GRrIGORIOS LARENTZAKIS BISERICA ORTODOXA Trdire si credinta Traducere: Pr. Prof. Univ. Dr. NICOLAE CHIFAR apare cu binecuvantarea IPS Dr. LAURENTIU STREZA Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului Editura Andreiana Sibiu - 2009« VI Biserica Ortodoxi si Ecumenismul2*! A. CONCEPTUL DE UNITATE A BISERICIL Uniratea Bisericii este data de insusirile ei esengia- le. Participarea si actiunile ei in cadrul migcitii ecume- nice, respectiv initiativele si strddaniile pentru refacerea unitigii bisericesti nu sune numai preocupiri moderne gi receptive la nou. Ele sunt obligatii fayi de Dumnezeu gi fara de Biserica lui lisus cea una. IB, Stavridis, Totopta tig Olxoupevrxiic Kuvfaew, Tesa- lonic 1984. G. Limouris, Orthodox Vision of Ecumenism, Statemens, Messages and Reports of the Ecumenical Movement 1902-1992, Ge- neva, WCC, 1994. Idem, Justice, Peace and Integrity of Creation: Orthodox Insights, Geneva, WCC, 1990. 8 Veri capitolul precedent si G. Larentzakis, Die Orthadaxie im okumenischen Dialog, in ,Der Christliche Osten” , 38/1983, p. 151-157. Idem, Einheit der Kirche Il, orthodaxe Sicht, in ,Okumene-Lexikon. Kirchen, Religionen, Bewegungen”, editor V.H. Kriiger si algii, editia a2-a, Frankfurt am Main 1987, p. 304-307. Idem, Versdhnung in ibrer theologischen Dimensionorthodoxe Aspekte, in ,Okumenisches Forum’, 19/1996, p. 163-177. C.G. Patelos, The Orthodox Church in the Ecume- nical Movement, Documents and Statements 1902-1975, Geneva 1978. B. Stavridis, ‘oropta tig Otxouuevextic Kuvicems, Tesalonic 1984, Damaskinos Papandreou, Orthodoxie und Okumene. Gesaminel- ‘e Aufiite. Editor W. Schneemelcher, Stuttgart 1986 N. Matsoukas, Oixouuevxr Kimmon, tovopia. — Seohoyta,, Tesalonic, 1986.246 Bisenica OnroDoxA 1. Sfinta Tieime~fundamentul unitagii cresting Biserca lui Hristos fost intemeiat ca Bisetics ung, in cae se realize sfinenia de la Til prin Ful in Day hul Sfint. In acest sens Bisrica este 0 comunitate mancy tue Bec ann Ta a Sfinculi Dab au reprevine doar un ritual, el inseam 1 via now si comuniune persona cu SfintaTreime, In special, pentru unitateaBiserictiserveste ca model $i prototip Sica Ticime. Mincuitorul Insusievidenans acest Ic in ragiciunea Sa inane de Patna: cum Ta Pisin, intru Mine gi Eu intru Tine” (bn 17, 21). Aga crn inte Fils Tt exist unitate in fubire gi armonie, tot ag2 ucbuic si iim si noi, crestin, in comuniune ual. Unitas Biserici se bazeazi pe fandamen- tal Sfine Treimi, pe comuniune fn legieura ibid. Ast fel, Biserica cea una exist in mai multe Biserici. Unitatea uni Biserici nu exclude, conform finge ci, diversiatea de Biserc In aceasta consti posibiltatealegitrii armo- nioase dint Bisercil locale Biserica universal ‘Aces princpi il gisim actin interior BisericiiRo- mano-catoice, in special in documentele Concilulu Il Vatican, ci in cadrul general al mig ecumenice, in rezultatele teologie ale Conferinei Bisericilor Europene (KEK) sale Consiiuui Ecumenical Bisricilor (ORK). Aces prncipiu central al unit cregtine a stat la bazalucrtlorcomisir internationale mixce de dialog tcologic oficial dintre Bisercle Ortodoxa si Romano- Caroli, cind s- formulat primal documenc comun in Miinchen, la 6iulie 1982. Tidal acestui document este uemcorul: Taina Bisrci ga Euhariste in lumina ei Bistaica OnroDoxx $1 Eevsensuun ai Sfintct Treim"™. fn acest se spune: Biseica empll e,inceputal ji, a unui Dumnezew Prin urmare, Biseri sfarycul iin Taina SinceiTre- tre persoane" Ontodoxa.priveste restabili- sca comuniunii bisricesti dinue diferitele eonfesiuns cg scop al mig ecumenice.Scopul nu poate fala decie comuniunea bisriceascl i sacramental deplig gi via. till dintre Bisercisurori bazate pe aceasicreding2. Este unitate, cre Ii geste expresa desir in sviyrea impreund a Sfintei Euharisti iin participarea comud la Trupal si Sigel lui Hristos. Cestinii rebuic, prin depistea problemelor comu- ne, siredobindeasci convingereaclari clin ficare Bie, tid" sunt acasi, chiar dacdinenescexprimi i acente diferite, $i i sunt membri ai aceluiagiTrup al lai Hristos si nu numa oapet ai unei Bisetiivecne. Acestscop fu poate fi, ct siguranti, numa bisticeste indrepeiit siniciatins numai pe baza unei doctine comune. Pen- tru aceasta disponibilitatea si doringa intima a cegtinilor sunt cond print clementelediferite pe cele «sentiale de cele ncesengiale. In aceasta const tuna dintre «cle mai importante satcini ale Reieui dialog tologic. Joseph Ratzinger spunea inten referat foarte aprecat, sustinut la Graz (1976): .Pretengia asupra adevirul nu trcbuie ridicai acolo unde mu este necesar gi nerecuper2- Bil. Nu tebuie si fe impus ea adevir ceea ce in realitare Pena limbs germans vee ,Okumeniches Forum’. 511982, p. 155-165. 2 dem, p. 159. Vi G, Lares, Die elie Dring tind ie Einbe der Kirche, . 191.159.a8 Bisenica OntoDox 1 mai mule sau 2: dani congina in istorii th ji pun in legitur string cu adevirul"™. wului mileniu si refacerea comu- 2. Biserica niunii biserices Cum poate i indeplinits aceasté conditie,respectiv acest proces de reaizare a consensului in privingaIucru- flor escnyale? Dupiconceptia ortodoxi este important i perioads primului mileniu si fe privil i in vitor cacxemplu gi fandament pentru derideratele ecumenice: Formularea doctrine’ fundamentale crestine, comuniu ‘nea patithilor utocefale si comuniunea sinodali a Bi- serclo locale in iubitea lui Hristo. Lukas Vischet,teolog evanghelic si fost director al Comisiei pentru Ceedings si Consticuyie 2 Consliului ‘Ecumenical Bisercilor,afirma: slmaginea Bisercilvechi «ste asemenea une puteri constructive. De ce nat trebui si astizi si aiba acelagiefece? Contibusiateologiei or- todoxe const in faprul et ageacd in prim-plan modeal Bisrii vchi"™, La fl se exprima, in legituri eu o pro- blema asemindtoare, Joseph Ravinger: Roma nu tcbu- ie si mai impund Risiricluiinvigieura despre primacul Papal casi cum ar i fos formulae i erie im primul *] Raning, Progen fr die aun de Omens in che Form 7. 36 “Auroral en eee pal dogma primar ppl de uti une s naio por&impue onda loc find devel dogmas usta te Bier Latin dap Apia de Bie Read. ad) 21, Vicker Eglo prune, Editor Cen ‘-Onhidoe d Pasahat Orcmenig, Chay 1961, p. 306 Oh Bisenica Onronoxi jt Ecumeniswun ayy milenia"®. Pe fundamental Bistci vehi, respctiv a invoarelor comune ale invicuit cregtine poate fait cxpetiensa unitii cresineravnité de coat Bsricile sub asistenja Sfintului Duh, pentu ea oameni si pout dor bbindi mai ugor si mai concludent marruia lor. Sub ace aspect tebuie rezolvate impreuni si noile problem ale coamenilor si ale Bisercior. Cele dous dimensiuni importance penteu uniatea Bisricit univetsale sunt, pe de o parte, continuitatea in Biserici dela inceputut pind asi, adic aponoicitaces «i, far pe de alti parce comuniunes Biserilor locale a tir, Acest aspect se gases formulat sin dialogul dine Bisercile Ortodoxa si Romano-Catolici ‘ts In realtate idenitateatanei Biserii, cae a fost rtd in Bisrica primara, numitd catoictate, ese fun- damental », Recunoasterea reciproci dire Bisricie locales alte Biseric are, de asemenea, importa capital.” Punctul de intersecie al eelor dou dimensiuni $i ‘are este mereu privt ca exprese concludenti a credingei ) Ranges, Pgs 36 sha eet Dean de Mich amin a oa 2.64.semen ORTODONA 30 Br 3. Unitate in dive ric al Bisericii primare jtate = principiu redescope- Unitate nu inseam’ in nici un eae wniformizarea ine viqituilcretne, ci include in toate cazurile concepeul ortodox despre divenitate in unitate. Paciat ecumenic al Constantinopolului, Dimitrios I (1972-1991), accene # ismul nu diuneszi niet inurun exe diloguli, ci, dimpociv, diversitatea mai Festiilor large, pastorae istorco-canonice gi stimuleariunitatea pe care o seontim, Aceasté unitate nu «ste, in general, 0 aseminare neplicuta si nicio unifor- ritate inflexbilta formelor de exprimare, ci identitate 2 Papa Toa Pula ea, Cre cpicepatd Bisreti Carlicecu cia sirboriia 1600 de ani dela Sind al Hea Ecumeni de 4% Concaminapl ia 1350 de ai del Sil al Hea Emenie dela Ef, in, KichichesVerordnungs~ Blt fir die Diese Grar- Seka, VIB, p. 3, WE Punnenberg, Die Bede ds Bekentnses vom Meet Konsaninapel fir aenokumenichen Dialog hen in Okumeniche Rundschau’, 3/1981, p 129 ya, "Vr, printe altele, Docureneul Comisci pen Credings 1 Consicuji, Dew nen Glubenbekennen iG. Lorentz, Bisenica Ontovoxk jt Ecutentsayn asp 8, de tavigturi, de har gi de mirtuisie a ai Heist int-o completérespectare a tadijilor wansenn, si mireurisc itorico-tcologic de fecare Buccs Forma ecumenismului crejtin ceruth ait nu ete 0 dlescoperite a tclogilor modern, ci un principiu genuin crn practic de Inept n Bia i ioe diverstate ltrgics ca divestate de limi turice™™ ca diversate de arti athiteccur bsericcasc saurea di verstate de exprimar i formuliri dogmatice ale asia credine Cel inatermenca situa na depindedecwey te atita timp eatin esenga domnesteingelegeres=™ Pied voit eb exprimiile nu sunt lipsite de imporana nd inst exist concordant in cele esngle se pose obgine mai ujor consensulprivind expresile sau arte. tile credinget, Nu trebuie i se ceardIntoedeauna formu si nici cotdeauna accleas expres To plus not stim e& in eee ale credinget primordial «ste aspectultainelor lui Dumnezcu, De acces, presie sau formulae nu poate articala sau exprima intro form exhaustivi cele dumnezciqi, Cunoasterea noaert $i ficcareformulare privind credinga sunt fragmentae aceleagi leben des 2. Obamenie Kn 381) Ketan top p73: shh Seeee, 32.6719771981,p. 49 °°0 divest de cose at Rs, cn Apes Ril alexandra ano, eosin, coancnopol tn; Lturghia aa,» Soon Curd Aue + Stal Viste cel Mar: Rial rm, sfan, monic lon ee Sf Arai cel Ma, Count ri Tl 3 FG 26, 1526, Ve SF Gigi de Nevin Cannas deo dep Sina Vaile 43,68, 2G 36,3882 Ve G. Lawes Ene cde Mewehbit~ Binh der ice i dons, Gn 1982.Bisenica Onrov0xi an consttuie numai o umbei a realitigi’. De accea aces ormulit i expresii nu pot niciodacd si ridice pretengig abvolutului?®, Formuli de compromis, cu multiple po. Siig de interpreta, a fst, in treeu, fatale penery ccumenism, cum au demonstrat de pls hour rodului unionist” de a Feeara-Poren (1438/1439), Unitatea in diversiace tebuie cerut si stimulata, deci, tune cind exstdcomuniune inte Bisrcile surori®”, B, Diatoc mutritareRat La fecare subi Bserica Ortodoxd se roagi pentru toati lumea, pentru bundstarea sfintelor lui spacea at Pet ‘Dumnezeu Biserii gi pentru unirea cuturor”. Oferim aici ‘6 scurti privire de ansamblu asupra activiciilor ecume- nice ale Ortodoxiei. 1, Enciclica Pateiarhiei Ecumenice din 1902 Patriarhia Ecumenici din Constantinopol a. rimis in anul 1902 0 enciclicS eutror Bisericilor Ortodoxe in Bis care era accentuati problema reficeri unit Ve Sul Atanas cel Mar, Cte month 1,2. Atha ass, Werk I etor Opi, Berlin 1935-194, p. 181. eG arena Frans lenin Url der rag Or odin Ansar Horne Conon, 2/1990, p. 199-218 * Despre pra actual a Bieri Onoda veri. Laent is, Vila n der Enh ede Sh der rhode Kirche, Vrach ‘ine Selbidariliang. i -Oksmeneces Forum 811985, p.72- 76:0. Callmann, Lines duc Vel, Grandlgung und Berg 247 Diskson ier de Mogi ter Veruiblcan, Tbingen 1990, p18 Bistwics Ontovoxi 91 EcuMewsuut sy lor creytine. Acrasta a fost prima iniativi oficial uni Bisericl pentru stimularea ecumenismului. Necesiona uni coaborii a foe foarte dar exprimatd i pau, aria voia prin aceasta si cunoascé punetul de vedere al celorlalte Biserici Ortodoxesuror, Rispunsurile Bisericilor Ortodoxe accentuau, ei dene, ncestatea reficeit unit creytin, Totus, din can propagnde mate a ionamin arunel de alte Biserc in ertoile Bisericilor Ontodone (pronase), a fos constrinse si protejeze Bieri credinga lor fai de actviatea misionailr apuseni. De fapt, aceasté problema mu a fost rezolvati in mod cars rmulyumitor nici pin ascii. 2, Enciclica Patriarhiei Ecumes din 1920 Patrathia Ecumenici din Constantinopol a fost pic ia Bieri et est 9 prapunr ofl pr nizarea nei asocigi din difericeBisrici, pentru fon fies uni Const camenie here Dupi fondarea Alianget mondiale din anal 1919 entra asigurarea picii mondiale, Patiathia Ecumenicd a privc cu mule interes aceasti iniiatva, care nu avea gal in istoria Bisercilor"™. * cic spans aca, public in mba grec in 1 regi stv oydocun van Abzoxegahur DaSobikunr ‘Esothnaci din venation Gremyieun Macgesoyex vai SuvoBinh "Eywinding vod 1002. vod Olxeurnned Taxpeagyetou", Consantiopol 1904 WA. Visert Hoot, Unprang snd Ensbung des Ohm sitchen Rte der Krhen, Fer am Mais 1983, .7.34 Biseaica OnroDox’ Inco scrisoare adresati in anul 1920 euturor ise cily lui Hristo, Paviathia Eeumenic eta de pirere ci Bisericile crebuie si intemeieze o aliangi bisriceasc in ciuda diferentelor dogmatice existence. Este importan, fapral ed aceastéencilick a fos trimisi .tuturor Bieri. lor lu Hristo” deci neortodocyilo, eau considerati.Bisria lui Hristos’. Accata encilieg este recunoscuti capris inaivd oficial pentea fon- dazea unui Consili ecumenical Bisricilorcrstine. Projet eebuis pus in aplcare in dout faz: 1. Demolateancincrederi i dugminici dine Bieri IL Crexterea in iubie (3, 6)" Propunerile concrete pentru imbunitgirea relailor incre Bisrici era 1. Aeeeptarea unui singur cendar pentru sisbtoriea 1s acces dati a marilor sibitor in toate Bierce, 2. Schimbul de scrisori fest a matil sibitori sericeyt din cursul anului, cum era uzanga gla eve- nimentele de importang extrordinars 3. Relay bazate pe incredere inte reprezentangi dife- sitlor Biserii din toad umes: 4. Rela inte faculiile de ceologe i reprezentanyi cercetiriiceologice:schimbul de revste gi hui tcologico-bisericesti publicate in fecare Biseriis 5: Schimbul de studengi inte facultiile de tcologie ale Bisericilors 6. Convocares de conferingeeretine pe probleme de re, deasemenea, * BacclcaParahici Ecumenie din Constantinopol cite Beri eratine de pretindni lB. Ose, Der Pirach Aen fl ro lonrnapd En mentation Repe 1968, p. 223. Ke vei pee Bistnica Onrovoxi s1 Ecumentsa HECuMENIsMUL — a55 iferengelor cadral sci 7. Examinarea imparyialé gi istoricd a dogmatice de citre cated, dar si in lor teologices 8. Respectareareciproci a trai ‘ecitei Biseric in parte; 9. Permisiunea teciproci privind folositca capellor si cimitirelor penteu famotmintarer in suaindtres, ‘mortiloraparginitori nei alte cont ro, Acordul pentru cisitoria mixtd intre de diferite confesiu Sprijiniea reciprocd a Bisricilor in actviatea de reconstructie religioai, de asisteni social alte > $ obiceiurilrf- credinciogit. ‘Aceasté enciclid a jucat un rol importane si pentru prope fn Yederes fot unui Cone nia Fisricilor™, Amul 1920 si aceasé enciclicd reprints {nceputul oficial al participii Biseriilor Ortodone la c- tivititileecumenice gin general, a miscarea ecumenicd Fir participarea ortodocsilor nu sar putea vorbi de @ ‘migcare ecumenici propriu-zisi™. 3. Miscarea ecumeni Bisericilor (ORK) - Consiliul Ecumenic al Jn sensul celor expuse mai sus rprezentanyi o1to- docsi au partiipat la primele gedinge ale celor dows di- bide, p. 223. "Veni WA. Vist Hoot, op. tp. 20 © fide °'G, Lamopoulos, The Eewmenial Monon he hace and ‘he Wed Council of Churches. An Orb cnrbuion wh rifle256 Biseaica Onrovoxk rect «Credings si Constityie” 51 .Cregcinul Prater, init le Geneva in nl 1920, La fondarea Consilal Ecumenical Bieriilor (ORK), la Amsterdam (1948), ay parciat si: Parasia Ecumeni’ din Constantinopol, Patrathin Akexandril, Patriahia Antiohiel, Pawathia Terwsalimulu, Biscrca Gresii, Biserica Ortodoxd din Seacle Unite ale Americ Exarhaul rus pentru Europa Occidental, ca membrifondatori™. Pentru intlegerea concep ortodoxe despre Consi- lil Ecumenc l Bisrclor (CEB) si pariciparea Bis lor Ortodoxe tne este foare importants Declaraya de a “Toronto (1952): ,Consiil Feumenic al Biseicilor nue 0 Supra Bierce n-are wie i devin ag ceva nicioda- ti Elina este nil -Biscrci Mondiali sau «Una Sanetas ca boul decredin. Fecare Bieri i pisteazidrep- tal ei constiayional de a ratfica saa respinge afiemagile sau acyiunile consul. Autoriatea lui consti numa ia ceca i mensine props inglepeiune in Biseici."™, Pentru CEB insusi iin special pentru Ortodoxia universal este foarte importants a wea adunare Gene- tion proces om te Common Undertonding and Vision of de WCC, GencraWCC and BihstoklSyndesos 1996. The Orthod Church Jn she Emel Movement: Docume and Suremonts 1902-1975, ‘for C Patel, Geneva, WOC 1978, Emilanot Tia, acs Miroplit de Siri, The Eamenicl Movement and Ortedary, -Onhodos Thslogy and Dskons: Tends and Pospec, Brokl- ne MA 1981. Ses, The Oras Churcher in he Word Council of Churches Tsar Fae, WICC Publications, Geneva, Syd ‘mos, Balok, Polonia, 1996, biden, p65. Veal AJ Brohort, Die Trot — Err nach 36 Jo- renin ,Okumeische Rundsch", 36/1987, p. 137 Bisentca Onronoxk $1 Ecumsniswu, sals de la New Delhi (1961) pentru es) la in ortodox fst amendatartcll fundamental eat la CEB pe bazacrdinge in SfintaTieime, b) aun consliu alte Biserci Ontodoxe care nu era ined mene sk scotulorgin inspec aha Rsk nul artco fundamental al Consticuyei CEB pre- sede Zasamenen al Rote nd Gonerion, Nor V6 4. rere forma Cones Biss Europe bord ‘alu Borla ls Kates din 59 octombrie 964, Ziel Frankie am Min 196, {GIG Willams secre eer pref Ent m Get ~ Vii in den Kien Referee Vil kien 2 Conferine BiserclorEaopene, Cie, 1625 combee 179, dit de Confrins Bec Europene, Gene, 826 Bisenica Onr000%4 ‘o Adunare Generali a KEK-ului pe rr a i putea suc a Furopel. Ambele ay terenortodox ensue gw de sien Garfield Willams. ee ce sacs ec Pin pace Sfincull Duh, liber entra lume" inrefeatle ortodore ale Pro. Dr Cts Yarnanas, aim “piscop) Kallis Wes miteopolicli actual patciar al ‘Moscone al inti Rusi) Ala’ de Tallin i Estonia "he de ara prntr-un exemplu cum s-a reflect comin ri KEK in conga sna Seer ene find cede sea Prot Du tru Popescu si ratindu-seo tem otodoxd in consulaia AE sctiua REX uli nus dorm dinto dt enti ‘mul, Cind fost propusd tema despre SfintaTreime sa Entoneye", me 381 dn 171987 13 Po sent dn comune dn dine a -Obunenihs Foun Toner p37 9, hn et document in inbs pond IT, Nia, Deaf Ons nite Dig. Gehl Ub ted gone Tarn Orns Fr 190, p88 gu “Tra dames in -Orodnes Fru, 819%. 108 “Nea Mh! Sis Miro Aste, Sle Sopa sine rion 9S. na Sana 2/1987 p 1 Bisenica Onr000x4 51 Eeomtsasaa credinniceo-constantinopoltre™,p a tan, Prima jin acct ela int la Lenenberg (Ei) io 2 wea conferingiPresnodall Panoredons noo 8 pul dalogul oficial eu Bisriea Reformaes tae cue cietems ate plencaglign re, cade exemplu hitotoniafemeilor sau pronlen setma Bere! Onodone™, — Tou suntem conv, c acest consis ila ccumensmal gece 8 Ve Exile 383, dn 23,084 In Una Sancta’, 42/1987, é : pelt get ipa Mi ha Sei ing br da ian