TRĂSĂTURILE TERITORIULUI -

ROMÂNIA

Așa cum menționează art. 1, alin. (1) din Constituția României, caracterele statului
român sunt: stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. De asemenea,
la alin. (3) se prevede că statul român este stat de drept, democratic și social.

Stat național:
Statul național pornește de la ideea de națiune. Națiunea exprimă istoria și
continuitatea comunității spirituale și materiale din cadrul unei populații. Statul român
s-a format în urma unui proces istoric îndelungat, totul culminând cu Marea Unire din
decembrie 1918, moment ce a fost determinat de lupta poporului român pentru
eliberarea națională și socială. Dorința principatelor române a fost mereu aceea de
unire într-un singur stat.
Caracterul național al statului român urmărește, de fapt, să sublinieze originile
istorice ale națiunii române. 

Stat suveran și independent:

Suveranitatea este un element definitoriu al statului. Ea este compusă
din supremație, care se manifestă în interiorul statului și independență, care apare în
raporturile statului cu alte state. Practic, suveranitatea statului reprezintă libertatea
statului de a lua propriile decizii pe plan intern și extern.
Termenul de „stat independent” are o mai mare semnificație pentru poporul român
care s-a luptat constant pentru câștigarea acestui atribut.

Stat unitar și indivizibil:

Acest caracter al statului român reflectă structura de stat – cea unitară – ceea ce
înseamnă că pe teritoriul României se află o singură structură statală. De aici rezultă
că la nivelul statului român există o singură constituție, o singură cetățenie și un
singur rând de organe centrale de stat (autoritățile publice din județe, comune și
orașe funcționează pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării
serviciilor publice locale, lucru ce nu contravine caracterului unitar al statului).
Indivizibilitatea se aplică tuturor elementelor statului – teritoriu, populație,
suveranitate. Pentru protejarea acestui caracter al statului, art. 3, alin. (4) din
Constituție prevede că pe teritoriul României nu pot fi strămutate sau colonizate
populații străine. De asemenea, niciun element constitutiv al statului nu poate fi
împărțit, în sensul de a fi pus sub stăpânirea altor state.

Stat de drept:
Acest caracter al statului semnifică ideea unui stat în care puterile sunt exercitate în
limitele legii, în conformitate cu legea. Astfel, într-un stat de drept legea trebuie
respectată de toată lumea, acest lucru având menirea de a stopa eventualele
tendințe abuzive ale puterilor statale.
Într-un stat de drept se asigură respectarea supremației Constituției și a concordanței
între toate legile și actele normative cu aceasta. De asemenea, se instituie principiul
separației puterilor în stat, acestea trebuind să acționeze conform legilor și să
exprime voința generală a poporului. Drepturile și libertățile individului sunt garantate
cu ajutorul instituirii normei juridice.

Stat democratic și social:

Regimul politic al statului român este democrația. Într-o democrație, națiunea este
suverană, ceea ce înseamnă că puterea este exercitată de către popor (demos =
popor). Un stat democratic are diferite trăsături:
 puterea suverană a poporului se exercită fie prin alegeri/referendum (vot
universal), fie prin organele reprezentative, alese de popor
 cetățenii beneficiază de egalitate în fața legii, fără discriminări
 drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt respectate și garantate de către stat
 se asigură prezența mai multor partide pe scena politică a țării – pluripartidism
politic – aceasta fiind o condiție esențială a democrației
 justiția este independentă, iar toți cetățenii au asigurat accesul liber la justiție
 este garantată supremația constituției și conformitatea tuturor actelor autorităților
publice cu legea

Caracterul social al statului român derivă din faptul ca statul îndeplinește, prin
funcțiile sale, anumite atribuții sociale, economice, politice, culturale, acestea venind
în sprijinul oamenilor care trăiesc pe teritoriul său.

Principalul obiectiv al statului social este chiar protecția socială a oamenilor, mai ales
a unor categorii dezavantajate (persoane cu handicap, copii, bătrâni etc). De
asemenea, se asigură un nivel de trai decent pentru toți locuitorii statului respectiv,
se protejează sănătatea publică și mediul înconjurător.

 Articolul 3 al Constituţiei din 1866 prevedea că teritoriul României nu se poate

coloniza cu populaţii de gintă străină. O dispoziţie identică este consacrată prin art.
3 al Constituţiei din 1923.În art. 3 al Constituţiei din 1938 era cuprinsă prevederea
conform căreia teritoriul României nu se poate coloniza cu populaţii de seminţie
străină. Cele trei Constituţii socialiste (din 1948, 1952 şi 1965) nu mai conţin o
asemenea dispoziţie. Actuala Constituţie, în ultimul alineat al art. 3, reia norma
existentă în Constituţiile din 1866, 1923 şi 1938 privind interdicţia colonizării, la care
adaugă unele referinţe la strămutarea de populaţii străine. Completarea nu e
întâmplătoare, ea are în vedere situaţia de după cel de-al doilea război mondial,
când s-au efectuat arbitrar strămutări de populaţii, fără consimţământul acestora,
ceea ce a afectat menţinerea lor ca grupuri etnice şi modul lor de viaţă.