilizarea resurselor băneşti procurate
achiziţionează, devenind investitori şi dobândind anumite de firme corespunzător nevoilor acestora
drepturi specifice)
- alocarea şi utilizarea resurselor băneşti procurate de - premise
firme corespunzător nevoilor acestora - neconcordanţele obiective între momentele şi
- premise proporţiile acumulării de sume de bani şi cele ale
- dezvoltarea societăţilor pe acţiuni manifestării nevoilor de cheltuire a lor la nivelul
- inovaţia financiară diferiţilor operatori economici
- condiţii - condiţii
- pieţe financiare dezvoltate - sistem bancar dezvoltat
- avantaje - lichiditate suficientă în sistemul bancar
- activarea monedei pasive ( drenarea directă a fluxurilor - dezavantaje
băneşti spre activităţile creatoare de valoare) - posibilitatea creşterii (nejustificate de nevoile
- nu generează efecte inflaţioniste circulaţiei) a masei monetare (emisiune de
- în concordanţă cu tendinţele de dereglementare, monedă prin creditul bancar)
dezintermediere şi de globalizare
- reducerea gradului de dependenţă a băncilor
comerciale de banca de emisiune
37
07.10.2022
PIATA FINANCIARĂ
ACCEPŢIUNI
cadrul organizatoric de efectuare a operaţiilor de vânzare şi de cumpărare

a valorilor mobiliare, prin care se mobilizează capitalurile disponibile şi se
oferă mecanisme de finanţare agenţilor economici
SENS LARG – toate operațiunile, indiferent de termen și monedă

❑ pieţele monetare (titluri pe termen scurt)
❑ pieţele valutare (valute)
❑ pieţele financiare propriu-zise (titluri pe termen mediu şi lung)
SENS RESTRÂNS
❑doar piaţa valorilor mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni) = piaţa de
capital
38
07.10.2022
SFERA PIEŢELOR FINANCIARE
DUPĂ EMITENŢI ŞI MONEDA ÎN CARE SE EXPRIMĂ TITLURILE FINANCIARE

❑ pieţele financiare naţionale
se emit şi negociază titluri interne şi titluri străine emise în monedă naţională
❑ pieţele financiare internaţionale
mijlocesc atragerea capitalurilor disponibile pe termen mediu şi lung şi plasarea lor în altă ţară,
precum şi obţinerea unor resurse de finanţare de agenţii economici de pe pieţe financiare străine
DUPĂ NATURA OPERAŢIUNILOR REALIZATE

❑ piaţa primară
piaţa pe care se emit şi plasează valorile mobiliare
❑ piaţa secundară
piaţa pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise şi plasate pe piaţa primară
cuprinde bursa de valori şi, eventual, piaţa în afara cotei
DUPĂ NATURA VALORILOR MOBILIARE

❑ piaţa acţiunilor
❑ piaţa obligaţiunilor
❑ piaţa “futures”
angajamentul de a preda sau a primi un anumit activ la o dată ulterioara specificata şi la un preţ
stabilit în momentul încheierii
❑ piaţa opţiunilor
dreptul de opţiune de cumpărare sau de vânzare a unui activ la un preţ determinat şi la o anumită
scadenţă
TITLURILE DE VALORI
înscrisuri sub formă materială care atestă existenţa unor relaţii contractuale
între emitent şi deţinător şi conferă anumite drepturi posesorilor
TIPURI DE TITLURI
❑ titluri primare
acţiuni şi obligaţiuni
❑ titluri derivate
- acordă anumite drepturi părţilor la contract asupra activelor la o scadenţă
viitoare
- crearea şi valoarea lor de piaţă depind de activele la care se raportează (titluri
financiare, mărfuri, valute)
❑ titluri sintetice
contracte pe indici bursieri
39
07.10.2022
BURSELE DE VALORI
organizaţii cu personalitate juridică care oferă cadrul, mecanismele şi

procedurile în vederea efectuării continue, ordonate, transparente şi
echitabile a tranzacţiilor cu valori mobiliare prin activitatea intermediarilor
autorizaţi
FUNCŢII
▪finanţare
▪mobilizarea economiilor băneşti
▪barometru al evol. economice
▪asigurarea lichidităţii
ORGANIZARE
▪ asociaţia bursei
▪ intermediari
MECANISME DE TRANZACŢIONARE
▪ piaţă dirijată prin ordine
▪ piaţă dirijată prin preţ
PARTICIPANŢII DE PE PIEŢELE FINANCIARE

SOCIETĂŢI COMERCIALE, INSTITUŢII FINANCIAR
BANCARE, AUTORITĂŢI PUBLICE, ALTE ENTITĂŢI
CEREREA DE CAPITAL
OFERTA DE CAPITAL
-INVESTITORI INSTITUŢIONALI
- INVESTITORI INDIVIDUALI
BROKERI
- vânzarea-cumpărarea
de valori in contul
clienţilor
- garantarea
plasamentelor
-administrarea conturilor
si fondurilor
- vânzarea-cumpărarea
de valori in contul propriu
DEALERI
• capital minim
• număr minim de acţiuni (acţionari)
• profit în ultimele trei exerciţii
• acces public la un procent din acţiuni
• furnizare informaţii situaţia financiară
• informarea conducerii bursei
40
07.10.2022
PIEŢELE ÎN AFARA PIEȚEI-BURSEI
asigură accesul la tranzacţii a titlurilor care nu îndeplinesc condiţiile de

negociere de pe piețele bursiere
se mai numesc pieţe interdealeri sau OTC (over the counter)
TRĂSĂTURI
▪ nu au localizare
▪ condiţiile de acces, respectiv capital, număr de acţiuni şi alte condiţii sunt mai
elastice
▪ tranzacţiile de vânzare sau cumpărare a titlurilor se negociază prin intermediul
firmelor de dealer
▪ preţurile titlurilor diferă de la o firmă la alta, deoarece se negociază în
raporturile directe ale firmelor de dealer cu clienţii.
TIPURI DE OPERAŢIUNI PE PIEŢELE FINANCIARE
DUPĂ TERMENUL PENTRU CARE SE REALIZEAZĂ

❑ operaţiuni la vedere
❑ operaţiuni la termen
DUPĂ SCOPUL URMĂRIT

❑ operaţiuni de investiţii
❑ operaţiuni de arbitraj
❑ operaţiuni speculative
❑ operaţiuni de acoperire a riscului (hedging)
❑ operațiuni tehnice
DUPĂ NATURA CONTULUI DESCHIS DE CLIENT LA INTERMEDIAR

❑ operaţiuni în numerar (cash)
❑ operaţiuni în marjă
41
07.10.2022
FINANŢELE PRIVATE ALE

ÎNTREPRINDERII
MEDIUL ÎNTREPRINDERII
MEDIUL
FINANCIAR
(PIEŢE
FINANCIARE)
MEDIUL
ECONOMIC
STAT ÎNTREPRINDERE (PIEŢE
BUNURI ŞI
SERVICII)
MEDIUL
SOCIAL
42
07.10.2022
LOCUL ÎNTREPRINDERII ÎN SISTEMUL

FINANCIAR
ASIGURĂRI
SOCIALE ASIGURĂRI
CREDIT DE BUNURI,
PERSOANE
ETC.
FINANŢELE
ÎNTREP.
BUGETUL BUGETE
DE STAT LOCALE
CONŢINUT ECONOMIC
relaţii economice in formă bănească prin care se mobilizează, repartizează şi

utilizează resursele băneşti necesare desfăşurării activităţii de producţie,
investiţii şi satisfacerii altor cerinţe la nivelul întreprinderii private
PARTICIPANŢI
persoane fizice şi juridice, instituţii financiar-bancare, autorităţi publice
43
07.10.2022
FUNCŢIILE FINANŢELOR ÎNTREPRINDERII
funcţia de repartiţie - funcţia de evaluare financiară a

funcţia de control întreprinderii
funcţia de reglare - funcţia de determinare a necesarului de
capital şi a surselor acoperitoare
- funcţia de transfer de capitaluri si
repartizare a rezultatelor activităţii
- funcţia de protecţie a investitorilor
FUNCŢIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
capacitatea finanţelor întreprinderii de a mijloci procurarea, administrarea, utilizarea resurselor
băneşti destinate investiţiilor şi exploatarii, inclusiv controlul şi reglarea acestora
fundamentarea strategiei financiare a întreprinderii
evaluarea şi administrarea patrimoniului întreprinderii
elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi urmărirea realizării prevederilor
analiza şi controlul costurilor de producţie;
realizarea încasărilor şi plăţilor
analiza şi dimensionarea preţurilor şi tarifelor, negocierea şi urmărirea efectelor asupra
profitului întreprinderii;
stabilirea şi plata la termen a drepturilor băneşti ale salariaţilor
calcularea şi virarea la termenele legale a impozitelor, taxelor, contribuţiilor către bugetul de
stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale;
asigurarea şi urmărirea realizării echilibrului financiar
prelucrarea datelor şi informaţiilor necesare deciziilor şi analizei activităţii economico-
financiare a întreprinderii
GESTIUNEA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
complex de decizii financiare si operaţiuni banesti care se referă la procurarea

capitalurilor necesare, la utilizarea lor, la obţinerea rezultatelor financiare, la
repartizarea acestora
COMPONENTE
❑ gestiunea activelor imobilizate
❑ gestiunea activelor circulante
❑ gestiunea numerarului
❑ gestiunea trezoreriei
❑ gestiunea rezultatelor financiare
FACTORI DE DECIZIE IMPLICATI

▪ Consiliul de Administraţie
▪ Cenzorii
▪ Adunarea Generala a Acționarilor
▪ Manageri departamente
▪ Şefi de compartimente specializate
44
07.10.2022
FLUXURI FINANCIARE ALE INTREPRINDERII
FLUXURI REALE DE
FLUXURI REALE DE IEŞIRE
INTRARE
ÎNTREPRINDERE
FLUXURI FINANCIARE DE FLUXURI FINANCIARE DE
IEŞIRE INTRARE
plati pentru achizitii materii prime etc. incasari din vanzarea produselor
impozite, taxe contributii (bugetul central, subventii
bugetele locale, bugetul asig. sociale, bugetele credite
fondurilor speciale) aport la capitalul social
rambursari imprumuturi si plata dobanzilor incasari in valuta
plata dividendelor, rascumparari titluri despagubiri din asigurari de bunuri etc.
plati in valuta
plata primelor de asigurare
CICLURI FINANCIARE ALE INTREPRINDERII
Ciclu financiar – ansamblul operaţiunilor ce intervin între momentul

transformării monedei, a lichidităţilor proprii sau împrumutate, în bunuri şi
servicii, până în momentul în care se recuperează moneda alocată.
Ciclul de investitii
Ciclul de exploatare
Faza de Faza de Faza de
aprovizionare productie comercializare
Ciclul operatiunilor cu
pietele financiare
45
07.10.2022
FINANŢAREA ÎNTREPRINDERII
RESURSE PROPRII
FINANTARE INTERNA
(CAPITAL+REZERVE)
FINANTARE PERMANENTA
SURSE ATRASE PE TERMEN LUNG
DATORII DIN EXPLOATARE PE

FINANTARE EXTERNA
TERMEN SCURT
FINANTARE TEMPORARA
CREDITE BANCARE PE TERMEN
SCURT
FORMELE AUTOFINANŢĂRII
A. NEVOILE ACOPERITE
- SENS LARG : acoperirea din surse proprii a tuturor nevoilor de resurse (de funcţionare şi
dezvoltare)
- SENS RESTRANS: capacitatea întreprinderii de a-si acoperi nevoile de dezvoltare pe seama
resurselor proprii
B. NATURA RESURSELOR PROPRII
BRUTA : pe seama tuturor resurselor proprii (amortismentele, profitul, rezervele etc. )
NETA : numai pe seama resursele formate din profit
C. GRADUL DE ACOPERIRE A NEVOILOR
PARTIALĂ : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac numai parțial cerințele funcționarii si
dezvoltării (sau numai dezvoltării)
INTEGRALĂ : resursele proprii (sau numai profitul) satisfac in totalitate cerințele funcționarii si
dezvoltării (sau numai dezvoltării)
INVESTITIILE
SENS LARG – capitalul plasat in active corporale, necorporale si financiare

SENS RESTRANS – cheltuielile pentru achizitionarea de noi mijloace fixe, precum si pentru
dezvoltarea, reconstruirea si modernizarea celor existente
RESURSE
- amortizare
- sume din valorificarea mijloacelor fixe scoase din funcțiune
- profit
- credite pentru investiții
CHELTUIELI DE INVESTITII
- cheltuieli pentru proiecte de investiții
- rambursări de rate scadente la creditele de investiții
- plăti de dobânzi la creditele pentru investiții
- alte plasamente
46
07.10.2022
FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE
Deşi resursele băneşti imobilizate în activele circulante se recuperează după

fiecare ciclu, în vederea asigurării continuității producției şi a ritmicității
vânzărilor este necesară înnoirea permanentă a stocurilor şi a creanţelor.
Astfel, apare o nevoie permanentă de resurse băneşti pentru finanţarea
nevoilor permanente. Aceste resurse desemnează fondul de rulment

CAPITAL PERMANENT
CAPITAL PERMANENT
ACTIVE IMOBILIZATE
CAPITALURI CAPITALURI
PROPRII PROPRII
FRP
FOND RULMENT BRUT

FRN
DATORII PE DATORII PE
FRS
ACTIVE CIRCULANTE TERMEN MEDIU SI TERMEN MEDIU SI

- stocuri LUNG LUNG
- clienti
TREZORERIE
RESURSE DE
TREZORERIE
RESURSE DE
- disponibilitati banesti
DATORII PE DATORII PE
TERMEN SCURT TERMEN SCURT
Fondul de rulment (net) : partea din capitalul permanent al unei întreprinderi din care se
acoperă activele circulante
FRB = AT – Ai
FRN = AC - DS ; FRN = Cperm – Ai
47
07.10.2022
CAP. CAP. CAP.

PROPRII PROPRII PROPRII
AI DTML AI
AI AI
DTML
CAP.
PROPRII
DTML
DTS
AC AC AC DTS
AC
DTS
fond de rulment net fond de rulment fond de rulment fond de rulment

negativ net pozitiv net pozitiv net zero
FRN<0, semnal nefavorabil, dificultăţi reale pe linia asigurării lichidităţii şi solvabilităţii

FRN>0, situaţie favorabilă privind solvabilitatea şi echilibrul financiar
FRN=0, solvabilitate fragilă şi risc ridicat de apariţie a dezechilibrelor financiare
NFR = (Stocuri + Creante) – (Datorii curente + Pasive de regularizare)
FRN=NFR, activitate de trezorerie normală
FRN>NFR, surplus de resurse - plasamente rentabile
FRN<NFR, deficit de resurse ce trebuie acoperit prin credite bancare
48
07.10.2022
REZULTATELE FINANCIARE
ALE ÎNTREPRINDERII
VENITURI DIN
EXPLOATARE
REZULTAT
DIN EXPLOATARE
CHELTUIELI DE
REZULTAT
EXPLOATARE
CURENT
VENITURI
FINANCIARE REZULTAT
FINANCIAR
CHELTUIELI REZULTAT
FINANCIARE BRUT AL
EXERCITIULUI
VENITURI REZULTAT
EXCEPTIONALE EXCEPTIONAL ajustari
CHELTUIELI
EXCEPTIONALE
PROFIT IMPOZIT
IMPOZABIL PROFIT
REZULTAT
NET
BUGETUL DE STAT
49
07.10.2022
CARACTERIZARE GENERALĂ
IPOSTAZE
- tablou al veniturilor şi cheltuielilor
- plan financiar
- program de cheltuieli
- lege
- fond bănesc
CONTINUT ECONOMIC
procese de repartiţie bănească a PIB
- repartiţie primară
- repartiţie secundară (redistribuire) (naţional şi internaţional)
CONŢINUT JURIDIC
act normativ care autorizează încasarea veniturilor bugetare şi efectuarea
cheltuielilor bugetare
PRINCIPII BUGETARE
❑ universalitatea bugetului
❑ unitatea bugetului
❑ neafectarea veniturilor
❑ specializarea bugetului
❑ echilibrarea bugetului
❑ realitatea bugetului
❑ anualitatea bugetului
❑ publicitatea bugetului
❑ unitatea monetară
Cf. Legii Finanţelor Publice 500/2002, principiile bugetare sunt
(Capitolul 2, Secţiunea 1): UNIVERSALITĂŢII, PUBLICITĂŢII,
UNITĂŢII, ANUALITĂŢII, SPECIALIZĂRII ŞI UNITĂŢII MONETARE
50
07.10.2022
UNIVERSALITATEA BUGETULUI
Conţinut
– înscrierea in buget, in sume integrale, a tuturor
veniturilor si cheltuielilor statului
- nu se pot înscrie in buget acţiuni per sold
Argument
- oferă o imagine reala asupra acţiunilor înscrise in
buget
- compararea veniturilor cu cheltuielilor
Abateri
- bugete mixte (bruto si neto)
UNITATEA BUGETULUI
Conţinut
– înscrierea intr-un singur document (buget general)
a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului
- existenta unui buget unic
Argument
- compararea directa a veniturilor si cheltuielilor
- control asupra structurii veniturilor si cheltuielilor
publice
Abateri
- bugete extraordinare, bugete autonome, bugete
anexe, conturile speciale de trezorerie, conturile cu
afectaţie speciala, conturi de reglementare, conturi
de operaţiuni monetare
51
07.10.2022
SISTEMUL BUGETAR
BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT
Bugetul de stat
Bugetele statelor membre
Bugetele locale
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituţiilor publice
UNITATEA MONETARĂ
Conţinut
- toate operaţiunile bugetare se exprimă în moneda

naţională.
Argument
- compararea si controlul veniturilor si cheltuielilor
publice
52
07.10.2022
NEAFECTAREA VENITURILOR
Conţinut
- depersonalizarea veniturilor bugetare
- finanţarea cheltuielilor bugetare din ansamblul
veniturilor bugetare
- nu se pot rezerva anumite venituri pentru a
finanţa anumite cheltuieli
Abateri
- fondurile cu destinaţie speciala
Legea Finanţelor Publice 500/2002:

Principiul universalităţii
Art. 8. - (1) Veniturile şi cheltuielile se includ în buget
în totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei
cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor şi
sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte
ANUALITATEA BUGETULUI
Conţinut
- întocmirea, aprobarea, execuţia, încheierea bugetului
sa se facă in limitele unei perioade de 12 luni
Anul bugetar
- coincide sau nu cu anul calendaristic (motive
subiective si obiective)
- doua sensuri
- perioada pentru care se întocmeşte si se
aproba bugetul
- perioada in care se executa si se încheie
exerciţiul bugetar
Abateri
- sistemul de execuţie (vs. sistemul de gestiune)
- acţiuni plurianuale aprobate prin buget
- bugete ciclice (vezi funcţia de reglare)
53
07.10.2022
Procesul bugetar – bugetul pe anul 2020
31.12.2019
1.01.2019 15.10.2019 1.01.2020 31.12.2020 1.07.2021
elaborare proiect Aprobare Executie

2020 2020 2020 incheierea
exercitiului
2020
Legea finanţelor publice 500/2002

Definiţii
Art. 2. - În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc
după cum urmează:
1. an bugetar - anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este
anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie şi se încheie la data de 31
decembrie;
Art. 61. - (1) Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.
(2) Orice venit neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în
cadrul prevederilor bugetare, şi neplătită până la data de 31 decembrie se vor
încasa sau se vor plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.
(3) Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de
drept.
SPECIALIZAREA BUGETARA
Conţinut
-înscrierea in buget, aprobarea si urmărirea execuţiei
după o schema numita CLASIFICATIA BUGETARA
Argument
-asigurarea disciplinei financiare
- facilitează controlul bugetar
Clasificaţia bugetara
- elaborata de Ministerul Finanţelor (Publice)
- cerinţe
- sa reflecte provenienţa veniturilor si destinaţia cheltuielilor
- sa fie simpla si clara
- sa permită înţelegerea structurii veniturilor si cheltuielilor
- sa favorizeze efectuarea controlului
- criterii
- administrative (structura aparatului de stat)
- economice (surse de formare a veniturilor si destinaţii ale
cheltuielilor
54
07.10.2022
CLASIFICATIA
indicatorilor privind finantele publice
--------------------------------------------------------------------------- ..
Capitolul Subcap. Denumirea capitolelor si subcapitolelor b) CLASIFICATIA ECONOMICA
--------------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------------
Articol Alineat Denumirea cheltuielilor
VENITURI ---------------------------------------------------------------------------
I. Venituri curente 01 A. CHELTUIELI CURENTE
A. Venituri fiscale 02 TITLUL I - CHELTUIELI DE PERSONAL
A.1. Impozite directe 10 Cheltuieli cu salariile
01.00 IMPOZITUL PE PROFIT 10.01 Salarii de baza
02.00 IMPOZITUL PE SALARII 10.02 Salarii de merit
01 Impozitul pe salarii - total 10.03 Indemnizatii de conducere
02 Sume defalcate din impozitul pe salarii pentru bugetele 10.04 Spor de vechime
locale (se scad) 10.05 Sporuri pentru conditii de munca
03.00 IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE
01 Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor etc. ..
02 Impozitul pe cladiri si pe terenuri ocupate de cladiri 69 B. CHELTUIELI DE CAPITAL
... 70
71
TITLUL VII - CHELTUIELI DE CAPITAL
Stocuri pentru rezerve materiale nationale
CHELTUIELI 72 Investitii ale institutiilor publice
a) CLASIFICATIA FUNCTIONALA ...
Partea I - Servicii publice generale
51.00 AUTORITATI PUBLICE
01 Presedintia Romaniei
02 Autoritati legislative
03 Autoritati judecatoresti
04 Alte organe ale autoritatilor publice
05 Autoritati executive
Partea II-a - Aparare, ordine publica si siguranta nationala
54.00 APARARE NATIONALA
ECHILIBRAREA BUGETULUI
Conţinut
- egalizarea veniturilor ordinare cu cheltuielile din buget
- echilibru in faza de proiectare si echilibru in execuţie
Argument
- “cheia de bolta a finanţelor publice”
- controlul acţiunilor guvernului
Abateri
- acceptarea “golurilor temporare de casa”
- bugetele extraordinare (cheltuieli acoperite din resurse
extraordinare)
- “debugetizarea”
- deficitul bugetar = “demaror” (vezi funcţia de reglare si
stabilizatorii)
55
07.10.2022
ECHILIBRAREA BUGETULUI
VENITURI ORDINARE
VENITURI CHELTUIELI
FISCALE
PUBLICE
VENITURI
NEFISCALE
IMPRUMUTURI
ORDIN
EXTRA
VENIT
DE STAT
ARE
URI
EMISIUNE DE BUGETARE
MONEDĂ
Buget echilibrat – cheltuieli publice egale cu veniturile ordinare

Buget deficitar – cheltuieli publice mai mari decât veniturile ordinare,
finanţate din venituri extraordinare
Buget excedentar – cheltuieli publice mai mici decat veniturile
ordinare
REALITATEA BUGETULUI
- indicatorii de cheltuieli, respectiv de venituri, să aibă

corespondent în posibilităţile reale de realizare a lor
- impune folosirea unui sistem informaţional adecvat,
date reale (realiste)
-impune folosirea de metode moderne de
dimensionare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare (şi
nu metode clasice, bazate pe aproximări), bazate pe
analiza cost-avantaje şi pe modele econometrice
- rectificările bugetului sunt operaţiuni necesare
asigurării realităţii bugetului
56
07.10.2022
PUBLICITATEA BUGETULUI
- conţinutul bugetului sa fie adus la cunoştinţa
publicului (alegătorilor)
- media, statistici oficiale, dezbaterea in şedinţă publică
a Legii bugetului
-Legea Finanţelor publice 500/2002

Principiul publicităţii
Art. 9. - Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se
prin:
a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora;
b) dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuţie a bugetelor, cu
prilejul aprobării acestora;
c) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de
aprobare a bugetelor şi conturilor anuale de execuţie a acestora;
d) mijloacele de informare în masă, pentru difuzarea informaţiilor asupra
conţinutului bugetului, exceptând informaţiile şi documentele nepublicabile,
prevăzute de lege
CRITICI
- natura foarte tehnică a informaţiilor aduse la
cunoştinţa cetăţenilor (nespecialişti)
- bugetul devine un “cimitir de cifre”
PROCESUL BUGETAR
ELABORAREA
ÎNCHEIEREA BUGETULUI PROIECTULUI
DE BUGET
EXECUŢIA BUGETULUI APROBAREA BUGETULUI
57
07.10.2022
ELABORAREA PROIECTULUI DE BUGET
- constă în efectuarea lucrărilor de evaluare a

cheltuielilor şi veniturilor bugetare, inclusiv a celor de
întocmire a proiectului bugetului de stat
- se concretizează în documente specifice în care se
înscriu categoriile de cheltuieli şi de venituri bugetare
(după clasificaţia bugetară) în cuantumul previzionat
1 MINISTERUL
FINANŢELOR 5 GUVERN
2
6
INSTITUŢII
PUBLICE
3
4
PARLAMENT
APROBAREA BUGETULUI
- proiectul de buget este transmis Parlamentului de către

Guvern, sub forma unei documentaţii compuse din:
a) proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, cuprinzând veniturile şi
cheltuielile bugetare;
b) expunerea de motive care explică opţiunile concretizate în proiectul de buget,
inclusiv propunerile de modificare a legislaţiei fiscale;
c) anexele la proiectul de lege pentru aprobarea bugetului, în care se detaliază
structura veniturilor şi a cheltuielilor bugetare;
d) alte materiale documentare necesare analizei detaliate a prevederilor bugetare,
de către Parlament.
- analiza la nivel de comisie parlamentară specializată
(posibile amendamente)
- dezbaterea în plen, soluţionarea eventualelor divergenţe
între cele două Camere şi concilierea amendamentelor
propuse
- adoptarea Legii bugetului
- promulgarea legii de către preşedintele statului
- publicarea Legii bugetului
58
07.10.2022
EXECUŢIA BUGETULUI
- constă în încasarea efectivă a veniturilor şi realizarea

efectivă a cheltuielilor
- responsabilitatea Guvernului, îndeplinită prin ministerul de
resort (al Finanţelor Publice), care trebuie să organizeze
activitatea şi să aplice procedurile adecvate
- presupune operaţiuni specifice la cheltuieli şi venituri
•Cheltuieli : angajarea, lichidarea, oordonanțarea, plata
propriu-zisă
•Venituri: așezarea, lichidarea, emiterea titlului de
percepere, perceperea (încasarea propriu-zisă)
EXECUTIA CHELTUIELILOR BUGETARE
Livrare bunuri, prestare serv etc.

√
LICHIDAREA
ORDONANŢAREA
ANGAJAREA Dpt. fin.
PLATA PROPRIU-ZISĂ
59
07.10.2022
EXECUTIA VENITURILOR BUGETARE
PERCEPEREA
ANAF
EMITEREA TITLULUI
DE PERCEPERE
LICHIDAREA
AŞEZAREA
EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI

PRIN SISTEMUL BANCAR
- deschiderea de conturi la o bancă (de regulă banca

centrală) pentru instituţiile publice implicate în realizarea
operaţiunilor bugetare
- încasările şi plăţile sunt realizate de către unităţile bancare
în numele statului
AVANTAJE
rețeaua larga existentă a unităţilor bancare
DEZAVANTAJE
• neconcordante intre sistemele informaționale
• imobilizarea resurselor bugetare
• organizarea unor structuri separate de control
• întârzieri posibile in raportarea datelor privind execuția bugetului.
60
07.10.2022
EXECUTIA DE CASA A BUGETULUI

PRIN TREZORERIE
- crearea de către stat a unei instituţii financiare proprii,

specializată în efectuarea operaţiunilor bugetare
- structură asemănătoare băncilor, cu o unitate centrală
(trezoreria centrală), subordonată Ministerului Finanţelor şi
unităţi teritoriale (trezorerii teritoriale)
- funcţii specifice : casier şi bancher
FUNCŢIA DE CASIER
• organizarea şi efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi
• elaborarea de prognoze si asigurarea lichidității
• exercitarea controlului operativ
• informaţii pentru întocmirea rapoartelor periodice
FUNCŢIA DE BANCHER
• deschiderea si admin de conturi
• operatiuni de garantare si coparticipare
• gestionarea disponibilitatilor
• operatiuni de finantare a deficitului bugetar
ÎNCHEIEREA EXERCIŢIULUI BUGETAR
- stabilirea rezultatului activităţii de execuţie bugetară:

cheltuielile efectuate, veniturile încasate şi soldul înregistrat
- se întocmeşte şi se supune aprobării "contul de execuţie
bugetară“
LEGEA FINANŢELOR PUBLICE 500/2002

Art. 57. - Conturile anuale de execuţie a bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale, ale ordonatorilor
de credite, inclusiv anexele acestora, vor cuprinde:
a) la venituri: prevederi bugetare iniţiale: prevederi bugetare definitive;
încasări realizate;
b) la cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plăţi
efectuate.
61
07.10.2022
CONTROLUL BUGETAR
- vizează operaţiunile din fiecare fază a procesului bugetar

- legalitatea/oportunitatea/eficienţa
FORME
POLITIC
• se exercită de către Parlament
• vizează, în principal, respectarea legislaţiei financiare şi concordanţa
cu obiectivele politicii generale
JURISDICŢIONAL
• se exercită de către o instituţie cu atribuţiuni speciale (Curtea de
Conturi)
• urmăreşte modul în care este administrat patrimoniul public şi
legalitatea operaţiunilor financiare cu impact asupra bugetului de stat
ADMINISTRATIV
• din interiorul entităţilor publice (control intern)
• de la nivel ierarhic superior
SISTEMUL BUGETAR
BUGETUL GENERAL CONSOLIDAT
Bugetul de stat
Bugetele statelor membre
Bugetele locale
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele fondurilor speciale
Bugetele instituţiilor publice
62
07.10.2022
SISTEMUL CHELTUIELILOR
PUBLICE
CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE

PUBLICE
SEMNIFICAŢII
JURIDIC - plată pentru funcţionarea instituţiilor publice
ECONOMIC
- procese economice de repartiţie a PIB pentru realizarea de actiuni publice
-procese de redistribuire financiară a PIB prin intermediul autorităţilor

publice
- procese si relatii economice in forma baneasca prin care are loc

distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice
ACCEPŢIUNI
EXTINSĂ – ansamblul activitatilor cu caracter public
RESTRÂNSĂ - numai activitati desfasurate prin institutii publice

(bugetare) reflectate in bugetul public
63
07.10.2022
BUGETE
PUBLICE (de
stat şi locale)
ASIGURĂRI
SOCIALE
(BASS)
ASIGURĂRI BPR
(sector public)
CREDIT
FINANŢELE (sector public)
ÎNTREPRINDERI
LOR DE STAT
CONCEPTE PRIVIND CHELTUIELILE

PUBLICE
IMPACTUL ŞI ROLUL LOR
CONCEPŢIA CLASICĂ (LIBERALĂ)

- consumuri definitive, nerecuperabile
- impact negativ
- trebuiau reduse la strictul necesar
CONCEPŢIA MODERNĂ INTERVENŢIONISTĂ

- procese de realocare a resurselor, cu efecte pozitive
(direct sau indirect)
- interpretare diferentiata
- pârghii financiare
64
07.10.2022
COMPONENTELE SISTEMULUI CHELTUIELILOR

PUBLICE
A. DUPĂ MODUL DE FINANŢARE
cheltuieli bugetare (BS, BL, BASS !)
cheltuieli extrabugetare
cheltuieli speciale
cheltuielile intreprinderilor cu capital de stat
B. DUPĂ AUTORITĂŢILE PUBLICE
cheltuieli ale administratiei centrale
cheltuieli ale administratiilor locale
cheltuieli ale intreprinderilor cu capital de stat
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
A. DUPĂ ROLUL LOR ÎN PROCESUL REPRODUCTIEI
cheltuieli reale (negative)
cheltuieli economice (pozitive)
B. DUPĂ DESTINAŢIE
cheltuieli de funcţionare (curente)
cheltuieli de investiţii (de capital)
cheltuieli de transfer
C. DUPĂ CONŢINUTUL ECONOMIC

cheltuieli materiale
cheltuieli de personal
65
07.10.2022
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE
D. DUPĂ FRECVENŢĂ
cheltuieli ordinare
cheltuieli extraordinare
E. DUPĂ CONŢINUTUL FINANCIAR

cheltuieli definitive
cheltuieli temporare
cheltuieli virtuale
...
CLASIFICAŢII ALE CHELTUIELILOR PUBLICE
1. Clasificaţia administrativ-departamentală
- ministere
- instituţii publice autonome
- unităţi administrativ-teritoriale
2. Clasificaţia economică
a) - curente
- de capital
b) - cheltuieli ale serviciilor publice (administrative)
- cheltuieli de transfer (redistribuire)
3. Clasificaţia funcţională
domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate
resursele financiare publice sau alte destinaţii (transferuri între
diferitele niveluri ale administraţiei publice, plata dobânzilor la
datoria publică sau constituirea de rezerve )
4. Clasificaţia financiară
- definitive
- temporare
- virtuale
66
07.10.2022
CARACTERIZAREA CHELTUIELILOR PUBLICE CA

FENOMEN FINANCIAR
Nominal(mil. Lei) 2017 2016
Chelt BGC 276,161.20 242,204.40

PIB 858,332.80 762,341.80
Deflator 1.0134
Indicatori
2017 2016
Chelt reale BGC 272,509.57 242,204.40
PIB real 846,983.22 762,341.80
Pondere In PIB 2016 31.77

Pondere in PIB 2017 32.17
Modificarea absoluta nominala 33,956.80
Modificarea relativa nominala 14.02
Modificarea absoluta reala 30,305.17
Modificarea relativa reala 12.51
Variatia relativa a PIB nominal 12.59
Elasticitatea CP 1.11
https://ourworldindata.org/grapher/historical-gov-spending-gdp?country=FRA+DEU+JPN+ROU+GBR+USA
67
07.10.2022
FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA EVOLUŢIEI

CHELTUIELILOR PUBLICE
FACTORI DEMOGRAFICI
Ø creşterea populaţiei
Ø modificările structurale ale populaţiei pe vârste, categorii
socio-profesionale
Ø (creşterea duratei medii de viaţă  creşterea proporţiei
populaţiei de vârstă înaintată  acţiuni de protecţie socială.
➢creşterea numărului populaţiei ocupate în sectorul public.
FACTORI ECONOMICI
Ø gradul de dezvoltare economică
Ø gradul de implicare a statului în susţinerea progresului
economic
Ø fenomenul deprecierii monetare
FACTORI SOCIALI
Ø preocuparea statului pentru o mai bună repartizare a
veniturilor în societate
Ø acordarea de sprijin material unor categorii sociale
defavorizate
Ø dezvoltarea reţelei de instituţii social-culturale
FACTORI DE INFLUENŢĂ ASUPRA EVOLUŢIEI

CHELTUIELILOR PUBLICE
URBANIZAREA
Ø finanţarea de lucrări publice edilitare, construcţii de străzi,
canalizare, gospodărie comunală, locuri de agrement
FACTORI MILITARI
FACTORI POLITICI
Ø opţiunile grupărilor politice aflate la putere
Ø statul-jandarm  statul-providenţă
datoria publică
Adolph Wagner "lege a nevoilor financiare crescânde ale

statului şi organelor autonome"
68
07.10.2022
STRUCTURA CHELTUIELILOR BGC în ROMÂNIA, 2006-

2015, (structura funcțională, % în total)
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Servicii publice generale
Actiuni economice
Servicii si dezvoltare publica. locuinte. mediu si

ape
STRUCTURA CHELTUIELILOR BGC în ROMÂNIA, 2006-

2015, (structura funcțională, % în total)
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
69
07.10.2022
CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR

PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE
COMPONENTE
# cheltuieli pentru învăţământ
# cheltuieli pentru cultură şi artă
# cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii
# cheltuieli pentru securitate socială
DIMENSIUNI
# 15 –30 % din PIB în ţările dezvoltate; mai reduse în ţările în curs de
dezvoltare
# ponderea cea mai mare revine securităţii sociale
70
07.10.2022
CARACTERIZAREA GENERALĂ A CHELTUIELILOR

PUBLICE PENTRU ACŢIUNI SOCIAL-CULTURALE
EFECTE
# consumuri definitive de resurse
# efecte indirecte ( investiţii umane)
SURSE DE FINANŢARE
# bugetul public
# fonduri cu destinaţie specială
# surse proprii
# ajutoare financiare externe
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT
FACTORI SPECIFICI
creşterea populaţiei de vârstă şcolară
obligativitatea învăţământului
progresul tehnic (dezvoltarea bazei materiale, necesitatea creşterii
gradului de pregătire)
SURSE DE FINANŢARE
fondul bugetar
▪ sume alocate instituţiilor de învăţământ
▪ sume alocate elevilor şi studenţilor (prin BURSE sau
ÎMPRUMUTURI acordate)
resurse proprii
contribuţia studenţilor /elevilor
donaţii, ajutoare externe
71
07.10.2022
EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU

ÎNVĂȚĂMÂNT
❑ învăţământul are efecte pozitive atât pentru individ cât şi pentru

societate
❑ cerinţe
▪corelaţie cu PIB
▪concordanţa dintre cererea şi oferta de forţă de muncă (global şi
pe specializări)
PIB CPi
I PIB  I CPi ;   CPi1 = c  PIBp
PIB0 CPi0
❑ analiza cost-avantaje
AVANTAJE
COSTURI
o cheltuieli directe (din fonduri publice o spor de venit al individului
sau private) o aportul la creşterea PIB
o cheltuieli indirecte (ale familiilor)
o pierderea de venit
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU CULTURĂ ȘI ARTĂ
❑ organizarea unor acţiuni specifice

❑ întreţinerea şi funcţionarea unor instituţii specializate
❑ bunuri materiale (cărţi, filme, picturi, sculpturi etc.
❑ servicii culturale, spirituale, sportive etc.
❑ pondere redusă
❑ investiţii în capital uman
❑ surse de finanţare
❑ venituri din activitatea desfăşurată
❑ fondul bugetar
❑ donaţii, sponsorizări
72
07.10.2022
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU OCROTIREA

SĂNĂTĂŢII
ACŢIUNI FINANŢATE
❑ întreţinerea şi funcţionarea instituţiilor sanitare
❑ prevenirea îmbolnăvirilor, educaţie sanitară
❑ cercetare
FACTORI SPECIFICI
❑ creşterea demografică
❑ amplificarea factorilor de risc
❑ revoluţia tehnico-ştiinţifică
❑ creşterea costurilor serviciilor medicale
SURSE DE FINANŢARE
❑ fonduri bugetare (Beveridge)
❑ cotizaţii de asigurări de sănătate (Bismarck)
❑ populaţie (neasigurată)
❑ ajutor extern
EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU

OCROTIREA SĂNĂTĂŢII
EFECTE
➢medicale (caracter individual)
➢sociale (îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei ...)
➢economice (reducerea perioadelor de incapacitate de muncă,

creşterea perioadei active a vieţii, eradicarea unor boli profesionale 
economii de fonduri şi creşterea PIB
METODE APLICABILE
analiza cost – beneficiu, analiza cost – eficacitate (compararea

metodelor de tratament)
73
07.10.2022
PROTECŢIE/SECURITATE SOCIALĂ
NIVELURI DE REALIZARE
a) protecţia acordată prin transfer financiar contributoriu;

b) protecţia categorială (acordată tuturor membrilor unei
categorii - copii, persoane cu dizabilităţi etc.), în mod automat, prin
transfer financiar non - contributoriu;
c) asistenţă prin transfer financiar non – contributoriu, pe baza
diagnozei necesităţilor concrete;
COMPONENTE MAJORE
a) ASIGURĂRILE SOCIALE
b) şi c) ASISTENŢA SOCIALĂ
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SECURITATE

SOCIALĂ
SURSE DE FINANŢARE
cheltuielile pentru asigurările sociale
contribuţiile asiguraților şi firmelor
resurse (subvenţii) ale bugetului de stat
cheltuielile pentru asistenţă socială

resurse ale bugetului de stat
resurse ale fondurilor speciale
contribuţii voluntare (donaţii)
resurse externe, provenite de la organizaţii
internaţionale specializate
74
07.10.2022
SISTEMUL DE PENSII MULTI-PILON
➢ Pilon I - Sistem public de pensii

administrat şi constituit pentru a asigura protecţie socială, oferind un
nivel relativ scăzut al pensiei; rămâne principalul sistem de pensii,
consumând majoritatea contribuţiei de asigurări sociale;
➢ Pilon II – Sistem obligatoriu de fonduri de pensii administrate

private
sistem individual de“contribuţii definite”, bazat pe o parte a contribuţiei
individuale din sistemul public de pensii; contribuţiile individuale sunt
acumulate într-un cont individual deschis la un administrator de fonduri
de pensii;
➢ Pilon III – Sistem facultativ de fonduri de pensii administrate

privat
economii individuale suplimentare în vederea pensionării; sistem de
“contribuţii definite” prin care participanţii ( singuri sau împreună cu
angajatorul) realizează contribuţii lunare către un fond facultativ de
pensii.
ROLUL STATULUI ÎN PROTECŢIA ŞOMERILOR
• organizarea şi gestionarea unei scheme (sistem) de

asigurare pentru şomaj
• reglementarea şi supravegherea schemelor private de
protecţie a şomerilor
• promovarea de măsuri active de stimulare a ocupării forţei
de muncă
75
07.10.2022
MĂSURI DE PROTECŢIE A
•
ŞOMERILOR
măsuri pasive (alocaţii, ajutoare, indemnizaţii, plăţi
compensatorii)
• sumă fixă sau corelate cu veniturile anterioare din muncă
• acordate pe o durată limitată sau ocazional
• finanţate din contribuţii şi resurse financiare publice
• pot genera efecte adverse (reducerea interesului pentru muncă)
• este necesară dimensionarea raţională a cuantumului beneficiilor
(lanivelul plăţii concediului medical de scurtă durată; la un nivel mai redus
decât beneficiul pentru refacerea sănătăţii;nivel fix)
• este necesară dimensionarea raţională a duratei de acordare
(durata de şomaj eficientă pentru o persoană este cea pe care aceasta ar
alege-o dacă ar fi ca ea să îşi finanţeze şomajul din propriile economii sau
împrumutându-se pe o piaţă de capital perfectă). În practică, durata diferă
sensibil de la o ţară la alta (durata relativ redusă de acordare : 13 săpt. -
şase luni – 12 luni -32 luni)
• măsuri active
• iniţiative sau acţiuni individuale, de grup sau comunitare,
sprijinite şi finanţate, de regulă, de către autoritatea publică
centrală şi/sau locală, cu scopul declarat al creşterii ocupării la
nivelul unei unităţi teritorial-administrative bine determinate
Cheltuielile pentru asistenţă

socială
SCOP
➢ ocrotirea şi susţinerea materială persoanelor care nu beneficiază de
asigurările sociale sau protecţia socială şi sunt în imposibilitatea de a
obţine venituri minime necesare traiului
Forme de realizare
➢ ajutoare sau indemnizaţii de asistenţă socială
76
07.10.2022
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU SERVICII PUBLICE

GENERALE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ
STRUCTURĂ
cheltuieli ale organelor puterii şi administraţiei publice

cheltuieli ale organelor de ordine publică
SURSE DE FINANŢARE
fondul bugetar (bugetul de stat, bugetele locale)

venituri proprii
ajutoare externe (nerambursabile)
credite externe
EFICIENŢA
densitatea administraţiei (număr persoane ocupate în aparatul de

stat la 1000 locuitori)
costul administraţiei publice (cheltuieli publice aferente finanţării
aparatului de stat la 1.000 (1.000.000) u.m. PIB
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU APĂRARE

NAŢIONALĂ
STRUCTURĂ
cheltuieli militare directe (întreţinerea forţelor armate)

cheltuieli militare indirecte (lichidarea urmărilor războaielor sau
pregătirea acţiunilor militare)
SURSE DE FINANŢARE
fondul bugetar (bugetul de stat)

fonduri cu destinaţie specială
fonduri externe (alianţe militare)
credite externe
77
07.10.2022
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACŢIUNI

ECONOMICE
CHELTUIELILE CU DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC DE STAT
- construirea de întreprinderi sau achiziţionarea acestora de la întreprinzătorii
privaţi
- dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor existente
- plata datoriilor contractate în scopul dezvoltării sectorului economic de stat
CHELTUIELILE CU ACORDAREA DE SUBVENŢII
- destinaţie - acoperirea pierderilor întreprinderilor (publice şi private) datorate

acţiunii diferiţilor factori (conjuncturali) sau practicării unor preţuri de vânzare
mai scăzute
- argumente – consum satisfăcător al unor bunuri de strictă necesitate,
stimularea exporturilor,
- dimensionare – S= Preţ garantat – Preţ de piaţă
CHELTUIELILE CU CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ ŞI DEZVOLTAREA

TEHNOLOGICĂ
- cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică fundamentală
- cheltuieli cu cercetarea ştiinţifică aplicativă
- cheltuieli pentru dezvoltarea tehnologică
EFICIENŢA CHELTUIELILOR PUBLICE PENTRU ACŢIUNI

ECONOMICE
ANALIZA COST – AVANTAJE
etape de parcurs
definirea cât mai precisă a obiectivelor
identificarea mijloacelor posibile de folosit
elaborarea de soluţii alternative (liste)
determinarea mărimii costurilor şi a beneficiilor (avantajelor)
compararea acestora şi alegerea variantei mai avantajoase
elemente de costuri
cheltuieli cu cercetarea şi proiectarea
cheltuieli aferente lucrărilor de construcţii, achiziţionării şi montării
utilajelor etc.
eventualele pierderi de venit ce decurg din dezafectarea unor terenuri
elemente de avantaje
încasările previzibile din vânzarea produselor sau serviciilor
sume ce vor rezulta din valorificarea altor utilităţi sau active ce vor fi
scoase din funcţiune
78
07.10.2022
RESURSELE FINANCIARE
PUBLICE
CONŢINUT ECONOMIC
- totalitatea mijloacelor băneşti care se administrează de către autorităţile

publice în scopul îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor ce revin acestora
- procese şi relaţii economice in forma bănească de repartiţie a PIB
• Repartiţie primară
• Repartiţie secundară
79
07.10.2022
SISTEMUL RESURSELOR FINANCIARE
RESURSE FINANCIARE PRIVATE
RESURSE
FINANCIARE
RESURSE FINANCIARE PUBLICE
RESURSE FINANCIARE PUBLICE BUGETARE
RESURSE FINANCIARE ALE

ADMINISTRAŢIEI CENTRALE

ADMINISTRAŢIILOR LOCALE

INSTITUŢIILOR PUBLICE
RESURSE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERILOR

ŞI INSTITUŢIILOR FINANCIAR-BANCARE PUBLICE
BUGETE
PUBLICE (de
stat şi locale)
ASIGURĂRI
SOCIALE
(BASS)
ASIGURĂRI BPR
(sector public)
CREDIT
FINANŢELE (sector public)
ÎNTREPRINDERI
LOR DE STAT
80
07.10.2022
FORMELE RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE
A. DUPĂ REGULARITATEA FOLOSIRII LOR

• resurse ordinare (obişnuite)
• impozitele, taxele şi contribuţiile obligatorii
(suportate de persoanele fizice şi juridice)
• veniturile din exploatarea întreprinderilor şi
proprietăţilor din sectorul public
• resurse extraordinare
mobilizate şi folosite atunci când resursele obişnuite nu
acoperă cheltuielile publice
 folosirea lor semnifică finanţarea deficitului bugetar
• împrumuturile de stat
• emisiunea (inflaţionistă) de monedă
• alte resurse : părţi din fondul de amortizare (constituit la
întreprinderile cu capital de stat) preluate la bugetul
statului pentru a finanţa cheltuieli publice; sume rezultate
din vânzarea unor bunuri (active) publice sau din lichidarea
unor participaţii cu capital de stat la societăţi comerciale
mixte; rezerve valutare sau de aur; donaţii şi ajutoare
B. DUPĂ CONŢINUTUL ECONOMIC

• resurse fiscale
ordinare
• impozite, taxe şi contribuţii obligatorii

•procese economice de redistribuire a produsului intern brut sau
avuţiei naţionale, de la persoanele fizice şi juridice, la dispoziţia
autorităţilor publice
• resurse nefiscale
• veniturile obţinute de către autorităţile publice din exploatarea
întreprinderilor şi proprietăţilor ce le aparţin
• provin din repartiţia primară a produsului naţional (are loc o
mişcare a valorii în limitele aceleiaşi proprietăţi)
• resurse de trezorerie
extraordinare
• termen scurt
• redistribuirea de disponibilităţi acumulate în conturile instituţiilor
publice şi angajarea temporară a unor împrumuturi pe termen scurt
• resurse împrumutate pe termen mediu şi lung
• împrumuturi contractate pe termen mediu şi lung
• finanţarea deficitelor bugetare anuale
• resurse din emisiunea (inflaţionistă) de monedă
81
07.10.2022
C. DUPĂ NIVELUL ADMINISTRATIV LA CARE SE

MOBILIZEAZĂ
•resurse ale administraţiei centrale
•resurse ale administraţiilor locale
•resurse ale asigurărilor sociale
D. DUPĂ COMPONENTELE BUGETULUI CONSOLIDAT

•resurse ale bugetului de stat
•resurse ale bugetelor locale
•resurse ale asigurărilor sociale de stat
•resurse cu destinaţie specială
E. DUPĂ LOCUL DE PROVENIENŢĂ

•resurse interne
• venituri fiscale şi nefiscale
• împrumuturi publice interne
• emisiune (inflaţionistă) de monedă
•resurse externe
• împrumuturile (de stat) externe contractate cu organisme
şi instituţii financiar-bancare internaţionale sau cu
guvernele altor state
• ajutoarele financiare, donaţiile etc. acordate de alte state,
organisme sau persoane nerezidente
82
07.10.2022
TRĂSĂTURI ALE ÎMPRUMUTURILOR DE STAT
relaţii contractuale directe între stat (autorităţi publice), în ipostaza de debitor,

şi fiecare persoană fizică sau juridică în postura de creditor, în măsura în care
acestea din urmă cedează cu titlu de împrumut folosirea unor sume de bani
ce le aparţin, în anumite condiţii
• caracterul rambursabil
• existenţa contraprestaţiei
• caracterul facultativ
“impozite amânate”
sumele împrumutate şi cheltuite trebuie rambursate (restituite) pe
seama resurselor curente (ordinare), în principal, a impozitelor, ce se
vor încasa ulterior de către stat
TRĂSĂTURI ALE EMISIUNII DE MONEDĂ

(ca resursă financiară publică)
MECANISM
• are ca premisă folosirea banilor fără valoare proprie (intrinsecă)
• constituie o resursă financiară publică (bugetară) în măsura în care statul, în
virtutea dreptului său exclusiv de a emite moneda naţională fără valoare
intrinsecă, pune în circulaţie o cantitate de bani mai mare decât cea obiectiv
necesară circulaţiei monetare
• guvernul îşi creează resurse (venituri) pentru acoperirea deficitului bugetar în
mod “artificial”, prin crearea de monedă în volumul necesar acoperirii deficitului
• guvernul utilizează sumele astfel obţinute pentru a finanţa cheltuieli publice
• masa monetară va creşte cu suma emisă “artificial”
IMPLICAŢII
ESTE EMISIUNEA DE MONEDĂ O SOLUŢIE MIRACULOASĂ DE FINANŢARE A
CHELTUIELILOR PUBLICE (DEFICITELOR BUGETARE)?
STATUL CÂŞTIGĂ PUTERE DE CUMPĂRARE, DAR CINE O CEDEAZĂ ?
• presupunând volumul bunurilor şi serviciilor constante, preţurile vor creşte
• la preţuri mai mari puterea de cumpărare a persoanelor fizice şi juridice este mai
mică
• emisiunea de monedă pentru finanţarea deficitului bugetar are caracter fiscal
(similar impozitelor): redistribuirea unei părţi a puterii de cumpărare a veniturilor
băneşti nominale (nu reale), în favoarea statului
• procesele de prelevare de putere de cumpărare se derulează într-o succesiune
inversă faţă de impozite:
• pasul 1 – guvernul intră în posesia sumei de bani
• pasul 2 – creşterea preţurilor determină reducerea puterii de cumpărare (a
veniturilor reale) a persoanelor fizice şi juridice
83
07.10.2022
TRĂSĂTURI ALE EMISIUNII DE MONEDĂ

(ca resursă financiară publică)
TRĂSĂTURI
• caracter obligatoriu
• caracter definitiv
• fără contraprestaţie
“AVANTAJE”
• costuri reduse
• timp scurt de mobilizare
• nu determină reacţii puternice de împotrivire din partea contribuabililor
(SILENT TAX)
DEZAVANTAJ: inflaţia (INFLATION TAX)
este interzisă în toate ţările, dar se mai practică într-o formă voalată
IMPOZITELE – PRINCIPALĂ
RESURSĂ FINANCIARĂ PUBLICĂ
(BUGETARĂ)
84
07.10.2022
NOŢIUNEA DE IMPOZIT
CONŢINUT ECONOMIC
•procese economice de repartiţie secundară (redistribuire) a PIB şi

avuţiei naţionale de la diferitele persoane fizice şi juridice către stat
•relaţii sociale între diferitele persoane fizice şi juridice şi stat
TRĂSĂTURI
• lipsa contraprestaţiei directe

• caracter definitiv al transferului de valoare
• caracter obligatoriu
ROLUL IMPOZITELOR
CONCEPŢIA CLASICĂ
• impozitul este o prelevare neproductivă (folosit pentru finanţarea
cheltuielilor publice neproductive)
• „rău necesar”
• rol financiar
CONCEPŢIA MODERNĂ
• “În neocapitalismul modern, impozitul capătă o semnificaţie mai
largă; el încetează de a mai constitui grăuntele de nisip care jenează
angrenajele, pentru a deveni unul dintre regulatoarele şi motoarele
maşinii" (Maurice Duverger)
• rol financiar şi rol intervenţionist (vezi funcţia de reglare)
85
07.10.2022
PRINCIPIILE IMPUNERII
Un ansamblu de reguli de urmat în practicarea impozitelor
PRINCPII CLASICE (TRADIŢIONALE)

• echitatea impunerii
• randamentul impunerii (eficienţa)
• comoditatea impunerii
• certitudinea impunerii (transparenţa)
PRINCPII MODERNE
• PRINCIPII DE ECHITATE
• PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ
• PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICO-SOCIALĂ
PRINCIPII DE ECHITATE FISCALĂ
CONCEPTUL DE ECHITATE FISCALĂ

• suportarea impozitelor în raport cu capacitatea contributivă
• echitate orizontală (persoanele cu aceeaşi putere contributivă urmează să suporte
impozite egale)
• echitate verticală (persoanele cu putere contributivă mai mare să suporte impozite
mai mari)
• capacitatea contributivă poate fi abordată din diverse unghiuri (mărimea
consumul de bunuri şi servicii, mărimea veniturilor realizate şi averilor deţinute)
CERINŢE
• diferenţierea sarcinii fiscale în raport cu mărimea materiei impozabile
dar şi cu situaţia socială a contribuabilului
• impunerea să fie generală
• „venitul minim neimpozabil”
86
07.10.2022
PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ (FISCALĂ)
RANDAMENT FISCAL RIDICAT

• universalitatea impunerii
• cheltuieli de administrare cât mai mici
• contracararea evaziunii fiscale
STABILITATEA ÎNCASĂRILOR DIN IMPOZITE

• încasările din impozite să aibă un nivel relativ constant, independent de
conjunctura economică
• impozitele să fie aşezate pe o materie impozabilă sigură, previzibilă,
uşor de cuantificat
ELASTICITATEA IMPOZITELOR
• sistemul de impozite să permită adaptarea încasărilor realizate la
necesităţile de resurse financiare publice
• sistemul de impozite să permită modificări ale cotelor de impozitare şi
ale structurii sistemului de impozite
NEDISCRIMINAREA
acelaşi tratament pentru nerezidenţi ca şi pentru rezidenţi
PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ
❑ se grefează pe rolul de instrument de influenţare şi reglare a activităţii economice şi sociale ce

poate fi îndeplinit de către impozit
❑ se concretizează în modalităţi tehnice şi mecanisme folosite în aşezarea şi încasarea
impozitelor, orientate spre :
• crearea de condiţii favorabile dezvoltării şi modernizării economiei
naţionale
•stimularea exporturilor
•protejarea producătorilor autohtoni
•combaterea inflaţiei
•contracararea consumului abuziv al unor produse dăunătoare
•corectarea inechităţii în distribuirea veniturilor şi averilor
•politica demografică
•corectarea şi influenţarea tendinţelor dezechilibrante ale mediului
economic şi social
87
07.10.2022
FORMELE IMPOZITELOR
A. DUPĂ FORMA CONCRETĂ DE PRELEVARE

• impozite în natură
• impozite în bani
B. DUPĂ MODUL ÎN CARE SE REFLECTĂ SARCINA FISCALĂ

• impozite directe
o stabilite nominal în sarcina fiecărui contribuabil şi încasate direct de la aceştia
o pot fi REALE (asupra obiectelor impozabile) şi PERSONALE (asupra persoanelor)
• impozite indirecte
o plătitorul direct către stat este o altă persoană decât suportatorul real, primul fiind
doar un intermediar între stat şi cel din urmă, el încasând impozitul prin preţul de
vânzare şi virându-l la dispoziţia statului
o iau formele TAXELOR DE CONSUMAŢIE, TAXELOR VAMALE,
MONOPOLURILOR FISCALE
FORMELE IMPOZITELOR
C. DUPĂ OBIECT
• impozite pe venituri
• impozite pe avere
• impozite pe cheltuieli
D. DUPĂ SCOPUL URMĂRIT LA INSTITUIRE
• impozite financiare
• impozite de ordine (regulatoare)
E. DUPĂ NIVELUL INSTITUŢIONAL LA CARE SE ADMINISTREAZĂ

• impozite generale (eventual federale şi statale)
• impozite locale
F. DUPĂ FRECVENŢA PRACTICĂRII
• impozite permanente
• impozite incidentale
88
07.10.2022
TAXELE
• prelevări obligatorii, definitive, dar cu o anumită contraprestaţie

• echivalenţa nu este deplină
• deşi alcătuiesc o categorie distinctă de prelevări obligatorii, în
exprimarea uzuală şi chiar în multe lucrări de specialitate termenul este
utilizat şi cu sensul de impozit
FORME
•taxe judecătoreşti
•taxe notariale
•taxe consulare
•taxe administrative
MOD DE CALCUL
•ad-valorem
•sumă fixă
ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITULUI
SUBIECTUL (CONTRIBUABILUL, PLĂTITORUL)

• persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligaţia de plată a
impozitului
SUPORTATORUL (DESTINATARUL)
• persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv impozitul plătit, prin
cedarea unei părţi din puterea sa de cumpărare
OBIECTUL (MATERIA IMPOZABILĂ)
• valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activităţi aducătoare de valori ce
intră sub incidenţa impozitării
SURSA
• substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă impozitul
• este reprezentată de forme ale veniturilor şi, uneori, averilor
• poate coincide sau poate fi diferită de obiectul impozitului
UNITATEA DE IMPUNERE
• unitatea de măsură în baza căreia se dimensionează materia impozabilă
• poate fi unitatea monetară sau o unitate fizică
COTA IMPOZITULUI
• mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă SAU
suma stabilită ca impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv
ASIETA
• ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de organele fiscale la aşezarea,
calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin care se pune în
aplicare realizarea impozitului ca venit al statului
• uneori este interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, fiind confundată cu
obiectul impozitului
89
07.10.2022
SISTEME DE IMPOZITARE
SISTEMUL IMPOZITELOR DE REPARTIŢIE

• pornind de la necesarul de venituri al statului, se determină suma globală a
impozitelor de încasat
• suma globală se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale
• la ultimul nivel administrativ suma de încasat este defalcată pe subiecte sau obiecte
impozabile
• s-a practicat doar la începutul perioadei capitaliste
• nu erau respectate cerinţele de echitate fiscală
SISTEMUL IMPOZITELOR DE COTITATE

•se identifică şi se evaluează materia impozabilă şi impozitul de plată în sarcina
fiecărui contribuabil
•suma de plată se însumează în cascadă, până la nivelul administraţiei centrale
• se practică în prezent
• permite diferenţierea tratamentului aplicat contribuabililor în raport de
situaţia economico-socială
MODALITĂŢI GENERALE DE APLICARE A IMPOZITELOR
A. IMPUNEREA ÎN SUME FIXE
B. IMPUNEREA ÎN COTE PROCENTUALE

a) cote procentuale proporţionale
b) cote procentuale progresive
1. simple
2. compuse
c) cote procentuale regresive
Cote procentuale
Cota Cota progresiva
Suma fixa
Venit proportionala
(5.000)
(18%) simple compuse
Transa Venit Cota Impozit Transa Venit Cota marg. Impozit
10000 5000 1800 0 - 25.000 8% 800 0 - 25.000 8% 800
59000 5000 10620 25.000 - 60.000 13% 7670 25.000 - 60.000 13% 2000 6420
61000 5000 10980 60.000 - 140.000 21% 12810 60.000 - 140.000 21% 6550 6760
250000 5000 45000 140.000 - 250.000 31% 77500 140.000 - 250.000 31% 23350 57450
251000 5000 45180 peste 250.000 45% 112950 peste 250.000 45% 57450 57900
90
07.10.2022
TRĂSĂTURILE IMPOZITELOR
IMPOZITE DIRECTE IMPOZITE INDIRECTE

reflectarea sarcinii subiectul coincide subiectul este diferit
fiscale cu suportatorul de suportator
modul de aşezare nominativ nenominativ
cerinţele de echitabile inechitabile (sarcină

echitate fiscală regresivă
impactul asupra caracter deflaţionist caracter inflaţionist
preţurilor
impactul asupra afectează veniturile afectează numai
veniturilor nominale şi pe cele veniturile reale
reale
transparenţă transparente caracter voalat
randament scăzut (cheltuieli ridicat
ridicate de
administrare)
obligativitate obligatorii obligatorii (caracterul
facultativ invocat de
unii este nereal)
FORMELE IMPOZITELE DIRECTE
1. IMPOZITE PE VENITURI
• impozitul pe veniturile persoanelor fizice
• impozitul pe veniturile persoanelor juridice
2. IMPOZITE PE AVERE
impozite propriu-zise asupra averii
• impozitul pe activul net
• impozitul pe proprietăţi imobiliare
impozite pe circulaţia averii
• impozitul pe succesiuni
• impozitul pe donaţiuni
• impozitul pe actele de vânzare-cumpărare
impozite asupra creşterii averii
• impozitul pe plusul de valoare imobiliară
• impozitul pe sporul de avere dobândit în perioadele de război
91
07.10.2022
IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE
SUBIECT
• individ
• familie (gospodărie)
OBIECT
veniturile realizate din diferitele surse
• impozitare separată
• impozite distincte pentru fiecare sursă de venit
• impozit unic cu cote diferenţiate pe surse de venituri
• impozitare globală
• combinaţie (impozite pe fiecare sursă de venit, cumularea veniturilor şi aplicarea
unui impozit asupra venitului global)
BAZA IMPOZABILĂ
VENIT BRUT - DEDUCERI
• DEDUCERI
• cheltuieli legate de realizarea veniturilor (cheltuieli profesionale, cheltuieli
medicale, prime de asigurare etc.) (motivaţie economică)
• deduceri personale (motivaţie socială)
COTE
• cotă proporţională
• cote progresive compuse (mai ales)
IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR JURIDICE
SUBIECT
• societăţi de capital
• societăţi de persoane
BAZA IMPOZABILĂ
PI = PB – D +CHND
• PI – profit impozabil
• PB – profit brut
• D – deduceri
• CHND – cheltuieli nedeductibile
OBIECT
profitul: înainte şi/sau după repartizare
COTE
• cote progresive sau proporţionale
• cotă unică sau cote diferenţiate

• proprietarul capitalului social
• natura activităţilor
• cifra de afaceri
• destinaţia impozitului
92
07.10.2022
VENITURI CHELTUIELI
PROFIT CONTABIL
CHELTUIELI
NEDEDUCTIBILE DEDUCERI
PROFIT IMPOZABIL
PROFIT PROFIT
DIVIDENDE NET
REINVESTIT
• impozit pe profitul realizat înainte de repartizare şi impozit separat pe

dividende
• impozit numai pe partea din profit distribuită ca dividende
• impozit numai pe partea din profit ce rămâne la dispoziţia societăţii
• impozit separat pentru partea din profit ce rămâne la dispoziţia societăţii şi
separat pentru partea distribuită ca dividende
FORMELE IMPOZITELOR INDIRECTE
1. TAXE DE CONSUMAŢIE
• taxe generale de consumaţie
• taxe speciale de consumaţie (accize)
2. TAXE VAMALE
• taxe vamale de import
• taxe vamale de export
• taxe vamale de tranzit
3. MONOPOL FISCAL
93
07.10.2022
TAXELE GENERALE DE CONSUMAŢIE
se mai numesc impozite pe cifra de afaceri

OBIECT
volumul total al vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii
SUBIECT
• producător (taxă pe producţie) (randament fiscal mai ridicat)
• comerciant (taxă pe circulaţie) (timp redus de recuperare de la
suportator)
VARIANTE
❑ după modalitatea de aplicare
• impozit cumulativ (multifazic) – la nivelul fiecărei verigi a
circuitului economic al produsului
• impozit unic (monofazic) – la nivelul unei singure verigi a
circuitului economic
❑ după baza de calcul
• impozit pe cifra de afaceri brută (consumuri intermediare +
valoarea adăugată)
• impozit pe cifra de afaceri netă (valoarea adăugată)(TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ)
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
OBIECT
▪ operaţiunile de livrări de bunuri, prestări de servicii,
▪ transferul dreptului de proprietate a bunurilor imobiliare,
▪ import,
▪ operaţiuni asimilate celor cu plată
SUBIECT
verigile” din circuitul economic al produsului
BAZA DE CALCUL
▪ TVA = t  VA;
▪ TVA = t Vânzări - tAchiziţii
COTE
▪ cotă redusă – bunuri de strictă necesitate
▪ cotă normală – bunuri „normale”
▪ cotă majorată – bunuri de lux
▪ (cotă „zero” – operaţiuni de export)
OPERAŢIUNI
▪ operaţiuni impozabile – drept de deducere
▪ operaţiuni scutite
• fără drept de deducere
• cu drept deducere („cota zero”)
94
07.10.2022
ACCIZELE
OBIECT
producerea/comercializarea/consumul unor bunuri cu cerere inelastică şi
nesubstituibile în consum (alcool, tutun, cafea, produse petroliere)
SUBIECT
firmele care produc/comercializează bunurile
UNITATEA DE IMPUNERE
▪ unitatea fizică - sumă fixă pe unitate de măsură
▪ unitatea monetară - cote procentuale la preţul de vânzare
ROL
▪ financiar
▪ de ordine
TAXELE VAMALE
FORME
▪ taxe vamale de import

▪ taxe vamale de export
▪ taxe vamale de tranzit
ROL
▪ financiar (aport scăzut în prezent la formarea resurselor financiare
publice )
▪ protecţionist (reglator)
❑ instrumente de protejare a producătorilor autohtoni
❑ determină reducerea consumului de bunuri din import
❑ redistribuirea veniturilor între stat, consumatorii de bunuri din import şi
producătorii autohtoni
95
07.10.2022
MONOPOLUL FISCAL
TRĂSĂTURI
➢impozit indirect
➢se aseamănă cu taxele de consumaţie
CONŢINUT
➢ instituirea monopolului (producţie şi/sau comercializare)  preţuri mai
mari  prelevări din puterea de cumpărare
FORME
➢ monopol deplin
➢ monopol parţial
POLITICA FINANCIARĂ
96
07.10.2022
CONŢINUT
OPTIUNI privind metode, mijloace, instituţii cu caracter financiar antrenate

în procurarea, distribuirea şi utilizarea resurselor băneşti ŞI influenţarea
activitaţilor economice şi sociale
vizează crearea cadrului adecvat de derulare a proceselor economice în

formă bănească concretizate în acumularea, distribuirea şi utilizarea
fondurilor (resurselor băneşti) în viaţa economică şi socială
se concretizează în decizii cu caracter financiar adoptate la diferite nivele

de organizare şi derulare funcţionarea activităţilor economice
• decizii strategice (coordonate majore, progame de perspectiva
indelungata)
• decizii tactice (operatiuni banesti curente, cadrul organizatoric)
SENSURI ŞI INTERPRETĂRI
SENS RESTRÂNS
POLITICA FINANCIARĂ A STATULUI (A FINANŢELOR PUBLICE)
SENS LARG
– POLITICA FINANCIAR-MONETARĂ (A AUTORITĂŢILOR PUBLICE)
– POLITICA FISCALĂ
– POLITICA BUGETARĂ
– POLITICA MONETARĂ
– POLITICA VALUTARĂ
– POLITICA FINANCIARĂ A ALTOR ENTITĂŢI ECONOMICO-

SOCIALE
97
07.10.2022
Politica monetara
Politica valutara
Politica
Politica financiar- impozitelor
monetara a
autoritatilor
publice Politica
fiscala
Politica
financiara Politica
(SENS LARG) Politica bugetară (a cheltuielilor
finanţelor publice) publice
(SENS RESTRANS)
Politica exclusiv-
bugetara
Politica
financiara a
firmei
COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A

AUTORITĂŢILOR PUBLICE
POLITICA FISCALĂ
modalităţile de procurare a RESURSELOR CU CARACTER FISCAL la dispoziţia
autorităţilor publice, cât şi cele de alocare a acestora pe destinaţii, respectiv
realizarea de cheltuieli publice pe seama acestor resurse, inclusiv folosirea
celor două categorii financiare pentru influenţarea vieţii economice şi sociale
în sensul dorit
POLITICA BUGETARĂ
opţiuni şi decizii privind formarea, alocarea şi utilizarea eficientă a
ANSAMBLULUI resurselor bugetare, inclusiv folosirea bugetului de stat în
scopul influenţării vieţii economice şi sociale în sensul dorit
98
07.10.2022
COMPONENTELE POLITICII FINANCIAR-MONETARE A

AUTORITĂŢILOR PUBLICE
POLITICA MONETARĂ
opţiuni asupra evoluţiei ofertei de monedă şi condiţiilor de derulare a
circulaţiei monetare în economia naţională, urmărind asigurarea echilibrului
monetar şi menţinerea puterii de cumpărare a monedei, inclusiv folosirea
instrumentelor monetare în scopul realizării unor obiective ale politicii
generale
POLITICA VALUTARĂ
opţiuni şi decizii privind modalităţile de procurare şi utilizarea a resurselor
valutare şi echilibrarea balanţei de plăţi externe, crearea rezervelor de valută,
evoluţia cursului valutar şi efectuarea de tranzacţii pe pieţele financiar-
valutare
POLITICA FINANCIARĂ A FIRMEI
ansamblul de decizii, de opţiuni fundamentale pentru cea mai eficientă

alocare a capitalului
DOMENII DE MANIFESTARE
a) selectarea proiectelor de investiţii, ca suport al alocării resurselor financiare pentru
finanţarea proiectului ales;
b) identificarea modalităţilor de finanţare, respectiv a surselor de capital utilizabile;
c) fundamentarea structurii financiare a întreprinderii, cu asigurarea unui raport optim între
capitalul propriu şi capitalul împrumutat;
d) alegerea variantei de distribuire a dividendelor, respectiv a profitului net;
e) modificarea mărimii capitalului propriu şi alegerea soluţiilor de aplicat în acest scop;
f) îndatorarea (sau “dezdatorarea”) întreprinderii, pornind de le nevoia de lichidităţi şi
evoluţia ratei dobânzii pe piaţa financiară, etc.
COMPONENTE
• politica de investiţii
•politica de finanţare
•politica de dividend
99
07.10.2022
OBIECTIV FINAL - creşterea valorii firmei

OBIECTIVE INTERMEDIARE:
• crearea unei structuri financiare optime
• creşterea rentabilităţii financiare
• folosirea facilităţilor fiscale acordate de stat
INSTRUMENTE
• OPERAŢIONALE
• elemente de tehnică financiară ( titlurile financiare, profitul, împrumutul)
• metode şi tehnici de derulare a activităţii financiare (autofinanţare, creditare)
• FUNCŢIONALE
• documente de previziune şi conducere a activităţii financiare, analiză
financiară (bugetele de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, contul de profit
şi pierderi, tabloul fluxurilor financiare)
POLITICA DE INVESTIŢII
opţiuni asupra alocării capitalului pentru active fizice (achiziţionarea,
construirea, modernizarea activelor fixe) sau active financiare (plasarea
eventualului capital bănesc disponibil în active financiare)
POLITICA DE FINANŢARE
opţiuni asupra folosirii diferitelor surse de formare a capitalurilor şi a
structurii financiare a întreprinderii
POLITICA DE DIVIDEND
opţiunile întreprinderii între reinvestirea parţială sau integrală a profitului
net, inclusiv constituirea altor fonduri ori rezerve la dispoziţia sa şi/sau
distribuirea acestui profit sub formă de dividende către acţionari
VARIANTE:
1. politica de participare directă
rată relativ constantă de acordare a dividendului din profitul obţinut
2. politica de stabilizare sau prudenţă
dividend constant sau rată constantă de creştere anuală a dividendului, indiferent de
variaţia profitului obţinut
3. politica reziduală sau oportunistă
dividendele se acordă în măsura în care nu sunt oportunităţi de investiţie rentabilă şi
dezvoltare a activităţii
100

Sinteze Finante ID 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sinteze Finante ID 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

07.10.

CONCEPTE PRIVIND FINANŢELE

DEFINIȚIE ȘI SENSURI UZUALE

procese şi relaţii economice prin care se formează,

- sume de bani sau fonduri băneşti administrate la diferite niveluri şi

finis – termen de plată

finance – revenus de l'État; Sommes d'argent dont dispose un

Instrument care îndeplineşte trei funcţii:

BANCNOTE NECONVERTIBILE (!)

Instituţie politico-administrativă a societăţii în

Apariţia instituţiilor de stat implicate în

PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE

PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE

FINANŢE – SENS LARG

SCHIMB (CIRCULAŢIE) SCHIMB (CIRCULAŢIE)

PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE

SCHIMB (CIRCULAŢIE) SCHIMB (CIRCULAŢIE)

CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR

• procese şi relaţii economice în formă bănească ce vizează procurarea,

• procesele şi relaţiile economice prin care se constituie, se distribuie şi se

FORMA BĂNEASCĂ (de exprimare a proceselor şi

TRANSFERUL DE VALOARE (între participanţii la

trăsătura definitorie a finanţelor

caracterizează finanţele în orice accepţiune

numai procesele economice care se exprimă în formă bănească

procesele economice în formă bănească şi cele în formă

fluxurile financiare (expresie a mişcării sumelor de bani)

caracterizează îndeosebi finanţele în accepţiune restrânsă

semnifică un transfer din valoarea aflată, la un moment dat, la

reprezintă, implicit, un transfer de putere de cumpărare

se produce (în sensul restrâns) fără echivalent şi determină

se poate realiza cu titlu definitiv sau pe principiul

ACTIV(PATRIMONIU) INIŢIAL ACTIV (PATRIMONIU) FINAL

Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare

ACTIV(PATRIMONIU) INIŢIAL ACTIV (PATRIMONIU) FINAL

Nu se produce transfer de valoare, ci are loc doar o schimbare

se produce un transfer de valoare

CONŢINUTUL ECONOMIC AL FINANŢELOR

SENS LARG – toate…în formă bănească

SENS RESTRÂNS – numai

PROCESE ŞI RELAŢII ECONOMICE

după forma de proprietate

FINANŢE PRIVATE FINANŢE PUBLICE

după forma de proprietate ŞI particularităţile

TRĂSĂTURILE FINANŢELOR CORESPUNZĂTOARE

Scop Contraprestatie Definitiv SAU

Finantele public NU Definitiv

Finantele public NU Definitiv

sociale privat DA Definitiv

FUNCŢIE – capacitatea unei categorii economice de a mijloci, în mod

POLITICĂ – decizii referitoare la implicarea categoriei respective în

- alegerea metodelor, tehnicilor, instrumentelor, instituţiilor

SISTEM/MECANISM– ansamblul metodelor, tehnicilor, instrumentelor,

ROL – efectele funcţionării mecanismului

 FUNCŢIA DE REPARTIŢIE A PIB

 FUNCŢIA DE CONTROL ASUPRA ACTIVITĂŢILOR

 FUNCŢIA DE REGLARE A ACTIVITĂŢILOR

FUNCŢII SPECIFICE UNOR COMPONENTE

 FINANŢELE PUBLICE (BUGETUL DE STAT)

capacitatea finanţelor de a mijloci repartizarea

• finanţele concură la crearea condiţiilor necesare producerii, circulaţiei şi

FAZELE FUNCŢIEI DE REPARTIŢIE

- constituirea fondurilor băneşti la dispoziţia