CENTRUL DE STUDII INSIGHT

Bulevardul Carol I, nr. 4, etajul 2 camera 204, Iași

office@insightschool.ro https://insightschool.ro/

PRONUMELE
PRONUMELE DEFINIŢIE CHEIE FORME

1. Personal Desemneazǎ persoane I. eu, mine, mie, mǎ, m-, îmi, mi, noi, nouǎ, ne, ni-;
persoane.
II. tu, tine, ţie, te, îţi, ţi-, voi, vouǎ, vǎ, v-, vi-;
III. ea, el, ei, o, îi, i-, ele, lui, lor, le, li-;

 dânsul, dânsa, dânşii, dânsele, dânsului,

dânsei, dânşilor, dânselor.

2. Personal de Aratǎ respectul Respect, II. dumneata, dumitale, dumneavoastrǎ;

politeţe faţǎ de o persoanǎ. politeţe III. dumnealui, dumneaei, dumnealor;

 mata, matale, Preasfinţia Ta, Mǎria Ta,

Înǎţimea Ta etc.
3. Reflexiv Ţine locul reflexie în III. sie, sieşi, sine, îşi, şi, se, s-;
obiectului asupra oglindǎ
cǎruia se exercitǎ  forme neaccentuate ale pronumelui personal
în mod in/di-rect în dativ şi acuzativ
acţiunea verbului. diateza
reflexivǎ Eu mǎ gândesc.
↓ ↓ ↓ diat. reflexivǎ
I,sg. I,sg. I,sg (mǎ=reflexiv)
-------------------------------------------------
El mǎ iubeşte.
↓ ↓ ↓ diat. activǎ
III,sg. I,sg. III,sg. (mǎ=personal)
4. Întărire Precizeazǎ precizare I. însumi, însǎmi, însemi, înşine, însene;
persoana întǎrire II. însuţi, însǎţi, înseţi, înşivǎ, însevǎ;
desemnatǎ prin III. însuşi, însǎşi, înşişi, înseşi, însele.
subst. sau pron.
pers. „Mircea însuşi mânǎ-n luptǎ...”
5.Demonstrativ Aratǎ: a indica, a Apropiere: acesta, acestuia, aceasta, acesteia
arǎta ceva (ǎsta, ǎstuia, asta, ǎsteia);
 apropierea, care e Depǎrtare: acela, aceluia, aceea, aceleia
 depǎrtarea, aproape, (ǎla, cel, ǎluia, aia, ǎleia, a);
 identitatea, departe, Identitate: acelaşi, aceluiaşi, aceeaşi, aceleiaşi
 diferenţierea. identic sau Diferenţiere: celǎlalt, celuilalt,
diferit cealaltǎ, celeilalte (ǎlalt, ǎluilalt, ailaltǎ, ǎleilalte).

Pe fata aceasta o iubesc.

1
 CENTRUL DE STUDII INSIGHT
Bulevardul Carol I, nr. 4, etajul 2 camera 204, Iași
6. Posesiv Exprimǎ ideea de posesie Un obiect posedat, un posesor: a mea, al meu, a ta, al
posesie. tǎu a sa, al sǎu;
Un obiect posedat, mai mulţi posesori: a noastrǎ, al
nostru, a voastrǎ, al vostru;

Mai multe obiecte posedate, un posesor: ale

(alor)mele, ale(alor) tale, ale(alor) sale, ai(alor) mei,
ai(alor) tǎi, ai(alor) sǎi;
Mai multe obiecte posedate, mai mulţi posesori:
ale(alor) noastre, ale(alor) voastre, ai(alor)
noştri, ai(alor) voştri.

Casa mea e nouǎ.

7. Interogativ Apare în enunţuri interogaţie care? cǎruia? cǎreia? cǎrora? ce?
interogative şi ţine cine? cui? cât? câtǎ? câţi? câte? câtor?
locul cuvântului întrebare
aşteptat ca A cǎrui bǎiat este cartea?
rǎspuns. ? ↓ ↓ ↓ ↑
↓ m, sg. ↑
↓-----------→-----------↑
f, sg. f, sg.

Al cǎrei fete este cǎţelul?

Ale cǎrui elev sunt cǎrţile?

8. Relativ Face relaţia dintre relaţie care, cǎruia, cǎreia, cǎrora, ce
douǎ propoziţii. legǎturǎ cine, cui, cât, câtǎ, câţi, câte, câtor

–/©–/ Nu ştiu / care îmi place mai mult./

m,pl. m,pl.
↑––––––––↓
↑ ↓
Vila ai cǎrei pereţi sunt albi este a mea.
↓ ↑
↓–––––––↑
f,sg. f,sg.

Copilul ale cǎrui mâini sunt curate va mânca tort.

9. Nehotǎrât Nu dǎ o indicaţie nehotǎrât Simple:
precisǎ în legǎturǎ unul, unui, una, uneia, unii, unele, unora;
cu nesigur altul, altuia, alta, alteia, alţii, altele, altora;
obiectul denumit tot, toatǎ, toţi, tuturor, toate;
atât, atâta, atâţia, atâtea, atâtor;
cutare, cutǎrui, cutǎrei, cutǎror;
mult, multǎ, mulţi, multe, multor;
puţin, puţinǎ, puţini, puţine, puţinor.
Compuse:
vreunul, vreunuia, vreuna, vreuneia, vreunii,
vreunele, vreunora;

2
 CENTRUL DE STUDII INSIGHT
Bulevardul Carol I, nr. 4, etajul 2 camera 204, Iași
fiecare, fiecǎruia, fiecǎreia;
oricare, oricǎrui, oricǎrei, oricǎror, orice;
oricât, oricâtǎ, oricâţi, oricâte, oricâtor;
ceva, câtva, câtǎva, câţiva, câtorva,câteva.

Toate fetele sunt frumoase.

10. Negativ Apare în enunţuri negaţie nimeni, nimǎnui, nimic;
negative şi ţine niciunul, niciuna, niciunuia, niciuneia;
locul cuvântului NU niciunii, niciunele, niciunora.
din prop.
afirmativǎ „Nu strigǎ nimeni nimic.” (Camil Petrescu)
corespunzǎtoare.
„Şi totdeauna m-a mirat cum de n-a trǎsnit prin
minte niciunui rege sǎ cerceteze cam unde s-ar gǎsi
cheia tuturor fericirilor?!”
(C.Hogaş)