pLectia despre cub”, Nichita Stanescu j : -poezia postbelica- SS i sf eitturt roinanesti de dupa razboale i-au reprezentat cenzura = 3 (Si tezismul regimului comunist. AW teusit'sa_pacaleasca ochiul precaut si etern suspicios al soul ZF, J comuniste, prin metafora, alegorie, parabola si simbol, o generatie de poeti carora le datoram practic Sorescu, Ana Blandiana, Ucana Malancioiu, Emil Brumaru, Radu Stanca , Stefan Augustin Doin: i sialti cativa, date ‘oyedit cain preajma poeziei nu pot inflort impostura, minciund,Sailingradtred li rete dire. a } astazi salvarea de la moarte a genului liric romanese-Nichita Stanescu, Mat Liderul incontestabil al generatei saizeciste ramane Nichita Stanescu, cel care in 23 de ani de activitate literara, a creat o opera complexa, bulversanta, chia si pentru un ctitor experimentat de Poczie, o opera serpuitoare in intelesuri si derutanta, cu 0 tematica larga, sicu o inventivitateuluitoare Ja nivelul limbajului. Ideile liricii stanesciene nu sunt reluate obsesiv, se tes ,de la un text la altul, Parca intotdeauna altfel, intr-o retea complicata de ,noduri si semne”, carora esti nevoit sa le devii fide, prin lecturi reluate, pentru a le putea invinge, macar partial. Volumele sale "O viziune a sentimentelor”, 11 elegii®, ,Oul si sfera”,,Necuvintele”,,Noduri si semne”,,In dulcee stil clasic”, il ‘asaza pe poet in imediata descendenta a lircii blagiene, barbiene si argheziene. ‘Textul intitulat "Leotia despre cub’deschide volumul publicat in 1979, ,Opere imperfecte”, JSlaycery¥ volun cese ince siete co wLectia despre cere”.’ ‘Tidut propune evbul ca simbol Gentral al poezil, reprezentare geomettica’ aeternelaspirati | ® unui creator pentri opera perfecta, in forma, proporti si continut, in timp ce substantivul ,lectie”) ‘capata aici o gravitate solemna prin care intelegem ca versurile trebuie primite ca 0 demonstratie la» Scena-deschisa, facuta de un macstru-unor-discipoli, carornte-permite-satraga cu ochiu! in atelieral sai ‘de lueru, sa. aba acces la momentlintm al genezei unui poem.ntre toate arte, literatura a fost, adeseori considerata un fel de cenusareasa, sau de (ar fi ideca gresita cum Ga a scrie este oarecum ui, iar al doilea motiv ar fi ca materia, ‘prima a scrisului este una dintré cele mai banale si mai ieftine posibil-cuvantul! Contrabalansand 0 astfel de idee, crezul lui Nichita Stanescu este ca doar prin efortulistovitor al minti si al constiintei? unui poet de a slefui sensurile si formele cuvintelor, un poem poate sa egaleze in stralucire si valoate “Vopselele unei panze, marmura unei statui,sau sunetele unui instrument muzical mestesugit si! “costisitor: e Asadar, tematic, Versurile reprezinta o arta poetica dedicata trudei de ,,daltuitor” in: ‘cuvinte, *pentru orice poet mare Jdarul stihuitorului find simultan un noroc si un blestem: Discipolii carora maestrul le ofera aceasta ,,Jectie” de a scrie poezie, pot fi diferiti, de la banalii cititori,la poetii mai tineri, tentati poate de erezii diferite cum au fost si directia poeziei cu teza, dar si de directii experimentale, cum au fost cele avangardigte, cate trebuic corectati in spiritul respectului religios, pentru marturisirea lirica, pana la potentialii critici si exegeti ai operei stanesciene.Mai mult, descriind ‘actul creator ca pe 6 munca intelectuala asidua, epuizanta, Nichita raspunde unei intregi societati! comuniste pioasa exclusiv in relatie cu clasa proletara, muncitoare si ostila la adresa intelectualilor, {ntr-o perioada in care mai intreg invatamantul universitar romanese este deturnat spre invatamantul * “‘tehnic, inginerescy (Versut incipit Sea 6 bacata de pintra"amintest izbitor de manira in care debuteazay lui Tristan zara, Pentru a face o poezie dadaista”,Luati un ziar..”, incat pare evidenta: “ poemul unr contemiporani scare au indraznit i ‘intentia unui artist matur si responsabil de a da’o re Scanned with CamScannerizare arostul pagatelizare {Cribilism Sa in aigperany nea tit’ empanita, pann st en al mie te manifesta Poetic in lume. eer suferinta, deoare’ lune ui Stanesc, pedis secu pel sangeicusmulM SYR cag Salat Concentrare, patima si pasiune, idee exprimata in prima es ie a trebui sarod ral Feber ropocii principal, tumate pe ealaoadesintatiee smelt, ob _ ee i elu ce daltuiest in euvints Fran in dseutie ints opeeenatsiGo bucaa de pina”) mater prima de consti a Tut, evant eS” i obit ani sale divine,-sub-formar-ogosulrmatafore-ale motile > Susctaretrochitt He Homer}-eure rebuiesesirapungematoria, penta pipai-osentel@— ae i ‘deft prinse in navondele minti-si.caborata pe ‘inalte-st+mai-sacre-tzse Tammieste cu: raze”):Parintelui literaturi Fa eats Poetiidatoreaza nu numai inceputul liricului ingemanat cu epicul, din paginile seiince”s dar si gnndireafilozfica, profunzimen idl are se cauta in orice text erat Usite Tellexive se ciopleste” se lustriesie" ye rizuieste” inglobateint-o enumerate amples na tazel tonalitate grave, »ca de decalog bibicsiconcentrenza siguranta de sine a maestrului iny Fears Stan Tapa’ idea, Ele timit cu gandul la un Braneus! retrasinatellerul sau; Lie cecrmijtonce Tudinrertare, cauta sa elibeteze vocea ccaptiva in inima lemnului, a pietrei, saua bronzului, a phittt® # dous a poeziei descre relata postu cu propia erate + jar partea a treia descrie: {relat creatii eu ctitori sai Inte poets versuri lui exist relate sila, aceleia dintre un Parinte si un fiu, sau dintre un idolatru si zeitatea careia ise inehina + Diipa aceea, se sarita de, “fumarate oFi cubul/cu gura ta eu gra altoafsi mai ales cu gura infant", lubitea necondltioneta ‘Fitualica, a artistului pentru ereatia sa este cu atat mai mare, cu cat el stie ca-mere multe dintre versuri » (Wer mane nesunoscute, ca niste mesa ale unui naufragiat, in tcl, aruncate in apele mari, dar care {ii sor alunge niciodata pe un tarm, Unele versuri, asemenea infantei, care nu va accede niciodata lay (fron, vor ramane in umbra catorva ,surori” mai norocoase, considerate eapodopore ale autorulu-ke In acelasi sens, artistul desavarsit care a fost Nichita Stanescu, mai stie ca un poet nu poate fi ‘egal cu sine insusi pe toata durata creatiei sale, iar gestul sarutarii ritualice a cubului ‘completeaza de y fapt un scenariu alegoric miniatural : El aminteste mai intai, de obiceiul sarutarii zarurilor (eteinsete / erate) oF Psoron de ctr mati jourilor de nore, nants dea agueat, aru pe ‘care le invoca poetul si in alte versuri ale sale -,N-ai & vi/Si n-ais&'morti/N-ai & sapte intre sort”, (cerrecunose condita tragic limitataa fine umane Atel pus dat creat inchetata, lea acta» “est”! Un creator, ca si un militar, ca si un soldat, e nevoit sa ii asume riscuri sa experimenteze \teritori(estetici, ideologii) necunoscute, sa faca alegeri capitale. + ‘Acelasi gest al sarutarii cucemic-patimase ‘a cubului, ca intr-un ritual de idolatrizate eolectiva (Cu gura ta/Cu gura altora/Dar mai ales cu gura infantei”), poate fi tradus si prin aceea ca versutile'se) ‘Vor recitate , haina sonora a versurilor fiind vehiculul ideii, dupa ce aceasta va fi fost dibuita mental.) intreinterviurile sale; Nichite Stanescu-vorbea despre-poezia seristeedespreunpreduss vnultedintreinterviurile-sale; Nichites ‘ _smerfynertyi-sensuorrespirtieideatiee-amplee-unor-versurte-u'da-toemal-corpuior-sonor> ereoTs i fat ninth, _srorecervetat cr te ecopletesssadareadevaralul rp al poeziei nu este viata ci ete, sono, : bad eee impalpabil, si, prin aceasta poezia are esenta sacra. In virtutea acestui crez, poetul obisnuia sa- alia wy boaad ckgare bee Soha aha gorale ound Scanned with CamScanneraeteze versuiteyasemenca unut rote all ordeal Pictenilorapropiat, colaboratoriior say iubitelor sale, ocolind sa le serie eu mana S4. Finalul poeziet este in refarte de opozitie cu restul textulti,ideea postica virand intr-o directics nneasteptata si aparent absurda-,,Dupa aceea se ia un ciocan/$ i brusc se farama un colt de-al . “cubului"Aceasta pirveta.a-gandirii ceste si ea- una simbolica, parabolica, un fel de punct culminant aly Sa va, unui traseu ideatic care oricum n& 8 aici cu numeroase surprize.In traducere aproxim: Versurile fac referire la faptul ca un poet matur nu trebuie sa vaneze perfectiunea, deoarece frumusetea tea unei poezii constau in micile ef neajunsuri, eare-s Hs “Versutite in catuza pot fl interpretate si cao ironie le adresa obisruintt criticilorlterari de a semnala , Jo), ie cu orice pret, 0 rima care schiopateaza, un picior metric imperfect, 0 idee un motiv sauun_ 7 -Simbol banal, incat sa poata concluziona invingator-,-Ce cu perfect ar fi fst acesta/De nar fi avut ‘un colt sfaramat”). ‘A ciobi corpul perfect al idolului, a-1 cobori de pe soclu, poate fi privit insa si ea un gest dlisperat al creatorului de a se salva de la blestemul slefuirii continue, de a se putea desprinde de o pentru a putea incepe o creatie noua, asemenea Mesterului Manole, chinuit de ecoul din creatie veche, zidurile ultimei manastiri ridicate ‘| Modernismul poeziei ,Lectia despre cub” consta insa si in alte aspecte decat cele subliniate pana acum/Textul se preteaza sila 0 a doua interpretare, complet dferita de cea initialasca mesa) > antitotalitarist,iar prin aceasta, poetul face din ambiguitatea limbajului poetic o arma si un cal ¢ indearina fa accasta » doua decriptore a mesajului, simbolul ciocanului (,Se ia un ciocan") si ea insistenta a pronumelui nehotarat .,toti"(,,Toti, dar absolut toti zice-vor’), astfel incat, cocietati care a judecat poate opera poetului Stanescu ‘Stanes¢u } ‘versurile devin un repros amar la adres: prin prisma greselilor cetateanului Saiyomul Ne nastem liberi, fericiti si macar putin diferiti unul de altul, iar un regim politic sau altul ne pot cere sa devenim obedienti, uniformi, sa ne aliniem cuminti in siruri infinite de cuburi, care desi perfecte, In acest caz, ne putem salva fiinta noastra intima , tocmai prin care-i vor indemna pe ceilalti, amortiti,care-au luat Ce cub perfect ar fi fost acesta/Daca nu sunt absolut identice unele cu altele. micile noastre erezii- 0 patima, o indrazneala, obedienti forma tiparului, sa se grabeasca sa concluzioneze-. ar fi avut un colt sfaramat ‘Versul liber, concéntrarea simbolica si metaforica a textului, reflexivitatea si ambiguitatea » imbajul varabola ritmata, aerul alegoric al mesajului, fac diny ia ,Lectia despre cub” un text exemplar al liricli postbelice romanesti., Scanned with CamScanner