Capitolul 1 Comunicarea financiara si riscul informational Informatia inscrisi in raportérile financiare cuprinde un perimetru larg, iar prin continut, ea face parte din tezaurul de cunoastere si de investigatii al entitatii emitente si al partilor imteresateafectate. Dinamismul ei se explicd prin migcarea continua a clementelor de bilant, a capitalului, a productici si vanzarilor, a valorii, a costurilor, a profitului, iar, pe de altd parte, prin fireasca dorinta a unei decizii performante a celor interesati de entitatea emitenta - totul genereazi yi valorified informatii financiare cu o circulatie in dublu sens. Dezvoltarea, stocarea si prelucrarea datelor financiare, cresterea_accesibilitatii si structurarea pe domenii de interes au fost facilitate de tehnologia informatica, de sistemele informationale modeme, de comunicatiile on-line, dar nu sunt automat excluse alterarile si/sau manipularile contrare interesului public, dimpotriva... Din aceasta perspectiva considerim utile cateva precizari privind comunicarea financiar& a organizatiei cu stakeholderi'. Pani atunci, etalim céteva preliminarii definitorit ale auditului, astfel incdt si ne cream posibilitatea povitiondrii in anttez Se utilizeaz8, deseori, in literatura anglo-saxona, termenul stakeholder, intraductibil in limba romana gi imtrat ca atare, in fondul de expresit utiliate curent in stiinla managementului, Generic vorbind, prin stakeholder se intelege, in esenfa, o persoand fizic& sau juridicd direct Interesata si/sau afectata de problemele emiitatii de referinta, care poate ‘i+ influenteze semnificativ procesele interne, evolutia gi performantele.4 ‘Ault statutar si comunicare financiara 1.1. Conceptual si pi cipalele categorii de audit in opinia noastra, auditul reprezinta o investigatie de mare amploare a proceselor, sistemelor, informatiilor, produselor ete. existente in interiorul organizatiei sau diseminate de aceasta. Rezultatul activitatii se constituie, in mod firese, intr-o mixtura de puncte de vedere calificate, formulate de specialisti din domenii diferite de activitate, astfel incat s& se poatd stabili un calificativ general. intr-o alta viziune’, auditul reprezinta procesul desfasurat de persoane legal abilitate prin care se analizeaza si evalueaza, in mod profesional, informatii legate de o anumita entitate, utilizénd tchnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, pe baza cfrora acestea emit o opinie responsabili si independent& despre acele informati si entitate, prin apelarea la criterii de evaluare bine identificate Trecind peste faptul c4 prima variant este mai cuprinzatoare, se poate observa cu usurinta din a doua definitie c& auditul mu este un proces legat exclusiv de problemele financiare. Exist nenumarate alte forme de audit, intre care mentiondm: auditul marketingului, auditul calitafi, auditul politicilor de protectie a mediului inconjurator etc. Acestea se diferentiaza de auditul financiar prin obiectul de lucru — informatia asupra clreia actioneazi si igi exprima opinia examinatorul Din perspectiva etimologica, termenul de audit provine din latina prin engleza si se traduce direct prin a asculta. Sensul propriu al cuvantului s-2 transformat in timp, flindu-i atagat infelesul de informare corect prin ascultarea gi a altei opinii, a unui punct de vedere suficient de calificat si independent Pentru mai buna limurire, ne vor asuma o povestioara care fi va ajuta cu certitudine pe cei ce intr pentru prima oara in contact cu elemente conceptuale privind auditul. Astfel, participand la, si- spunem, 0 masi rotunda aldturi de un distins cuplu, cel mai A. Arens, J. Loebbecke, Audit ~ 0 abordare integrard, editia a 8 Editura Are, Chisindu, 2003, p. 89.Capitolul 1 6 respectabil din ,grupul de dezbatere”, fl ascultam pe domnul ce povestea o intamplare traité de propria familie in concediul abia incheiat. Ei bine, nu reugea sotul si spund dou, trei fraze, © mult..., cdci doamna intervenea spundnd: Nu este chiar aga, ci este... putin diferit...” Fiecare ne desprindeam propriile constatari: doamna il monitorizeazi pe domnul, astfel incét acesta si ne informeze ct mai corect; mai mult, doamna are un argument forte’ ~a participat la evenimentele pe care domnul le relateaza; am gisit © pilda sugestiva pentru participantii la cursul de audit sau lectorii acestei crt Pe de alt parte sau daci vorbim despre comunicare, pe Jang mai buna participare a membrilor grupului la ,dezbatere”, trebuie si discutém si despre perceptia si reactia acestora, Cum imaginatia umand este deosebit de bogaté, va garantim ci, dac am fi realizat un sondaj despre cum a inteles fiecare participant elementele povestioarei, rezultatele ar fi fost cel putin spectaculoase, pin la comtradictorii, dar aceasta este o alta perspectiva asupra careia nu yom insista deocamdata. Daca insi se pune problema ca membrii grupului si ia decizii pe baza informatiilor colectate (privind un eventual sejur in locatia despre care s-a povestit; cumpirarea/vanzarea actiunilor oferite de furnizorul de turism si altele), atunci interventia doamnei capita 0 noua valoare si important. Astfel, hotirarile luate de auditoriu, dupa ce a fost putin mai bine informat, sunt cu siguranté mai performante, iar efectul lor asupra furnizorului de turism sunt corespunzatoare stiri de fapt. Transferdnd logica povestii in relatia auditor-auditat, putem spune c& doamna se aflé intr-o pozitie similar auditorului, care vegheazd la acuratejea informatiilor financiare diseminate de organizatia auditata. Diferenta imensa intre doamna si auditorul * Osa intdlnim pe parcursul lucrari distinctia intre probele persuasive gi cele conclusive. Deocamdata ne limitém la a spune cA in acest context este vorba despre 0 proba directa. Doamna a fost prezenta, chiar a Participat la desfigurarea evenimentelor, spre deosebire de auditor, care hu are o astfel de posibilitate sau nu reprezinta o optiune rezonabila16 Ault statutar i comunicare financiara propriu-zis este ci acesta din urm& nu este si nici nu poate fi prezent la toate cele ce se intémpla in organizatia pentra care trebuie si emitd aprecieri privind calitatea informarii, de unde si complexitatea misiunii. Fra s& mai insistim, subliniem diferenta imensi dintre povestioara domnului gi arsenalul informational din cntitatea auditata Revenind la tonul riguros, literatura de specialitate, pe de o parte, si practica in domeniu, pe de alti parte, evidentiaz’ o multitudine de forme concrete in care, in prezent, se profescaz auditul. Amploarea firi precedent a extinderii abordarilor specializate privind examinarea unor enti prin care se urmareste formularea “unei opinii autorizate care si confere validarea acestora, prin prisma unui ansamblu de standarde, conditii, cerinte, norme ete., impune o minima ordonare a acestor demersuri. Astfel, specialistii pot realiza trei categorii fundamentale de lucrari: audit, financiar, audit operational si audit de conformitate.’ Din perspectiva legislate’ nationale, auditori pot face mult mai multe lucrati, chiar daca in alte state, mai avansate pe calea auditului guvernanfei corporative, acestea sunt considerate incompatibile cu statutul de auditor. in continuare, vom etala succint continutul ficcdruia dintre cele trei tipuri de audit’, insi f€ird si consideram disjunctia o clasificare absolut. Relativul nu este neglijat in acest caz gi, in consecinta, vorbim despre stari principiale. ‘Auditul financiar este efectuat pentru a se determina daca informatiile si/sau situatiile financiare, in ansamblul lor, sunt prezentate in acord cu anumite criterii. In mod normal, criteriile constau in principiile contabile general acceptate - contabilitatea de angajamente, desi sunt frecvente si diagnosticari ale situatiilor financiare intocmite uilizéndu-se contabilitatea de casi” sau prin orice alta metod’ contabila adaptata activitatii organizatiei. in principal, in tara noastra, pentru agentii economici aceste criterii sunt prezentate in Legea contabilitatii nr. 82/1991, Ordinul * A nu se infelege cl am pierdut din vedere auditul performanteit * A. Arens, J. Locbbecke, Audit ~ 0 abordare integratd, editia a 8-2, Editura Arc, Chisindu, 2003, pp. 94-98.Ssspitolult wv ‘-rganizatiei rezulté din ansamblul raportului anual si reprezinté 0 rreocupare major’ a auditorilor financiari, pentru asigurarea =>-allitati ieprosabile a acestui instrument al comunicairi In sens extrem de larg, se poate spune cA orice examinare a munci informatii financiare poate reprezenta un audit financiar. De wild: examinarea extrasului de cont bancar al propriului card; sr

S-ar putea să vă placă și

• Proiect ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ

  

  Document5 pagini

  Proiect ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ

  Petra Dana

  0% (1)
• Clasificarea Grupurilor

  

  Document11 pagini

  Clasificarea Grupurilor

  Petra Dana

  Încă nu există evaluări
• Perimetru de Consolidare

  

  Document25 pagini

  Perimetru de Consolidare

  Petra Dana

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Proeict Metodologii de Cercetare AN I NEAGU PETRUTA

  

  Document27 pagini

  Proeict Metodologii de Cercetare AN I NEAGU PETRUTA

  Petra Dana

  67% (3)
• Situaţiile Financiare Anuale Consolidate

  

  Document10 pagini

  Situaţiile Financiare Anuale Consolidate

  Petra Dana

  Încă nu există evaluări