1. Definiți finanțele și prezentați relațiile financiare.
are. Atribuțiile Min Fin:
Finanțele reprezintă operațiile bănești ce intervin între participanții la
formarea și repartizarea fondurilor bănești destinate susținerii
acțiunilor publice și afacerilor private.
Relațiile financiare reprezintă rel economice, bănești de constituire și
repartizare a fondurilor financiare publice necesare satisfacerii
necesităților colective de societate. Aceste relații sunt: sociale (între
membrii societății), economice (strâns legate de procesul ec în care se
produc bunuri și alte valori), de repartișie (transferuri către sau de la
stat), bănești (exprimate întotdeauna sub formă bănească)
2. Care este diferența dintre relațiile bănești și relațiile financiare?
Relațiile băneștischimbare a formelor valorii marfăbani sau
banimarfă
Relațiile financiare transfer de valoare:pf și pj fonduri bănești ale
statului
3. Care sunt particularitățile transferului de val care generează rel.
financ.?
În primul rând, apariția rel fin este det de transf, în formă bănească, de
val de la pj la fondurile ce se constituie în economie sau de la aceste
fonduri la dispoziția pj sau pf beneficiare. Transf de val are de la bun
început caract unui transf de putere de cumpărare, în cazul în care
transf se face în natură, acesta exprimă rel de repartiție, dar nu dă
naștere la rel fin.
În al 2-lea rând, transf de val la fondurile ce se constituie în economie se
efectuează, de regulă, fără contraprestație directă. Astfel, soc com care a
vărsat la bugetul de stat o sumă de bani cu titlul de imp pe profit nu are
dreptul să solicite statului nici rambursarea acestuia și nici o altă
prestație de egală valoare.
4. Prezentați tipologia relațiilor financiare.
Relațiile care exprimă un transfer de resurse bănești fără echivalent și
cu titlu nerambursabil – rel fin clasice, care ăși găsesc reflectarea în
bugetul de stat, în bug asig soc de stat sau bug locale
Rel care exprimă un împrumut de res bănești – pe o perioadă de timp
det, pt care se percepe dobândă, acestea sunt rel de credit, mijlocite de
bănci, sau de alte instituții specializate
Rel care exprimă, după caz, un transf facultativ sau oblgatoriu – de res
bănești, în schimbul unei contraprestații care depinde de producerea
unui fenomen aleatoriu
Rel care apar în proc formării și repartizării fondurilor bănești la
ispoziția întreprinderilor – în vederea desf act economice și dezv
acesteia
5. Prezentați asemănările și deosebirile dintre finanțele publice și
cele private.
Fin publice sunt indisolubil legate de existența statului, iar cele
privatede existența întreprinderii ca entitate economică producătoare
de profit
Fin publice se manifestă la niv macroeconomic, cele private la niv
microeconomic
Scopul principal al fin publice este satisfacerea nevoilor publice prin
intermediul utilităților publice, iar în sit fin private se urmărește gest
fondurilor întrep în vederea obț profitului
Fin publice se supun dreptului public, cele private sunt generate de
dreptul comercial
Atât fin publice cât și cele private se confruntă cu probleme de echilibru
financiar
6. Caracterizați funcția de repartiție a finanțelor.
Presupune formarea fondurilor de res fin și distribuirea acestora
Redistribuirea ven se face între: membrii soc, ag es, sfera productivă și
cea neproductivă, redistribuire în plan teritorial sau internațional
Înainte de repartizare se parcurg următ etape: identif nevoilor,
cuantificarea acestora, ierarhizarea lor în funcție de importanță și
acuitate.
Distribuirea res fi reprez dimensionarea vol ch publice pe destinații
precum: învățământ, sănătate, cultură/ asig soc și protecție socială/
gospodărire comunală și locuințe/ apărare naț/ ordine publică/ acțiuni
economice/ datorie publică, alte acțini.
7. Caracterizați funcția de control a finanțelor.
Obiective ale fcț: asigurarea oportunităților și legalității operațiunilor
din bani publici/ administrarea eficientă res publice/ det judicioasă a
nevoilor de resurse și asigurarea constituirii și cheltuirii raționale a
fondurilor publice
Obiectiv general: să identif fenomenele care det dereglări ale fluxurilor
financ
Între cele 2 funcții ale fin există un rap de intercondiționare: fcț de
repartiție oferă câmp de manifestare fcț de control/ fcț de control
conduce uneori la manifestarea fcț de repartiție
8. Prezentați succint relațiile de credit
Def: re de credit sunt acele rel bănești care constau în mobilizarea unor
disponibilități în vederea acoperirii temporare a unor nevoi
Aceste rel generează creditarea ca formă de finanțare a necesarului de
resurse. Au caracter rambursabil. Sunt purtătoare de dobândă. Există
credit bancar (creditorul este o instituție bancară), public (debitor este
statul), comercial (acordat între partenerii de afaceri)
9. Prezentați succint relațiile de asigurare-reasigurare.
Sunt acele rel eco-fin care se desf între asigurați și asiguratori. Asigurat-
pf/pj care în schimbul unei prime de asig își asigură/se asigură
împotriva unor evenimente. Asiguratorul – soc de asig care preia
riscurile asiguratilui iar în cazul producerii riscurilor fie acoperă
pagubele fie achită sumele asig. Prima de asig – suma pe care o plătește
asiguratul periodic soc de asig pentru preluarea riscului. Creditele pot fi
pe tm scurt, mediu și lung.
10. Enumerați componentele mecanismului financiar și prezentați
atribuțiile Ministerului Finanțelor.
Elemente: sistemul financiar, pârghiile financiare (monetare, bugetare,
valutare, fiscale), metodele administrative de conducere, cadrul
instituțional (instituții și organe cu atribuții în domeniul finanțelor
ANAF,MFP) , cadrul juridic (legi, hotărâri, ordonanțe și alte
reglementări).
astfel: direct de către organele fiscale de la plătitori/ prin stopaj la
Stabilește echilibrul bugetar în faza de elaborare a proiectului bugetului
de stat și a rectificării acestuia;
Elaborează clasificația indicatorilor privind finanțee publice;
Stabilește măsuri pt asig echilibrului financiar-valutar
Elaborează proiecte de acte normative privind stabilirea imp.lor directe
și indirecte și urmărețte perfecționarea așezării acestora
Înfăptuiește politica vamală
Asigură administrarea monopolului de stat
Acționează, prin mijloace specifice, pt combaterea evaziunii fiscale și a
corupției
11. Definiți ch publice și prezentați trăsăturile acestora.
Ch publice reprezintă consumurile de res fin efectuate de autoritățile
publice, potrivit opțiunilor politice ale forțelor aflate la putere, în
vedera furnizării de bunuri publice, acordării de transf financ unor cat
socio-economice definite și asigurării stabilității macroeconomice
Trăsături: reprezintă un consum final sau un avans de PIB/ aparțin
sectorului public/ asigură funcționalitatea autorităț publice în vederea
exercit de către acestea a fcț de alocare, distribuție și stabiliz/ vol și
finalitatea consumului de res fin publice sunt statuate prin lege/
exprimă optica și doctrina politică a forțelor politice aflate la putere/
niv și struct acestora depind de o multitudine de factori
12. Enumerați crit de grupare a ch. Publice și prezentați struct
acestora după crit economic.
Se folosesc următoarele tipuri de clasificații: administrativă, economică,
funcțională, financiară, în fcț de rolul lor în procesul reprod sociale,
gruparea folosită de organismele ONU și clasificații mixte/combinate.
Clasificația economică are în vedere 2 crit de delimitare a ch: primul –
ch curente (de funcționare) și ch de capital (de investiții); al 2-lea – ch
administrative sau ale serviciilor publice și ch de transfer
(redistribuire)
13. Care este diferența dintre ch publice și ch bugetare?
Ch. publice se referă la totalitatea cheltuielilor efectuate prin
intermediul instituțiilor publice (aparat de stat, instituții de armată etc.)
care se acoperă fie de la buget (pe plan central/local), fie din fonduri
extrabugetare sau de la bugetele proprii ale instituțiilor sau din
veniturile obținute de acestea. Ch. bugetare se referă la acele ch care se
acoperă de la bugetul de stat, din cele locale, sau cel al asig soc de stat.
ch bugetare au o sferă mai restrânsă decât ch publice, în cadrul cărora
sunt cuprinse.
14. Def conceptele de res financiare și res financiare publice.
Res fin – totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării obiectivelor
economice, și soc într-un interval de timp. La niv naț cuprind ansamblul
res fin ale autorit și instituțiilor publice, res întrep publice și private, res
organismelor fără scop lucrativ, precum și res populației.
Res fin publice includ resursele administrașiei de stat centrale și locale,
res asig sociale de stat și resursele instituțiilor publice cu caracter
autonom. Res fin publice împreună cu res fin private constituie
resursele fin ale întreprinderii.
15. Enumerați și prezentați indicatorii de analiză ai veniturilor
publice.
Există 3 cat de indicatori
Indicatori privind nivelul veniturilor publice –categorii - valoarea totală
a veniturilor publice (însumarea ven publice și se poate exprima în
mărime nominală și reală);pe plan internaț: ponderea veniturilor
publice în PIB; veniturile publice medii pa locuitor exprimate în euro
Indicatori privind structura veniturilor publice – exprimă ponderea
fiecărei cat de ven publice în totalul de ven /grupă de ven.acești
indicatori se calc pe baza clasificării ven publice.
Indicatorii privind dinamica ven publice – o serie de indicatori – modif
nominală și reală, în mărime absolută și relativă/ modif ponderii ven
publice în PIB/ modif ven publice medii pe locuitor/ modif ponderii ven
publice/ elasticitatea ven publice în raport cu PIB.
16. Definiți imp.le și prezentați o clasificare/grupare a acestora.
Imp.le reprezintă o formă de prelevare a unei părți din veniturile și/sau
averea pf/pj la dispoziția statului în vederea acoperirii ch publice.
Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil,
fără contraprestație directă din partea statului.
Imp.le pot fi directe și indirecte. Cele directe pot fi imp. reale (în
legătură cu obiecte materiale) sau personale (asupra
veniturilor/averii). Cele indirecte pot fi: taxe de consumație, venituri de
la monopolurile fiscale, taxe vamale, taxe de timbru și de înregistrare.
17. Enumerați elementele impozitului și prezentațile.
Subiectul – pf/pj obligat prin lege la plata impozitului
Suportătorul – persoana care suportă efectiv impozitul deși în mod
normal subiectul este și suportător
Obiectul impunerii – materia supusă impunerii: venituri/averea
Sursa impozitului - Din ce anume se plătește impozitul
Unitate de impunere – unit de măsură ce ne permite dimensionarea
obiectului impozabil
Cota/cotele impozitului – impozit aferent unei unități de impunere
Asieta – totalitatea măsurilor luate de org fisc competente în legătură cu
fiecare subiect impozabil.
Termen de plată – data până la care trebuie achitat impozitul
18. Prezentați operațiunile ce se efectuează pt așezarea și
perceperea imp.lor și detaliați ultima operațiune.
1. Stabilirea obiectului impozabil – această op are drept scop
constatarea și evaluarea materiei impozabile. Pt ca ven/averea să poată
fi supuse impunerii, este necesar mai întâi ca organele fiscale să
constate existența de fapt a acestora, iar apoi să procedeze la evaluarea
lor.
2. Determinarea cuantumului impozitului – după stabilirea ob impoz, se
trece la alcularea impozitului propriu-zis. În fcț de modul de stabilire,
distingem o=imp. de repartiție și imp. de cotitate.
3. Perceperea imp.lor – odată stabilită mărimea impozitului, organele
fiscale trebuie să aducă la cunoștință contribuabililor cuantumul
impozitului datorat statului și termenele de plată a acestuia. După
aceasta se trece la perceperea imp.lor. Perceperea imp.lor se realizează
sursă/ prin aplicarea de timbre fiscale. Încasarea imp de către org
fiscale direct de la plătitori are 2 variante de realizare – plătitorul este
obligat să se deplaseze la sediul org fisc pt a achita imp datorat statului/
org fisc se depl la sediul/domiciliul plătitorului pt a le solicita să achite
impozitul.
19. Def conceptul de capital economic și financiar.
Dpdv financiar, capitalul este cantitatea de monedă adusă de
acționari/asoc la care se adaugă suma generată de activitatea proprie și
imobilizată în deținerea capitalului economic
Dpdv patrimonial, cap fin rep fonduri proprii. El poate fi schimbat la
prețul pieței dat de cursul la bursă al acțiunilor, sit în care apare
capitalizarea bursieră (val capit financiar corespunzătoare cursului la
bursă).
Dpdv juridic este utilizată noțiunea de capital social – contribuție în
numerar sau în natură a asociaților/acționarilor la
constituirea/dezvoltarea întreprinderii
20. Cum pot fi structurate capitalurile întreprinderii. - Pot fi
capitaluri proprii (fonduri proprii) sau împrumutate (credite).
21. Prezentați capitalurile proprii.
Se formează din contribuții interne și externe. Contribuțiile interne sunt
constituite din sumele ce se degajă ca urmare a capacității de
autofinanțare a ag ec/întreprinderii. Autofinanțarea – capacit unui ag ec
de a-și forma din res proprii atât fondurile de dezv, cât și cele privind
stimularea personalului. Contribuțiile ext intervin în principal în cazul
creării cap soc al ag ec nou înființați. În cazul reg autonome crearea cap
soc este asig de stat. în cazul soc com cap soc este format prin aportul în
numerar/natură a participanților la constituirea soc respective.
22. Prezentați capitalurile împrumutate.
Dpdv al termenelor de acordare și utilizare se împart în împrumuturi pe
tm scurt, mediu și lung
În fcț de proveniența/originea/natura celor ce acordă împr pe tm lung
acestea pot fi: obligatare; de la organismele specializate (cele acordate
de organisme de plasament în valori imobiliare, constituite ca fonduri
închise de investiții); de la stat, de la bănci
Împrumuturi pe tm mediu: leasing, credit pe tm mediu propriu-zis,
credit ipotecar, factoring
23. Care sunt modalitățile de formare a capitalurilor.
Aportul în bani și în natură
Autofinanțarea
Creditarea
Leasing-ul
Finanțarea bugetară
24. Care sunt formele de materializare a capitalurilor.
Forme: active imobilizate amortizabile; active imobilizate
neamortizabile; active circulante (valori de exploatare, valori
realizabile, disponibilități bănești)
25. Prezentați pe scurt sursele de finanțare a fondurilor
întreprinderii.
Surse proprii: Autofinanțarea – surplus monetar degajat în timpul unui
ex fin și pus la dispoziția întreprinderii pt finanțarea creșterii sale.
Surse proprii externe – fie din majorările de capital subscris de acționari
vechi/noi, fie din subvenții sau prime
Surse împrumutate: Credite bancare pe termen mediu și lung – au o
scadență mai mare de 1 an, se urmărește ca această scadență să
coincidă cu durata de viață economică a investiției ce va fi finanțată.
Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni – contracte pe tremen
mediu/lung, prin care beneficiarul împrumutului se obligă să plătească
deținătorului obligațiunii tranșele și dobânzile la anumite date.
26. Def costul capitalului și prezentați formele acestuia.
Costul capitalului este det de niv de rentabilitate pe care trebuie să-l
asigure investițiile efectuate de întreprindere pt a putea face față
exigențelor formulate de către toți cei care au pus capit. la dispoziție.
Forme: costul capitalului propriu – rata de randament pretinsă de
acționar. Costul împrumutului – dif dintre sumele primite cu titlu de
împrumut și vărsămintele făcute pt rambursările periodice. Costul
mediu ponderat – suma costurilor diferitelor surse de finanțare
ponderată cu cota parte aferentă fiecăreia în finanțarea totală.
27. Ce este struct fin a întreprinderii și care sunt indicatorii utilizați
în analiza struct fin.
Struct fin a întrep este det de structura întregului pasiv al bilanțului.
Prin aceasta se mai înțelege și raportul dintre finanțările soc pe tm scurt
și finanțările pe tm mijlociu și lung.
Indicatorii utilizați sunt pârghia financiară (efectul îndatorării – efectul
de pârghie financiară – derivă din legătura dintre rentabilitatea
financiară (a cap propriu) și rentabilitatea economică(a întregului
activ)) și ratele structurii financiare (capacitatea de îndatorare globală
și coeficientul îndatorării la termen)
28. Def investițiile.
Sub aspect financiar – schimbarea unei sume de bani prezentă și certă
în speranța obținerii unor venituri superioare și probabile. În sens strict
– utilizare a capitalului, adăugarea la patrimoniu a unor bunuri,
asimilarea unui brevet, construirea unei fabrici, etc.
Sub aspect contabil – alocarea unei trezorerii disponibile pt procurarea
unui activ imobiliz ce va det fluxuri financiare de venituri și ch de
exploatare.
29. Prezentați tipologia/natura investițiilor de la nivelul
întreprinderii.
Investiția tehnică – achiziția, construcția și montajul unor mașini,
utilaje, instalații, mij de transp
Invest sociale – construcțiile de cămine de locuit, cantine-restaurant
Invest de mentenanță – reînnoirea imobiliz ținând seama de progresul
tehnic
Invest de expansiune – creșterea capacității de fabricație, sporirea
liniilor de fabricație
Invest în cercetarea științifică – permit dezv pe tm lung a întrep care
încorporează și un mare grad de risc
Invest strategice – vizează obiective majore ale întrep referit la crearea
de filiale, fuziunea cu alte întrep, robotizarea proc de fabricație, etc.
30. Care sunt resursele de finanțare a investițiilor (endogene,
exogene)
Resurse endogene/res proprii – provin din amortisment (se realizează
în urma procesului de amortizare a imobiliz corporale și necorporale),
profit și alte resurse (sume încasate din vânzarea de active fixe mai
puțin val rămasă de amortizat, din vânzarea activelor mai puțin
impozitul datorat, sume încasate din despăgubirile de asig pt activele
asig de calamitate
Resurse exogene – credite bancare, sporirea capitalului social (în urma
hotărârii AGA) și subvențiile bugetare (ce se acordă reg autonome, soc
com cu capital integral de stat și instit publice pt investiții majore ce
privesc economia națională
31. Enumerați crit de selecție a unui proiect de investiții în mediul
cert/sigur și prezentați rel de calcul
♦ - Valoarea actualizată netă – VAN arată creşterea valorii așteptate de
firmă dacă adoptă un anumit proiect. Dacă VAN > 0 - valoarea creşte =>
proiectul va fi adoptat Dacă VAN < 0 - valoarea scade => proiectul nu
va fi adoptat . Între două proiecte de investiţie cu VAN > 0 se va alege cel
cu VAN cea mai mare.
♦ - Rata internă de randament RIR - reprezintă acel coeficient de
actualizare pentru care relaţia VAN se anulează . Rata proprie a
proiectului va trebui să fie superioară RIR.
♦ - Indicele de rentabilitate Ir – reprezintă rentabilitatea proiectului
32. Def amortizarea și prezentați cele 2 forme de uzură.
Amortizarea imobilizărilor corporale este un proces eco-fin prin care se
compensează treptat, sub aspect valoric, pierderea val de întrebuițare
pe măsura includerii acesteia în ch de exploatare. Dacă de referim la
uzura fizică – pierderea însușirilor tehnico-funcționale inițiale ca
urmare a utilizării /neutilizării activului respective. Uzura morală – este
data de apariția pe piață a unei utilități similar celei pe care firma o are
deja și o exploatează.
33. Def imobiliz corporale și necorporale și prezentați modul de
amortiz a acestora.
Imob corporale, conf PMFO 1802/2014 sunt acele active care
a) Sunt deținute de o entitate pt a fi utilizate în prod/furnizarea de
bunuri și serv, pt a fi închiriate terților ori pt a fi folosite în
scopuri administrative
b) Sunt utilizate pe o perioadă mai mare de 1 an
Imob necorporale supuse amortizării sunt:
a) Ch de constituire – acele ch de înmatriculare, înscriere,
publicitate, care se efectuează în mom înființării firmei
b) Ch de cercetare dezvoltare
c) Ch de descoperire a rezervelor de substanțe minerale
d) Ch cu brevetele, concesiunea, uzofructul unui bun
e) Alte imob necorporale
Amortize imob corp are ca elem esential de determinare durata de
utilizare a obiectelor sau a complexului de obiecte asupra cărora
acționează
34. Cum se det amortiz capitalului imobilizat.
Cuantificarea ch cu amortizarea a corporale/necorporale este una din
cerințele de bază ale politicii financiare pe de o parte – privită ca
antecalculație – cât și ale evidenței contabile curente – privită ca
postcalculație. prima cerință se referă la posibilitatea elaborării
planurilor de afaceri și a bugetelor de venituri și ch, unde elemental de
ch cu amortizările nu poate fi neglijat. Cea de a doua cerință, a
postcalculației, reclamă calcularea lunară și includerea pe costuri a ch
cu amortizarea, element ce influențează veniturile și ca urmare profitul
brut supus impozitării.
35. Prezentați regimul de amortiz liniar/accelerat/degresiv.
Agenţii economici amortizează mijloacele fixe potrivit prevederilor
prezentei legi, utilizând unul dintre următoarele regimuri de
amortizare:
A. Amortizarea liniară – se realizează prin includerea uniformă în
cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu
numărul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.
Amortizarea liniara se calculează prin aplicarea cotei anuale de
amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.
B. Amortizarea degresiva – constă în multiplicarea cotelor de
amortizare liniara cu unul dintre coeficienţii următori: a) 1,5, dacă dnu
a mij fix de amortizat este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă dnu a mijlocului fix de amortizat este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă dnu a mijlocului fix de amortizat este mai mare de 10 ani.
Aceşti coeficienţi pot fi modificati numai prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Finanţelor.
C. Amortizarea accelerată – consta în includerea, în primul an de
funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de pana la
50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Amortizările anuale pentru exerciţiile următoare sunt calculate la
valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la
numărul de ani de utilizare rămaşi.
36. Ce sunt activele circulante și cum pot fi repartizare acestea .
Activele circulante (curente) sunt obiecte ale muncii ce participă direct
la procesul de producție, se consumă integral și își schimbă formele
funcționale în cadrul procesului de producție și sunt înnoite după
fiecare ciclu de producție. Din punct de vedere al structurii, activele
circulante se împart în: stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, casa
și conturi la bănci.
37. Prezentați crit de clasificare a activelor circulante.
Clasif acestora se face: dpdv al sferei ce o deservesc A circulante (A
cisculante din sfera producției/din sfera circulației); în fcț de stadiile
proc de producție/de circulație (stocuri necesare producției;
Acirculante în proc de producție, faza de prelucrare; a circ în faza de
desfacere; a circ în faza realizării desfacerii); după aparență (a circ: din
surse proprii; assimilate celor proprii; din surse împrumutate); dpdv al
firmei (a circ sub formă material/bănească)
38. Care sunt sursele de finanțare ale activelor circulante. 47. Def dividendul.
Există 3 surse de finanțare: pasivele de exploatare; fondul de rulment; Dividendul este orice orice distribuire făcută de o pj, în bani și/sau
creditele de trezorerie natură, în favoarea acționarilor sau asociaților săi, din profitul net
stabilit pe baza sit financ anuale, proporțional cu cota de participare a
39. Def conceptul de trezorerie și prezentați obiectivul gestiunii de acestora la capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu s-a
trezoreriei. prevăzut altfel.
Conceptul de trezorerie poate fi analizat di 2 pdv: organizatoric – un
compartiment ce face parte din organigrama întreprinderii, este 48. Prezentați succint factorii care influențează politica de dividend.
încadrat cu personal de specialitate care îndeplinește o multitudine de Factori:
sarcini și atribuții și funcționează după proceduri bine stabilite; Situația financiară a întreprinderii – situația de insolvabilitate nu
structural – în fcț de elementele patrimoniale componente ale acesteia permite plata de dividende acționarilor, pentru a nu diminua capitalul
(în sens restrâns – trez netă=fond de rulment-nevoie fond rulment, ce întreprinderii, și a proteja creditorii
poate fi excedent/deficit; în sens larg – dif dintre suma activelor și Preferințele acționarilor – întreprinderea trebuie să satisfacă cel puțin 2
pasivelor de trezorerie) cerințe: una legată de stabilitatea sumei dividendelor distribuite, iar a
Obiectivul urmărit: asigurarea unui sold 0 de trezorerie. Acesta trebuie doua, de formularea unei politici credibile pentru investitori
să îndeplinească 2 aspecte: efectuarea unor plasamente eficiente, Psihologia investitorilor – presupune că învestitorul poate să-și procure
sigure, cu un grad mare de lichiditate pe seama excedentelor de singur lichiditățile necesare în cazul unor dividende necorespunzătoare,
trezorerie/ acoperirea deficitelor de trezorerie pe seama unor prin vânzarea acțiunilor
împrumuturi, al căror cost să fie cât mai scăzut. Fiscalitatea – impozitarea diferită a profiturilor și a dividendelor,
precum și a creșterilor de capital, favorizează o politică de autofinanțare
40. Prezentați pe scurt modul de previzionare al încasărilor și
plăților.
Previzionarea trezoreriei are un rol important întrucât reflectă sinteza
tuturor fluxurilor de încasări și plăți pe o perioadă determinată. Prin
proc de previzionare se stabilește nivelul lichidităților sau necesarul de
trezorerie , adică creditele pe tm scurt ce asigură echilibrul trezoreriei.
Primul pas constă în det mărimii încasărilor, ce se referă la: fluxurile
intrărilor de disponibilități cerute de exploatare,fluxuri de intrare
provenite din împrumuturi, fluxuri de int generate de creșterea cap
propriu al întreprinderii, alte fluxuri de intrare. Pasul al 2-lea îl
constituie stabilirea niv prețurilor, care ia în considerare fluxurile
bănești de ieșire ce se referă la: f de i privind plata dalariilor și a
sumelor asimilate lor, f de i pt onorarea obligațiilor de plată față de
bugetul de stat și bugetul asig soc, f de i ocaz de rambursarea ratelor
scadente la credite și plata dobânzilor aferente, alte fluxuri de ieșire.
41. Cum se procedează în sit în care se înreg un excedent de
trezorerie respectiv un deficit de trezorerie.
În cazul în care rezultă excedent de trezorerie , se procedează la
tratarea acestuia pe mai multe etape. Mai întâi se cercetează
proveniența excedentului. Acesta poate proveni fie dintr-un fond de
rulment permanent supradimensionat prin contractarea de datorii
financiare fără a fi filosite imediat; fie dintr-o nevoie de fond de rulment
mai mică det de o scadență a plăților mult mai mare decât cea a
încasărilor. Apoi excedentul se poate fructifica prin plasamente
monetare negociabile/nenegociabile sau plasamente financiare
concretizate în acțiuni, obligațiuni, rente, etc.
În cazul unui deficit, tratamentul acestuia presupune 2 etape: 1
diminuarea deficitului prin măsuri precum: solicitarea încasării în avans
a unor bunuri vândute, vânzarea unor active ce depășesc nevoile reale,
renunțarea pt moment la unele ch. 2. Acțiuni ce iau în calcul costul și
avantajele obținute: valorificarea pe piața secundară a unor titluri de
valori imobiliare,, contractarea de credite bancare pe tm scurt (credite
de trezorerie) și altele.
42. Prezentați cele 2 forme de manifestare a echilibrului fin.
În cazul static, acesta se prefigurează cu ajutorul bugetului de ven și ch,
prin care se realizează egalitatea dintre necesitățile de resurse
financiare și existentul de resurse, în limita unui nivel prestabilit de
fiecare fond în parte. Forma concretă de manifestare este solvabilitatea,
care reflectă capacitatea soc de a face față tuturor obligațiilor asumate
prin contracte sau ce i s-au impus în virtutea legii. Echilibrul financiar
dinamic se manifestă, în mod concret, prin intermediul capacității de
plată și al lichidității.
43. Prezentați succint indicatorii de echilibru fin.
Fondul de Rulment Net este un indicator de echilibru al firmei, care face
legătura dintre finanţarea pe termen lung şi finanţarea pe termen scurt.
El reprezintă partea capitalurilor permanente rămasă după
achiziţionarea activelor imobilizate, parte care va putea fi utilizată
pentru finanţarea părţii stabile a activelor circulante (valorile de
exploatare).
Nevoia de Fond de Rulment se calculează, nu pe baza datelor din bilanţ,
ci pe baza estimărilor volumului de active circulante. Necesarul de fond
de rulment - măsoara nivelul de fond de rulment care ar trebui să fie în
circuit pentru desfășurarea normală a activității de exploatare
Trezoreria netă = Fondul de rulment net global - Necesarul de fond de
rulment. Starea reflectată de o trezorerie netă pozitivă este
concretizarea capacității de a produce profit, iar sub aspect global
exprimă echilibrul financiar total al întreprinderii.
44. Prez conceptele de profit brut, impozabil și net.
Rezultatul brut al ex se poate calcula ca diferență între ven totale și ch
totale.
În vederea det impozitului pe profit se calculează profitul impozabil,
care constituie baza de calcul al impozitului. Profitul impozabil se
calculează prin scăderea din profitul brut al ven neimpozabile și
adăugarea ch nedeductibile fiscal.
Aplicând asupra profitului impozabil cota de impozit pe profit de 16%
pentru 2017 și 10% pentru 2018 se obține impozitul pe profit. Prin
deducerea impozitului pe profit din profitul impozabil se obține profitul
net, ce urmează să fie repartizat pe destinații.
45. Enumerați modalitățile de previz a profitului și prezentați
succint pragul de rentabilitate.
În activitatea de previziune a profitului se folosesc mai multe modalități
cum ar fi: pragul de rentabilitate/ analiza marginală/ metoda indirectă
46. Prezentați destinațiile profitului net.
Constituirea de rezerve legale în limita a 5% din profitul brut până la
concurența sumei reprezentând 1/5 din capitalul social/ Sursele proprii
de finanțare a investițiilor / Constiruirea fondului de participare a
salariaților la profit în proporție de până la 10% din profitul net / Cota
managerului, în limita stabilită în contract / Alimentarea sumelor
proprii de finanțare în cotă de până la 50% din profitul net / Alte
destinații / Sume reprezentând dividendul