Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava Facultatea

de Științe Economice și Administrație Publică Contabilitate și


Informatică de Gestiune, an 1, Zi, grupa 3

Banca Europeană de Reconstrucție


și Dezvoltare
Student: Strugariu Cristina-Floricica
Profesor coordonator: Cibotariu Irina

2018
BERD – Banca Europeanaă de
Reconstructție sț i Dezvoltare
Banca Europeană pentru Reconstrucție
și Dezvoltare a luat ființă în perioada de după
Războiul Rece, fiind creată în special pentru a
susține dezvoltarea economiei de piață în
țările din fostul bloc comunist. Scopul BERD
— care și-a început activitatea în anul 1991 —
este de a asista statele din Europa Centrală și
Asia Centrală în dezvoltarea economiei de
piață. Totodată, mandatul atribuit BERD la
înființare stipulează faptul că instituția va colabora doar cu statele care adoptă principii de
guvernare democratice, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro.

BERD s-a angajat în promovarea progresului spre "economia de piață și promovarea


inițiativei private și a spiritului antreprenorial", acesta fiind principiul călăuzitor de la crearea
instituției, la începutul anilor '90, arată site-ul BERD, www.ebrd.ro.

Ideea de creare a unei bănci europene a aparținut fostului președinte al Franței,


François Mitterrand. Acesta a prezentat proiectul în octombrie 1989, în fața Parlamentului
European de la Strasbourg. La 29 mai 1990, a fost semnat, la Paris, Acordul de înființare a
BERD, acesta intrând în vigoare la 28 martie 1991. La reuniunea inaugurală, care a avut loc
la Londra, între 15-17 aprilie 1991, Consiliul Guvernatorilor a ales președintele și directorii
băncii și a adoptat rezoluția care autoriza începerea operațiunilor BERD la 15 aprilie 1991.

Reputația BERD de expert în tranziția la piața liberă datează încă din perioada de
început a anilor '90. Banca s-a implicat puternic în domenii precum reforma sistemelor
bancare, liberalizarea prețurilor, privatizare și crearea unor cadre juridice adecvate pentru
drepturile de proprietate. Potrivit site-ului instituției, în cei 25 de ani care au trecut de la
inaugurare, BERD s-a implicat în peste 20.000 de proiecte.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare asigură, în special, finanțarea


proiectelor pentru întreprinderile private, de obicei împreună cu alte instituții partenere de
creditare; oferă finanțări de proiecte pentru bănci, întreprinderi industriale și comerciale,
sprijină dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii creatoare de locuri de muncă, colaborează
cu instituții publice pentru sprijinirea privatizării, restructurării și îmbunătățirea serviciilor
municipale. De asemenea, lucrează împreună cu țări donatoare în scopul finanțării de proiecte
și inițiative specifice.

În prezent țările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus,
Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, FYR-Macedonia, Egipt, Estonia, Georgia, Grecia,
Iordania, Ungaria, Kazakhstan, Kosovo, Republica Kyrgyză, Letonia, Lituania, Maroc,

1
Moldova, Mongolia, Muntenegru, Polonia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Slovacia,
Slovenia, Tajikistan, Tunisia, Turkmenistan, Turcia, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan.

BERD este cel mai mare investitor instituțional în regiunea acoperită. În ultima
perioadă, acționarii BERD au început un proces de reorientare conceptuală, respectiv de
extindere a spațiului de acoperire a operațiunilor băncii mandatat inițial, către regiunea
Orientului Mijlociu și Africii de Nord, pe de o parte pe considerentul că multe dintre țările-
țintă în care banca a realizat investiții au ajuns într-o etapă de dezvoltare economică
mulțumitoare, care permite reducerea sau chiar eliminarea susținerii financiare, iar pe de altă
parte pe fondul evoluțiilor politice și sociale din țările vizate de reorientarea investițională,
potrivit site-ului MAE.

Fiecare acționar al BERD are un aport de capital, care constituie finanțarea de bază.

Forul cel mai înalt de decizie în cadrul Băncii este Consiliului Guvernatorilor în
cadrul căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, de obicei Ministrul de Finanţe.
Consiliul Guvernatorilor delegă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este
responsabil de direcţia strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor
şi este reprezentantul legal al BERD. Din iulie 2012 preşedintele BERD este Sir Suma
Chakrabarti (cetăţean britanic).

Suma Chakrabarti, președintele BERD,


aflat în vizită oficială în România, susține o
declarație de presă la Palatul Victoria. (17 iun.
2013)

Președintele Băncii este numit de


Consiliul Guvernatorilor și este reprezentantul
legal al băncii, având sarcina de a administra
activitatea BERD sub îndrumarea Consiliului
Director. În prezent, președintele BERD este britanicul Suma Chakrabarti, instalat oficial în
funcție în iulie 2012, pentru un mandat de patru ani. În mai 2016, vor avea loc alegeri pentru
noul președinte al BERD, post pentru care concurează actualul președinte, Suma Chakrabarti,
și fostul guvernator al Băncii Centrale a Poloniei, Marek Belka.

BERD publică Raportul Anual, rapoarte speciale, broșuri, publicații tehnice,


documente instituționale ș.a.

La finele lui 2012, BERD, BEI și Banca Mondială (BM) au lansat un plan de acțiune
destinat susținerii creșterii în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est. În cadrul acestui plan
comun, BEI s-a angajat să contribuie cu minimum 20 de miliarde de euro, BM cu 6 miliarde
de euro și BERD cu 4 miliarde de euro. În iunie 2015, un comunicat al BM informa că în
2013-2014 cele trei instituții au asigurat pentru Europa Centrală și de Sud-Est o finanțare de
42,7 miliarde de euro, peste angajamentul inițial de 30 de miliarde de euro, iar cele peste 770
de proiecte individuale susținute au avut un impact substanțial în regiune. Printre cele 17 state

2
care au beneficiat de această inițiativă se numără Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria,
Cehia, Croația, Estonia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia.

În ultimii ani, BERD a început să investească în țări din zona euro afectate de criza
datoriilor, precum Grecia și Cipru și a lansat un plan destinat ajutorării țărilor afectate de
criza refugiaților.

La 14 decembrie 2015, BERD a acceptat să includă China în acționariatul său (China


devenind cel de-al 65-lea stat), cu o participație simbolică de 0,1%. Într-un comunicat semnat
de președintele BERD, Suma Chakrabarti, se arată că dobândirea de către China a statutului
de țară membră a BERD va deschide noi oportunități semnificative pentru investiții
sustenabile de către companiile chineze în regiunile unde BERD acționează.

BERD a anunțat, la 13 ianuarie 2016, că se așteaptă să raporteze un profit net de


aproximativ 800 milioane de euro pentru anul 2015, după ce, în 2014, a înregistrat pierderi de
600 milioane de euro, în condițiile în care investițiile sale au atins în 2015 un nivel record de
9,4 miliarde de euro. Principala țară care a beneficiat de investițiile BERD în 2015 a fost
Turcia, cu 1,9 miliarde de euro, în creștere de la 1,4 miliarde de euro în 2014, urmată de
Ucraina, care a beneficiat de investiții BERD în valoare de puțin sub un miliard de euro.

Relaţia România – BERD


România este membră a BERD din 1991. Guvernatorul României la BERD este
ministrul finanţelor publice, iar guvernator supleant la BERD este guvernatorul BNR.
România face parte din Constituenta condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaijan şi
Kyrgyzstan. Şeful misiunii BERD în România este dl. Matteo Patrone, numit în funcţie în
iulie 2015.

Notă: Până la reuniunea anuală a BERD din mai 2011 (Astana), România făcea parte
din constituenta condusă de Ucraina, care mai includea Republica Moldova, Georgia şi
Armenia.

BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un portofoliu


cumulat până la sfârşitul anului 2015 de peste 7,1 miliarde euro (381 de proiecte semnate cu
România începând cu 1991). 62% din totalul investiţiilor au fost angajate în sectorul privat.
Pe lângă propria sa investiţie, BERD a ajutat la mobilizarea altor 14 miliarde euro,
reprezentând co-investiţii în perioada 1991- 2015.

Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de


Administraţie ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reuşit să
îmbunătăţească practicile de conducere corporativă şi să extindă dialogul politic. Portofoliul
Băncii s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori strategici,
investiţii de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar şi a
infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicaţii şi a infrastructurii municipale.
Banca susţine activ dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investiţiilor
în societăţi de leasing şi asigurare, precum şi în fonduri de capital, pensii şi ipoteci.

3
Strategia de ţară pentru România aferentă perioadei 2013-2015, în derulare începând
cu februarie 2012, a avut în vedere investiţii în concordanţă cu priorităţile şi nevoile de
perspectivă ale economiei româneşti. Principalele direcţii de implicare ale BERD în vederea
susţinerii perioadei de tranziţie din România:

 Promovarea stabilităţii şi extinderea numărului de produse destinate sectorului financiar.


 Întărirea infrastructurii prin îmbunătăţirea eficienţei şi o mai mare implicare a sectorului
privat.
 Restructurarea sectorului energetic şi îmbunătăţirea eficienţei şi sustenabilității.
 Încurajarea investiţiilor în sectorul de producţie al economiei.

Noua strategie de ţară, aferentă perioadei 2015-2018 continuă eforturile din perioada
de referinţă precedentă şi subliniază trei direcţii prioritare:

 Extinderea accesului la finanţare şi dezvoltarea pieţelor de capital în vederea sporirii


creditării.
 Diminuarea dezechilibrelor între regiuni şi extinderea incluziunii prin dezvoltarea
infrastructurii (construită pe baze comerciale).
 Sporirea competitivităţii sectorului privat prin investiţii ţintite, pentru eficienţă.

Strategia 2015-2018 se susţine pe prognozele de creştere economică solidă pentru


intervalul imediat următor, venind în sprijinul companiilor care doresc să îşi îmbunătăţească
competitivitatea prin accesarea unor structuri echilibrate de finanţere şi bune practici
corporative.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui şi la întărirea capacităţii


administrative a autorităţilor locale şi a administraţiei publice de absorbție a fondurile
structurale.

Pe perioada strategiei, Banca va continua să colaboreze strâns cu guvernul, UE şi BEI


în vederea facilitării şi utilizării corespunzătoare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune în
cadrul Agendei UE. Banca va continua să asigure că toate operaţiunile BERD în România
respectă principii bancare sănătoase, au impact asupra tranziţiei, sunt complementare, sunt în
conformitate cu procedurile de mediu ale Băncii şi încorporează, acolo unde este cazul,
Planuri de Acţiuni de Mediu pentru a ajuta totodată ţara să îndeplinească
obiectivele privind acquis-ul comunitar de mediu.

Matteo Patrone, director pentru România al BERD, susține


o conferință de presă, la sediul BERD din București. (6 oct. 2015)

România a ratificat Acordul de Înființare a BERD în anul 1990, ca


unul dintre membrii fondatori ai acestei instituții. Activitatea băncii este
orientată către dezvoltarea pieței de capital, îmbunătățirea calității
infrastructurii, reducerea disparităților regionale, creșterea incluziunii și
stimularea competitivității sectorului privat. Operațiunile BERD în
România sunt conduse de Matteo Patrone, numit Director pentru România începând cu 1 iulie
2015.

4
BERD este unul dintre cei mai mari investitori instituționali din România. În 2014,
România a fost a șasea țară în topul principalilor beneficiari de investiții BERD. Banca a
anunțat, în ianuarie 2015, printr-un comunicat, că în 2014 și-a majorat investițiile în România
până la 592 milioane de euro, de la 508 milioane de euro în 2013. Până în prezent, instituția
financiară internațională a investit peste 7 miliarde euro și a mobilizat peste 14 miliarde euro
din alte surse de finanțare.

Portofoliul BERD s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu
investitori strategici, investiții de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului
financiar și a infrastructurii în domeniile energetic, transporturi, comunicații și a
infrastructurii municipale.

În noiembrie 2014, BERD a cumpărat 4,99% din acțiunile Bursei de Valori București
(BVB). Potrivit unui comunicat al instituției financiare, prin această deținere de acțiuni,
BERD susține programul complex al Guvernului României pentru dezvoltarea pieței de
capital, care are ca scop îmbunătățirea funcționării pieței, creșterea lichidității acesteia și a
disponibilității ofertelor de obligațiuni și acțiuni pe piața locală de capital. BERD a primit din
partea BVB, în februarie 2015, premiul de investitor instituțional, care a contribuit cel mai
mult la dezvoltarea pieței de capital. BVB a apreciat că BERD a fost "cel mai mare și mai
activ investitor instituțional în Romania, precum și promotor al procesului de reformă a pieței
de capital și al eliminării barierelor ce stau în calea dezvoltării acesteia''. Recent, BERD și-a
majorat participația la capitalul social al BVB până la 5,12%, în urma unei tranzacții din data
de 1 februarie 2016, prin care a achiziționat 10.000 de acțiuni.

La 2 februarie 2016, a fost semnat la București un acord-cadru între autoritățile


române și BERD, România urmând să beneficieze de expertiza BERD pentru implementarea
reformelor structurale și utilizarea fondurilor europene. Documentul a fost parafat la
București, în prezența prim-ministrului Dacian Cioloș, și a președintelui BERD, Suma
Chakrabarti, și are ca obiectiv susținerea României în utilizarea fondurilor alocate de către
Uniunea Europeană pentru proiecte menite să stimuleze dezvoltarea economică și socială a
țării.

Asistența BERD include sprijin la dezvoltarea strategiilor și a politicilor sectoriale și


la implementarea proiectelor prioritare. Împreună cu BEI și BM, care au semnat acorduri
similare, BERD contribuie la consolidarea capacității României de utilizare a fondurilor
structurale și de investiții ale UE, pentru perioada 2014-2020.

Condiţii de acordare a finanţării BERD


Finanțările BERD pentru proiecte aparținând sectorului privat fluctuează între €5
milioane și €250 milioane, sub formă de împrumuturi sau de participații la capitalul social.
Cifra medie a investițiilor BERD este de €25 milioane.
Proiectele de proporții mai mici pot fi finanțate prin intermediari financiari sau prin
programe speciale care se adreseaza investițiilor de dimensiuni reduse în țările mai puțin
dezvoltate.

5
Criterii
 Pentru a fi admisibil pentru o finanțare, proiectul trebuie să satisfacă urmatoarele condiții:

- să fie situat într-una din țările în care BERD operează


- să aibă bune perspective comerciale
- să aibă un aport de capital în numerar sau în natura din partea sponsorului proiectului
- să fie util pentru economia locală și pentru dezvoltarea sectorului privat
- să satisfacă criteriile financiare și ecologice existente.
Structura proiectelor
BERD adaptează fiecare proiect în funcție de nevoile clienților și de situația specifică
a țării, regiunii și sectorului în cauză. De regulă BERD finanțează maxim 35 la sută din costul
total al unui proiect care pleacă de la zero sau 35 la sută din capitalizarea pe termen lung a
societații responsabile de realizarea proiectului. Sponsorii trebuie sa contribuie cu un aport de
capital semnificativ, cel puțin egal cu investiția BERD.
Este de asemenea necesară asigurarea unor surse suplimentare de finanțare, din partea
sponsorilor, a altor co-finanțatori sau obținute prin intermediul programului de împrumut
sindicalizat oferit de BERD.
Sectoare sprijinite
Finanțările BERD acoperă marea majoritate a sectoarelor economice.

 Câteva exemple:

- întreprinderile agricole
- eficientizarea energetică
- instituțiile financiare
- sectorul de producție
- infrastructurile municipale sau comunale și infrastructurile de mediu
- resursele naturale
- energia
- turismul
- telecomunicațiile, tehnologia informației și mass-media
- transportul.

Investițiile BERD au depășit pragul de jumătate de miliard de euro în anul 2017


Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a investit peste jumătate
de miliarde de euro în economia românească în 2017. Banca a susţinut anul trecut 29 de
proiecte cu investiţii în datorii şi acţiuni, în valoare de 546 milioane euro. Din această
finanţare, 93% a fost acordată sectorului privat.

Investiţia de anul trecut a fost aproape de nivelul maxim din ultimii şapte ani, de 612
milioane de euro, furnizat în 2012. Investiţiile în capitaluri proprii au atins un record record
de 122 milioane de euro în nouă contracte.

6
Rezultatele din 2017 aduc investiţiile totale ale BERD în România la 7,8 miliarde de
euro, iar numărul proiectelor din ţară la 415 la sfârşitul anului.

Priorităţi

În România, Banca se concentrează pe promovarea accesului la finanţare şi extinderea


produselor în sectorul financiar, prin reducerea disparităţilor regionale prin dezvoltarea
infrastructurii şi prin îmbunătăţirea competitivităţii în sectorul corporativ prin îmbunătăţirea
practicilor de guvernanţă şi gestionare, precum şi prin restructurarea întreprinderilor de stat.

Dimensiunea investiţiilor BERD în orice ţară dată este determinată de factori precum
numărul de proiecte care sunt pregătite pentru finanţare şi care satisfac cerinţele băncii,
climatul de afaceri şi disponibilitatea finanţării din alte surse.

Investiţii în 2017

În 2017, BERD a finanţat investiţii de tip greenfield, cum ar fi o instalaţie de reciclare


a deşeurilor industriale de petrol şi o nouă fabrică pentru aliaje moi. Banca a finanţat, de
asemenea, extinderea lanţului local de comercializare farmaceutică şi o dezvoltare imobiliară
pentru logistică la periferia Bucureştiului.

Investiţiile de capital includ o exploataţie agricolă locală, un lanţ popular de


supermarketuri şi o companie care vizează explorarea petrolului şi gazelor în Marea Neagră.
Banca a finanţat, de asemenea, proiecte de infrastructură municipală, cum ar fi noile autobuze
pentru Sibiu, Braşov şi Constanţa.

BERD a fost foarte activă pe pieţele de capital, susţinând emisiunile de obligaţiuni de


referinţă, sprijinind metode alternative de finanţare, cum ar fi leasingul, acordarea de
consultanţă şi finanţare întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri).

Anul a văzut şi două bănci partenere care se alătură noului Fond de Finanţare a
Economiei Verzi (GEFF) pentru România, care îmbină banii BERD cu fonduri donatoare din
Taipei China pentru investiţii în economii de energie în clădiri rezidenţiale. Finanţarea de la
GEFF a fost acordată Banca Transilvania şi UniCredit, care acum împrumută fondurile către
gospodării şi asociaţii de locuinţe.

Matteo Patrone, directorul BERD pentru România şi Bulgaria, a declarat: „Sunt foarte
mulţumit că am putut susţine un număr atât de mare de proiecte importante în 2017. Sperăm
să continuăm să investim puternic în 2018 şi să ne concentrăm atenţia asupra sectorului
privat. De asemenea, planificăm mai multe investiţii în infrastructura municipală şi suntem
gata să susţinem autorităţile în avansarea iniţiativelor de infrastructură şi restructurarea
întreprinderilor de stat”.

7
Bibliografie
Site-ul Ministerul Afacerilor externe: https://www.mae.ro/node/1476
Site-ul BNR: http://www.bnr.ro/Relatia-cu-Banca-Europeana-pentru-Reconstructie-si-
Dezvoltare-(BERD)-1449.aspx
Site-ul Adevărul: http://adevarul.ro/economie/investitii/berd-investit-jumatate-miliard-
deeuro-romania-2017-1_5a6f1e2adf52022f75f79ff8/index.html
Site-ul Agerpress: https://www1.agerpres.ro/flux-documentare/2016/04/15/documentar-
banca-europeana-pentru-reconstructie-si-dezvoltare-berd-25-de-ani-de-la-inaugurare-09-10-
35