1.

Notiunea si conceptul pietei de capital

Orice economie moderna indiferent de nivelul sau de dezvoltare
este caracterizata de existenta si functionarea unor piete specializate
unde se intilnesc cererea si oferta de active financiare necesare crearii
de resurse pentru dezvltarea productiei de bunuri si servicii in cadrul
firmelor. Intr-o economice circuitul activelor financiare au lor intre
ofertantii de fonduri si utilizatorii acestor fonduri. Transferurile intre
aceste doua categorii se realizeaza prin intermediul pietei de capital
care este parte integranta a pietei financiare. Nu se poate face insa o
delimitare stricta intre piata financiara si cea de capital, deoarece ele
se includ si se completeaza reciproc. In literatura de specialitate exista
mai multe definitii ale pietei financiare, cum ar fi:
 PF- o institutie care faciliteaza cumpararea/vinzarea de active
financiare;
 PF- totalitatea relatiilor care vizeaza: emisiunea, circulatia,
schimbul si stocarea nemijlocita a banilor in scopul sustinerii
intregii activitati economico sociale cu capital necesar
functionarii si dezvoltarii acesteia.
Din punct de vedere al activitatii care se negociaza PF este
formata din 3 mari sectoare:
 P. Bancara- tranzactiile cu active bancare nonnegociabile
al caror lichiditate este maxima. Societatile bancare au
rol de intermediar intre posesorii de disponibilitati
banesti si utilizatorii de fonduri in baza de relatii de
creditare.
 P.monetara- czata prin tranzactiile cu active financiare
pe termen scurt de catre societatile financiare.
Tranzactiile includ depozitele bancare la vedere si la
termen: bilet la ordin, cecurile, certificat de depozit, alte
tipuri de titluri mobiliare pe termen scurt de pina la 1 an.
 P de capital- specializata in tranzactiile cu active
financiare pe termen scurt, mediu si lung. Aceasta piata
prezinta un grad de risc mai mare, iar instrumentele
financiare sunt negociabile. Functia principala a unei
piete de capital consta in plasarea valorilor mobiliare ale
 agentilor economici in cautarea de capital catre posibilii
invetitori, detinatori de excedente de capital.
2. Care sunt componentele pietei de capital in functie de
abordarea anglo-saxona si abordarea continental europeana?
In literatura de specialitate exista 2 moduri de definire a PF si a
celei de capital:
1. conceptul anglo-saxon: potrivit acestuia PF cuprinde piata de
capital, pentru capital pe termen scurt, mediu si lung, si piata
onetara pentru atragerea capitalului pe termen scurt
2. conceptul continental-european: prin termenul de piata de
capital se defineste ansamblul format din piata monetara
(finantarea pe termen scurt), PF (finantarea pe termen mediu
si lung) si piata ipotecara specifica constructiilor imobiliare.
3. Care sunt segmentele pietei de capital si caracteristicile
acestora?
In cadrul pietei de capital au loc transferurile de capital disponibil
de la cei care economisesc catre antreprenori.in aceasta ordine de idei,
p de c se structureaza in:
1)Piata primara-asigura intilnirea cererii si ofertei de titluri de
valoare. Pe aceasta piata emisiunile noi de valori mobiliare
sunt negociate pentru prima data, deci are loc prima vinzare
care se caracterizeaza printr-un singur vinzator. Piata primara
permite finantarea agentilor economici si colectivitatilor
publice.
2)Piata secundara- odata pusa in circulatie prin emisunea pe
p.primara, vm fac obiectul tranzactiei pe p. secundara pe care
s/t tranzact vm aflate deja in circulatie, avind rolul de
concentrare a cererii si ofertei de asigurind lichiditatea si
mobilitatea economiilor investite sau ofera posibilitatea
schimbarii portofoliului inainte de scadenta. In cadrul
p.secundare de c un rol important il joaca bursa de valori
datoriat careia fara interventia statului poate fi colectat capital
si orientat spre investire cu scopul obtinerii de profit.
P.secundara asigura operatorilor urmatoarele avantaje: ofera
inform referit la produs ce urmeaza a fi tranz; informat despre
 emitent sunt difuzate investitor si ofera informat priv nivelul
si misc pretului pe p.
4. Care sunt functiile pietei de capital?
Funtiile p de c se impart in doua categorii: pricipale si secundare
1)1.1Atragerea economiile populatiei 1.2 asigurarea
particip pers fizice/juridice la capitalul firmelor: ceea ce
se concretizeaza in difuzarea cappitalului social sub
forma de actiuni pe p de c. Pers care cumpara titl de val
devina actionari si influenteaza rezultatele F ale societatii
de actiuni prin decizia AGA. 1.3 faciliteaza intilnirea
cererii si ofertei de capital 1.4 reorientarea fluxurilor de
capital si restructurarea sectoarelor economiei nationale
1.5 barometrul E nat si mondiale- ac funtie este sugerata
de evolut preturile titl F si de adoptarea unor indicatori
specif, numiti indici care reflecta prin evolut. trendul lor
E
2)2.1 facilitarea investitiilor 2.2 reducerea riscului
investiilor 2.3 obtinerea de cistiguri la capitalul investit
din evolutia preturilor la titl F.

5. Ce reprezinta vm si care sunt caracteristice acesteia?

In situatia in care se face apel public la obtinerea resur F prin
emisiunea de actiuni sau obligatiuni, societ emitente intra in sfera p de
c, iar produsele oferite investitorilor se numesc vm. In liter de
specialitate intilnim not de vm, hirtie de valoare si titluri financ. In
baza legii RM cu privire PVM, titl F sint definite ca titl de proprietate
sau de creanta care confirma dreptur patrimon/nepatrimon ale unei
persoane in raport cu alat persoana. Acest drept nu poate fi realizat sau
transmiuse fara prezentarea acestui titlu F si fara inscrierea respectiva
in regitrul detinatorilor de VM.
VM- s/t instrum negociabile emise sub forma materializata sau
prin inscrieri on cont care confera detinat lor dreptur patrimon si
nepatrimon asupra emitentului cf legii si in conditiile specifice
acestora. Trasaturile VM:
  Negociabilitatea: desemn posibilit trasmiterii VM altor pers
la un pret stabilit in bz raportului cerer/oferta cu respectar
legisl in vigoare.
 Literalitate: stipul drept si obligatiile detinator de VM
 Formalismul: reprez dreptul patrimon si nepatrimon ale
detinat de titl F.
6. Cererea si oferta de capital.
Cererea de capital- provine de la citeva mari categorii de ag E
cum ar fi: statul si colectivitatile locale, firmele se stat si cele private,
societ F inclusiv si bancile. Din pnct de vedere al necesit de capital
cerer de capital poate fi:
 Structurala: determ nevoia de F a unor actiuni E in diverse
ramuri de activit (in scopul sustinerii si dezvoltarii companiei
sau crearii de noi societati), patrunderea pe noi piete ce
presupune atragerea de fonduri banesti.
 Conjuncturala- este generata de insuficienta sau indisponibil
resurs F interne, restrictii excesive in acord creditelor,
nevoilor F generate de deficitul bugetar si cel al balantei de
plati externe.
Oferta de capital- provine din economisire, adica din tot ceea ce
raminte in procesul detin de venit dupa ce isi satisfac necestit de
consum. Pers fizice/juridice care dispun de astfel de economii pot
efectua investit reale (achizit de bunuri, utilaje si altele) sau investitii
F (achizit de titl de val, oper de arta, cr unor depoz bancare).
Economiile devin oferta de capital numai in cazul in care p de c asig
conditiile cerute de investitori.
7. Tipologia pietelor de capital
1)Dupa natura VM: p.obligatiunilor- unde se tranzact instrum de
datorie, p actiunilor- unde se tranzatc instrum de proprietate.
2)Dupa organiz teritoriala: p de c nationala- form prin absorbtia P
de C locale sau prin existenta unei singure piete, p de c regionala-
facilit emisiunea si negociere VM din tarile apartenete unei zone
geografice, p de c internationala- coincide cu o p de c nation insa
cu conditia sa permite emis si negoc VM apartenente ofertantilor
din alte state (Tokyo, New York).
 3)Dupa continuitatea- p intermitente- unde transferur VM este
permisa doar in anumite mom specifice este permisa doar in
anumite specificuri acestei p, iar preturile sint fixe in cadrul
sedintei burselor p continue- unde tranzact de titl poate avea loc
in orice moment, iar tranzac nu se incheie la un pret unic p’u
intreaga zi bursiera. P mixte- unde titl mai importante se tranzact
intermitent, iar p’u celelalte in mod continuu.
4) Dupa modul de comunicare- cu strigare libera- unde tranzact se
incheie prin viu-grai. P electronice- unde tranzact se realizeaea prin
intermed tehnolog moderne (fax, internet).
5) Dupa momentul in care se executa contractul: p la vedere-unde
titl f s/t tranzat p’u livrare si plata imediata. P la termen (futures)-
presupune p in cadrul careia titl F se tranzact p’u livrare si plata
ulterioara.
8. Care sunt principalele acte legislative ce reglementeaza activit p
de c din RM?
Cadrul legal al p de c din RM este reprezentat de: legile adoptate
de parlamentul RM, decretele presedintelui, hotaririle guvernului,
cadrul penal, civil, administrativ si regulamnetele elaborate de CNPF
si alte acte normative elaborate de institutii precum bursa de valori.
Unul din cele mai importante acte legislative pe care se bazeaza p de c
este legea cu privire la PVM. Un principiu prioritar p’u RM in
conditiile de aspirare la integr in comunit EU il constituie adptarea
ligislat din domeniu de p de c autohtone la cea europeana si anume
aspecte ce tin de armonizarea legislatiei, organizarea activit pe p de c,
infrastructura p si modlaitat de realizarea a ofertelor publice de VM.
9. Care sunt principalele acte legislative ce reglementeaza activit
p de c din UE?
Transparenţa şi integritatea reprezintă fundamentul construcţiei
cadrului legal şi instituţional care să asigure funcţionarea pieţei de
capital atât la nivel internaţional, cât şi naţional. In ultimii ani,
investitor din stat UE apel din ce in ce mai mult la piet F care le ofera
o gama larga de servicii si instrumente. Aceasta evolutie justifica
extinderea cadrului juridic comunitar care trebuie sa indice toate
activitatile oferite de investitori. Funcţionarea pieţelor de capital din
ţările UE este asigurată de Cadrul legal compus dintr-o multitudine de
directive. Se consideră, că noul cadrul legislativ al Uniunii Europene
în materia serviciilor de investiții financiare, reprezentat de directivă
MiFID, a intrat în vigoare din data de 1 noiembrie 2007, îşi propune
să crească competiţia şi eficienţa pe pieţele de capital şi să le facă mai
competitive comparativ cu celelalte piețe de capital din lume.

10. Care s/t principal elemen constitut ale cadrului instituț de

asigurare a funcționării p de c din R. Moldova?
Piaţa financiară nebancară autohtonă este reglementată şi
supravegheată de Comisia Naţională a Pieţei Financiare creată în
2007, succesoare a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare
(CNVM). Crearea acesteia a adus importante modificari pentru PF din
RM in plan institutional si regulator.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare este o autoritate autonomă
a administraţiei publice centrale, responsabilă faţă de Parlament,
care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa
financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea
legislaţiei de către ei. În acest scop, Comisia Naţională este învestită
cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de
control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă, în limitele
stabilite de legislaţie. CNPF are drept obiective de bază: asigurarea
stabilităţii, transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar
nebancar; prevenirea riscurilor sistemice şi manipulării pe piaţa
financiară nebancară; protejarea drepturilor participanţilor la piaţa
financiară nebancară. Autoritatea CNPF se extinde asupra
participanţilor la piaţa financiară nebancară, şi anume: asupra
emitentilor, participantilor profesiopnisti, brokerilor de asigurari,
organizatiilor de microfinantare, investitorilor, companiilor de
asigurare, fondurilor nestatatle de pensii.
11. Ce tipuri de emitenți și de investitori activează pe piața de
capital autohtonă?
 În cadrul pieţei de capital un rol deosebit îl au ofertanţii de
capital – investitorii în valori mobiliare şi solicitanţii de capital,
beneficiari ai investiţiei – emitenţii de valori mobiliare. Emitentii sunt
persoane juridice autorizate legal sa emita VM in scopul obtinerii de
fonduri banesti. Principalul emitent in cadrul PF este statul, VM de stat
au un risc nul, deoarece statul isi va indeplini orice obligatiune pentru
a evita falimentul, ceea ce insa nu se poate spune despre societatile pe
actiuni. Cel mai mare grup de emitenti pe piata autohtona il constituie
societatile pe actiuni create in urma procesului de privatizare cit si
societatile pe actiuni nou create. Investitorul este persoana fizică sau
juridică care, în primul rând, asumându-şi riscul nerealizării
obiectivului, plasează bani în instrumente financiare sau în valori
mobiliare, cu scopul de a obţine avantaje economice din exersarea
drepturilor de revendicare a unei părţi din rezultatele exploatării şi
funcţionării activelor care fac obiectul investiţiei. În conformitate cu
statutul său, se deosebesc: investitori individuali (persoane fizice);
investitori instituţionali (numiti simplu intermediar financiar de ex:
societatile de asigurari, fonduri depensii sau bancile de investitii). In
RM activeaza ca investitor instit: bancile comerciale, companiile de
asigurari si fondurile investitionale.
Din punct de vedere al implicării investitorilor în activitatea de
gestionare a activelor şi a preluării riscului, investitori pot fi:
strategici- cunosc şi se implică în administrarea şi conducerea
investiţiei tehnice, asumându-şi responsabilitatea de participare la
administrarea patrimoniului emitentului. Ieşirea unui investitor
strategic din investiţie constituie un semnal negativ deoarece acesta,
prin excelenţă, este un insider şi posedă informaţii confidenţiale care
privesc emitentul.;de portofoliu- nu se implică în administrarea
operativă a emitentului şi ca urmare, dreptul lor de intrare şi ieşire din
investiţie nu este restrictionat, iar răspunderea lor este până la nivelul
sumelor investite.;utilizatori prudenţi, conservatori- în mod curent,
operează cu activul de bază şi, pentru acesta, evoluţia preţului într-un
anumit sens îl afectează, provocându-i o pierdere;investitorul
speculator- nu se ocupă în mod curent cu exploatarea tehnică a unui
activ; el nu este interesat să-l opereze, ca în cazul investitorului
utilizator însa mişcarea pretului constituie o oportunitate de câştig,
pentru speculatorul care îşi asumă riscurile privind direcţia şi
intensitatea acestor variaţii, manifestând un interes deosebit pentru
profitul de capital prin exploatarea imediată a informaţiilor.
12. Care sunt tipurile de activități profesioniste desfășurate pe
piața de capital?
Pe piata de capital un rol important le revine participantilor
profesionisti care desfasoara activitate de intermediere intre emitenti si
investitori atit pe p primara cit si pe cea secundara. In practica
internationala se fac citeva delimitari a participantilor profesionisti:
 Societati de subscriere la plasarea VM : acestea apar ca
intermediari in procesul de emitere si plasare a VM pe p de c.
Aceste activit s/t indelinite de banc de investitii care s/t institut
specializate in transmit capitalur disponibile p’u plasa VM emise
de stat si societ comerciale.
 Societati de VM: desfas activit de intermed a tranzact cu VM
efectuate de investitori in spec pe p de c secundare. In cadrul
acestor societati activ agenti de bursa care din pnct de vedere al
activit se impart in: special operativi (care realiz in mod direct
operat la bursa: dealeri sau brokeri) si special neoperat: rolul
acestora este de a furn clienti informatii despre oportunit de invest
pe p de c(analistii si functionarii bursei).
 Societati de administr a investitiilor: acestea s/t create in scopul de
a asigura gestion profesion a portofolo de VM in care se plaseaza
disponibilit banesti. Se impart in 2 categ: societ de administr a
fondurile de investit si societ de adminitr a investit efect de
investitor individ.
 Societat de compens si depozit: activit acestor particp profesion
e/e raport la funtion pietelor send de c, societ specializ efectuind
serv de compensare, decont si depozitare a tranzact. Aceste serv
asigur rapidit,sigurant tranz cu costuri reduse.
 Societ de registru: in pract internat ac s/t special in : evidenta VM
tranzconate pe o p secund; supravegherea emitent si detinat de
VM si transmit de extrase de cont catre detin de VM
 Activit de tinere a regitrului este una import si pe p de c din
RM. In conformit cu legisl in vig SA s/t obligate sa duca o evidenat
stricta a posesor de VM. In RM activit de tinere a registr este
asigurata de registr independeti. Activit unui particip profesionit se
suspenda doar prin instanta de judec sau decizia CNPF daca se
constata o incalcare.

13. Cine sunt acționarii și ce drepturi li se acordă?

Investitorii in actiuni isi asuma pozit de asociati la afacere printr-o
contribut irevocab la patrimon societ si obtin dreptul de particip la
decizia priv ftionarea societ si riscind obtiner unor venituri care s/t
incerte si nederminate. Actionarii s/t pers fizice sau juridice care din
pnct de vedere legal detin una sua mai multe actiuni la o societ pe act.
Action care detin peste 50% din nr total de act conduce si control
activit unei S. P’ua ctionari, important detinerii actiunilor deriva din
dreptu acestora la o parte din profitul companiei care pot fi distribuite
sub forma de dividente sau pot fi rienvestite de companie la decizia
AGA. Dividentele pe actiuni repr venitul obtinut din investit efectuata.
Dreptur detinute de actionari se impart in 2 categorii: patrimoniale
(dreptul la divid la patrimon societ si altele) si nepatrimon (ex:dreptul
la vot, la particip sila conduc societ si altele, etc). Dreptur actionar:
raspund limitata, transferul actionilor, dreptul la divident, accesul la
rapoarteel anuale, dreptul la particip major capit soc etc.
In urma emis supliment se face apel si la alte dreptur: dreptul de
preemptiune: dreptul de avea priorit la noile actiuni, care interv in
cazul major capita soc, confera dreptul vechilor actionari de a
beneficia de major capitalul in urma unei emis supliment; dreptul de
subscriere: constituie privileg acordat de catre societ emit action sai de
a achizit noiel actiuni la pretur de emisiune si proport cu fondur
particip la capital societ; dreptul de atribuire: asigur particip
nediscrimin a tuturor action, posesor de actiuni ordinare l amajor capit
social, realizate prin incorpor resurs care gener o emisiune gratuita de
actiuni.
14. Ce reprez acțiunea și care sunt criter de clasif a acțiunilor și
care sunt caracterist principale ale acestora?
Actiunea este un tip de VM care semnif dreptul aupra unei cote
parti din patrimoniul companiei si asupra profitur viitoare ale
companiei. Caracterist actiun s/t: fractiuni de capit social cu o anum
val nomin; fract egale ale capit soc, respectiv acestea confera dreptur
egale posesor; indivizibile (are ca scop evit diviz excesive a capit soc
prin stab unei limite la val nomin a actiun); st instrum negociab, deci
ele pot fi transm altor pers cf raport cere/oferta si cu respec cadrului
legal. Tipologia actiunilor:
 Dupa forma de prezentare: materializ (inscrise sub forma unor
clauze, dreptus si obligat ale part implicate. Pe astfel de act sint
scr: numele emit, tipul act, adresa emit, val monim a actiun, seria
si nr, data emis, semnat si stamp emit) dematerializ (care contin
aceiasi inform, dar inregistr pe suport electronic).
 Dupa modul de identificare: nominative (au inscrise pe ele, pe
linga numele emitentului si numel detinator), la puratator (contin
doar numel emitent si identif lor se face dupa serie si nr de
inregistr)
 Dupa dreptul care-l gener: ordinare (refl marim capit soc si reprez
dovada particip la societ, detin acest au dreptul la vot si la divid
variab in ftie de marimiea profit societ) preferent (detin acestora
aui drept la divid fize care se platesc priorit deivid p’u actiuni
ordinare. Acestea se diviz in citeva categ: cumulative:daca societ
nu poate plati divid intr-un an, atunci ele secumul si vor fi plat in
mom in care societ va avea profot suficient; necumulative: act
primsc un divid fix in fiec an, iar in cz in care societ nu v aputea
plati diviid, nu va exista o acumulare a restant divid resprective;
convertibile: act cu dreptul de a fi convertite in act ordinare in
viitor, rata de convertibilit fiind specif in contract; revocabile:
acestea pot fi rascumparate de catre firma emitenta, daca
considera ca divid platite este prea mare in compar cu alte divid
de pe p; returnabile: of investit dreptul de a obtine de la emitent
suma invest, daca actiun respect se dovedesc a fi neperformante.)
15. Care sunt trasăturile distincte ale acțiunilor ordinare și ale
celor preferențiale?
Actiunile companiilor pot fi de doua feluri. Cele mai des intalnite
sunt actiunile ordinare, sau comune, care dau dreptul la dividende in
limita profitului net obtinut de companie in anul anterior, dau dreptul
la vot in Adunarea Generala a Actionarilor si la un procentaj din suma
rezultata in urma unei eventuale lichidari a activelor companiei, in
functie de numarul de actiuni detinute si de ponderea acestora in
totalul actiunilor emise de companie. Al doilea tip de actiuni sunt cele
preferentiale, care dau detinatorilor unele drepturi suplimentare fata de
actiunile ordinare, insa in general compenseaza acest lucru prin
micsorarea altor drepturi. De exemplu, detinatorii de actiuni
preferentiale pot avea dreptul sa primeasca dividende intr-o anumita
suma indiferent daca firma a avut profit sau pierdere in anul anterior.
De asemenea, in cazul lichidarii companiei detinatorii de actiuni
preferentiale pot fi indreptatiti sa aiba prioritate fata de restul
actionarilor, in cazul in care suma rezultata din valorificarea activelor
nu acopera datoriile acesteia. In general, actiunile preferentiale nu au
atasate mai multe tipuri de drepturi in plus fata de cele comune, ci
unul singur, insotit de obicei si de o restrictie, cum ar fi lipsa dreptului
de vot in Adunarea Generala a Actionarilor. 
16. Cum se defineste certificatul de actiuni?
Certificatul de actiuni este un document eliberat de SA
actionarului, care confirma dreptl de proprietate asupra unui anumit
numar de actiuni. Acest act nu se confunda cu actiunea in sine. In caz
de deteriorare sau pierdere a acestuia, societatea elibereaza un
certificat duplicat. Daca actiunile au fost instrainate, certificatul
vechiului actionar se anuleaza, iar noului actionar i se elibereaza altul
nou. Certificatul de actiuni nu este un titul de valoare, nu este
negociabil si nu poate fi transferat. Acesta este doar un mijloc de a
dovedi calitatea de actionar si drepturile care deriva din acest titlu.

17. Ce reprezintă obligațiunea și cine poate emite obligațiuni?

 Obligatiunea este un titlu de creanta asupra societ emitente care
are nevoie de mijloace F si se imprumuta prin intermediul emis de
obligatiuni de la o per la alta (fizice/juridice). Obligatiunile pot fi
emise atat de companii cat si de autoritati statale (Trezorerii,
municipalitati, alte autoritati), unele din acestea beneficiind de
garantia statului sau avand garantia acoperirii prin venituri specifice
ce se vor realiza de pe urma finantarii unor proiecte. Detinatorii de
obligatiuni apar in calitate de creditori ai societ si au dreptu
preferential ft de actionari, la primirea unei parti din profit sub forma
de dobinda sau alt profit.
18. Caracterizati tipurile de obligatiuni.
In ftie de necesitatle societ emitente, precum si in scopul sporirii
atractivitatii p’u investitori au ft create numeroase tipuri de obligatiuni
care tin cont de diverse caracteristici .Astfel obligat pot fi clasificate
astfel.
1. din pnct de vedere al modului de materializare: oblig sub forma
de hirtie:sub forma materializate, document la care se ataseaza
cupoane detasabile pe care se inscrie dobinda care trebuie platita
ptr o anumita perioada; obligat contabile: care nu exista ca
document imprimat ci figureaza in documenteel contabile ale
emitentului.
2. din pnct de veder al identific de obligatiuni: oblig nominative au
inscrise pe ele, pe linga numele emitentului si numel detinator;
oblig la puratator: contin doar numel emitent si identif lor se face
dupa serie si nr de inregistr.
3. din pnct de veder al venitului pe care-l gener : oblig participative:
care dau dreptul investitorului de a participa la rezul favorabile
ale scoie in care a investit, atfel pe linga dobinda stabilita initial,
posesorul acestor obligat mai primeste si sume supliment aloate
dinprofitul societatii; obligat cu dobinda variabila: in cz carora
emitent se obliga sa modfice rata dobinzii pe dur de viata a
obligat p’u a asigura o valorificare maimare a plasamentelor
banesti in conformit cu condit pietei.
4. din pnct de veder al modului de achitare : oblig rambursabile: care
acorda investit dreptul de a returna emitentul in orice moment titl
 F detinut p’u a i se rambura val nominala; obligat rambursab prin
sume constante: st oblig la care emitent plateste invest anual o
suma constanta care incl atit dobinda cit si o parte din val
imprumutului; oblig cu cupon unic: la care dobinda nu se plateste
periodic ci se capitaliz si se plateste o sing data la scadenta.
5. dupa tipul emitentului: obligat corporative:care au un grad de risc
si st emise doar de SA, de reg nou create pe p; obligat municipale:
st emiste de catre organele teritor in veder finant unor programe si
obiective soc-econom, regionale sau loicale din venitur obtinute
din exploat obiectivelor finantate; oblig de stat: expres R de
creditare a statului, in special p’u acoperirea deficit buget si a
investit, importur, se emit pe per cuprinse intre 10/30 ani, iar
daorita garantiei guvernului de care bnefic prez un grad ridicat de
atractivit pu investitori.
19. Ce clasificari cu recunost internat, efect de compan special in
eval riscurilor invest de obligat cunoaste-ti?
Din toate variet de obligat investitorul va alege acel tip care i se
potriveste cel mai bine, unul din cele mai importante aspecte ce
trebuie analizate la efectuarea unei investitii in obligat este gradul de
risc al acestora. Evaluarea acestu risc se efectueaza de catre organizat
specializ care iau in considerare mai mlte aspecte: indicatori de
profitabilit si lichiditate; de indatorare si de gestiune ce ofera
informatii cu privire la bonitatea unui emitent prin acord unor
calificative. Cele mai celebre clasificari in acest sens st facute
companiile americare: “standard and poor’s” (SAP) si “Moods”. In
depend de aceste criterii au ft ierarhizate in fel urmator: 1. obligat de
cea mai inalta calit- AAA; 2. oblig de buna calitate- AA; 3. oblig de
buna calitate mai sensib la schimb economice- A; 4. oblig de calit
medie cu seria BBB; 5. oblig de calit speculat cu BB; 6.oblig de calit
scazuta- B; 7.obligat cu riscuri majore- CCC; 8, oblig cu grad sporit
de speculatie- CC; 9. oblig de cea mai scazuta calit cu C; 10.obligat in
imposibilit de plata- D. Primele 4 tipuri sunt cu un potential de piata
sigur, in special prima categ care dispun de un potental puternic de
implinire a tuturor obligatiunilor. Categoriile cuprinse intre 2 de BB si
CC st considerate titl F speculative existind pericolul ca emit sa nu-si
poata indepl obligat de plata asumate. P’u obligat din grupa C nu se
platesc cupoane, iar emitent obligat din grupa D snt inincapacit de
plata (insolvabili).
20. Ce tipuri de VM de stat se utilizeaza?
Titlurile de stat sint emise sub forma dematerializata, iar guvernul
oricarei tari poaet aparea pe p de c atit in calitate de emitent, cit si in
calitate de investitori. Sunt de 2 categorii: nepurtat de dobinda- sint
vindute la un pret intial mai mic decit val nominala, iar difer dintre
pret si val nominala reprez benef cumparatorului; nepurtat de dobinda-
titl de stat vindute la val nominala p’u care emitentul platste periodic
dob conform conditiilor cuprinse in prospectul de emisiune. In
practica internat, denumir si caracterist titl de stat difera in ftie de
termen pu care se emite: 1.obligat publice/de stat- emise pe un termen
lung de 10/30 ani p’u acoperirea deficit bugetar, se vind la licitatie sau
pot fi subscrise direct. Acestea mai pot fi emise si pu finantarea unor
obiect majore de interes public; 2.bonurile de tezaur- st emise pe
termen mediu de la 1-20 ani p’u acoperirea deficitelro bugetare. 3.
bilet de trezorarie- st emise pe term scurt de pina la 1 an de catre
trezor statului p’ua coper golurilro sau deficit de trezorarie. Acestea
nu st purtat de dob, st cumparate de banci si institutii financ.
Practic nation cu priv la obligede stat st asemanat cu practica
internat. VMS in RM se emit pe term scurt, mediu si lung. VMS pe
termen scurt st: bonurile de trezorarie- care st VM mobil cu scont
emise sub forma de inreg in cont cu scadenta de la 28/67 zile; bonuri
de acoperire a decalajului de casa- st emise sub forma de inregistr in
cont pe orice termen de pina la un an ins copul echivalarii venitur si
cheltuiel al buget. VMS pe termen mediu si lub pot fi emise atit sub
forma de inregistrari in cont, cit si in forma materializata.

21. Ce tipuri de emisiuni a VM primare se efectueaza in practica

nationala si internationala?
Emis de VM reprez o modalit F a unor proiecte de investit prin
intermed p de c. Emitentul de VM va primi in schimbul acestora
capital investitor care st interesati sa-si valorifice resursele
disponibile. Cu ajutorul oper de emsiune se formeaza atit capit propriu
cit si cel de imprumut. In acest scop se emite cele 2 tipuri de VM:
actiuni la formarea capital propriu si obligat la formarea capital de
imprumut. Emis de VM este perceputa atit ca totalit de VM ale unui
emitent, cit si ca totalit operatiun stabilite prin lege in vederea plasar
de VM. Principal scopur ale emisiuni de VM consta in transform lor
in resurse F diponibil din econmiie in capital pe term accesib
emitentilor. Destinate realiz de investits au transform lor in capit de
imprumut. Emis de VM poate fi clasif cf urmat criterii: dupa
momentul emis: emis la constituire- reprez prima emis a societ este
doar din actiuni, efectuata de catre SA. Actiun emise la infiint se plas
integral intre fondat prin emsiuni inchise; emis suplimentare- sint emis
atit in actiuni cit si in obligatiuni si sit efectuate pe parcusr activit SA
in vederea majorar capitalului. dupa tipul subscrierii: emisiune
inchisa- presupune plas de VM in cadrul unui cerc limitat de investit a
caror lista se aproba in modul prevazut de statut emitentului; emisiune
deschisa/publica- presupun plasarea de VM printre potent investitor,
perfect prospectului ofertei publice si asigur accesului liber si egal la
informat pe care o contine prospectul. Emis prin oferta publica se
efect in scopul major capital social la plasa obigat.
22. Care st etapele de realiz a unei emisiuni de VM primare prin
oferta publica init.?
I. Alegerea consultanţilor şi intermediarilor (de exemplu, bănci
de investitii etc.). Primul pas pentru pătrunderea pe piaţă constă în
contractarea serviciilor unei firme de consultanţă şi intermediere (de
regulă, o bancă de investiţii) pentru a vinde (distribui) titlurile de
valoare. Banca de investiţii trebuie să aibă competenţa legală,
conexiunile de marketing şi abilităţile necesare pentru a plasa titlurile.
În stadiul iniţial al emisiunii primare de acţiuni, banca de investiţii
acordă consultanţa necesară pentru stabilirea oportunităţii lansării
emisiunii şi analizează modalitatea prin care vor fi distribuite
acţiunile. Pentru lansarea şi vînzarea titlurilor pe piaţa de capital,
băncile de investiţii parcurg trei etape: 1. pregatirea emis de VM,
banca de investiţii poate oferi consultanţă emitentului, decide ce tip de
finanţare este necesară, stabileşte caracteristicile titlurilor ce vor fi
emise şi propune data la care trebuie să se realizeze vînzarea, astfel,
încît emitentul să beneficieze de cel mai scăzut cost pentru finanţare.
Odată ce decizia de emisiune este luată, banca de investiţii îl ajută pe
emitent să întocmească documentele necesare. 2. Subscrierea
(asumarea riscurilor) este procedeul prin care banca de investiţii se
obligă să cumpere noile titluri la un anumit preţ. Riscul există între
momentul în care banca de investiţii cumpără titlurile de la emitent şi
momentul în care ele sunt vîndute publicului. Riscul constă în faptul
că titlurile pot fi vîndute la un preţ mai mic decît acela pe care banca
1-a oferit pentru ele.3. Vînzarea şi distribuţia vm. Odată ce banca de
investiţii a cumpărat titlurile, ea trebuie să le revîndă investitorilor.
Din această vînzare, băncile de investiţii cîştigă diferenţa dintre preţul
pe care îl plătesc pentru titlurile respective şi preţul la care acestea
sunt revîndute publicului.
II. Pregătirea prospectului de emisiune. Startul „oficial" al
procesului este dat de convocarea unei întîlniri cu cei mai importanţi
colaboratori ai firmei, care vor constitui, în continuare, „grupul de
lucru". întîlnirea preliminară este primul pas în elaborarea
prospectului de emisiune. Acesta este un document care conţine toate
informaţiile necesare pentru ca investitorii să poată lua decizii
raţionale.
III. Înregistrarea condiţiilor ofertei la autoritatea de supraveghere
a pieţei Odată ce prospectul preliminar este revizuit şi acceptat de toţi
membrii grupului de lucru, el va fi înaintat autorităţii de supraveghere
a pieţei de capital, împreună cu alte documente legale.
IV. Asumarea de către firma intermediară a angajamentelor. În
perioada cuprinsă între întîlnirea preliminară şi depunerea cererii de
înregistrare, însoţită de prospectul preliminar la autoritatea pieţei
(aprox. 50-60 de zile), banca de investiţii va întreprinde o investigaţie
foarte atentă a tuturor aspectelor importante ale afacerii.
V. Tranzacţionarea valorilor mobiliare primare pe piaţa informală
(„piaţa gri"), stabilizarea şi introducerea titiuruor în bursa. Perioada
de timp scursă de la publicarea prospectului preliminar pînă la
începerea tranzacţionării oficiale este destul de mare, de aceea, se
creează, adesea, o piaţă informală care anticipează tranzacţiile
propriu-zise.
23. Ce reprezinta prospectul de emisiune si care sunt
componentele distincte ale acestuia?
Prospectul de emisiune este elaborat în cazul ofertei publice de
valori mobiliare.Prospectul ofertei publice este un document al
emitentului sau ofertantului, ce conţine informaţiile necesare
investitorilor pentru adoptarea hotărîrii de procurare sau de vînzare a
valorilor mobiliare, plasate de emitent prin ofertă publică pe piaţa
primară sau propuse de ofertant pe piaţa secundară. Prospectul de
emisiune constă din mai multe componente distincte: Oferta este
detaliată în prima parte a documentului, care prezintă atît procedura de
obţinere a fondurilor, cît şi modalitatea în care vor fi folosite acestea
de către firmă. Descrierea societăţii trebuie să conţină referiri la orice
schimbare semnificativă din ultimii cinci ani şi să acopere principalele
produse sau servicii oferite de aceasta. Alte elemente, prezentate în
această secţiune, sunt avantajele competitive de care dispune firma în
domeniul pieţelor, clienţilor, proprietăţii Informaţiile financiare se
referă atît la rezultatele operaţionale ale firmei, cît şi la structura de
capital, incluzînd obligatoriu şi o analiză a datoriilor. Schimbările
semnificative care au avut loc în structura societăţii sunt prezentate
în prospect, dacă s-au petrecut relativ recent (de ex, cu 2-3 ani
înainte). Aceste schimbări se referă la achiziţii sau dezinvestiri mai
importante şi la impactul lor asupra profiturile societăţii.
Managementul, conducerea şi acionarii semnificativi ai firmei sunt
incluşi într-o prezentare detaliată, care va conţine, pe lîngă unele date
personale referitoare la aceştia, informaţii despre remuneraţii, precum
şi despre orice tranzacţie din ultimii doi ani dintre emitent şi directorii,
managerii superiori sau deţinătorii a 10% sau mai mult din acţiunile
sale.Aspectele fiscale de interes pentru investitori, eventualele acţiuni
în justiţie, în care firma este implicată, şi o analiză a factorilor de risc.
24. Ce contine,conform legisl autohtone prospectul ofertei
publice?
Prospectului ofertei publice, pe piaţa primară, se stabileşte de
către autoritatea de supraveghere a pieţei (CNPF, în căzul Republicii
Moldova). Pentru bănci şi alte instituţii financiare, prospectul ofertei
publice pe piaţa primară se stabileşte de către Comisia Naţională în
comun cu Banca Naţională a Moldovei. Conform legislaţiei naţionale,
prospectul ofertei publice trebuie să conţină: Informaţia generală
despre emitent; Specificarea stării financiare a emitentului;
Specificarea emisiunii preconizate a valorilor mobiliare; Declaraţia
investiţională.
25. In ce constau particularitatile emisiunii de VMS in RM?
Societatea pe acţiuni emite acţiuni la înfiinţarea sa şi pe parcursul
existenţei acesteia. Emisiunea acţiunilor poate fi efectuată pe piaţa
primară prin intermediul emisiunii publice sau prin emisiune inchisa.
La înfiinţare, societăţile efectuează emisiune închisă. La emisiunile
ulterioare, societăţile pe acţiuni de tip închis emit valori mobiliare fară
ofertă publică. Societăţile de tip deschis, în cadrul emisiunilor
suplimentare, plasează valorile mobiliare prin ofertă publică sau prin
emisiune închisă. La emisiunile ulterioare. Societ de tip deschis
plaseaza VM, atit prinoferta publica cit si prin oferta inchisa. SA de
tip inchis atit la infiintare, cit si ulterior emit VM, fara oferta publica.
Obligaţiunile pot fi emise de societăţile pe acţiuni, precum şi de
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în cazurile
prevăzute de legislaţie. Emitentul va asigura emisiunea de obligaţiuni,
precum şi dobînda aferentă, prin: gajul bunurilor sale proprii şi/sau
bunurilor persoanelor terţe şi/sau cu garanţia bancară, şi/sau prin
fidejusiune, şi/sau prin poliţa de asigurare, cu excepţia cazurilor
emiterii obligaţiunilor convertibile în acţiuni sau întrunirii
concomitente de către emitent a următoarelor condiţii: val capit soc al
emitentului este mm de un mln de lei; emit desf activit de cel putin 3
ani si in ultimii 2 ani au obtinut profit net; emit nu are preced de
neexecutare a obligat sale ft de detinat de obligat plasate anterior.
Împrumuturile de stat se realizează pe diferite căi, dintre care una
este prin emisiuni de valori mobiliare de stat (VMS).După cum a fost
menţionat, pe piaţa internă a Republicii Moldova, se emit trei tipuri de
valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie, bonuri de acoperire a
decalajului de casă si obligaţiuni de stat. Guvernul, în persoana
Ministerului Finanţelor, se autorizează să contracteze împrumuturile
de stat de la Banca Naţională a Moldovei şi de la instituţiile financiare
din Republica Moldova, în limitele generale ale plafoanelor, prevăzute
în legea bugetară anuală şi conform criteriilor stabilite în Legea cu
privire la Banca Naţională a Moldovei.Ministerul Finanţelor, în
numele Republicii Moldova, este autorizat să emită valori mobiliare
de stat.Valorile mobiliare de stat se emit sub formă de înregistrare în
cont sau sub formă fizică. Titlurile de stat se rascump in conformit cu
legisl in vigoare. In urma rascumpar oblig ce decurge din titlul de val
de stat se sting.
26. Delimitari conceptuale privind piata bursiera.
Aparitia si dezvoltarea burselor repr o consecinta naturala si
dovedeste progresul pe care societ la inregistr in domeniul E si al
organizarii pietei. In mod clasic b de v presupune existenta unei
institutii care dispune de spatii p’u tranzact unde se concentreaza
cererea so oferta de titluri F. B de V este o componenta a piatei
secundare de capital a carei activitate se bazeaza pe reglemen publice
si se negociaza VM inscrise la bursa. P’u o buna ftionare, bursa presup
exist unui mecanism de centralizare a tranzact permitind accesul direct
si perman al investitor al informat d epe p si efectarea operatiunilor.
Acest sistem de centralizare a ft real prin concentrar ordinelor de
vinz/cump intr-un loc numit ringul bursei, iar real tuturor tranzact este
efect de pers specializ numite agenti de bursa. B de v a RM reprez o
SA ce desfas activit bursiera pe PVM in confomit cu statutul si
regulam bursei si conform legii cu privire la PVM. B de V este o piata
publica ( ac calit o diferent de alte piete prin proces de negociere care
s epoaet realiza intre firmele private de emisiuni sau intre pers fiz care
pot negocia intre ele si care pot finaliza trans dupa reguli particul difer
de la o operat la alta); este o p reglement (tranzact la bursele de v au o
importanta pu intr E ce viz atit E publica, ci si cea privata, tranzact
bursiere po produce efecte ft puternice asupra vietii E si credibilit F a
emitentilor. Aceste tranz se efect in conformit cu niste reglement ft
precise, cum ar fi: modul de stabilire a cursului sau sanctiun pu
neregulele constatate); bursa este una din cele mai importante
investitii ale e de p (astfel e/e un segm al PF, o p secundara organizata,
transparenta, se supravegh oferta pe care se incheie tranzact cu VM,
produse derivate si bani).
27. Functiile B de V si rolul acesteia p’u economia contemporana.
In general, bursele si in special b de v joaca un rol special prin
influenta lor puternica repre o dovada incontestabila a faptului ca
bursele au devenit unul dincei mai iumportanti piloni ai economiei
contemporane. Printre principalele ftii ale acesteia se numara:
concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare (într-un anumit loc
şi la un moment dat, realizându-se astfel o legătură directă între
posesorii de capitaluri disponibile şi nevoia de finanţare a agenţilor
economici, statului, administraţiei publice); efectuarea tranzacţiilor cu
valori (oferind posibilitatea transformării titlurilor deţinute în
lichidităţi); reflectarea conjuncturii economice a momentului, (pentru
spaţiul economic pe care îl reprezintă); urmărirea continuă şi
sistematică a cursului valorilor mobiliare (nivelul preţului de
tranzacţionare la un anumit moment oferind informaţii asupra valorii
de piaţă a societăţilor emitente de valori mobiliare). Alte ftii
specifice: macroeconomice- bursa a devenit un competitor puternic al
sistemului bancar. A devenit o alternativă a creditului bancar în
finanţarea economiei. Emitenţii de acţiuni sau obligaţiuni nu ezită în a
folosi ambele metode de finanţare simultan. Aceasta poate fi o soluţie
potrivită pentru economia autohtonă în scopul realizării unor proiecte
importante, precum modernizarea reţelelor de cale ferată şi
telecomunicaţii, autostrăzi, construirea şi retehnologizarea de mari
capacităţi de producţie; microeconomice- Bursa facilitează creşterea
sau micşorarea notorietăţii companiilor listate şi astfel influenţează
motivarea întreprinzătorilor în a vinde sau a cumpăra titl de V. B
stabilesc un MG mai eficient al intreprind si permite cresterea
fondurilor proprii ale intrprinderii; individuale- faciliteaza obtiner d
elichid de catre action si mijloceste de asem o evaluare a averii
personale. Actionar pot in orice mom sa vinda total sau partial VM pe
care le detine in schimb pretul de p acceptabil.

28. Tipologia burselor de valori.

 1. În dependenţă de forma de organizare: burse de stat (publice) –
ceea ce presupune pentru momentul înfiinţării intervenţia
organelor administraţiei publice. Bursele de stat sunt instituţii cu
caracter nelucrativ, organizate şi administrate de stat, şi de
regulă, accesul deschis pentru orice intermediar îndeplineşte
condiţiile impuse de regulamentele în vigoare. burse private –
care au apărut exclusiv prin iniţiativă privată. Bursele private sunt
instituţii cu caracter nelucrativ sau cu caracter lucrativ . burse
mixte – atât publice, cât şi private (bursele din Elveţia).
2. După obiectul tranzacţiei: Burse generale – la care se negociază
operaţiuni cu diferite mărfuri şi valori mobiliare, valute. Burse
specializate – care se ocupă cu tranzacţionarea unei game
determinate de mărfuri sau numai valori mobiliare.
3. După numărului de membri: Burse închise – la care este limitat
numărul de membri fondatori. Calitatea de membru (nou) se
poate dobândi doar prin schimb (cu un membru vechi), prin
moştenire, cumpărare sau închiriere. Burse deschise – la care
numărul membrilor poate fi suplimentat într-o anumită proporţie.
4. După modul de comunicare în vederea încheierii tranzacţiilor:
Burse cu strigare liberă,în cadrul cărora tranzacţiile se încheie
prin viu-grai.Burse electronice – tranzacţiile realizându-se prin
intermediul tehnologiilor moderne de comunicare (telefon, fax,
internet)
5. După modul de formare al preţului: Burse de licitaţie, ceea ce
presupune existenţa unui conducător al şedinţei de tranzacţionare,
caracteristic fiind faptul că la un moment dat în timp, pentru un
anumit titlu, nu poate exista decât un singur preţ de încheiere a
tranzacţiilor; Burse de negociere – unde pentru formarea preţului
se utilizează negocierea directă între participanţi, caracteristic
fiind faptul că la un moment dat în timp, pentru acelaşi titlu, pot
exista simultan mai multe preţuri de încheiere a tranzacţiilor.

29. Structura organizatorica a bursei de valori.

Pietele bursiere contemporane activ pe princip autoreglement in
limit legislat in vig bursle se reglement astfel: statutul bursei
reprezintă actul fundamental de organizare şi de funcţionare prin care
se stabilesc drepturile şi obligaţiile membrilor bursei, forma de
organizare şi de funcţionare a acesteia, precum şi modul de
soluţionare a litigiilor; regulamentul bursei reprezintă actul prin care
se dezvoltă principiile stabilite în statut şi în care se precizează
obiectul tranzacţiilor, mecanismul de funcţionare, structura organelor
operative principale şi auxiliare, procedura stabilirii preţurilor şi
procedura efectuării plăţilor. Potrivit practicii internaţionale,
organizarea şi conducerea burselor de valori – managementul bursei –
se realizează diferit de la ţară la ţară şi chiar de la bursă la bursă.
Indiferent de caracteristicile particulare, se poate defini un model
general al managementului bursier, care include patru mari categorii
de organisme: de decizie, de execuţie, de consultanţă şi de control.
Bursa de valori a Republicii Moldova se creează şi funcţionează
în formă de societate pe  acţiuni cu capital social de cel puţin 500 mii
de lei. Comisia  Naţională a Pieţei Financiare  este  în drept să ceară
bursei de  valori  majorarea capitalului social. Organele de control s/t:
Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere
al bursei şi se ţine cel puţin o dată pe an. AGA poate fi ordinară,
anuală sau extraordinară. Consiliul bursei reprez interesele actionar
in per dintre AG si in limitele atribut sale exercit conduc generala si
controlul asupra activit societat. Membrii st alesi de AGA pe term
prev in statut, insa nu mm de 4 ani. Organul executiv conduce activit
curenta a bursei cu exceptia chestiunilor ce tin de compent AG sau
consiliului bursei. Comisia de cenzori ai bursei exercita controlul
asupra activit E F a bursei si se subordon numai AGA. Se alege pe
term de 2 pina la 5 ani. Membrii b de v sunt poers care paricip la
infiintar b de v si detin anumite drepturi si obligatiuni.

30. Structura functionala a bursei de valori

B de v nu este deschisa in mod automat p’u toate VM aflate in
circulatie la un mom dat. La bursa pot fi negociate doar titl care au f/t
inscrise la cota la cererea emitent dupa o ancheta ft atenta aupra situati
acestora. Indiferent de tipul de p sau de operat bursiera un titlu financ
trebuie sa parcurga citeva etape distincte: introducerea pe piata,
lansarea ordinelor de vinz/cumpar; executarea operatiunde livrare si
lichidare. In general structura pietei bursiere suprinde 3
compartimente: piata bursiera principala: rezervata celor mai mari si
dinamice firme emitente; piata burs secundara care negociaza titlur
firmelor de talie importanat si mijlocie; a 3-a piata numita adesea in
afara cotei: in cadrul careia regulele de admitere sunt mai felxibile
decit pe piata burs primara si secundara. Ordinul bursier este o
insctructiune clara data de un operator economic care doreste sa vinda
titl F. Acest ordin este adresat unui agent de bursa in forma scrisa
sauin mod verbal in cursul sedintei bursiere. Poate fi de mai multe
tipuri: ordinul la piata, ordinul limita, ordinul cu clauza la unpret mai
bun si ordinul cel mai bun.

31. Piata extrabursiera: generalitati si caracteristici.

Majoritatea statelor cu o e de p au pe linga o bursa de v oficila si
o piata extraburs care complet procesul investition pe p de c. Piata
extrabursiera mai este numita si piata la ghiseu. Societ care nu s/t
cotate al bursa cum ar fi cele noucreate sua cele de interes regonal isi
desfas tranzact la ghiseele firmelor de dealer. Piata extrabursiera eset
op secundara de negociere intre cer si oferta de titl de val, lichiditatea
asigurindu-se prin concurenta unui nr mare de comercianti de titluri. P
extraburs este o piata electronica si imita intr-o anumita mas tehnicile
de tranzact si cerintele bursiere. Pe aceasta piata se tranzaction de la
distanta din sediile societat de intermed un nr mare de tranzact printr-
un acces cit mai simplu. O caracterist a pietei extraburs este lipsa unui
sediu localizat geografic similar bursei oficiale. VM care se tranzact
pe ac piata s/t emise de societ care au o import locala, fie sunt noi fie
au un niv de dezvolt redus care nu le permiet accseul de a fi cotate la
bursa de valori. O data cu dezvolt tehnicii piata extrabus a cistigat tot
mai mult increderea investitorilor, iar importanta ei nu trebuie
neglijata. Totodata aceasta piata permite ca un nr mare de scoiet sa
poata fi cotate, iar lipsa unor restrictii exagerate face posibil eccseul
simplu in sistem si negociere la distanta.
32. Definirea, rolul si clasificarea indicilor bursieri.
Necesit aparitiei si utiliza in practica a indicilor bursieri a fost
determ de nevoia existentei unui produs F, care ar reflecta evolutia de
ans a pietei respective. Indicele bursier poaet fi definit ca fiind o mas a
dinam valorice a unei piete bursiere, in ansamblu ei sau a aunui
anumit sector. In unele cazuri se pot calcula indici regionali, baza de
includere a firmelor in compon acestuia fiind asezarea lor geogr. Tot
odata indicele bursier este un instrument sintetic de determinare a
trendului unei piete bursiere, care reflecta inprimul rind evolut
cursurilor titl de V apartinind firmelor cotate si selectate pentru a fi
luate in calcul. Primul indice bursier a f/t Dow Jones Industrial
Average in anul 1896, calculat la bursa din New York Stock Exchange
si apartine primei generat de indici (apartin aceluiasi domeniu de
activitate). O noua eta in dezv indic burs a repr calcul indicilor de
generat a doua adica din diverse sect ale E. Indicii se clasifica dupa
mai multe criterii: Dupa VM pu care se construiesc: indici p/u actiuni
(includ in componenta lor actiuni), indici p/u obligatiuni (care includ
in componenta lor obligatiuni si care caracterizeaza piata p/u aceste
titluri). Dupa modul de calcul: indici din prima generatie (calcul ca o
medie aritmetica a cursului actiunilor componente) indici din
generatia a doua (calcul prin ponderarea actiunilor cu capitalizara
bursiera sau cu cursul bursier. Dupa gradul de cuprindere al indicilor:
indici generali (care cuprind actiuni ce apartinmaimultor dom de
activit, avind ca scop o reflectare cit ai fidela a evolut pietei respective
la un mom dat); indici sectoriali (care reflecta evol unui singur
domeniu de activitate). Urmarirea indic e/e necesara si pentru
aprecierea performan unui titlu mobiliar in raport cu tendpietei. Daca
VMrespectiva scade, in timp ce trendul pietei este stabil sau in
crestere, inseamna ca firma emitenta este evaluata negativ de catre
piata, ca exista riscuri in piata sub tendinda medie, inseamna ca acel
sector se confrunta cu prob E, ca evoltia sa vitoare este pusa sub
semnul intrebarii. Faptul ca o firma este inclusa in componenta unui
indice prezuma o consacrare penrtu acea companie, VM acesteia fiind
consider VM sigure.
33. Indici internationali reprezentativi.
 Principalii indici bursieri folositi ca repere de catre investitori si
analisti s.t specifici pietelor din MB, SUA si Japonia. In ultimii ani,
insa internationalizarea pietelor burselor a determinat utilizarea unor
indici internationali sau mondiali. Indicele Dow Jones vine de la
numele celor care l-au calculay si l-au lansat pt prima data: Charles
H.Dow si Edward Jones. Denumirea de “average” provine de la modul
original de calcul al indicelui, care era o simpla medie aritmetica a
cursului celor 30 de actiuni componente. Cele mai importante actiuni
cuprinse in indicele S&P din pnct de vedere al capitalizarii s/t:
Microsoft, General Electrics, Intel, IBM etc. Indicele Standard and
Poor/s 500 dupa cum este denumit, detine in structura 500 de
companii, dintre care 80% apartin industriei, 15% institutii financiare ,
3% utilitati si 2% companii de transporturi. Indicele FT-30 cunoscut si
sub numele de FT Ordinary Share Index, este cel mai vechi indice
calculat pe piata burs a MB. Ei se bazeaza pe cursul a 30 de actiuni
tranzact intens(“blue chips”). Indicele Nikkei numit uneori si Nikkei
Dow este compus din 225 de actiuni din prima sectiune a Bursei din
Tokyo, fiind calculat c ao medie aritmetica ponderata. Celor mai
importanet companii incluse in structura indicelui Nikkei le sunt
atribuite anumite ponderi. Indicele DAX este considerat cel mai
reprezentativ indice calculat la bursa din Frankfurt, DAX cuprinde un
numar mare de 30 de actiuni ale celor mai importante companii
germane: BMW,Allianze,Metro,BASF etc. Indicele global Salomon-
Russell cuprinde in structura sa cca 45000 de actiuni ale unor
companii din 23 de tari. Sunt excluse din componenat indecelui
companiile care nu sunt disponibile pt investitori straini sau care sunt
ft putin lichide. Indicele mondial Standard and Poor’s. Denumirea
exatca este S&P Glogal 1200 si acopera sapte regiuni principale ale
lumii si 29 de tari. Acest indice este calculat ca o reuniune a unor
indici calculati de firma Standard and Poor’s in intreaga lume.
34. Indicii bursieri nationali.
Indic burs nation st necesari specialist in scopul orient lor mai
precise in dezvolt econom, precum si al urmari dinamicii de dezvolt a
acesteia. Investito autoht si straini urmaresc, in baza indicilor bursieri,
integr invest lor. Un mom import in dezvolt p de c a RM, in spciel a b
de v l-a constituit aparitia in anul 2000 a indecelui bursier CNVM-32.
drept baza pentru pentru calcularea respectiv aluat cel mai rapindit
indice “Dow Jones”, calculat in regimul timpului real conform
rezultatelro negoc la bursa de valori din New York. Acest indice se
calcula saptaminal, duap incheierea sedintei de vineri de
tranzactionare la BVM. Incepind cu anul 2007, indicele CNVM-32 a
fost redenumit in CNPF. Pretul de piata al VM initial incluse in
calculukl indicelui este ultimul pret inregis in cadrul tranz din sectia
interactiva de vinz.vump a BVM pina la data de 1 ian 2006. pretul de
piata al VM ce urmeaza a fi incluse in calc indicelui dupa per de baza
esteultimul pret inregistrat in tranzact din sectia interactiva de
vinz/cump din cadrul BVM. In cazurile in care la B de V a RM se
efectueaza tranz cu valori mobiliare care nu s-au tranz pina la data de
1 ian 2006 din sectia interactiva de vinz/cump din cadruL BVM, ele
urmeaza a fi incluse in calculul indicelui. In cazurile in care la B de V
se retrag din circulatie VM care pin ala data retragerii s-au tranz in
cadrul sectiei interactive de vinz/cum a BVM ele urmeaza a fi excluse
din calculul indicelui.
38. Particularitati ale dezvoltarii pietelor de capital din tarile
membre ale CSI.
Cooper dintr tar membr ale CSI in domen reglemen pietel de VM
ofera posibilit schimb de exper si contrib la imbunatat principi de
funct si dezv continua a piet burs. Dezvolt piet de capi a unor tari
mem CSI poate fi caract de urmat particul: 1. Integrarea insuficienta
a piet de capit ale tar-membre ale CSI in ec mondiala, fapt ce a
permis evit impac direct si imediat al crizei financ globale. Au
suportat modif doar preturile actun emise in Rusia si Kazahstan, ale
caror recipise de depozit s/t tranzaction la bursa de val din Londra.
2.Perfectionarea bazei legislative privind piata de capital se produce
pe urmat directii: crear bazei unice de eviden a dreptur asupra VM;
perfection eviden transfer dreptul de propriet asupra VM; dezvolt piet
obligatiun corporative;acordarea de facilit la impozitar profitur
obtinute din tranz cu VM; stab unui mecani de impozit a tranz cu
instrum F derivat. 3. Extinderea surselor de formare a capitalului
social al intreprind si a tipurilor de instrumente financiare, tranz pe
piata, astfel in Reb Belarus in 2007 princip sursa de formare a capit
soc venea din mij proprii, iar in 2008 situat s-a schimb radical 71 %
din capit soc a f/t finantat din emis de actiuni. 4. Activizarea actiunilor
de inform despre function pietei VM si spor gri de profesion al
participant acesteia. Particularit de dezv a piet de VM ale stat
membre ale CSI caracteriz aceste piete ca fiind in curs de dezv, din
pnct de vedere E si organizat. Se poate presup ca reglement
respectivelor piete luind in considerat caracteris ment va favoriza crest
lichidit si atractivitat piet de VM nationale.