™ Genul dramatic Specia comediei 30 scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale Semnificatii ale titlului Titlul comediei face referire la un biletel de dragoste care va fi folosit ca obiect de santaj intr-o campanie electorala , purtata in capitala unui judet de munte (din cate se pare Piatra Neamt), in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Formula de incheiere a biletelului folosita de {fipateSeu(,, Si vino tu, la cocoselul tau") este singurul fragment din bilet care I-ar putea incrimina pe semnatar , aflat intr-o relatie cu o femeie casatorita din inalta societate a orasului. Prins intre un adversar politic versatil, precum Catavencu si un prieten mai vechi, precum Zaharia Trahanache ,despre care am putea spune ca e un batranel casatorit cu amanta celui mai bun prieten al sau, Stefan TipateSel va ajunge sa regrete ca nu si-a temperat efuziunile romantice, alegand sa se impauneze in incheierea biletelului, care altfel nu ar fi putut folosi la nimic unuia precum Catavencu. Pe de alta parte insa, existenta acestui trio conjugal pare sa fie banuita de intreg oraselul de provincie, insa trecuta cu vederea din ignoranta. Incidentul pierderii biletelului de catre sotia infidela, va declansa insa un cutremur pe scena politica locala , aflata in plina lupta electorala pentru un post de deputat. Acest_ cutremur care culmineaza cu _,,spargeri de gasca" (grupari politice), in limbajul lui Pristanda ,se va dovedi insa” furtuna intr-un pahar cu apa”, sau mult zgomot pentru nimic, specificul comediei impunand un final fericit si o evolutie liniara a personajelor, care nu se vor maturiza si nici nu vor invata nimic din greselile_ facute, eroul comic neavand profunzime spirituala. Scrisoarea buclucasa are o traiectorie complicata, ea va fi pierduta si gasita de mai multe ori si va deschide seria ampla de biletele, mesaje, telegrame, articole si Scanned with CamScannerwaa Care “bantuie”zilele si noptile personajelor, asemenea unor duhuri sau Stafii rau prevestitoare pentru ca ,intre politicieni, cuvantul dat nu mai insearmna nimic in fata legamintelor scrise sia garantiilor negru pe alb. Concret, pe parcursul Piesei, Catavencu trimite biletele sotilor Trahanache ca sa-i invite la negocieri , Farfuridi si Branzovenescu ticluiesc 0 telegrama spre Bucuresti, Bucurestiul trimite 0 telegrama catre provincie ,,f-f. urgenta", Zaharia pune mana pe o polita ce consemna fraudele lui Catavencu, Catavencu trimite mesaje subliminare prin articole semnate in ,,Racnetul Carpatilor", iar Dandanache isi asigura postul de deputat dupa ce intra in posesia unei scrisori de dragoste a unui suspus bucurestean. Doar prin astfel de metode cine nu este ,,marcant" in politica poate deveni, adica doar aruncand o privire indiscreta in viata intima a adversarilor sai, pentru Ca pe acest taram pana si uriasii devin niste liliputani. Subiect, conflict, tem si viziune asupra lumi |.L.Caragiale completeazd o familie de scriitori romani din a doua jumatate a secolului XIX-lea, care au pus bazele literaturii romane de astazi. Daci despre Mihai Eminescu putem spune c ramane geniul gandirii filozofice roméanesti, dacd despre Creanga putem spune cd este geniul evocarii in limba romana, iar despre Slavici c& este un moralist prin definitie despre Caragiale trebuie spus cé ramane primul mare spirit romanesc posedat de "demonul rasului",un geniu al ironiei, adevarat "homo duplex", critica literara considerandu-l un “Moliere al roménilor”. Au alimentat gandirea sa critic’ inclusiv originile sale grecesti,in acest sens, fiind suficient sa ne amintim cA grecii sunt parinti filosofiei si ai fabulei. _Autorului insusi fi placea s& declare: "Simt adanc si vid monstruos", referindu-se la spiritul sau critic inndscut , care nu putea trece cu vederea metehnele omenesti. Scanned with CamScannerA om Piesa de teatru "0 scrisoare pierduta" se poate recomanda cititorilor drept 0 Scriere de facturd realist, care demasca neajunsuri ale vietii politice si sociale dintr-o Romanie Mic8, proaspat constituitd, in care societatea este invitaté s8 invete lectia democratiei sia alegerilor libere, dupa-secole la rand.de dominatie’ “tareeascd si de-dommil fanariote cumparate de la Poarta. Asa se face cd inceputurile sunt stngace: cei obisnuiti cu privilegii precum Stefan Tipatescu nu Pot admite ideea cd sansele lor devin egale cu ale unor anonimi precum Nae Catavencu, sau vor administra judetul ca pe propia mosie. ‘Se demasca pe parcursul piesei prietenii de conjunctur&, infidelitati in cuplu, jurnalistii neprofesionisti, un aparat administrativ slugarnic si corupt, dar mai ales 0 tagma de "stimabili", "veneral norabili", adica de politiceni fie mincinosi fie uzati, fie de umplutur’, fantose bune la numar pe listele unui partid. Conflictul central al piesei il reprezinté o disputd electoral pentru un post de deputat din capitala unui judet de munte, din cate se pare Piatra Neamt, un judet al crui nume are ecouri istorice ce coboara pana la voievodul Stefan cel Mare, al crui nume il mosteneste si prefectul actual,o copie palid’ a batrénului voievod. Prima grupare intrata in joc este alcdtuit din mosieri afabili precum: Zaharia Trahanache, Zoe si $tefan Tiptescu si din intreprinzitori de succes ai orasului "precum Farfuridi si Branzovenescu. Aceasté grupare are vederi conservatoare, pentru c4 nu ar putea renunta la o viata de huzur, completata cu privilegii publice side putere local. Orientarea conservatoare a acestei grupari este recunoscutd intr-o fraza naucitoare de catre Farfuridi: "Ori sd se revizuiasc’ primesc,dar s8 nu se schimbe nimic,ori si nu se revizuiasca primesc,dar atunci si se schimbe ceva pe ici pe colo si anume in punctele esentiale”. {in cealaltd tabara isi reunesc fortele intelectualil urbei ("dascélimea,popa,toti mofluji'"), dispretuiti de Tipatescu, al cror purtator de cuvant este avocatul Nae Catavencu. Acestia doresc s8 guste si ei din fructul dulce al puterii si al traiului fara griji, dand lovituri sub centur’ celor bogati pe care fi numesc "bampi traducere pentru politistul Pristanda "unii care sug sngele poporului", adic’ trdiesc ca niste paraziti, storcand de energie pe cei ce le muncesc mosille. Nu intémplator, in discursurile sale, Catavencu se recunoaste un om politic cu vederi Scanned with CamScannerde dreapta,adica liberale: “cunt mandru s8 primesc aceast’ imputare cd sunt foarte,sunt prea,sunt ultra- schimbist" |adica unul care "vrea schimbarea cu orice) Tacett, aruncénd in ps sigeti otrvit in tabira ui Zahara Trahanache, atunc cand declaré "noi aclam&im munca...travaliul, chiar dac8 ultimul cuvant nu mai face referire ca in limba francezé la "a munci", ci la chinurile facerii. Fata de acesti intelectuali , Stefan Tipatescu si ai si manifesta dispret, pentru ca nu le este fricd cum ca ar putea fi inlaturati de la putere de niste bieti visdtori care insira cuvinte frumoase, dar nu vor avea puterea de a trece la fapte niciodati Sd lasam frazele, nene Catavencule . Astea sunt bune pentru gura cascé...Sunt eu omul pe care dumneata sé-| imbeti cu ap’ rece?". Din aceste fraze bombastice, politicienit isi isi fac sabie,ori lance, iar din tribuna de la care naucesc pe alegatori cu discursuri sforaitoare, isi fac scut si armur."Turmentatii" nu numai de alcool , ci side dezordinea din viata politic’, adica alegiitorii, vad in dreptul lor de vot o mare onoare pe care si-ar exercita-o in folosul celor care i-ar lingusi si pe ei macar un pic. EiteSiescsub-zodia-unui- Eu cu cine-votez?" sau-a unul"O miedeani paces!" Cine reuseste sa capete puterea, 0 vrea pana la moarte, asemenea lui Dandanache, chiar dacé aceasta inseamna s migrezi de la un partid la altul, dupa criteriul "lupta si d’4,si lupté!", ori-"famnilia thea; de la patuzop seu th toate - ca romanul impal Cei care fac parte dintr-un partid, nu au vreo doctrind pe care sa 0 promoveze cu sacrificii, pentru cd cei mai multi dintre ei se muljumesc sa fie buni la numar pe listele unui partid, invitatii petrecerilor de "gasca", asa cum sugereazai si numele de inspiratie gastronomic’ ale lui Farfuridi si Branzovenescu, in altar si in viata politica, femeia nu are ce cduta, astfel incdt Zoe ramane _stinghera ca personaj feminin intr-o lume de indivizi ingusti la minte, senili, fosilizati, refuzati de idee , care vor in secret sau fatis "ceea ce lise cuvine in i." Oameni fara coloana vertebrala, accepta tradarile, atunci cand o cer "interesele partidului"; “dacae tradare fie| Dar cetputinrsé-e-stinrsinei_jar intreaga provincie stie de frica orasul acesta de gogomani, in care ei sunt cei dintai.’ Scanned with CamScannerCapitalistilor", @ bucurestenilor sub a cirui “epitropie" se afl, incat toatd suflarea din capitala judetului de munte asteapts "sé bat telegraful” de la centru cuo dispozitie “f-f.urgents", Pentru seniorii partidului precum Trahanache, ,a avea putintics dilpomati ‘inseamnd a culege in secret informatii dezonorai inte despre adversarii politici, sau ale face curte pentru a le da lovituri sub centura. Cand riscd s& fie demascati, recurg la moldoveneasca iubire crestineasca, isi iarta pacatele si intorc si celalat Obraz: "Si ma ierti sisi ma iubesti pentru cé toti ne iubim fara,toti suntem romani. Presa este coruptd, nu este independenta siare ca scop manipularea si agitarea maselor, lucru sugerat de ambele titluri ale gazetelor mentionate in pies’ “"Racnetul Carpatilor", "Rizboiul"”. {ntregul aparat functionSreseal statului este corupt, slugarnic cu puterea,dacd ‘ne gandim cd un politist precum Pristanda lucreazs sia spion al prefectului sau ca agitator al grupurilor de oameni venite si audieze discursurile candidatilor sau daca ne gandim ca Farfuridi si Branzovenescu se tem sA nu le fie recunoscut scrisul la telegraf ,unde angajatii publici triaza scrisorile si telegramele incriminatorii la adresa prefectului, incat s4 nu ajunga la destinatie. Un fel de Spiridon si Chiriac la un loc din comedia “O noapte furtunoasa", adicd “baiat de casa" al lui Stefan Tipatescu, bietul Pristanda este ingerul pizitor ake&T “> doi amorezi din varful piramidei sociale,dar mai ales copia perfecta a superiorului ‘sau.De la prefect, Pristanda ‘invata lectia infatuarii, a abuzului in serviciu, adicd ‘invata sa fie" scrofulos”(scrupulos) la datorie. Va aresta abuziv pe Catavencu ,declarand "Curat violare de domitill Detsafattt'S va lupta pané la ultima suflare ‘s4"sparga gaca” lui Catavencu, iar in relatia cu cei puternici actioneaz’ "curat murdar", in timp ce pedepseste prompt,mici greseli ale adversarilor lor. Se plinge tot timpul de un salariu mic-degi"dacd nu curge,pica", de aceea trebuie s3-1 “slujeasca pe Tipatescu cu tragere de inima". Cea mai reprezentativa scend pentru intelegerea relatiei dintre Pristanda si ‘prefect este chiar cea din prima scend a primului act: prefectul ll intampina in haine de odaie la prima ord, in timp ce politistul este imbracat corespunzitor cu Scanned with CamScannerUniforma, chipiu si sabie, ‘semn cd are acces la viata intima a superiorilor sai, care amestecd datoria cu pla cerile culiselor. Argumente pentru apartenenta textului la specia comediei Ce este comedia? Cor media reprezinta o specie a genului dramatic cu un continut care provoacd -rasul slinftiseaz’ cu scopul ridiculizirii moravuri,tipuri umane si situafii de viatS | Neasteptate. Eroii comici sunt surprinsi in situatii de viat8 dintre cele mai banale, ~ _Aerizori, alcdtuiesc o lume mediocr’, de indivizi confruntati cu false probleme exterioare, care iiimpiedica sé alba conflicte cu el insisi, adicd probleme de constiint’. Limbajul unei comedii este dezinvolt, cu note de oralitate, colocvial, iar deznodamantul este fericit, neproducdnd nicio modificare esentiala in constiinta ~ -Personajului, ‘in ceea ce priveste notiunea de comic, aceasta apartine domeniului esteticii, comicul nascdndu-se intotdeauna din nepotriviri flagrante , din contraste, care iau prin surprindere fiinja umané, ji produc un blocaj psiho-emotional peste care va trece printr-o reactie fizicd: rasul. = ‘in cea mai mare parte a situatiilor, comicul este sporit prin tehnica bulggrelui de 2dpadé, adici-in-mod-gradat, sustinuta de repetitie, evolutia inversa, loviturile de teatru si interferenta personajelor. ‘In ceea ce priveste tehnica repetitiei,ee’presupune in textul lui Caragiale, multiple posibilitati de exemplificare: pierderea si recuperarea repetatd a biletelului de amor, intrérile intempestive'in scena ale cet3teanului turmentat,, in momentele cele mai tensionate, riscdnd sa tulbure la loc apele cu greu linistite de cei doi amorezi, frazele repetate obsesiv de cetateanul turmentat : "eu cu cine "nu ma impingeti cé ametesc", marturisirea pe care o face in final _Dandanache, cum ca a izbutit prin aceleasi mijloace ca ale lui Catavencu, sau toate ticurile verbale ale unor personaje precum Trahanache("ai putinticd rabdare") sau Scanned with CamScannerPris , istanda ("curat vampir", “curat murdar"). Cat priveste loviturile de teatru, ar trebui mentionate: scena in care atescu, in loc si fie uat la bani mérunti de Trahanache, cel care aflase de bilet, este temperat compatimit $i incurajat chiar de sotul incor : norat, care nu ia in ‘calcul infidelitatea sotiei,scena in care scrisoare reajung e la cetdteanul turmentat, precum si sosirea de la centru a telegramei, care scotea din curs3 pe Catavencu atunci cand s-ar fi asteptat cel mai putin. Tip Din dusmani de temut ,cu discursuri care musca din tabara adversa, avocatul devine un bufon umil care va conduce banchetul de investire al lui Dandanache. De aceeasi tehnica a evolutiei inverse fine inclusiv raportul invers proportional dintre energiile cheltuite in campania electorala, si rezultatele obtinute printr-un armistitiu rusinos care si dovedeasca cum c& totul fusese "mult t zgomot pentru Rimic" sau “furtuna intr-un pahar cu aps". Interferenta personajelor poate fi ilustrata si mai simplu prin cuplul sotilor Trahanache (un octogenar zaharisit, decrepit si o "dama bun: Joitica" , o femeie inca ténard si pasionala), sau prin cuplul de amici:Branzovenescu si Farfuridi, care au o relatie intocmit& probabil, dupa cum le-o sugereaza si numele, in cadre festive, srbitoresti, cu mese imbelgugate de la care sunt nelipsiti, primul dintre ei mai ferm si mai impetuos, iar al doilea emotiv, fricos si usor de intimidat. Pe tot parcursul piesei, comicul de situatie se ‘impleteste cu comicul de caracter, cu comicul numerelor si cu comicul de limbaj. ',"simtitoarea Comicul de situatie este alimentat de scene precum cea in care Trahanache reproduce naiv lui Tipatescu continutul biletului de amor printr-un joc de persoane gramaticale:"Nu ma astepta, prin urmare si vino tu (adic nevasté-mea Joitica), la cocoselul téu(adica tu) care te adora ca totdeauna...". In aceeasi scen’, autorul ingroasé comicul situatiei prin notarea atenta in indicatiile scenice a reactiilor emotionale ale personajului: Tipatescu "(se ridicd turbat)-(fierbe)- (deabia st3p4nindu-si emotiile)-(turbat rdu)-(plimbandu-se infuriat)". Intre timp Trahanache"(priveste lung pe Tipatescu, care e in culmea agitatiei)" Foarte comicé este si situatia in care, invitat de Tipdtescu la negocieri, Nae Scanned with CamScannerCatavencu, cel impreuna", las la feres Vampirull Py Care se plansese [uj Trahanache c& "ii pare-rau c& s-au racit Sunoscand firea "lute" a prefectului oll provoaca sa fie agresiv incat s& trele prefecturii SiS8 strige in gura mare: “ajutor! Sdriti! M& omoard efectul asasin | Ajutor!", O ultima situatie comicd este cea 2 armistitiului din ultimul act, hotarat de Zoe si Catavencu si pecetluit de un schimb de replici dur: " aM scpat eu...acuma te arestez eu scrisoare: ‘cand te-a arestat Fnica, te- $i n-ai s& scapi cand mi-oi gasi ‘al S-a intors jocul domnule Catavencu., Rorocul sis mai treacd si partea noastral Aa! Esti pie convingeri crestine, -incepe si te paraseasc rdutlda, pierdut". Femeie cu Zoe va acorda clementa lui Catavencu, care ingenuncheaza : "Scoal-te, esti birbat, nu t-e rusine?(...) Esti un om rau, i-ai dovedit-o...eu Sunt o femeie bund..am s8 ti-o dovedesc, nu ti-aajutat Dumnezeu pentru chal fost réu; si pentru cé eu voi sé-mi ajute totdeauna, cum acuma". Tot ce ji cere in schimb lui Catavencu printr-un conduca ceremonia de investire a celui care-I scosese dit sa fiu tot buna ca si pan’ "fil zelos!" este si in cursa, Cat priveste comicul numefélor, analizanducle detaliat, citculliterar Garabet 'braileanu considera c3 numele personajelor lui Caragiale presupun un comic mult mai rafinat decat al personajelor lui Vasile Al lecsandri.Cel mai comic nume pare si fie cel al candidatului de la centru, in fond o gafa imens’ facuta de Bucuresti, care ‘mn popor s-ar numi o "dandana" saw-e="6Grobmems". Mai mult, cei din provincie ti Pronunta defectuos prenumele ingrosand comicul, printr-un "Gagamita" sau "Agamita", Prea putin gandindu-se c8 intre infatisarea fizic’, uzat’ a acestui batrdnel si corpul bine legat al unui rSzboinic grec(Agamenon) de alta dat ar Putea fi vreo asemanare. Etimologic numele lui Pristanda provine de la denumirea unui joccu pas bitut pe loc in care la semnalul unui conducator se schimba partenerul de dans, detaliu semnificativ pentru un caracter uman care trebuie sa ia ,precum apa, forma vasului in care este pus. Numele avocatului poate avea o dubla semnificatie: dac& provine de la radacina "cata" pasate foarte gétigioasa), atunci el ironizeazs firea discursiva a avocatului, care se crede un mare orator iar daca provine de la radacina "cataveica" (vest cu Scanned with CamScannerdoua fete), atunci numele personajului ironizeaza duplicitatea sa, ftarnicia si abilitatea de a juca la doua capete; in-doua paftied, incat sé-si atings interesele. Firea zaharisiti, decrepit®-a batranelului incornorat, felul lui maleabil si influentabil de a fi, sunt sintetizate de numele Zaharia Trahanache ("tral hanaua" desemnand in limba greacd un aluat moale), dup’ cum aroganta de burlac ravnit a prefectului este sugerat de numele lui Tiptescu, ce denumeste un ins cu tabieturi, galant, educat si rafinat.Pe cat este de devitalizat este “nenea” Zaharia, pe atat de vitala , de ambitioasa si de determinata este “Zoe”, substantive care in limba greaca inseamna “viata”, iar in ebraica s-ar echivala prin “Eva”. \ Comicul de caracter a Linia de forta a comicului de caracter o reprezint opozitia dintre aparent’ si esenté: dintre ceea ce vor si pard eroii in ochii celorlalti: persoane onorabile, cinstite si dezinteresate , si ceea ce sunt el in realitate : caractere meschine, demne de mil8, orgolioase, prefacute si neloiale. | Personaj Tip secial . Tip meral/psihelegic Scanned with CamScanner| Stefan Tipatescu mosierul amorezul, burlacul | politicianul arogant ravnit,junele prim(“cocoselul tau”) — | “sotia celui de sus” Sotiainfidel Femeia ambitioasa("fii barbata”) | Zaharia Trahanache politicianul a experimentat,care se incornoratul simpatic considera indispensabil, decanul de varsta, stalpul societatii Nae Catavencu politicinul demagog, canalia care joaca la doua capete ipocrit, santajist, fara serupule ‘Agamemnon Dandanache politicianul parazit, “deus ex machina” jalnic, adus cu postalionul, in alte viziuni regizorale, introdus in scena in scaun cu rottle, este salvatorul de la “centru’, trimisul “zeilor” din capitala. senil,sau uituc prefacut “Eu am promis? (repede) cand am promis? cui am promis ? fe am promis ? (aducandu-si deodat8 aminte.) Al da! Nu mai Farfuridi si Branzovenescu politicienii de umplutura,buni la numar pe “listele unui partid(care nu valoreaza “mare “branza),politicienii fara ‘dei, plati (“farfurie”) Superficiali, influentabili, usor de entuziasmat side manipulat Pristanda Politistul corupt, indatorat superiorilor Slugarnic, umil, adaptabil, asemenea apei care ia forma corpulul in care este pusa | Scanned with CamScannerdezorientat atentie | ' ede | i turmentat alegatorul neinformat, nalv,in cautar Putem considera ilustrativa pentru comicul de caractersrésturnarea raportului ~ dintre cei puternici” si cei slabi”. Zoe, Trahanache sau Dandanache se vor dovedi mai st&pani pe sine si mai rezistenti psihic in conditi limit decat Tipatescu si Catavencu, care in debutul piesei ni se recomandau drept implacabili $1 redutabili in lupt. Ca in orice comedie , scena va fi animata si de eroi-bufoni, intrunind total sau partial aceasta insusire, personaje precum : cetéteanul turmentat, Pristanda sau chiar Branzovenescu, De comicul caracterelor poate si tina si raportarea singurului personaj feminin al piesei ,la personajele masculine pe care le domina prin prisma casatoriei sale cu un om influent, situat in varful piramidei sociale. Aceasta idee este sugerata si de formula din inventarul de personaje a piesei :”Zoe Trahanache, sotia celui de sus “, semn cd cei doi soti sunt ,, zeii supremi” ai acestui or8sel si cd Zoe este influenta printr-o casatorie din interes. -— Comicul de limbaj _ Cea mai important sursa de buna dispozitie pe tot parcursul piesel este comical de limbaj, care demonstreaza cé din penita dramaturgului s-au ndscut caractere umane atat de vii ca urmare a faptului cd scrlitorul a fost un bun cunoscator al psihologiei omenesti, dar mai ales un bun cunoscétor al mentalitatii poporului romén.Placerea de a crea comic de limbaj, rdzbate pana in zona indicatillor scenice ia.care-vom intélni-adeseortnotatide tipul;, priveste-lung-la Tipatescu’? - cu candoare”, ,,zdrobita”, ,revenindu-i toatd energia”, ,, z3pacit”. Textul abunda in clisee verbale (,,Aveti putintic’ rabdare”, ,,curat misel”,,,Dati- mi voie”) , in nonsensuri (,curat murdar’),in exprimari pleonastice (,intrigi proaste”) ,in cuvinte pronuntate gresit pentru cd se face prea mult caz de pronuntia lor din limba de origine (,,fonctionari”, ,enteres”, ,,printipur!”, »Sofietate”), semn cd functionaritsercred-foarte importanti,, cuvinte pronuntate gresit din incultura: ,bampir’, ,,famelie”, ,,catrindala”, ,,renumeratie”. Scanned with CamScannerIn privinta pronuntarii defectuoase a cuvintelor, unii eroi se intrec pe sine : vrand si spuna ci este , scrupulos” adieé-minutios in exercitarea functiel de politist, Pristanda recunoaste ca este , scrofulos” la datorie adica exagereazé, porcindu-se , dacd ar fi si ne gandim la ce crede despre el, Catavencu. In stare evidenti de ebrietate, cetateanul turmentat nu mai este capabil sa pronunte un cuvant plurisilabic precum ,,enciclopedic’”, rezumndu-I la ,cioclopedica” aluzie | aliura sobr’ ,plina de importanta, sever8,ca de ciocli, a unor intelectuali dintr-o societate academic. Maestrul nonsensurilor raméne Farfuridi, care iese din casa ,,la idowasprezece trecute fix”, ,,semneazi telegrama si o trimite anonima”sau” primeste” sa S¢ nu se schimbe nimic”. ‘ache, ,,luptele seculare” ale familiei ,au durat aproape treizeci de ani”, in timp Ge.atti, nu vor s& recunoasca “epitropia” bucurestenilor, a capitalistilor, vitindb-se c& partidele nu sunt biserici, sau culte religioase, dupa cunr€épitalistii sunt cu totul alti decat cei care locuiesc in capital’. revizuiasca”, dar “ Pentru politicieni ca Dai Edili mai varsnici precum Trahanache se chinuie s emit fraze profunde care sé facd cinste varstei si experientei lor, dar le reusesc niste tautologii delicioase : ytatito, unde nu e moral, acolo e coruptie si o sotietate fara printipuri va sa zicd ca nu le are”. Toate apelativele folosite sunt savuroase pentru cé tradeaz o bonomie iesi din pepeni, de a nu-si pierde prefiicuta a eroilor 5i striduinta lor de a nu- firea :,, coane Fanic8”, , nic”, ,nene”,,,stimabile”, ,,venerabile”, nneicusorule”, ,,puicusorule” . Obraznicia lui Catavencu, lipsa lui de scrupule este demascata uneori de un limbaj de mahala , argotic in care se intrece cu Farfuridi: ,, toatd gasca-n par’, , chestie de taraba”, ,,daraveri de clopotnita”. Pe tot parcursul piesei ,autorul pare sa se delecteze prin exersarea tuturor stilurilor functionale ale limbii: colocvial (in biletelul de amor ) , publicistic (in articolele de pres8), juridic -administrativ (in schimbul de telegrame ) si beletristic. In loc de concluzie Scanned with CamScannerDescendent al unei familii grecesti, nascut si crescut in sanul unui ood latin, admirator al culturii germane, Caragiale va ramane un produs original al culturii romanesti din secolul al XIX-lea. 5 ‘ at tala Comedia “O scrisoare pierduta” poate fi interpretata si ca o oglindire rasturn@ epopeii “lliada” de Homer . O confirma numele candidatului de la centru, un Agamemnon, mai “spartan” decat stramosul sau grec , pentru ca va cucer! cetatea in doar cateva ore, o confirma si Trahanache , atunci cand rezuma intamplérile piesei: “ Al aici la noi, stimabile, a fost lupta crancena, orice S-ar zice... s-au petrecut comédii ma Avem asadar, pentru a fi comparate, doua cetati (Troia si Cetatea Neamtului), la portile carora se da o lupta ( prima de zece ani, iar a doua “crancena”, de cateva zile) , aver doi soti inselati (regale Menelau si Zaharia Trahanache), si doua sotii infidele ( Elena din Troia si Zoe), ale caror inimi bat pentru un Paris, sau pentru un Stefan (Fanica) Tipatescu. Antropologic vorbind, omul politic modern coboara scara evolutiei , revenind la reactiile saleprimare, instinctuale . Cercurile de politicieni din capitala acelui judet de munte reunese “cocosei”, “serpi care-si arunca veninul “, prefecti "turbati i apti de “racnete ale Carpatilor”, semn ca iluzia rau”,”cate” si "bambiri”, jurnalis puterii, a privilegiilor materiale, a pozitiei sociale, a delirului amoros, ori a castigului banesc il fac pe om sa-si piarda simtul ridicolului. O anticamerd bine mobilatd. Usé in fund cu doud ferestre mari de laturi. La dreapta, in planul din fund o usd, Ia sténga alté usd, in planul din fata. fn sténga, planul intdi, canapea $i un fotoliu) Scena I TIPATESCU, putin agitat, se plimbé cu ,Réicnetul Carpatilor" in mand; e in haine de odaie; PRISTANDA in picioare, mai spre usd, sté rezemat in sabie Scanned with CamScannerZAHARIA TRAHANACHE IONESCU, @ POPESCU... STEFAN TIPATESCU “gual lial” nesuferit!”, beg PRISTANDA TURMENTAT sai ajuns a ZOE TRAHANACHE Scanned with CamScanner