Optimizarea lecţiilor de limba română la clasa I prin utilizarea jocului didactic

Înv. CIUCUR SÎNZA

Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 CUGIR

Subliniind valoarea cognitivă a jocului didactic, Ioan Cerghit relevă că prin acesta,,…
copilul imaginează, rejoacă o lume reală în scopul de a cunoaşte mai bine, de a-şi lărgi orizontul de
cunoaştere şi de a-şi forma anumite deprinderi.”
Jocul răspunde cel mai bine particularităţilor de vârstă ale şcolarilor mici.Elementul
distractiv pe care îl conţine le stimulează interesul şi curiozitatea.
Încorporat în activitatea didactică, elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai
antrenant, aduce varietate şi o stare de veselie, dinamism şi destindere, ceea ce previne apariţia
monotoniei , a plictiselii sau a oboselii. Restabilind un echilibru în activitatea şcolarilor, jocul
fortifică energiile intelectuale şi fizice, furnizând o motivaţie secundară dar stimulatoare .Aşadar,
jocul utilizat în procesul de învăţământ dobândeşte funcţii pedagogice, asigurând participarea
activă a elevului la lecţii, sporind interesul pentru cunoaştere.
Particularităţile psiho- individuale şi de vârstă ale elevilor de clasa I impun folosirea jocului
didactic în oricare secvenţă a lecţiei.
Această metodă îmbracă forma specifică de exerciţiu- joc, elevul intrând în rolul actorului ,
antrenându-se în mod plăcut spre rezolvarea sarcinilor de lucru.
La începutul şcolarizării se constată diferite dificultăţi de exprimare a elevilor ,ca de
exemplu, omisiuni sau inversiuni de sunete, pronunţare greşită a diftongilor, grupurilor de sunete
che, chi, ghe, ghi, omisiuni sau inversiuni de cuvinte, greşeli de topică a propoziţiei şi a frazei. De
asemenea mulţi elevi posedă un limbaj active sărac, cu greşeli de pronunţare a unor sunete.şi nu
înţeleg sensul corect al unor cuvinte uzuale şi mai ales al expresiilor literare.
Prin intermediul jocului didactic se fixează şi se activează vocabularul copiilor, se
corectează pronunţia, se formează noţiuni, se însuşesc structuri gramaticale.La clasa I folosim
jocul didactic ca modalitate de dezvoltare a capacităţii de exprimare orală. Spre exemplificare
enumer următoarele jocuri:

- jocuri pentru formarea deprinderii de a pronunţa corect diferite sunete ale limbii române: ,,Focul
şi vântul”(f,v,ş,j); ,,Cu ce ne jucăm”(r,s,t,v); ,,Cocoşul şi gâsca”(c,g); ,,Şarpele şi
albina”(s,z); ,,Spune cum face”(r,c,g,s,ş,z)’

-jocuri pentru pronunţarea cu claritate şi siguranţă a consoanelor şi grupurilor de consoane:

,,Îndreaptă greşeala”,,Şăculeţul fermecat”, ,,Cine spune mai departe”, ,,A spus bine”, ,,Repetă ce
spun eu”.
- jocuri pentru formarea deprinderilor de a despărţi cuvintele în silabe sau de a alcătui cuvinte cu
un sunet dat, fiind pe rând, în poziţia iniţială, mediană şi finală:,,Jocul silabelor”, ,,Răspunde
repede şi bine”, ,,Cu ce sunet începe cuvântul”, ,,Cine spune mai multe cuvinte”;

-jocuri pentru activizarea, îmbogăţirea şi diversificarea vocabularului:,,Cine spune mai multe

cuvinte despre…”, ,,Săculeţul fermecat”, ,,Povestiţi ceva despre…”, ,,A venit toamna”, ,,La
magazine”, ,,Cu ce călătorim”, ,,Spune unde stă”, ,,Ghici cine e”,,,Hai să împerechem”, ,,Ce s-a
schimbat”,prin care se urmăreşte creerea unei atmosfere permisive, posibilitatea de a forma
deprinderi de comportare civilizată, formarea de propoziţii corecte prin exersarea actului vorbirii;

-jocuri pentru însuşirea structurii gramaticale a limbii:,, Baba-oarba”, ,,A(al)cui e”, ,,Eu spun una,
tu spui multe”, ,,Ce face sau ce fac?”, ,,Cum este”, ,,Ce ştii despre?’, prin care se urmăreşte
articularea corectă a substantivelor, formarea capacităţii de analiză şi asociere, formarea pluralului,
utilizarea corectă a pronumelui personal, asocierea subiect-predicat, acordul substantiv-adjectiv,

- jocuri pentru dezvoltarea exprimării orale:,,Cine spune mai multe propoziţii”, ,,Mai spune ceva
despre…”, ,,Spune o poveste despre…”,prin care se urmăreşte îmbogăţirea vocabularului şi
exprimarea corectă;

-jocuri de alcătuire a propoziţiilor enunţiative, interogative şi exclamative:,,Recunoaşte semnul”.

-jocuri de asociere a acţiunilor la un substantiv:,,Ce se spune despre…”sau,,Ce face?”

În perioada abecedară folosim,, Jocuri de cuvinte” care ajută la dezvoltarea creativităţii şi

formarea deprinderilor de citire:
- se dau cuvinte din care lipseşte o literă ,sarcina de lucru fiind să găsească litera potrivită.
ra-a( rama, rana, raţa, raza,); ma-a( mama,Maia, masa).
- formaţi cuvinte punând câte o literă în locul liniei.
ca- (cal, cam, cad, car,cai) sau la începutul cuvântului –ar( dar, car, sar, bar).
-puneţi câte două litere în locul liniei şi formaţi cuvinte:
va_ (vase, vara, vaci, vale, vama)
- scoateţi câte o literă sau două pentru a forma cuvinte noi:
scor- cor; dorm-dor; zare-zar; carte-car,care
- ordonaţi literele date pentru a forma cuvinte: a,m, r, a (amar, rama);
- ordonaţi silabele date şi formaţi cuvinte: na, ra ( nara, rana);
,,Jocul silabelor”presupune completarea unei silabe în cuvinte incomplete:
sa- (sa-re, sa-la, sa-pa); ca- (ca-re, ca-na, ca-sa, ca-pac, ca-nal)
,,Caută silaba potrivită”- presupune să împerecheze silabe date pentru a forma cuvinte;
,,Jocul vocalelor” presupune găsirea cuvintelor în care se repetă o vocală indicată:
,,a”(tata, masa, Mamaia); ,,u”(mugur, ungur, untură, punctual)…etc.
,,Jocul consoanelor” constă în înlocuirea unei consoane cu altă consoană indicată:
,,c cu g”( cară-gară; când-gând; creier-greier);,, ş cu j”(şir-jir;şoc-joc;şuncă-juncă)
,,Scara cuvintelor”are ca sarcină găsirea cuvintelor formate dintr-un număr crescând de litere sau
de silabe.
,,Anagrama”- prin schimbarea ordinii literelor într-un cuvânt se obţine un alt cuvânt cu înţeles
diferit faţă de acela de la care am pornit:
arta-rata-tara
,,Polidromul” constă în găsirea unui cuvânt care citit invers are un alt înţeles:
cal-lac; car-rac; sar-ras; soc-cos…
În perioada postabecedară, în special pentru fixarea cunoştinţelor se pot utiliza jocuri
didactice de forma:
,,Jocul propoziţiilor” cu sarcini stabilite:
- să selecteze cuvinte pentru a forma propoziţii;
- să ordoneze cuvintele din şir pentru a forma o propoziţie;
- să completeze propoziţii lacunare;
- să compună propoziţii despre o temă dată(toamna, iarna, activitatea în livadă,…);
- să ordoneze propoziţiile date pentru a avea un înţeles( închegarea unui scurt text);
- jocurile-exerciţiu pentru analiza fonetică, pot fi integrate şi în alte activităţi ca povestirea,
lectura după imagini sub forma unor versuri,ghicitori.
Jocurile de creativitate trebuie să urmărească cunoaşterea, stimularea,educarea şi
dezvoltarea tuturor factorilor implicaţi în procesul creaţiei.Iată câteva sarcini didactice care
pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri: crearea unei poveşti; povestiri după
imagini; povestiri pornind de la un cuvânt, de la două sau de la mai multe cuvinte;
schimbarea finalului unei poveşti; găsirea a cât mai multe cuvinte care să înceapă cu acelaşi
sunet; alcătuirea unor propoziţii în care cuvintele să înceapă cu acelaşi sunet,etc.
Jocul de rol este cel mai incitant joc de simulare deoarece copiii devin,,actori” ai
vieţii sociale pentru care se pregătesc.Metoda se bazează pe un scenariu spontan, creând
premiza unei exprimări sincere,deschise, naturale a copiilor.Indiferent de conţinutul sau
tipul jocului de rol, acesta asigură formarea şi educarea limbajului, a exprimării orale
spontane dar, mai ales, a gândirii. Jocurile de rol pot fi de reprezentare, de decizie, de
arbitraj, de competitie,de negociere, dar, în oricare dintre situaţii, limbajul asigură schimbul
de mesaje în situaţii inprevizibile într-un joc al replicilor, după un scenariu propus, dar cu
efecte lingvistice aleatorii din punct de vedere al dialogului dintre,, actori.”
La clasa I am desfăşurat jocuri de rol cu aspecte din viaţa cotidiană: La doctor, La magazin,
La pădure, Doi prieteni, etc.Am observat plăcerea copiilor de a se identifica cu personajele
din poveşti, interpretând rolul Caprei cu trei iezi,Scufiţa roşie , Ursul păcălit de vulpe sau
Fata babei şi fata moşneagului
Consider că în alegerea jocurilor trebuie ţinut cont de particularităţile individuale
şi de vârstă ale elevilor astfel încât acestea să grăbească şi să stimuleze evoluţia psihică. De
asemenea trebuie să ne orientăm spre jocuri care să solicite procesele psihice şi însuşirile
de personalitate pe care le constatăm mai puţin dezvoltate la elevii noştri.
Angajarea elevilor în învăţare prin intermediul jocului şi al divertismentului
constituie nu numai o formă atractivă ci şi conturarea unui spaţiu şcolar agreabil în care
cea mai facilă ,, joacă”poate avea efecte performante.

Bibliografie:

1.Revista,,Invăţământul primar” nr.4, 2006;

2. Revista,,Învăţământul primar” nr.2, 2004;
3. ,,Jocul didactic şi creativitatea”,Editura Didactică Bucureşti 1985.